Nr 1 1. 2. 1.

Notiunea de eficienta economica este abordata in studiile de specialitate si in practica in 2 sensuri: a) b) performanta unor activitati; efect maxim al unor activitati in raport cu resursele alocate sau consumate (costuri minime). metode si tehnici utilizate pt eficienta organizatiei si eficacitatea functionarilor publici managementul bazat pe performanta

Din punct de vedere al formelor de exprimare, se poate spune ca eficienta poate fi cuantificabila (in special efectele economice) si necuantificabila (efectele sociale). Eficienta in origanizatiile din sect pub exista at cand acestea realizeaza si furnizeaza serv pub corespunzatoare dpdv cantitativ si calitativ, asigurand o gestionare corecta a tuturor resurselor, potrivit nivelurilor stabilite. Prin urmare, o IP este eficienta at cand reuseste sa-si realizeze misiunea si obiectivele cu costurile planificate sau mai mici. Eficienta activitatii autoritatii adm pub se concretizeaza in: calitatea actului adm-iv; competentele, capacitatea de lucru si de exercitare a atributiilor; capacitatea aut-lor locale de a rezolva problemele de politici publice in timp util;

Eficienta IP este influentata de multiple aspecte de ordin social, uman, politic, juridic si tehnic. Cele mai importante aspecte sunt cele legate de pregatirea profesionala a personalului IP, recrutarea si repartizarea acestuia, aprecierea si promovarea in diferite functii. Factorul uman reprezinta, asadar, factorul cheie al activitatii si performantelor din sect. pub. Eficacitatea, calitatea de a produce efectul asteptat, influenteaza in mod direct eficienta, in special pe cea a personalului, ambele fiind caracteristici esentiale si indispensabile ale muncii FP. Activitatile de pregatire si perfectionare a pregatirii FP constau in desfasurarea unui proces coerent si continuu de programe pentru insusirea si/sau dezvoltarea cunostiintelor si abilitatilor. Pasii care ar trb parcursi pentru desfasurarea acestor activitati sunt: 1. 2. 3. 4. 5. identificarea si definirea nevoilor de training; identificarea cerintelor incluse in procesul de invatare; precizarea obiectivelor activitatii de training; planificarea programelor de training; alegerea furnizorului de training;

6. 7. 8.

desfasurarea efectiva a trainingului; evaluarea trainingului; imbunatatirea si extinderea activitatii de training.

Pe de alta parte, motivarea reprezinta un factor important in asigurarea eficacitatii personalului. Motivarea de catre mgr pub a FP consta in ansamblul proceselor de man prin care reuseste sa det FP sa participe la realizarea obiectivelor, folosind ptr aceasta un instrumentar variat de cointeresare: recompense publice si recunoastere pentru serviciile prestate, sistem de stimulente (sporuri, prime speciale,etc) Prin urmare, valoarea I si A din sect pub nu sta atat in mijloacele materiale sau financiare, cat mai ales in potentialul uman. 2. orice initiativa trb sa fie determinata de interesul public si orientata in totalitate catre satisfacerea acestuia; trb sa aiba in vdr anumite criterii de performanta care se exprima prin cei trei E : economie, eficienta si eficacitate; Cristeriul economic inseamna gasirea celui mai mic cost necesar IP pentru a satisface dpdv calitativ si cantitativ interesul pub. Eficienta consta in obtinerea de maximum posibil de rezultate cu nivelul det de resurse sau cu unul mai mic, iar eficacitatea realizarea obiectivelor definite de mgr pub. Performanta unei O pub este styabilita in functie de modul in care resursele umane, materiale , informationale si financiare sunt utilizate pentru a realiza obiectivvele propuse la nivelul asteptarilor beneficiarilor de servicii. Asadar, problema principala ar fi gestionarea cat mai eficienta a resurselor publice ptr satisfacerea nevoilor sociale generale si obtinerea unui nivel cat mai bun de performanta, in conditiile asigurarii unei functionari eficiente a sist din care face parte si IP. In procesul de masurare a performantei in s4ect public voi tine cont de anumite sisteme de indicatori de performanta, prin care voi putea aprecia pe o scala valorica pana la ce nivel au fost satisfacute interesele pub si cu ce cheltuieli. Acest proces este dificil din mai multe motive: o o o o o multitudinea si diversitatea stakeholderilor alaturi de diferentele de valori si perceptii despre inexistenta unui mediu concurential; natura serv pub oferit; complexitate mediului socio-politic; infl valorilor politice. performanta pe care acestia le au;

MPBP poate fi implementat daca sunt considerate si abordate urmatoarele aspecte ca premise fundam: - existenta unui cadru de referinta general definitii comune asupra perfomantelor (financiara, bugetara, manageriala, politica si profesionala); - particularizarea abordarii la fiecare domeniu al sect pub; - adaptarea metodelor de analiza la diversitatea serv si particularitatilor contextuale la nivel central si local; - continuitatea in aplicarea sistemului indicatorilor de performanta; - elab unui sistem unitar de indicatori de performanta, dar si diversificat; - elab unui sistem la nivel national si regional de monitorizare, asistenta si consultanta. Nr 2 1. 2. 1. Functia de previziune consta in ansamblul proceselor de man desfasurate in IP prin care se determina principalele prioritati si obiective ale acestora in stransa interdependenta cu cele ale altor I din sect pub si in fct de nev pub gen si specifice, modalitatile de realizare, resursele necesare si termenele. Man prin obiective reprezinta o modalitate de stabilire a scopurilor, de evaluare a performantelor manageriale si de amplificare a initiativei individuale, urmarind cresterea eficientei MO si asigurand participarea angajatilor la stabilirea si realizarea obiectivelor conducerii. Functia de previziune este una din cele mai importante functii ale MP datorita faptului ca orice IP trebuie sa aiba definite obiective. Atat previziunea, cat si MPO trb sa tina cont de cadrul legislativ si de influentele reprezentantilor politicului in stabilirea obiectivelor, iar mai presus de toate de sistemul de nevoie generale si specifice ale clientilor. Nr 3 1. modernizarea instrumentarului managerial utilizat in institutiile publice si impactul acestei masuri asupra cresterii eficientei organizatiilor publice interdependente intre functia de previziune si managementul prin obiective sunteti manager public la o primarie si va aflati intr-un process decizional strategic.

Prezentati o situatie din agenda publica

2. 1.

sunteti manager public si intentionati sa auditati cultura organizationala. Etapele propuse pt

elaborarea auditului si schimbarea culturii organizationale Sunt prezentate doua metode de management foarte frecvent utilizate in instit. publ. din tarile dezvoltate ce au relevanta si pentru managementul public din tara noastra. Managementul proiectelor intr-un mediu complex (MPMC) una dintre cele mai flexibile metode de MP ce reuneste cateva componente clare in proc. de realizare a obiectivelor unei instit. publ. MPMC se recomanda in anumite situatii particulare: proiectele propuse in instit. publ. ce au implicatii in diverse domenii inexistenta unei repartizari coresp. ale sarcinilor pentru funct. publ. dificultati in realiz. obiectivelor derivate de care depinde desfas. altor activ. presiuni de timp in realiz. unor sarcini calitat. deficitara a activ. desfas. evitarea apritiei problemelor minore cu impact major asupra instit. publ si comunitatii

Elem. metodologice de baza in aplicarea acestei metode sunt: studierea necesitatii si oportunitatii apelarii la metoda MPMC formarea echipei care va fi implicata in elab. si implem. proiectului definirea structurii proiectului elaborarea planului proiectului stabilirea unui sistem de control si raportare structura organizatorica planul de ansamblu al proiectului si planurile individuale controlul permanent pentru identificarea si remedierea problemelor aparute rezultatul final si cele intermediare activitatile pentru managerii publici conducerea proiectului , manag. superior al instit. manag. publ de niv. superior si manag. executivi. managerul de proiect managerii resp. de derularea activ. integrate in fazele proiectului

Cele 5 elemente cheie care trebuie luate in considerare :

O instit. care aplica MPMC cuprinde:

sefii de echipe echipele de lucru activ. si sarcinile ce revin fiecarui participant stab. termenilor de referinta ia proiectului preciz. criteriilor de evaluare pt tot proiectul proiectarea structurii organiz.a proiectului evaluarea si analiza investitiei(metoda analizei cost-beneficiu) elaborarea planului proiectului elaborarea planului de calitate al proiectului precizarea fazelor proiectului perform. proiectului productivitatea obtinuta calitatea obtinuta propuneri de adaptare a continutului metodei MPMC incheierea proiectului

Etapele de initiere a proiectului:

Etapa de finalizare : raport final care sa aiba urm. aspecte:

Managementul prin obiective o cale prin care angajatii unei org. participa la stabilirea si la realizarea obiectivelor conducerii. Prin aplicarea MO se urmareste cresterea eficientei manag. organizatiei. Acesta ofera cadrul general pentru o actualizare permanenta a obtiectivelor de realizat, a continutului sarcinilor , prin care se permite o evaluare a modului in care resursele umane si financiare sunt folosite eficient pentru atingerea nivelului de performanta previzionat. Etapele MO: precizarea perioadei pt care se stabilesc obiective selectarea obiectiv. fundam. elaborarea sistemului de obiective repartizarea obiectivelor definitivarea si repartiz. obiectivelor pt fiecare funct. publ. elab. programelor de actiune stabilirea termenelor initiale, intermediare si finale alocarea resurselor financiare, informationale si materiale elab . documentelor necesare implem. managementului prin obiective

2.

monitorizarea procesului de implementare evaluarea rezultatelor aplicare de recompense si sanctiuni elab. propunerilor de imbunatatire a utilizarii metodei efectuarea ajustarilor si continuarea aplicarii MO cresterea gradului de motivarea funct publ accentuarea dimensiunii participative a manag publ imbunatatirea utilizarii timpului de catre managerii publici intarirea responsab fata de realizarea obiectivelor crearea unui sistem de diferentiere a veniturilor funct publici imbunatatirea semnificativa a procesului de planificare si coortdonare a activitatii cresterea semnificativa a eficientei org publ

Avantajele majore MO:

Eficienta in sect public. Doua sensuri: performanta rez. deosebit de bun al unor activ efect maxim al unor activ in raport cu resursele alocate sau consumate

Eficienta poate fi cuantificabila, in special efectele economice si necuantificabila efectele sociale. Factorul uman reprez. elem. cheie al activitatii si performantelor din sectorul public. De folosirea eficienta personalului, de eficienta muncii lui depinde insasi calitate si eficenta activ adm publ. O instit publ este eficienta atunci cand reuseste sa realizeze misiunea si obiectivele cu costurile planificate sau mai mici. Eficienta activitatii : calitatea actului adm competentele, capacitatea de lcuru si de exercitare a atributiilor capacitatea autorit. locale de a rezolva probleme de politici publice in timp util

Etapele propuse pt elaborarea auditului si schimbarea culturii organizationale Schimbarile din mediul extern instit. publ. determina flexibilizarea de valori care formeaza cultura organizationala. Modificarile in strucutra si continutul valorilor culturii organizationale trebuie sa s adapteze permanent la contextul economic, social, legislativ, politic, administrativ existent.

Una din coordonatele fundamentale prin intermediul careia trebui gandit si implementat cont. schimbarilor org. fundamentale din instit publ. Auditul culturii evaluarea ubtebsitatii de manifestare a componentelor culturale si indentificarea modalitatilor manageriale de actiunein vederea modificarii sau consolidarii valorilor culturii org. initiale. Etap ale auditului: Fundamentarea auditului culturii org. in instit. publ. - identificarea necestitatii de evaluare a variabilelor culturii org. si a intensitatii de manifestare a acestora audit global/ specializat/ partial Nr 4 1. 2. 1. Abordarea manageriala accentueaza necesitatea permanentei rationalizarii a cestuia si ofera posib managerilor publici de a fundamenta decizii luand in consid. aspecte de eficacitate si eficienta. Caracteristici: accentuarea necesitatii permanentei rationalziarii considerearea unor aspecte de efic. si eficacitate proiectarea unui sistem coerent de relatii intre elem. care sa ofere manag publici posib reducerea numarului de alternative decizionale gradul ridicat de informare a funct publ luarea in consid a ierarhiei stimularea formarii unei culturi a org publice abordarile procesului decisional si reflectarea continutului ei in noul management public sunteti functionar public si cum aplici etapele managementului calitatii totale (11.4) (4.7 si 10.1) Desfasurarea auditului culturii org. Formularea cincluziilor cercetarii asupra culturii org. din instit publ Elaborearea recomandarilor legate de rez cercetarii

alegerii alternativi optime

Modelul rational-comprehensiv : derularea procesului dec. in trei etape ( determinarea obiectivelor, formularea alternativelor/ alegerea celei mai bune alternative)

maximizarea eficientei si eficacitatii specializarea accentuata a funct publici implicati luarea in considerare a costulu total Abordarea politica a procez decizional Abordarea legala a proc decizional Adjudecarea- retrospectiva sau prospectiva Sistemul de valori fundamentale ale Noului manag. public. Continutul noului manag public : 2. Manag, calitatii totale in instit publ. Valori de baza pt implementarea manag. calitatii totale: responsabilitate nevoi ale clientilor si utilizatorilor de srvicii performantele profesionale si rezultate standarde de performanta satisfactia clientiulor considerearea calitatii ca un parametru fundamental crearea unui sistem prin care furnizorul sa realizeze produsle si serviciile la nivelul asteptat stabilirea unui standard de perform. numit 0 defecte criteriu de masurare este costul prodului concentrarea supra imbunatatirii procesului de manag. orientarea pe leg. permanenta cu clientii realizarea unor produse si servicii de calitate atentie deosebita acordata fundamentarii s irealizarii obiectivelor accentul pus pe responsabilitatea individuala a manag publici crestearea gradului de autonomie si felxib manageriala introducerea inficatorilor de performanta integrarea in gandirea mangeriala a celor 3 E orientarea catre paiata

OBIECTIV, REZULTATE,RESPONSABILITATE

Coordonatele de baza ale abordarii MCT

Principii ale MCT:

Abordarea MCT presupune o succesiune de activitati: calitate Avantaje MCT: Nr 5 1. 2. 1 Principiul conducerii unitare definirea si aplicarea de catre toti factorii de decizie a conceptelor fundamentale de management public, pornind de la aceeasi perceptie reflectata intr-o viziune comuna, unitara, clara, coerenta asupra sectorului public. Bunastarea unui popor, functionalitatea unui sistem adm. si viabilitatea unei instit publ sunt influentate de respectarea acestui princ. eficacitatea functionarului public, eficienta institutiilor publice din prisma principiilor etapele implementarii managementului prin cunostinte- etape si in ce consta (11.5) fundamentale ale manag public (vezi sub 11 pct 2 + 1.5) simplificarea proceselor de management si de executie cresterea eficientei si eficacitatii crearea unui sistem de pregatire continua amplificarea gradului de motivare a functionarilor pentru calitate sistem de manag. publ. flexibil ce permite imbunatatirea permanenta a calitatii serv publice imbunatatirea procesulu ide administrare a resurselor umane imbunatatirea procesului de coordonare si comunicare elaborarea unui audit intern analiza cazuala a rez auditului formularea recomandarilor crearea sistemului intern de calitate pregatirea resurselor umane implementarea noului sistem monitorizarea implementarii adaptarea permanenta a instit publ. la noile cerinte evaluarea rezultatelor formulare propunerilor de imbunatarire a noului sistem de management public bazat pe

Princ. conducerii autonome particularizarea continutului manag . public. in funct de domeniile in care se aplica si de diversitatea intereselor publice generalesi specifice identificate. Principiul perfect continue manag public trebuie imbunatatit in functie de gradul de realizare a obiectivelor previzionate, dar si de schimbarile aparute pe plan intern si international. Acest proces este unul amplu, de analiza care ar trebui sa inceapa cu sesizarea diferentelor intre obiectivele previzionate si rez. obtinute, a cauzelor si efectelor. Princ administrarii eficiente realiz. prin intermediul proceselor si relatiilor de management a gestionarii eficiente a tuturor categoriilor de reurse atrase si destinate realizarii obiectivelor previzionate. Maximizarea gradului de satisfacere a nevoilor sociale prin serviciile publice oferite in conditiile minimizarii costului atras, ca urmare a unei gestionari coresp. a tututor categ. de resurse. Princ. legalitatii dimensionarea, structurarea si cominarea proceselor si relatiilor manageriale, porevederile legsilative considerandu-se ca o baza legala de luat in considerare si nu ca scop in sine 2. Managementul bazat pe cunostinte Specialistii considera ca noua tendinta manifestata in MP implica cateva concepte importante: cunostinte competenta invatare capacitate de invatare managementul bazat pe cunostinte

Manag. bazat pe cunostinte are ca si obiectiv crearea unei organizatii in care angajatii sunt incurajati sa utilizeze eficient si eficace cunostintele ETAPELE MBCSP: Indentificarea potentialulu ide cunostinte Elaborarea strategiei institutiei publice in care managementul public bazat pe cunostinte Elaborarea planului de actiune strategic orientat pe cunostinte in functie de rezultatele Identificarea, diseminarea si utilizarea cunostintelor necesare Redefinirea culturii organizationale si a stilului de management

devine optiunea strategica principala documentarii si continutul strategiei manag. bazat pe cunostinte.

Nr 6 1. 2. influenta culturii organizationale in institutiile publice asupra eficacitatii functionarilor sunteti manager public intr-o autoritate publica. In vederea intaririi capacitatii administrative publici din perspective managementului proiectelor intr-un mediu complex a institutiei pe care o conduceti ati decis sa proiectati sis a implementati un system de management public bazat pe o profesionalizare a functiei publice 1. Un studiu complex derulat pe o perioada de 4 ani in SUA a demonstrat ca exista o legatura puternica intre cultura org si performantele unei IP deoarece: IP IP Culturile bazate pe performanta promoveaza pe scara larga urmatoarele practici: delegarea de sarcini, competente si responsabilitati lucrul in echipa cu un puternic leadership corelarea si integrarea resurselor umane cu tehnologia, angajatii fiind cei care raspund de cultura org va deveni probabil un factor tot mai important in determinarea succesului sau desi rezistente la schimbare, culturile puternice pot contribui la amplificarea performantelor esecului unei org in urmatorul deceniu cultura org poatea avea un impact semnificativ asupra perform economice pe termen lung a

modul in care valorifica potentialul tehnic pt a pune mai bine in valoare potentialul uman si a amplifica performantele orientarea catre un scop comun

Pt a explica interdependentele intre cultura org si eficienta org in IP este important sa luam in considerare cel putin 3 categorii de elemente: Cat 1: valori, istorioare, simboluri, eroi, ritualuri, ceremonii Cat 2: misiunea IP si viziunea managerilor publici, abilitatile de leadership, comunicarea, motivarea, sist de MAN Cat 3: satisfactia in munca, gradul de implicare, efortul integrat, perform individuala, creativitatea/inovarea, productivitatea serviciilor publice, costurile si veniturile

2. Profesionalizarea MAN pub consta intr-un proces amplu de atragere, selectie si creare in cadrul IP a unui corp de FP specializat in domeniul MP, care sa exercite functiile MP, sa aplice metode, tehnici si abordari, care sa conduca la obtinerea in IP a unor performante deosebite raspunzand asteptarilor celorlalte institutii din cadrul aparatului administrativ si cetatenilor. Formarea profesionala si perfectionarea pregatirii profesionale a FP si a personalului atras in IP au devenit o necesitate stringenta in multe din IP din tarile dezvoltate. In acest sens, primul pas a fost stabilirea clara a rolului si a limitelor de competenta ale reprezentantilor politicului in MP. Al doilea pas a fost acceptarea faptului ca profesionalizarea MP necesita o redefinire a continutului activitatilor de formare si perfectionare a pregatirii FP. Al treilea pas a constat in declansarea procesului de formare si dezvoltare a noului sistem de valori care in cel mai scurt timp sa conduca la obtinerea unui nivel de performanta in sect pub cel putin la nivelul asteptarilor cetatenilor din tarile respective. In sistemul de MP din RO profesionalizarea MP este necesara daca se doreste orientarea sist administrativ si a statului nostru catre valorile promovate in democratiile occidentale. Etapele importante ale acestui proces sunt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Nr 10 1.principiile fundamentale ale mp i cum sunt reflectate acestea in noul public. 2.sunteti manager de resurse umane.precizati conditiile necesare angajarii / unui functionar public.ce anume tre sa indeplineasca 1. vezi nr 12 numirea management elaborarea unui amplu studiu de diagnosticare in domeniul resurselor umane fundamentarea strategiei globale in domeniul resurselor umane in sect pub elaborarea strategiei globale si a strategiei in domeniul resurselor umane in adm si in pregatirea res umane pt implementarea strategiilor asigurarea climatului organizational implementarea strategiilor de res umane si motivarea res umane monitorizarea, evaluarea si adaptarea strategiei globale si a celei in domeniul res umane.

celelalte domenii de activitate din sect pub

2. Conditiile privind investirea in functie publica: sa fie cetatean roman, sa aiba domiciliul in Romania si sa cunoasca limba romana sa aiba capacitate deplina de exercitiu a drepturilor sa nu fie condamnata pt infractiune intentionata contra vietii, avutului particular sau public,

contra autoritatii, pt o infractiune de serviciu, precum si pt alta infractiune savarsita cu intentie, care o fac incompatibila cu functia pe care urmeaza sa o ocupe ocupe Nr 11 1.valorile fundamentale ale institutiilor(etica,morala si democratia). 2.eficienta si eficacitatea institutiei si a functionarului public. 1. Organizatiile publice nu pot exista in afara unui sistem, iar integritatea unui sistem este puternic determinata de un set de valori si principii fundamentale ce precizeaza, prin continutul lor, coordonatele de baza intre care functioneaza componentele intregului. Cateva din valorile cu impact deosebit asupra managementului institutiilor publice, abordate frecvent ca valori fundamentale, sunt etica, morala si democratia. Despre etica se spune ca este un domeniu al stiintei care studiaza principiile morale, legile de dezvoltare istorica a acestora, rolul lor in viata sociala, respectiv totalitatea normelor de conduita morala corespunzatoare ideologiei unei societati sau unui grup reprezentativ din cadrul acesteia. Etica are misiunea de a realiza un acord optim intre natura si nivelul existentei sociale si constiinta morala, ceea ce presupune eliminarea mentalitatilor intarziate si contributia la modelarea unor constiinte care sa devanseze existenta sociala actuala, care sa gandeasca si sa actioneze prospectiv. Trei functii ale eticii: - f cognitiva ; f normativa; f persuasiva. Despre morala se spune ca este o forma a constiintei sociale care cuprinde normele de convietuire, de comportare a oamenilor intre ei si in societate. sa fie declarat admis, daca postul respectiv a fost scos la concurs sa se respecte conditiile generale si specifice cu privire la varsta, aptitudini, etc sa fie apta dpdv medical pt indeplinirea functiei respective sa posede studiile si vechimea de specialitate cerute de lege pt functia pe care urmeaza sa o

Morala este un fenomen real, colectiv, si individual, care cuprinde atat normele, principiile care reglementeaza relatiile umane si tipurile umane de activitati, cat si toate manifestarile realizate in diverse grade si modalitati, sub semnul acestor norme supuse aprecierii colective si individuale. In ceea ce priveste democratia, lectura selectiva a catorva lucrari fundamentale prin care se incearca definirea acesteia denota ca exista raspunsuri diferite. Intre ele nu exista un acord, ele nu formeaza un sistem. Eforturile catre cristalizarea unei teorii a democratiei demonstreaza tendinta regretabila catre o gandire limitata la abstractii, neimbinand niciodata enunturile generale cu realitatile experientei practice si ocolind pana si observarea unor deosebiri importante existente intre abstractii. Teoria democratiei presupune trei obiective importante: transpunerea in realitate a vointei cetatenilor unei tari asigurarea egalitatii de sanse pentru toti cetatenii distribuirea si repectarea unei diversitati de libertati

Este necesar ca cetatenii sa identifice prin reprezentantii politici actorii si structura aparatului guvernamental reprezentativ, pentru ca elementele teoriei democratiei sa poata deveni o realitate concreta si nu doar o ideologie formala, cu efecte declarative si fara efecte palpabile resimtite de membrii societatii. Parerea specialistilor este ca statele aflate in plin proces de construire a democratiei nu pot prelua nimic din ceea ce democratiile dezvoltate au in propriul lor sistem de valori, deoarece elementele masinariei nu sunt detasabile, organismul este in realitate imposibil de definit, iar ceea ce face ca el ca sa functioneze, obiceiurile inimii cum le numea Tocqueville, sunt unice si imposibil de definit. Fiecare are relevanta deosebita asupra comportamentului organizational, in general, asupra comportamentului individual al resurselor umane din institutiile publice si, implicit, asupra modalitatilor de actiune pentru care opteaza managerii publici in special si fiecare functionar public antrenat in procesele de MAN si de executie prin care sunt realizate si furnizate serviciile publice. 2. Metode de executare: metoda constrangerii metoda convingerii metoda cointeresarii

Metoda constrangerii

La aceasta metoda se apeleaza in special in statele totalitare, unde institutiile statului au fost transformate in instrumente de dominare de catre o minoritate sociala privilegiata a unei majoritati a societatii, lipsita de drepturi si saraca. In statele nedemocratice, metoda constrangerii este principala metoda de asigurare a executarii deciziilor administrative, a initiativelor institutiilor si autoritatilor statului, in general. Particularitatea se explica prin aceea ca majoritatea populatiei, fiind constienta de faptul ca AP serveste o grupare minoritara dominanta, in general, va opune rezistenta executarii deciziilor de management public sau administrative sau nu le va executa si respecta de buna voie intrucat se considera ca aceste decizii sau acte nu fac altceva decat sa promoveze interesele gruparii aflate la conducere, in dauna populatiei majoritare asuprite. Metoda convingerii In tarile democratice in care institutiile statului de drept apara si promoveaza interesele cetatenilor si actioneaza cu consecventa pentru cresterea bunastarii materiale si spirituale a membrilor societatii este folosita metoda convingerii. In statele in care se foloseste cu precadere met convingerii, politicile publice, deciziile si actele normative sunt respectate si executate de bunavoie de catre FP si de membrii societatii, constienti fiind ca prin aceasta actioneaza in propriul lor interes. Convingerea in legatura cu necesitatea adoptarii sau aplicarii unei decizii de management public sau administrative presupune un proces de informare a cetatenilor si FP direct si/sau indirect implicati sau interesati de continutul unor acte normative. Metoda cointeresarii Se pot acorda recompense pt realizarea obiectivelor individuale de catre FP sau de catre ceilalti reprezentanti ai MAN pub. Stimulentele folosite amplifica gradul de cointeresare a FP, in special. Metoda cointeresarii presupune elaborarea unor sisteme de indicatori pt sensibilizarea angajatilor IP fata de realizarea intereselor publice generale. La acestea se adauga si mijloacele folosite de stat pt determinarea unor persoane sa respecte si sa execute corespunzator deciziile de MAN pub sau administrative. Astfel, in statele democratice se ofera conditii politice, juridice, economice, sociale pt ca FP si membrii societatii sa aiba o conduita corespunzatoare, in deplina concordanta cu prevederile normelor statului de drept. Nr 12 1. interdependente intre val. fundamentale ale mp cu continutul noului man pb

2. sunteti manager de resurse umane si in urma evaluarii anuale doriti sa implementati un sistem de perfectionare a functionarilor publici. Explicati cum procedati in maxim o pagina 1. Sistemul de valori fundamentale ale Noului management public atenie deosebit acordat fundamentrii i realizrii obiectivelor; accentul pus pe responsabilitatea individual a managerilor publici pentru realizarea obiectivelor; creterea gradului de autonomie i flexibilitate managerial; introducerea indicatorilor de performan pentru msurarea gradului de realizare a obiectivelor fundamentale i individuale; integrarea n gndirea managerial a celor 3E, nsemnnd economie, eficien i eficacitate; orientarea ctre pia i deplasarea centrului ateniei de la modul de desfurare a proceselor asupra gradului n care, prin rezultatele oferite, nevoile sociale sunt satisfcute. Un aspect este evident i suficient de clar dup aceast prezentare i anume faptul c noul model al managementului public surclaseaz efectiv modelul tradiional al administraiei publice. Este, de asemenea, foarte clar faptul c noua abordare schimb semnificativ modul de desfurarea a activitii n instituiile publice i totodat rolul managerului public i funcionarilor publici de execuie. Sistemul se valori ale managementului public: o promovarea competiiei ntre furnizorii de servicii; o dezvoltarea dimensiunii participative a managementului public prin exercitarea controlului din afara sistemului birocratic de ctre membrii comunitii, respectiv cetenii; o msurarea performanei instituiilor publice n funcie de rezultatele obinute i nu de volumul i valoarea intrrilor; o orientarea conducerii instituiilor publice ctre realizarea obiectivelor derivate din misiune i nu pentru aplicarea unor acte normative, regulamente i norme metodologice; o considerarea beneficiarilor de servicii drept clieni crora li se pune la dispoziie o ofert variat de servicii de ctre diveri furnizori; o accentuarea dimensiunii previzionale a managementului public de anticipare a coninutului serviciilor i de prevenire a apariiei unor situaii problem; o concentrarea energiilor n atragerea i ctigarea de resurse i nu pentru consumarea acestora; o descentralizarea autoritii i ncurajarea managementului participativ; o promovarea mecanismelor de pia n locul celor birocratice;

o coordonarea i integrarea elementelor sistemului de servicii publice furnizate de sectorul public sau privat pentru a soluiona problemele specifice ale comunitilor. 2. Pregtirea i perfecionarea pregtirii funcionarilor publici Paii care ar trebui parcuri pentru desfurarea acestor activiti de pregtire i perfecionare a pregtirii funcionarilor publici sunt: 1. Identificarea i definirea nevoilor de training - Aceasta presupune analiza la nivel de individ sau grup a necesitii de a dobndi noi deprinderi sau cunotine sau de a mbunti competenele existente ale funcionarilor publici. 2. Identificarea cerinelor incluse n procesul de nvare - Este necesar s se specifice ct mai clar posibil ce abiliti i cunotine vor fi nsuite n urma procesului de trainig, ce competene trebuie dezvoltate i ce atitudini trebuie schimbate. 3. Precizarea obiectivelor activitii de training - n aceast etap este important s se stabileasc nu numai ce trebuie nvat, dar i ce trebuie s fie capabili funcionarii publici s fac dup ncheierea programului de training. 4. Planificarea programelor de training trebuie concepute astfel - nct s corespund nevoilor i obiectivelor strategice. 5. Alegerea furnizorului de training - Este important s se stabileasc dac training-ul va fi asigurat din interiorul instituie publice sau din afara acesteia sau chiar prin intermediul unui program internaional de ctre echipe de experi internaionali. 6. Desfurarea efectiv a training-ului - Frecvent se apeleaz la metode i tehnici interactive pentru facilitarea procesului de dobndire de abiliti i cunotine noi. 7. Evaluarea training-ului - Eficacitatea training-ului este urmrit pe parcursul desfurrii programelor, iar, mai trziu, impactul se reflect n msura n care obiectivele instituiei publice au fost realizate. 8. mbuntirea i extinderea activitii de training - n urma evalurii se va decide msura n care este necesar mbuntirea programelor de training i cum vor fi satisfcute cererile de training n perioada urmtoare n funcie de schimbrile aprute n politicile i strategiile specifice domeniului resurselor umane. Sintetiznd, se poate conclude c training-ul este necesar pentru c: exist o permanent presiune din partea cetenilor ale cror exigene cresc, natura cererilor i a nevoilor necesare a fi satisfcute

este foarte divers i n permanent schimbare, solicitnd existena unor funcionari publici bine pregtii profesional, exist nc numeroase disfuncionaliti datorate pregtirii necorespunztoare a funcionarilor publici, cunotinele nsuite prin formarea iniial n cadrul sistemului de nvmnt sunt uor perisabile n condiiile accelerrii procesului schimbrilor, reforma n sectorul public impune crearea unui corp de funcionari publici profesioniti, preocupat permanent de actualizarea cunotinelor, exist la nivelul fiecrui individ dorina de perfecionare, promovare i satisfacie n munc. Nr.16 1. Valorile fundamentale pt organizatiile publice (vezi nr 11) 2. Informatizarea institutiilor publice 2. Informatizarea institutiilor publice Se constat din ce n ce mai mult c, n majoritatea domeniilor, a aprut un nou tip de organizaie, cea informaional, considerat de specialiti organizaia noului secol i mileniu. Accesul la informaiile publice confer transparen procesului de management i n mod cert susine dezvoltarea societii n ansamblul ei. In accepiunea lui David Mc. Kewitt, un apreciat specialist n domeniul managementului public, accesul la informaiile publice confer transparen procesului de management i n mod cert susine dezvoltarea societii n ansamblul ei o nou soluie a venit n sprijinul instituiilor administrative, intranet-ul, care poate fi definit ca o implementare a tehnologiei internet n cadrul unei instituii i autoriti sau ca un world wide web particular. Astfel, intranet-ul este apreciat ca o cale rapid, sigur i uor de apelat pentru comunicarea interdepartamental. Principalele avantaje ale introducerii intranet-ului n instituiile publice sunt: suport pentru un numr mare de utilizatori; securitatea sistemului; prevenirea suprancrcrii informaionale; asigurarea integritii informaiei; accesul permanent la informaiile necesare; scderea redundanei reelei; utilizare uoar de ctre nespecialiti, amatori i nceptori; posibilitatea mbuntirii permanente a programelor de tip

client; reducerea costurilor sistemului informaional; creterea productivitii i competitivitii; interoperabilitatea dintre aplicaii prin utilizarea protocoalelor i standardelor deschise; accesul restricionat la aplicaii: autentificarea utilizatorilor, certificate, protocoale de securitate; creterea eficienei; interfaa utilizatorilor unic pentru toate aplicaiile; posibilitatea unei interogri dinamice cu sistemele existente de baze de date, cu depozitele de date, cu departamentele de stocare a datelor; varietatea formelor de lucru: text, grafic, sunete, video etc. Pentru a sprijini managerii publici i funcionarii publici de execuie au fost elaborate diverse tehnologii printre care amintim: Sistemul Informaional Geografic (S.I.G), Sistemul Informaional Managerial (S.I.M.), Sistemul Informatic Suport pentru Deciziile Administrative (S.I.P.D.A.). Sistemul Informaional Geografic este un sistem suport al deciziilor, proiectat special pentru a lucra cu informaii spaiale sub form de hri (reeaua stradal, distribuirea populaiei n teritoriu, reeaua de electrificare etc.) Sistemul Informaional Geografic poate conine informaii despre: caracteristicile geografice ale unui spaiu: form, resurse de ap, parcuri, sol, particularitile domeniului public etc.; utilizarea domeniului public pentru destinaii rezideniale, comerciale, industriale; transporturi i comunicaii: legturile variate ntre diferite puncte din mediul urban i cel interurban, zonal, naional; servicii i utiliti: energie, furnizarea apei, canalizare, instalaii telefonice, depozitarea deeurilor; caracteristicile economice, sociale, culturale, de mediu, ale contextului etc.

Sistemul Informaional Managerial este un sistem care furnizeaz managerilor publici informaiile necesare pentru fundamentarea managerial i economic a deciziilor administrative. Dintre activitile desfurate n instituii publice din administraie care pot fi integrate i realizate printr-un astfel de Sistem Informaional Managerial enumerm: evidena cetenilor; evidena proprietilor imobiliare; evidena vehiculelor motorizate; evidena documentelor; evidena veniturilor i cheltuielilor; evidena contractelor; evidena ncasrilor din taxe i impozite; planificarea bugetar Sistemele Informatice Suport pentru Deciziile Administrative susin managerii publici n fundamentarea variantelor decizionale pentru diverse decizii administrative, care trebuie elaborate n situaii de risc i incertitudine. Metodologiile folosite n procesul de modelare sunt: analiza input-output, programarea liniar, metodele probabilistice, metodele algebrice, modelarea ergonomic, microanaliza, analiza teritorial i dinamica sistemului. n Europa experiena danez merit o meniune special: ADAM (The Annual Danish Aggregate Model) este un model macroeconomic de tip keynesist cu ajutorul cruia se elaboreaz previziunile n ceea ce privete economia naional i evaluarea politicilor implementate; RIMO (Regional Interactive Model) este un model economicodemografic folosit de administraia local i de pieele de munc regionale pentru a urmri creterea populaiei, creterea economic, dinamica ocuprii forei de munc i alte caracteristici sociale. n acest context se remarc atenia acordat tendinei de informatizare a sistemului administrativ din ara noastr, n general, care se va realiza pe trei coordonate majore: 1. Informatizarea activitilor din instituiile publice care s conduc la o cretere a eficienei operaionale n cadrul organismelor administraiei centrale i locale.

2. Informatizarea serviciilor avnd ca beneficiari cetenii i agenii economici, fapt care implic adesea integrarea serviciilor prestate de organizaii de servicii din administraia central i local. Abordri recente n managementul public internaional i oportunitatea adaptrii i implementrii lor n instituiile publice din Romnia 3. Asigurarea accesului la informaii prin tehnologia informaional pentru utilizatorii finali ai serviciilor administraiei centrale.

GRILE 1. ntr-o edin ordinar a Consiliului Local a fost aprobat decizia de elaborare a unui studiu

de fezabilitate i a unui proiect tehnic pentru repararea instalaiilor de ap cald i cldur. Evaluai decizia din perspectiva gradului de fundamentare : a. 2. fundamentat tiinific Consiliul Judeean ntrunit n edin extraordinar a adoptat Hotrrea prin care a aprobat

bugetul R.A. Drumuri i Poduri. ncadrai aceast hotrre din perspectiva funciilor managementului public. a. b. 3. vedere: a. b. c. 4. caracterul politic caracterul integrator caracter legal n primria unui ora i desfoar activitatea 7 funcionari publici de conducere i 62 de previziune administrare Executivul a aprobat, potrivit programului de guvernare, strategia naional integrat n

domeniul energetic. Precizai din perspectiva caracteristicilor managementului public ce s-a avut n

funcionari publici de execuie. Care din cauzele prezentate n continuare apreciai c a determinat o astfel de situaie: a. b. 5. dispoziia primarului particularitile oraului Conform organigramei unei primrii, pe primul nivel ierarhic se situeaz primarul, consiliul

local i viceprimarii. n subordinea direct a primarului se situeaz 4 departamente, care la rndul

lor sunt alctuite din mai multe direcii, servicii i birouri. Identificai, din perspectiva managementului public, ce este greit n aceast situaie a. b. 6. dispunerea pe niveluri ierarhice organigrama Managerii publici din cadrul Administraiilor Fiscale au propus elaborarea i implementarea

unui sistem de indicatori de performan pentru mbuntirea colectrii impozitelor pe proprietate. Cum apreciai msura luat din perspectiva noului management public ? a. b. c. 7. necesar corect legal Un primar administra un ora cu peste 2 milioane de locuitori. Acesta lucra, munc de

rutin, aproape 15 ore, din care 60% reprezenta lucrul cu publicul. Alte 15% din acest timp erau dedicate apariiilor n public, n cadrul unor edine, interviurilor la TV i Radio etc. Identificai principalele deficiene din situaia prezentat: a. b. c. 8. ponderea mare a activitilor de rutin ponderea mare a lucrului cu publicul depirea limitelor de competen Marcel Coriaux, viceprimar, n urma mai multor sesizri din partea cetenilor francezi cu

privire la rezolvarea problemelor celor sraci s-a hotrt s nfiineze un departament specializat pentru soluionarea probleme de acest tip. Dup 3 ani a reuit i mai trziu ideea lui s-a materializat i n alte orae.Cum apreciai iniiativa viceprimarului ? a. b. 9. necesar fundamentat n cadrul unui Serviciu de Urbanism i Amenajarea Teritoriului i desfoar activitatea 6

funcionari: 1 de conducere cu pregtire tehnic i 5 de execuie, avnd urmtoarea pregtire: 3 cu pregtire superioar tehnic i 3 cu pregtire medie. Din perspectiva structurii organizatorice care sunt greelile ? a. 10. caz ? a. tipul de act pregtirea Preedintele Consiliului Judeean a emis hotrrea privind eliberarea din funcie a unui

funcionar public de la Serviciul Control i Disciplin n Construcii. Ce greeli s-au fcut n acest

b. 11.

nerespectarea atribuiilor ntr-un minister s-a luat decizia introducerii intranetului i a managementului informatizat al

documentelor. Din perspectiva tendinelor sistemului informaional, accesul electronic la informaii i la serviciile principale se va face prin intermediul unor portaluri: a. b. 12. de informaii de certificare Un manager public dorete s pregteasc schimbarea culturii organizaionale din instituia

public pe care oconduce. Pentru aceasta el ar trebui s tie despre cultura c are o serie de caracteristici pe care s le ia n considerare. Care sunt acestea: a. b. c. d. 13. dinamism inedit complexitate diversitate Noul Ministru al Administraiei i Internelor, apreciat n mediul politic pentru performanele

obinute anterior ca om de afaceri, a anunat c ncepnd de luna viitoare va crea Oficiul Naional pentru Reforma Administraiei n structura instituiei pe care o conduce. Rolul acestuia va fi asigurarea unei coordonri mai bune a procesului schimbrilor implicate de reform.Analizai iniiativa ministrului din perspectiva principiilor fundamentale ale MP, care au fost luate n considerare: a. b. c. d. 14. a. b. c. d. e. legalitii administrrii eficiente conducerii autonome perfecionrii continue Un manager public decide s implementeze noul management public n instituia public pe modul de fundamentare i realizare a obiectivelor tipul de cultur organizaional tipul de orientare ctre pia modul de determinare a responsabilitii individuale formele de exprimare a indicatorilor de performan

care o conduce. Care sunt aspectele relevante ale acestui curent ce trebuie cunoscute:

15.

Un consiliu judeean a adoptat Hotrrea privind aprobarea Listei obiectivelor pe anul

urmtor cu finanare parial sau integral de la bugetul statului. n care din funciile managementului public se ncadreaz decizia de mai sus ? a. b. 16. previziune administrare Dup finalizarea unui program de formare continu un manager public a decis s formuleze

misiunea instituiei publice pe care o conduce. Ce elemente trebuie s fie integrate n coninutul acesteia: a. b. c. d. e. 17. mijloacele tehnice folosite pentru producerea i furnizarea serviciilor viziunea nivelul administrativ produsele i serviciile oferite segmentul de pia Se prezint urmtorul circuit informaional pentru realizarea i furnizarea Serviciului de

Eliberare a Autorizaiilor de Construcii: Intrri Registratura general Registratur DPI DPI Serviciu Arhitect ef Secretar Primar General Ieiri Serviciu DPI.Identificai principalele disfuncionaliti ale circuitului informaional: a. b. c. lungimea mare a circuitului succesiunea activitilor pe circuit suprancrcarea circuitului

18. Primarul unui ora, ca manager public de nivel superior, a dispus eliberarea din funcie a 3 persoane din aparatul propriu de specialitate al autoritilor administraiei publice locale.Identificai categoria de decizie n care se ncadreaz dispoziia primarului. c. decizie de management public e. decizie de resurse umane 19. Se prezint o situaie n care s-au fcut greeli. n ultima edin de guvern, Primul Ministru a decis asupra renegocierii unui mprumut contractat de Ministerul Finanelor Publice cu cteva luni n urm. Analizai aceast situaie i identificai greelile: a. b. c. competena decidentului nerespectarea cerinelor deciziei de management public procedura administrativ

20. Conform proiectului de buget pe anul urmtor, cheltuielile unei autoriti locale sunt repartizate n proporie de 47% pentru acoperirea subveniilor ctre regiile autonome i societile comerciale care furnizeaz servicii de interes public. Analizai i identificai implicaiile acestei situaii: a. b. c. capacitate financiar limitat capacitate managerial limitat viabilitate economic redus

21. Consiliul Judeean a adoptat hotrrea privind sumele de echilibrare i transferuri de la bugetul statului i repartizarea lor pe subuniti administrativ teritoriale. Care afirmaii sunt adevrate? a. b. decizia vizeaz exercitarea funciei de administrare decizia este periodic

22. Conform situaiei ncadrrii cu personal, ntr-o primrie i desfoar activitatea n cadrul Serviciului Buget 8 funcionari publici, 1 cu funcie public de conducere i 7 de execuie, 2 au pregtire superioar economic i 6 au pregtire medie. Identificai care dintre urmtoarele variante reprezint deficiene ce reies din situaia prezentat: a. b. ponderea ierarhic este mare; pregtire necorespunztoare;

23. Serviciul Programe, Prognoze, Informatic din cadrul primriei unui ora ndeplinete o serie de atribuii specifice. Care dintre variantele prezentate n continuare exprim atribuii prin care se exercit funcia de control-evaluare a managementului public: a. b. analizeaz propunerile fcute de consiliile locale n vederea elaborrii prognozelor propune programe de mbuntire a performanelor financiare.

24. Conform organigramei unei primrii n subordinea Secretarului Municipiului i desfoar activitatea: Serviciul Secretariat general, relaii cu publicul, registrul agricol, Serviciul Contencios administrativ, juridic, Serviciul stare civil, Serviciul autoritate tutelar i Serviciul ajutor social. Care dintre variantele de mai jos sunt propuneri oportune de schimbare a structurii organizatorice: a. relaii cu publicul trebuie s constituie un serviciu distinct, nu s fie integrat n secretariatului general; 25. n edina din 21 mai 1993 Consiliul de Administrare al Oraului Florena a adoptat o hotrre prin care comercianii de suveniruri urmau s fie plasai n Piaa Castellani. Odat cu aplicarea acestei decizii comercianii au aflat c administraia local inteniona s plaseze, n final, toate

standurile n Piaa Republica. Pe 21 septembrie 1993 comercianii au fost mutai definitiv n Piaa Republica. Ce etape ale procesului decizional se regsesc n situaia prezentat: a. b. c. d. iniierea deciziei; adoptarea deciziei/alegerea variantei decizionale optime; implementarea deciziei; urmrirea implementrii deciziei.

26. n urma respingerii ultimatumului oferit Japoniei, oraele Hiroshima i Nagasaki au fost bombardate la 6 i respectiv 9 august. Cabinetul Japonez a hotrt s se predea pe 10 august 1945, iar declaraia de predare a fost semnat pe data de 2 septembrie n Golful Tokio. Precizai ce etape ale procesului decizional se reflect n situaia prezentat: a. urmrirea aplicrii i respectrii deciziei; 27. n urma sesizrilor primite, un grup de inspectori de servicii a constatat calitatea slab a lucrrilor efectuate de operatorul de salubritate. Au fost aplicate amenzi i s-a stabilit termenul pn la care operatorul s realizeze corect lucrrile solicitate. Identificai care cerine ale exercitrii controlului s-au respectat n situaia prezentat: a. b. c. controlul s fie realist, obiectiv; controlul s aib finalitate; controlul s fie specializat.

28. n vederea optimizrii unor proceduri, primarul a decis s delege viceprimarului o serie de atribuii. Considerai c decizia primarului este o: a. b. decizie de management; decizie administrativ;

29. n vederea creterii calitii furnizrii serviciilor de transport urban, Consiliul Local a decis concesionarea ctorva trasee unor societi de transport consacrate deja pentru activitatea lor. n cuprinsul hotrrii a fost precizat legea n temeiul creia s-a adoptat decizia au fost stabilii i responsabilii/executanii implicai n implementarea hotrrii. Ce alte elemente considerai c ar fi trebuit avute n vedere pentru ca decizia s fie complet: a. b. c. d. cadrul formal/legal; modalitile de implementare a deciziei; termenul de implementare a deciziei; resursele necesare implementrii deciziei.

30. Preedintele Consiliul Judeean propune noul Director al Direciei Buget, Programe, Prognoze.Dup aprobarea acesteia de CJ, el emite dispoziia.ncadrat concomitent dup mai multe criterii decizia este: a. b. individual; avizat;