Notiunea de raspundere politica Legea 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala prevede:-vezi daca nu este abrogata ART.

1 Guvernul, n intregul sau, i fiecare dintre membrii acestuia sunt obligati sa isi indeplineasca mandatul cu respectarea Constitutiei i a legilor tarii, precum i a programului de guvernare acceptat de Parlament. ART. 2 (1) Guvernul raspunde politic numai n fata Parlamentului, ca urmare a votului de incredere acordat de catre acesta cu prilejul investiturii. (2) Fiecare membru al Guvernului raspunde politic n mod solidar cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului i pentru actele acestuia. ART. 3 (1) Raspunderea politica a Guvernului consta n demiterea sa, ca urmare a retragerii increderii acordate de catre Parlament, prin adoptarea unei motiuni de cenzura, n conditiile prevederilor art. 112 i 113 din Constitutie. (2) Guvernul i fiecare dintre membrii sai sunt obligati sa raspunda la intrebarile sau la interpelarile formulate de deputati sau de senatori, n termen de cel mult 15 zile de la primirea lor. (3) Informatiile i documentele cerute n conditiile art. 110 alin. (1) din Constitutie vor fi puse la dispozitie de Guvern i de celelalte organe ale administratiei publice, n termen de cel mult 30 de zile de la primirea solicitarii. ART. 4 Pe langa raspunderea politica, membrii Guvernului pot raspunde i civil, contraventional, disciplinar sau penal, dupa caz, potrivit dreptului comun din aceste materii, n masura n care prezenta lege nu cuprinde dispozitii derogatorii. ART. 5 In intelesul prezentei legi, sunt membri ai Guvernului primul-ministru, ministrii i alti membri stabiliti prin lege organica, numiti de Presedintele Romniei pe baza votului de incredere acordat de Parlament. Constitutia Romaniei utilizeaza notiunea de raspundere politica a Guvernului in art 108, avand ca titlu marginal "Raspunderea membrilor Guvernului", si respectiv in art. 113, referitor la "Angajarea raspunderii Guvernului".

Primul articol, art.108, vizeaza atitudinea activa a Parlamentului, mai pe larg detaliat apoi in art. 112 referitor la motiunea de cenzura, iar cel de-al doilea vizeaza actiunea Guvernului de angajare a raspunderii sale in fata Parlamentului, din proprie initiativa. Constitutia introduce in art. 108 sintagma "responsabilitate ministeriala", referindu-se la legea ce trebuie sa reglementeze cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile membrilor Guvernului. Desigur, alaturarea termenului de pedeapsa cazurilor de raspundere a membrilor Guvernului nu trebuie sa duca la concluzia ca o lege a responsabilitatii ministeriale trebuie sa aiba exclusiv in vedere raspunderea penala a membrilor Guvernului si deci responsabilitatea ministeriala s-ar referi doar la raspunderea penala. Argumentul consta in aceea ca legiuitorul constituant utilizand notiunea larga de cazuri de raspundere, nu introduce distinctii. Un autor utilizeaza notiunea raspunderii politice facand distinctie intre responsabilitatea ministeriala si responsabilitatea guvernamentala, vizand, dupa caz, fie membrii Guvernului considerati individual, fie Guvernul in ansamblul sau. Distinctia consta in aceea ca prima notiune este mai larga decat cea de-a doua, aceasta din urma considerata fiind in sens strict. Astfel, in timp ce responsabilitatea guvernamentala se refera la raspunderea colectiva a Guvernului, responsabilitatea minsiteriala evoca atat raspunderea solidara, cat si pe cea individuala a fiecarui membru al organului colegial, independent de angajarea raspunderii celorlalti. Sfera responsabilitatii ministeriale excede continutului responsabilitatii guvernamentale, incluzand intr-o opinie4 si responsabilitatea altor persoane care, fara a fi membre in Guvern, detin demnitati asimilate cu functia de ministru, autorul aratand ca legea asupra responsabilitatii ministeriale trebuie sa reglementeze inclusiv raspunderea acestora. Raspunderea politica presupune intotdeauna o luare de pozitie, fie ca aceasta se realizeaza de catre cei guvernati, fie ca provine de la Parlament. "Responsabilitatea ministeriala nu se mai bazeaza pe ideea de fapta imputabila, nici pe cea de risc, desi nu le exclude, ci pe ideea ca guvernantii sunt in serviciul guvernatilor."5 Guvernantii raspund in fata corpului electoral, in mod direct, cu ocazia alegerilor si indirect, prin formele prevazute de Constitutie, in fata Parlamentului. Desi in ambele cazuri este vorba despre o raspundere politica, distinctia consta in aceea ca prima este o raspundere de fapt, extrajuridica, iar ultima o raspundere de drept, administativ-disciplinara. Toate aceste precizari asupra notiunilor folosite in aceasta materie urmaresc delimitari si clarificari conceptuale. Rigurozitatea terminologica lasa insa cel mai adesea locul analizei aspectelor practice ale problemei cercetate, fara a impieta asupra intelegerii corecte a

modului cum functioneaza institutia raspunderii, termenii raspundere si responsabilitate fiind utilizati cu acelasi sens.

4 Mircea Preda , Autoritatile administratiei publice. Sistemul constitutional romanesc. Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1999, p. 138 5 Dan Claudiu Danior Drept consituional i institu politice, vol. 1, Ed. ii tiinific, Bucureti, 1997, p. 384. Raporturile dintre Parlament si Guvern sunt raporturi de natura politica si juridica, de unde ideea ca raspunderea Guvernului are o natura dubla, politica si juridica13. Astfel, desi se recunosc anumite consecinte juridice ale raspunderii politice, se arata ca atunci cand este pusa in discutie raspunderea juridica a Guvernului si a membrilor sai, se are in vedere raspunderea civila, administrativa sau penala, adica raspunderea juridica in sens strict. Doctrica juridica interbelica facea distrinctia intre raspunderea politica si cea juridica, distinctia avand la baza faptul ca prima se declansa pe taramul jocului politic, fara ca in mod necesar sa fie incalcat un text de drept pozitiv, in timp ce raspunderea juridica se angaja pe tariamul dreptului civil si respectiv penal. Guvernul raspunde politic in fata Parlamentului, desi puterile statului sunt egale, datorita gradului de reprezentativitate al Parlamentului, "organul reprezentativ suprem al poporului roman". Fiecare ministru se afla in cadrul activitatii sale in doua ipostaze: membru al Guvernului si conducator al organului adminsitratiei publice centrale, adica ministru. Pornind de la aceasta disociere, un autor16 arata ca in functie de ipostaza din care este privit, ministrul va raspunde cu o forma sau alta a raspunderii sociale: raspunderea politica in calitate de membru al Guvernului si raspunderea juridica in calitate de ministru.

Un argument in favoarea sustinerii caracterului politic al raspunderii in calitate de membru al Guvernului, ar putea fi caracterul politic al institutiei Guvernului, rolul sau politic, care decurge din originea sa parlamentara si din dependenta sa de programul acceptat de Parlament, votul Parlamentului reprezentand increderea acestuia atat in echipa guvernamentala, cat si in programul pe care il are de infaptuit in perioada mandatului.

Raspunderea politica a Guvernului este o institutie de drept public si atunci cand este pusa in discutie de Parlament, ea poate avea la baza motive juridice, constand in incalcarea unor norme si principii de drept. Nu mai putin, realitatea demonstreaza ca jocul politic este adevaratul motor al punerii in discutie a raspunderii politice a Guvernului, iar dreptul nu face decat sa recunoasca aceasta institutie, si nu sa o creeze. Este de altfel si motivul pentru care art. 112 din Constitutie referitor la motiunea de cenzura are un continut exclusiv procedural, a reglementa cazurile in care raspunderea politica sa fie angajata reprezentand o initiativa care nu tine seama de realitatile politice. Constitutia recunoscand existenta raspunderii politice nu face decat sa o reglementeze din punct de vedere procedural, pentru ca in acest mod sa limiteze pe cat posibil orice posibilitate de comitere a abuzurilor de catre Parlament prin adoptarea unei motiuni de cenzura, si pentru a se asigura garantii de stabilitate pentru Guvern.

S-ar putea spune astfel ca raspunderea politica a Guvernului este juridica doar prin procedura, din punct de vedere substantial situatiile in care este pusa in discutie neavand in mod necesar un fundament juridic.

Raspunderea politica, "desi se intemeiaza pe acelasi principiu ca responsabilitatea civila sau penala, adica pe faptul ca puterea politica este tinuta sa dea socoteala de actele sale si sa-si asume consecintele acestora"17, aceasta forma de raspundere are o natura aparte, distincta de cea "pur politica sau politica si morala"18 angajata in fata poporului sau partidelor si bazata, asa cum se arata19, pe ideea de culpa a celui care raspunde.

8 Antonie Iorgovan op.cit., p. 501 9 Cristian Ionescu Institutii politice si drept constitutional, Ed. Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 1999, p. 285 10 C.L. Popescu art. citat, p.62 11 N. Popa op.cit. p.324. Autorul identifica urmatoarele principii aplicabile oricarei forme de raspundere juridic: 1.legalitatea raspunderii; 2.principiul raspunderii pentru

vina; 3.principiul raspunderii personale; 4.prezumia de nevinovatie; 5.principiul proportionalizarii sanctiunii n raport cu gravitatea faptei, de circumstantele svarsirii sale. 12 Dan Claudiu Dnior, op.cit., p. 385 13 Mircea Preda, op.cit.,p.134 14 Anibal Teodorescu, op.cit.,p.238 15 Mircea Preda, op.cit,p. 136 16 Valentin Priscaru, Tratat de drept administrativ romn.Partea generala. Ed. All, 1996,ed. a doua revazuta si adaugita, p.79 17 Dan Claudiu Danior, op.cit.,p385 18 Genoveva Vrabie, Organizarea politico-etatic a Romniei,Ed. Cugetarea, Iasi, 1993, p. 302 19 Antonie Iorgovan, op. cit., p. 503