Referat

Realizat de: Schachner Mihai-Valentin

Student al Facultății de Drept „Simion Bărnuțiu” a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu
Programul de studii: Administrație Publică, anul III, grupa I.
Disciplina: Comunicarea în administrația publică.
Tema: Tehnici de sustinere a discursului în public.

Cuprins:

Introducere

A. Partea Generală
I. Tipuri de discursuri publice
II. Pregătirea discursului
III. Structurarea discursului
IV. Comunicarea verbală
V. Comunicarea nonverbală
VI. Discursul public al reprezentanților instituțiilor publice:
VII. Moduri și tehnici de depășire al fobiei față de vorbitul în public.

B. Discursul public al reprezentanților statului în situațiile de criză sau în cazul producerii

unor dezastre naturale de mare amploare.

C. Discursuri istorice

Concluzie

0
 Tehnici de susținere a discursului în public

Introducere
Discursul în public reprezintă o abilitate esențială într-o lume în care comunicarea eficientă și
impactul mesajului sunt tot mai importante. Susținerea unui discurs în fața unei audiențe
poate fi o provocare pentru mulți, dar prin utilizarea tehnicilor adecvate, vorbitorii pot captiva
și influența audiența într-un mod puternic. Această lucrare explorează diverse tehnici de
susținere a discursului în public, oferind sfaturi practice și exemple relevante.
De asemenea voi descrie modul și tehnicile de susținere a discursurilor de informare,
empatizare și motivare a populației în situațiile de criză sau în situația unor calamități
naturale de amploare ridicată.
În ultima parte a acestei lucrări voi analiza câteva discursuri care au marcat omenirea și
parcursul popoarelor dealungul istoriei.

A. Partea generală
I. Tipuri de discursuri publice:
Există mai multe tipuri de discursuri în public, fiecare având propriile caracteristici și scopuri
specifice. Iată câteva dintre cele mai comune tipuri de discursuri:
1. Discursul informativ: Acest tip de discurs are ca scop principal furnizarea de
informații și cunoștințe audienței. Prezentările în școli, conferințele academice sau
discursurile de informare publică sunt exemple de discursuri informative. În aceste
discursuri, vorbitorul prezintă fapte, date și informații într-un mod clar și coerent.
2. Discursul persuasiv: Discursurile persuasive sunt concepute pentru a convinge
audiența să adopte o anumită perspectivă, să accepte o idee sau să acționeze într-un
anumit mod. Acestea sunt frecvent utilizate în domeniul politicii, marketingului și
advocacy-ului. Vorbind cu pasiune și folosind argumente puternice, vorbitorul
încearcă să influențeze opiniile și comportamentul audienței.

1
 3. Discursul de divertisment: Acest tip de discurs are scopul de a distra și amuza
audiența. Discursurile de divertisment pot fi întâlnite în evenimente sociale, cum ar fi
nunți, serbări sau spectacole de comedie. Vorbitorul folosește anecdote, umor și
povestiri captivante pentru a provoca râsul și pentru a crea o atmosferă plăcută.
4. Discursul ceremonial: Aceste discursuri sunt asociate cu evenimente speciale și
ceremonii, cum ar fi discursurile de deschidere sau de încheiere ale conferințelor,
discursurile de premiere sau discursurile de la ceremoniile de absolvire. În astfel de
discursuri, vorbitorul adresează mesaje de felicitare, încurajare sau recunoaștere,
evidențiind importanța evenimentului și a participanților.
5. Discursul motivațional: Acest tip de discurs își propune să inspire și să motiveze
audiența. Discursurile motivaționale sunt adesea utilizate în mediul de afaceri, în
educație sau în domeniul sportului. Vorbitorul împărtășește experiențe personale,
povestiri inspiraționale și sfaturi practice pentru a încuraja și mobiliza audiența să-și
atingă obiectivele și să-și dezvolte potențialul.
Acestea sunt doar câteva exemple de tipuri de discursuri în public, iar fiecare dintre ele are
propriile caracteristici și cerințe. Un vorbitor abil poate adapta discursul la tipul de
eveniment, la audiență și la scopul specific pe care îl urmărește.

II. Pregătirea discursului:

1. Identificarea publicului țintă - Cunoașterea audienței este esențială pentru a adapta
mesajul și stilul discursului în funcție de nevoile și interesele acestora.
2. Stabilirea obiectivelor - Definirea clară a obiectivelor discursului va ajuta vorbitorul
să se concentreze și să ofere un mesaj coerent și captivant.
3. Cercetarea și documentarea - O pregătire adecvată presupune investigarea subiectului
discursului și adunarea de informații relevante și actualizate.

III. Structurarea discursului:

1. Introducerea - O introducere puternică captivază audiența și stabilește tonul
discursului. Poate include o poveste, o citat sau o întrebare retorică.
2. Dezvoltarea ideilor - Organizarea clară și logică a ideilor în paragrafe și subpuncte va
ajuta audiența să urmărească mesajul și să îl înțeleagă mai ușor.

2
 3. Utilizarea exemplelor și a ilustrațiilor - Exemplele concrete și ilustrațiile ajută la
clarificarea și susținerea argumentelor, făcând discursul mai convingător și mai
interesant.

IV. Comunicarea verbală:

1. Articularea și pronunțarea corectă - O vorbire clară și precisă este crucială pentru a
transmite mesajul în mod eficient. Exercițiile de dicție și pronunție pot fi utile în acest
sens.
2. Controlul ritmului și al tonului vocii - Variația ritmului și tonului vocii poate contribui
la crearea de impact emoțional și la menținerea interesului audienței.
3. Utilizarea pauzelor și a silențiilor - Pauzele strategice pot fi folosite pentru a evidenția
idei importante și pentru a permite publicului să reflecteze asupra lor
4. Utilizarea conectorilor:

- Cuvintele de conexiune în discursul public au rolul de a crea o legătură fluidă și

coerentă între diferitele părți ale discursului, facilitând înțelegerea și urmărirea
mesajului de către audiență. Aceste cuvinte și expresii permit vorbitorului să
stabilească relații logice între idei, să evidențieze ordinea cronologică sau cauzală a
evenimentelor și să sublinieze importanța și relația dintre diferitele argumente
prezentate. Cuvintele de conexiune pot fi de tipul "în primul rând", "de asemenea", "în
concluzie", "în contrast cu", "pe de altă parte", "de exemplu" etc. Utilizarea adecvată a
acestor cuvinte îmbunătățește coeziunea și coerenta discursului, oferindu-i un flux
natural și facilitând înțelegerea și reținerea mesajului pentru audiență.

V. Comunicarea nonverbală

Comunicarea nonverbală joacă un rol esențial în susținerea unui discurs public captivant și
impactant. Gesturile, postura și expresiile faciale ale vorbitorului transmit mesaje puternice și
adaugă profunzime discursului. Prin intermediul contactului vizual direct și constant cu
audiența, vorbitorul creează o legătură emoțională și demonstrează încredere în mesajul său.
O postură corectă, cu umerii relaxați și spatele drept, transmite încredere și autoritate.
Gesturile măsurate și coerente pot sublinia și amplifica punctele cheie ale discursului,
evidențiind emoțiile și ideile exprimate. În ansamblu, comunicarea nonverbală susține și
completează mesajul verbal, contribuind la impactul global al discursului asupra audienței.

3
VI. Discursul public al reprezentanților instituțiilor publice:

Discursul în public al unui oficial guvernamental sau al unei organizații publice reprezintă o
modalitate importantă prin care aceștia comunică cu cetățenii și transmit mesaje relevante și
impactante. Acest tip de discurs are o influență semnificativă asupra opiniei publice, putând
mobiliza și inspira audiența. În general, discursurile oficiale guvernamentale sau ale
organizațiilor publice trebuie să fie bine pregătite și structurate. Acestea includ cercetarea și
documentarea adecvată a subiectului, analiza publicului țintă și stabilirea obiectivelor clare.
Prin utilizarea unui limbaj clar și accesibil, oficialul guvernamental sau reprezentantul
organizației publice trebuie să livreze un mesaj coerent și persuasiv. Comunicarea
nonverbală, cum ar fi contactul vizual, gesturile și postura, contribuie la transmiterea
încrederii și a angajamentului în mesaj. În final, discursul în public al unui oficial
guvernamental sau al unei organizații publice are rolul de a informa, convinge și mobiliza
audiența în vederea acțiunii și a susținerii politicii, proiectelor sau inițiativelor prezentate.

VII. Moduri și tehnici de depășire al fobiei față de vorbitul în public.

Depășirea fobiei față de vorbitul în public poate fi un proces dificil, dar există modalități și
tehnici eficiente care pot ajuta persoanele să învingă această frică și să devină mai
confortabile și sigure atunci când susțin discursuri în fața audienței. Iată câteva metode și
tehnici utile:
1. Pregătirea adecvată: O bună pregătire înainte de a susține un discurs poate reduce
anxietatea și crește încrederea în propriile abilități. Este important să studiați și să vă
documentați cu privire la subiectul discursului, să vă stabiliți obiective clare și să vă
antrenați în repetate rânduri pentru a vă familiariza cu conținutul și fluxul discursului.
2. Exersarea în fața oglinzii sau înregistrarea discursului: Prin exersarea în fața oglinzii
sau înregistrarea discursului, puteți observa expresia facială, gesturile și postura pe
care le utilizați. Aceasta vă poate ajuta să identificați și să corectați eventualele
obiceiuri nedorite și să vă dezvoltați o prezență mai sigură și mai captivantă în fața
audienței.

4
 3. Respirația și relaxarea: Tehnicile de respirație profundă și relaxare pot ajuta la
reducerea anxietății și a tensiunii înainte și în timpul discursului. Exersați respirația
profundă, concentrați-vă pe respirație și luați scurte pauze de relaxare pentru a vă
menține calmul și a vă regla ritmul.
4. Vizualizarea pozitivă: Înainte de a susține un discurs, vizualizați-vă succesul și
imaginează-vă cum vor decurge lucrurile în mod pozitiv. Vizualizarea pozitivă poate
ajuta la crearea unei mentalități de încredere și la reducerea temerilor și anxietății.
5. Experiența treptată: Luați în considerare participarea la evenimente mai mici și mai
informale înainte de a susține un discurs important. Puteți începe cu prezentări în fața
unor grupuri mici de prieteni sau colegi, apoi să vă extindeți treptat către audiențe mai
mari și mai formale. Experiența repetată în vorbitul în public vă poate ajuta să vă
obișnuiți cu această situație și să vă construiți încrederea în propriile abilități.
6. Căutarea suportului și a îndrumării: Dacă fobia față de vorbitul în public persistă sau
afectează semnificativ viața de zi cu zi, căutați sprijinul unui specialist în comunicare
sau a unui terapeut specializat în tratarea anxietății sociale. Aceștia pot oferi tehnici
specializate prin care vă puteți depășii „track-ul de scenă”.

B. Discursul public al reprezentanților statului în situațiile de criză sau în cazul producerii

unor dezastre naturale de mare amploare.

Discursul reprezentanților statului în timp de criză sau în cazul unor dezastre naturale de mare
amploare joacă un rol crucial în gestionarea și comunicarea eficientă a situației către
populație. Acești reprezentanți, cum ar fi liderii guvernamentali, primarii sau oficialii de rang
înalt, trebuie să ofere informații clare, să transmită empatie și să inspire încredere în timpuri
dificile.
1. Comunicarea informațiilor: În astfel de situații, este esențial ca oficialii să ofere
informații precise și actualizate cu privire la amploarea și natura crizei sau a
dezastrelor naturale. Aceste informații pot include măsurile de siguranță, evoluția
situației, resurse disponibile și orice alte instrucțiuni sau avertismente relevante pentru
populație. Discursurile trebuie să fie clar structurate, astfel încât audiența să poată
înțelege și reține informațiile cheie.

5
 2. Transmisia empatiei și solidarității: Vorbitorii trebuie să arate empatie și să
demonstreze că înțeleg dificultățile și provocările cu care se confruntă comunitatea.
Prin exprimarea solidarității și compasiunii, oficialii pot consolida încrederea și pot
încuraja populația să rămână unită și să se sprijine reciproc în aceste momente dificile.
3. Asigurarea securității și a măsurilor de protecție: Oficialii trebuie să sublinieze
importanța securității și a măsurilor de protecție. Ei pot oferi sfaturi și ghiduri privind
comportamentele sigure, cum ar fi evacuarea în caz de necesitate, stocarea de provizii
sau respectarea restricțiilor impuse. În același timp, trebuie să fie transmis un
sentiment de calm și control în gestionarea situației.
4. Încurajarea acțiunii și mobilizarea resurselor: Discursurile trebuie să încurajeze
populația să acționeze în mod responsabil și să participe la eforturile de gestionare a
crizei sau a dezastrelor naturale. De asemenea, trebuie să se promoveze solidaritatea și
cooperarea între diferitele agenții guvernamentale, organizații non-guvernamentale și
comunitate în general, pentru a mobiliza resursele necesare și a face față situației
într-un mod eficient.
5. Perspectiva de viitor și reconstrucția: Oficialii trebuie să ofere o perspectivă de viitor
și să sublinieze angajamentul pentru reconstrucție și recuperare. Discursurile pot
evidenția planurile de acțiune, resursele alocate pentru reconstrucție și sprijinul pe
care guvernul sau organizațiile publice îl vor oferi comunității afectate pentru a-și
reveni și a-și reconstrui viața.
În concluzie, discursurile reprezentanților statului în timp de criză sau în cazul dezastrelor
naturale sunt cruciale pentru gestionarea situației și comunicarea eficientă cu populația
afectată. Aceste discursuri trebuie să fie informative, empate și mobilizatoare, având scopul
de a inspira încredere, de a mobiliza resurse și de a oferi o perspectivă de viitor în timpuri
dificile.

6
 C. Discursuri istorice
1. Discursuri celebre la nivel internațional
Despre discursurile celebre au fost scrise pagini întregi de analize și studii, deoarece acestea
au avut un impact profund asupra societății și au marcat momente importante în istorie.
Discursurile celebre au jucat un rol semnificativ în evoluția umanității și au avut puterea de a
inspira, de a mobiliza și de a schimba destinele națiunilor. Aceste discursuri, prin puterea
cuvintelor și carisma vorbitorilor, au reușit să capteze atenția audienței și să transmită mesaje
puternice și memorabile.

Un exemplu de discurs celebru este discursul "I Have a Dream" rostit de Martin Luther King
Jr. în timpul mișcării pentru drepturile civile din Statele Unite ale Americii. Acest discurs
memorabil a avut loc în 1963, în fața Monumentului lui Lincoln, în Washington D.C. Martin
Luther King Jr. a vorbit despre visul său de a trăi într-o lume în care toți oamenii să fie
judecați după conținutul caracterului lor și nu după culoarea pielii lor. Discursul său a devenit
un simbol al luptei împotriva discriminării rasiale și a inspirat milioane de oameni din
întreaga lume.

Un alt discurs celebru este "Ich bin ein Berliner" al președintelui american John F. Kennedy.
Acest discurs a fost rostit în 1963 în Berlinul de Vest, în fața Zidului Berlinului care împărțea
orașul în două părți. Kennedy a transmis mesajul de solidaritate și susținere față de populația
berlineră, afirmând că în acel moment el însuși se consideră un berliner. Discursul său a
devenit un simbol al unității și determinării în fața opresiunii și a reprezentat un moment
important în Războiul Rece.

Un alt exemplu remarcabil este discursul inaugural al lui Nelson Mandela în 1994, după ce a
devenit președintele Africii de Sud, după perioada apartheidului. Discursul său a fost un apel
la reconciliere și la construirea unei societăți nediscriminatorii și demne pentru toți cetățenii
Africii de Sud. Mandela a subliniat importanța iertării și a unității naționale în procesul de
reconstrucție și a inspirat milioane de oameni prin mesajul său de speranță și inclusivitate.

Aceste discursuri celebre, alături de multe altele, au avut un impact de durată asupra societății
și au demonstrat puterea cuvintelor în a influența și a schimba lumea.

7
Ele rămân exemple de inspirație și mobilizare pentru generațiile viitoare și continuă să fie
studiate și să fie o sursă de învățătură și inspirație pentru oratori și lideri din întreaga lume.

2. Discursuri celebre la nivelul României:

Iată câteva exemple de discursuri celebre din România:

Discursul lui Nicolae Ceaușescu de la balconul Comitetului Central - 21 decembrie 1989:

Acesta este considerat unul dintre cele mai importante și mai controversate discursuri din
istoria României. În contextul Revoluției Române din 1989, Ceaușescu a ținut acest discurs în
fața unei mulțimi adunate în Piața Palatului, în încercarea de a-și apăra regimul comunist. Cu
toate acestea, discursul a avut efectul opus, provocând indignare și alimentând furia
populației, ceea ce a dus în cele din urmă la căderea regimului comunist.

Discursul lui Ion Iliescu la Universitatea București - 22 decembrie 1989: După căderea
regimului comunist, Ion Iliescu, liderul Frontului Salvării Naționale, a susținut un discurs
istoric la Universitatea București. În acest discurs, el a subliniat necesitatea unei tranziții
pașnice spre o societate democratică și a încurajat unitatea și reconcilierea națională.
Discursul lui Emil Constantinescu în Piața Universității - 21 mai 1990: Emil Constantinescu,
în calitate de președinte al României, a susținut un discurs memorabil în Piața Universității
din București. În acest discurs, el a exprimat angajamentul față de valorile democratice, statul
de drept și respectarea drepturilor omului. Acest discurs a fost un moment important în
consolidarea democrației în România post-comunistă.

Discursul lui Traian Băsescu la aderarea României la Uniunea Europeană - 1 ianuarie 2007:
În ziua aderării României la Uniunea Europeană, președintele Traian Băsescu a ținut un
discurs în fața mulțimii adunate în Piața Constituției din București. Acest discurs a subliniat
importanța integrării europene pentru România și a reprezentat un moment de mândrie și
speranță pentru cetățeni.
Acestea sunt doar câteva exemple de discursuri celebre din România. Fiecare dintre ele a avut
un impact semnificativ asupra istoriei și societății românești, reflectând momente cruciale și
schimbări importante în evoluția țării.

8
Din punctul meu de vedere, cel mai important discurs din istoria postdecembristă a României
este discursul din 1993, atunci, în fața a peste un milion de Români, regele Mihai I al
României a susținut un discurs remarcabil cu ocazia vizitei sale de revenire în România, după
43 de ani de la abdicarea forțată din 1947. Acest discurs a fost ținut la Palatul Parlamentului
din București și a avut un impact profund asupra societății românești.

Regele Mihai I a început discursul său exprimând emoția și bucuria revederii cu poporul
român, afirmând că "nu a uitat niciodată de România" și că este fericit să fie acasă după atâta
timp. Acesta a subliniat faptul că întoarcerea sa nu este o revenire la putere, ci este o expresie
a dragostei și atașamentului său față de țară și de poporul român.

În discursul său, regele Mihai I a evidențiat importanța valorilor democratice, drepturile

omului și statul de drept în construirea unei Românii moderne. A subliniat necesitatea
reconcilierii naționale și a respectului reciproc între toți cetățenii, indiferent de origine, religie
sau convingeri politice. Regele a pledat pentru unitate și solidaritate în fața provocărilor și a
dificultăților cu care se confruntă țara.

De asemenea, regele Mihai I a vorbit despre nevoia de a învăța din trecut și de a construi un
viitor mai bun pentru generațiile următoare. A încurajat reconcilierea cu trecutul și
confruntarea cu adevărul, astfel încât România să poată evolua și să devină o societate mai
liberă și mai echitabilă. Regele a subliniat și importanța valorilor morale, etice și culturale în
dezvoltarea unei societăți prospere și armonioase.

Discursul regelui Mihai I din 1993 a avut un impact puternic asupra audienței și a reprezentat
un moment de înțelegere și reconciliere între monarhie și poporul român. Acest discurs a fost
considerat un simbol al speranței și a deschis calea pentru o nouă perioadă în istoria
României, marcând o etapă importantă în procesul de democratizare și de reconstrucție a țării
după decenii de regim comunist.

Ultimul discurs public al regelui Mihai I al României a avut loc în data de 25 Octombrie
2011, iar pe 30 decembrie 2017, cu ocazia aniversării a 70 de ani de la abdicarea sa forțată
din 1947, acest discurs a fost difuzat „in memoriam”, în întreaga țară și a reprezentat un
moment emoționant și solemn dedicat regelui.

9
În discursul său, regele Mihai I a început prin a mulțumi românilor pentru sprijinul,
afecțiunea și devotamentul lor de-a lungul anilor. A exprimat profunda sa iubire pentru țară și
pentru poporul român și a subliniat importanța unității și solidarității în fața provocărilor și a
dificultăților.

Regele Mihai I a vorbit despre perioada sa de domnie și despre evenimentele istorice

importante prin care a trecut România în timpul vieții sale. A adus în discuție și importanța
democrației, statului de drept și drepturilor omului în construirea unei societăți libere și
prospere.

Cu toate acestea, discursul regelui Mihai I a avut și o notă de tristețe și de finalitate. El a

menționat că, în acea zi, încheie publicarea mesajelor și a dorit să se retragă în viața privată,
lăsând generațiilor viitoare responsabilitatea de a construi un viitor mai bun pentru România.

Discursul său a fost unul plin de gratitudine, recunoștință și speranță în viitorul României. A
fost o ocazie pentru rege de a se adresa poporului român în ultima sa intervenție publică și a
fost un moment de rămas-bun și de încheiere a unei lungi și tumultuoase călătorii pe scena
publică.

Regele Mihai I al României a murit pe 5 decembrie 2017, la scurt timp după înregistrarea
discursului său final. Cu toate acestea, mesajul său de dragoste și de devotament față de
România și de poporul român va rămâne în amintirea și în inimile tuturor celor care l-au
ascultat. - Citat „Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o
țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri” - Citat

Concluzie:
Discursul public este demersul prin care informațiile ajung la masele mari de oameni.
Adesea discursurile pot avea un impact major în societate și pot să producă unitate sau
dezbinare, ordine sau haos, pace sau război. De aceea persoana care rostește un discurs public
poartă cel puțin răspunderea morală a efectelor discursului său.
Discursul public reprezintă de asemenea unul din elementele importante de management al
instituțiilor publice, mai ales cele din structurile de putere publică a statelor. În acest caz este
important ca discursurile reprezentanților acestor instituții să fie realizate cu strictă
responsabilitate, dedicare și empatie față de cetățeni.

10
11