TEST nr.1 6.
Pot ocupa o funcție sau o demnitate publică în stat persoanele care
1. Distincția între cele două mari ramuri ale dreptului, drept public și drept
privat, a fost realizată, încă din antichitate de către:
a) Ulpian;
b) Celsus;
c) Justinian.
2. Scopul administrației îl reprezintă:
a) Satisfacerea interesului general;
b) Satisfacerea interesului particular;
c) Satisfacerea interesului particular și satisfacerea interesului general.
3. Raporturile dintre administrație și cei administrați se bazează:
a) Pe egalitate juridică;
b) Întotdeauna pe inegalitate juridică;
c) Uneori pe inegalitate juridică, iar alteori pe egalitate juridică.
4. În sistemul constituțional și legal actual, administrația publică înseamnă:
a) Numai activitatea desfășurată de organele grupate în capitolul V al
titlului III din Constituție, referitor la ”Administrația publică
centrală de specialitate și Administrația publică locală”
b) Include și atribuțiile de natură administrativă pe care le exercită și
Președintele și Guvernul, autorități care se regăsesc în alte capitole ale
titlului III din Constituție;
c) Activitatea desfășurată de Parlamentul României.
5. Administrația înseamnă:
a) Acțiune ordonată, care constă într-o combinare de mijloace, pentru
înfăptuirea în regim de putere publică, a unor valori ordonate de
structuri exterioare și superioare;
b) Acțiune ordonată, care constă într-o combinare de mijloace, pentru
înfăptuirea în regim de putere publică, a unor valori ordonate de structuri
interioare și superioare;
c) Acțiune ordonată, care constă într-o combinare de mijloace, pentru
înfăptuirea în regim de drept public și privat, a unor valori ordonate de
structuri exterioare și superioare.
îndeplinesc următoarele condiții:
a) Au numai cetățenia română și domiciliul în țară;
b) Au cetățenia română;
c) Au cetățenia română și domiciliul în România.
7. Constituția revizuită recunoaște cetățenilor aparținând unei minorități
naționale dreptul de a folosi limba maternă:
a) În relațiile cu administrația publică centrală;
b) În relațiile cu Președintele și Guvernul;
c) În relațiile cu administrația publică locală și cu serviciile
deconcentrate.
8. Constituția revizuită recunoaște cetățenilor aparținând unei minorități
naționale dreptul de a folosi limba maternă:
a) În relațiile cu administrația publică locală și cu serviciile
deconcentrate, în condițiile prevăzute de legea organică;
b) În relațiile cu administrația publică locală și cu serviciile deconcentrate, în
condițiile prevăzute hotărâri de Guvern;
c) În relațiile cu administrația publică locală și cu serviciile deconcentrate, în
condițiile prevăzute prin hotărâri ale autorităților autonome locale și ordine
ale conducătorilor serviciilor publice deconcentrate.
9. În condițiile aderării la U.E. au dreptul de a alege și de a fi aleși în
autoritățile administrației publice locale:
a) Toți cetățenii români și străini care îndeplinesc condițiile prevăzute de legea
organică;
b) Numai cetățenii români care îndeplinesc condițiile prevăzute de legea
organică;
c) Atât cetățenii români cât și cei ai U.E. care îndeplinesc condițiile prevăzute
de legea organică.
10. În condițiile aderării României la U.E. se poate recunoaște circulația și
înlocuirea monedei naționale cu aceea a Uniunii Europene:
a) Prin lege organică;
b) Prin lege ordinară;
c) Prin hotărâre de Guvern.
11. Serviciul public are ca scop: a) Președintele și Guvernul;
a) Satisfacerea unor nevoi sociale prin mijloace specifice; b) Consiliul județean și președintele consiliului județean;
b) Satisfacerea unor nevoi personale prin mijloace specifice; c) Primarul și consiliul local.
c) Satisfacerea unor nevoi sociale și personale prin mijloace specifice.
4. Identificați care dintre autoritățile următoare au caracter autonom:
12. Fac parte din categoria autorităților administrației publice: a) Consiliul local și consiliul județean;
a) Numai autoritățile reglementate de capitolul V al titlului III intitulat b) Serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și celorlalte organe
”administrația publică”; centrale de specialitate;
b) autoritățile reglementate de capitolul V al titlului III dar și alte autorități c) Prefectul.
publice, reglementate în alte capitole și titluri ale Constituției, cum ar fi
Președintele și Guvernul; 5. Executivul presupune:
c) toate autoritățile publice reglementate în Constituție. a) Numai guvernarea;
b) Numai administrația;
13. Constituția revizuită și republicată recunoaște: c) Guvernarea și administrația.
a) Principiul separației puterilor în stat;
b) Principiul separației și echilibrului puterilor în stat; 6. Administrația publică reprezintă o activitate prin care se execută legea și se
c) Principiul separației, echilibrului și colaborării puterilor în stat. prestează servicii publice:
a) În regim de drept public;
b) În regim de drept privat;
c) Atât în regim de drept public cât și în regim de drept privat.
TEST nr.2
1. Administrația desemnează: 7. Administrația publică are următoarele componente:
a) În sens formal, organic – autoritățile publice învestite cu sarcini a) Executarea legii și prestarea de servicii publice, în limitele legii;
administrative; b) Executarea legii și elaborarea de acte normative;
b) În sens material, funcțional – activitățile pe care sunt însărcinate să le c) Executarea legii și soluționarea de litigii.
realizeze autoritățile publice;
c) În sens formal, organic - activitățile pe care sunt însărcinate să le realizeze 8. Între conceptele de executiv și administrație publică este o corelație:
autoritățile publice; a) De la întreg la parte;
d) În sens material, funcțional - autoritățile publice învestite cu sarcini b) De la parte la întreg;
administrative. c) Sunt sinonime.

2. Administrația publică reprezintă: 9. În sistemul constituțional actual, executivul este:

a) Numai administrația de stat; a) Bicefal, fiind format din Președinte și Guvern;
b) Numai administrația publică locală; b) Este format numai din Guvern;
c) Atât administrația de stat, cât și administrația publică locală. c) Este format numai din Președinte.

3. Identificați care dintre autoritățile următoare reprezintă autorități ale 10. Serviciile publice deconcentrate se organizează și funcționează:
administrației de stat:
 a) În subordinea ministerelor și celorlalte organe centrale de specialitate
ale administrației publice;
b) În subordinea consiliului județean;
c) În subordinea consiliului local.
11. Serviciile publice deconcentrate sunt conduse:
a) Prefect;
b) Președintele consiliului județean;
c) Primar.
12. Președintele aparține:
a) Puterii executive;
b) Puterii legislative;
c) Atât puterii executive cât și puterii legislative.
TEST nr.3
1. Dreptul administrativ este ramura de drept public care reglementează:
a) Numai raporturile din sfera administrației publice active?
b) Raporturile din sfera administrației publice active și conflictuale?
c) Numai raporturile din sfera administrației publice conflictuale?
2. Dreptul administrativ este ramura de drept public care reglementează:
a) Raporturile conflictuale dintre administrația publică activă și
persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime?
b) Raporturile conflictuale dintre administrația publică activă și persoanele
vătămate numai în drepturile lor?
c) Raporturile conflictuale dintre administrația publică activă și persoanele
vătămate numai în interesele lor legitime?
a) Autoritățile publice și cei vătămați în drepturile lor prin actele
administrative ilegale ale acestora?
b) Autoritățile publice și cei vătămați în interesele lor legitime prin actele
administrative ilegale ale acestora?
c) Autoritățile publice și cei vătămați în drepturile și interesele lor
legitime prin actele administrative ilegale ale acestora?
5. Administrația publică activă include:
a) Numai executarea legii;
b) Numai prestarea de servicii publice;
c) Atât executarea legii cât și prestarea de servicii publice.
6. Raporturile de natură conflictuală cuprind:
a) Litigiile dintre administrație și cei vătămați în drepturi sau în interese
legitime;
b) Litigiile dintre autoritățile administrației publice;
c) Litigiile dintre autoritățile administrației publice și alte autorități publice.
TEST nr.4
1. Teoria generală a dreptului împarte izvoarele de drept în:
a) Izvoarele materiale și formale;
b) Numai izvoarele materiale;
c) Numai izvoarele formale.
2. Izvoarele dreptului administrativ sunt:
a) Numai izvoare scrise;
b) Numai izvoare nescrise;
c) Izvoare scrise și izvoare nescrise.

3. Dreptul administrativ este o ramură de drept care aparține: 3. Izvoarele formale nescrise ale dreptului administrativ sunt:
a) Dreptului public? a) Cutuma sau obiceiul;
b) Dreptului privat? b) Numai cutuma și jurisprudența;
c) Este o ramură de drept de sine stătătoare? c) Cutuma, jurisprudența și literatura de specialitate.

4. Raporturile de natură conflictuală reglementate de dreptul administrativ 4. Condițiile care trebuie îndeplinite de o normă cutumiară pentru a
sunt raporturi care se stabilesc între: reprezenta norma juridică sunt:
 a) Practică îndelungată sau sentimentul unanim al caracterului obligatoriu; c) O constituție suplă.
b) Practică îndelungată și sentimentul unanim al caracterului
obligatoriu; 12. Alegeți care dintre materiile următoare sunt limite de revizuire a
c) Numai sentimentul unanim al caracterului obligatoriu. Constituției:
a) Caracterul național, independent, unitar și indivizibil al statului de
5. Potrivit actualei Constituții a României, cutuma sau obiceiul: drept;
a) Nu este izvor de drept de rang constituțional; b) Forma republicană de guvernământ;
b) Este izvor de drept de rang constituțional. c) Integritatea teritoriului;
d) Independența justiției;
6. Principiile care guvernează administrația publică din unitățile e) Pluralismul politic;
administrativ-teritoriale sunt: f) Limba oficială;
a) Autonomia locală și descentralizarea serviciilor publice; g) Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
b) Autonomia locală și deconcentrarea serviciilor publice;
c) Descentralizarea, autonomia locală și deconcentrarea serviciilor publice. 13. Printre limitele de revizuire a Constituției se numără:
a) Drapelul național;
7. Judecătorul: b) Ziua națională;
a) Este legat de regula formulată de jurisprudență la fel cum ar fi legat de o c) Imnul național;
regulă scrisă; d) Stema țării;
b) Nu este legat de regula formulată de jurisprudență la fel cum ar fi legat de e) Sigiliul statului;
o regulă scrisă; f) Limba oficială;
c) Poate lua în considerare regula formulată de jurisprudență. g) Capitala țării.
8. Deciziile Curții Constituționale:
a) Sunt obligatorii erga omnes; 14. Nici o revizuire a Constituției nu poate fi făcută dacă are ca rezultat:
b) Sunt obligatorii inter partes litigantes. a) Suprimarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor;
b) Suprimarea garanțiilor drepturilor și a libertăților fundamentale ale
9. Principalul izvor de drept îl reprezintă: cetățenilor;
a) Constituția; c) Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți;
b) Legile organice; d) Restrângerea exercițiului tuturor drepturilor și a libertăților fundamentale ale
c) Legile ordinare. cetățenilor.

10. Legile constituționale sunt: 15. Legea organică intervine:

a) Legile prin care se revizuiește Constituția; a) În domeniile expre prevăzute de Constituție în art.73;
b) Legile prin care se suspendă Constituția. b) În domeniile pentru care în Constituție se prevede adoptarea de legi organice;
c) Constituția nu prevede în ce domenii intervine legea organică.
11. Din punct de vedere al aptitudinii de a fi revizuită, Constituția României
este: 16. Legea ordinară intervine:
a) O constituție rigidă; a) În domeniile expres prevăzute de Constituție în art.73;
b) O constituție semirigidă; b) În domeniile pentru care în Constituție se prevede adoptarea de legi organice;
 c) Constituția nu prevede în ce domenii intervine legea ordinară;
d) În domeniile care nu sunt reglementate prin lege organică.
17. Legea organică se adoptă:
a) Cu votul unanimității;
b) Cu votul majorității membrilor fiecărei Camere;
c) Cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră.
18. Legea ordinară se adoptă:
a) Cu votul unanimității;
b) Cu votul majorității membrilor fiecărei Camere;
c) Cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră.
19. În Monitorul Oficial se publică:
a) Numai legea organică;
b) Numai legea ordinară;
c) Legea organică și legea ordinară.
20. Legea intră în vigoare:
a) La data publicării în Monitorul Oficial;
b) La 2 zile de la data publicării în Monitorul Oficial;
c) La 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial.
21. Legea dispune:
a) Întotdeauna numai pentru viitor;
b) Și pentru trecut, numai în cazul legilor penale mai favorabile;
c) Pentru viitor, dar și pentru trecut, numai în cazul legilor penale și
contravenționale mai favorabile;
d) Pentru viitor, dar și pentru trecut, numai în cazul legilor penale, fiscale și
contravenționale mai favorabile.
22. Legile organice și legile ordinare reprezintă izvoare ale dreptului
administrativ atunci când în ele se reglementează:
a) Domenii ce aparțin ramurii de drept administrativ;
b) Domenii ce aparțin unei ramuri de drept public;
c) Domenii ce aparțin ramurii de drept administrativ și acelei de drept
constituțional.
23. Guvernul adoptă:
d) Hotărâri;
e) Decizii;
f) Ordonanțe.
24. Hotărârile se emit:
a) Pentru organizarea executării legilor;
b) În temeiul unei legi speciale de abilitare.
25. Ordonațele se emit:
a) Pentru organizarea executării legilor;
b) În temeiul unei legi speciale de abilitare.
26. Hotărârile cu caracter militar adoptate de Guvern:
a) Se publică în Monitorul Oficial al României;
b) Se comunică numai instituțiilor interesate;
c) Se comunică numai persoanelor interesate.
27. Ordonanțele adoptate de Guvern:
a) Se semnează de Primul-Ministru și se contrasemnează de miniștrii care
au obligația punerii lor în executare;
b) Se semnează numai de Primul-Ministru;
c) Se semnează de miniștrii care au sarcina punerii lor în executare.
28. Ordonanțele obișnuite, emise în baza unei legi speciale de abilitare emise de
Parlament, sunt adoptate în:
a) Domenii care nu fac obiectul legii organice;
b) Domenii care nu fac obiectul legii constituționale;
c) Domenii care nu fac obiectul legii ordinare.
29. Ordonanțele obișnuite, emise în baza unei legi speciale de abilitare emise de
Parlament, pot fi adoptate:
a) Numai în perioada în care Parlamentul se află în vacanță;
b) Numai în perioada în care Parlamentul se află în sesiune;
c) În perioada în care Parlamentul se află în vacanță, dar și în perioada în
care Parlamentul se află în sesiune.
30. Ordonanța de urgență intervine:
 a) În situații extraordinare; 38. În situația în care există neconcordanță între legile interne și de
b) În situații comune, obișnuite. reglementările internaționale la care România este parte, în materia
drepturilor omului, se aplică:
31. În cazul Ordonanței de urgență, Guvernul primește: a) Întotdeauna legile interne în materia drepturilor omului;
a) Abilitarea expresă de la Parlament; b) Reglementările internaționale în materia omului, chiar dacă Constituția sau
b) Abilitarea de la legiuitorul constituant; legile interne conțin dispoziții mai favorabile;
c) Abilitarea de la Președintele României. c) Reglementările internaționale, cu excepția cazului în care România sau
legile interne conțin dispoziții mai favorabile decât reglementările
32. Prefectul emite: internaționale.
a) Dispoziții;
b) Ordine cu caracter normativ și individual;
c) Decizii. TEST nr.5
1. Elementele structurii normei de drept administrativ sunt:
33. Consiliul Județean adoptă:
a) Ipoteza și dispoziția;
a) Ordine;
b) Dispoziția și sancțiunea;
b) Hotărâri cu caracter normativ și individual;
c) Ipoteza, dispoziția și sancțiunea.
c) Decizii.
2. Ipoteza normei de drept administrativ poate face referire la:
34. Hotărârile Consiliului Județean:
a) Împrejurările, condițiile, situațiile în care se aplică norma juridică,
a) Se semnează numai de președintele acestuia;
subiectele de drept;
b) Se semnează pentru legalitate de către secretarului Consiliului Județean;
b) Drepturile și obligațiile părților;
c) Se semnează numai de președintele acestuia și se contrasemnează pentru
c) Consecințele nerespectării normei.
legalitate de către secretarului Consiliului Județean.
3. Ipotezele normelor de drept administrativ pot fi:
35. Consiliul local adoptă:
a) Numai cu caracter absolut determinat;
a) Hotărâri cu caracter normativ și individual;
b) Numai un caracter relativ determinat;
b) Ordine;
c) Cu caracter absolut determinat și cu caracter relativ determinat.
c) Dispoziții.
36. Primarul emite:
4. Dispozițiile normelor de drept administrativ pot fi:
a) Hotărâri cu caracter normativ și individual;
a) Numai imperative și prohibitive;
b) Ordine;
b) Numai prohibitive și permisive;
c) Decizii.
c) Imperative, permisive, prohibitive.
37. Face parte din dreptul intern:
5. Din punct de vedere al temeiului obiectiv, sancțiunile normelor de drept
a) Tratatul internațional ratificat de Parlament;
administrativ sunt:
b) Legea de ratificare a tratatului;
a) Numai sancțiuni disciplinare;
c) Tratatul internațional și legea de ratificare a acestuia.
b) Numai sancțiuni contravenționale;
c) Sancțiuni disciplinare, contravenționale și patrimoniale.
6. Normele de drept administrativ, din punct de vedere al sferei lor de aplicare,
pot să fie:
a) Numai cu caracter general;
b) Numai cu caracter special;
c) Atât cu caracter general, cât și cu caracter special.
7. Normele imperative sunt acele norme prin care:
a) Se impune subiectului de drept o anumită conduită;
b) Se recomandă subiectului de drept o anumită conduită;
c) Se propune subiectului de drept o anumită conduită.
8. Norma prohibitivă este acea normă prin care:
a) Se interzice subiectului de drept o anumită conduită;
b) Se recomandă subiectului de drept o anumită conduită;
c) Se impune subiectului de drept o anumită conduită.
TEST nr.6
1. Potrivit sistemului constituțional și legal actual, se identifică
următoarele categorii de raporturi de drept administrativ:
a) Raporturi de subordonare, colaborare și tutelă administrativă;
b) Numai raporturi de subordonare;
c) Numai raporturi de colaborare.
2. Subiectul activ, purtător al autorității publice, în raporturi de drept
administrativ poate fi:
a) Statul, prin organele sale, unitățile administrativ-teritoriale, un
organ al administrației publice, dar poate fi și o altă autoritate
publică, potrivit art.52 din Constituție, stabilimentele publice și
de utilitate publică;
b) Persoana fizică;
c) Persoana juridică.
3. Stabilimentul public se identifică prin următorul element:
a) Este o persoană normală de drept public;
b) Este o persoană de drept privat.
4. Tutela administrativă este reglementată de:
a) Art.122 alin.(4) din Constituție;
b) Art.123 alin.(5) din Constituție.
5. Raporturile de tutelă administrativă se nasc din:
a) Lege;
b) Convenția părților.
6. Raporturile de drept administrativ reprezintă:
a) O relație socială reglementează în mod direct sau indirect, adică
prin intervenția unor fapte juridice, prin normele de drept
administrativ;
b) O relație socială reglementată prin normele de drept administrativ;
c) O regulă de conduită reglementată printr-o normă de drept.
TEST nr.7
1. Știința administrației este:
a) O știință de sinteză;
b) O disciplină politică;
c) Nu este o știință de sine stătătoare.
2. Determinați care dintre activitățile următoare se includ în obiectul de
cercetare pentru știința administrației:
a) Personalul administrativ în care se includ salariații care se supun
legislației muncii;
b) Analiza și combaterea unor aspecte negative care se manifestă
în administrație (birocrația exagerață, corupția).
3. Institutul de drept public și științe administrative are următorul
statut:
a) Autoritate centrală de specialitate subordonată Guvernului;
b) Autoritate centrală de specialitate subordonată Ministerului
Internelor și al Reformei Administrative;
 c) Autoritate centrală de specialitate autonomă, sub control a) Comunicării;
parlamentar. b) Publicării;
c) Emiterii.
4. Institutul de Drept Public și Științe Administrative prezintă rapoarte:
a) Palamentului; 6. Nepublicarea ordonanțelor de Guvern în Monitorul Oficial atrage
b) Guvernului; sancțiunea:
c) Parlamentului, Guvernului și Consiliului Superior al a) Nulității absolute;
Magistraturii. b) Nulității relative;
c) Inexistenței.

TEST nr.8 7. Revocarea actului administrativ poate interveni:

1. Nepublicarea decretelor Președintelui României în Monitorul Oficial a) Numai pentru cauze de nelegalitate;
atrage sancțiunea: b) Numai pentru cauze de neoportunitate;
a) Nulității absolute; c) Atât pentru cauze de nelegalitate cât și pentru cauze de
b) Nulității relative; neoportunitate.
c) Inexistenței.
8. Cauzele revocării pot fi:
2. Nulitatea absolută a actului administrativ intervine pentru încălcarea: d) Anterioare emiterii/adoptării actului administrativ;
a) Condițiilor de fond; e) Atât anterioare, cât și concomitente cu emiterii/adoptării
b) Condițiilor de formă; actului administrativ precum și ulterioare emiterii/adoptării
c) Condițiilor de formă și de fond. actului administrativ;
f) Ulterioare emiterii/adoptării actului administrativ.
3. Revocarea actului administrativ poate interveni pentru:
a) Nelegalitate; 9. Suspendarea actului administrativ este:
b) Netemeinicie; d) O regulă a regimului juridic al actului administrativ;
c) Neconstituționalitate. e) O excepție a regimului juridic al actului administrativ;
f) Nu poate interveni în cazul actului administrativ.
4. Constituie excepții de la principiul revocabilității actelor
administrative: 10. Revocarea reprezintă:
a) Actele administrative cu caracter individual; d) Un principiu al regimului juridic al actului administrativ;
b) Actele administrative cu caracter normativ; e) O excepție a regimului juridic al actului administrativ;
c) Atât actele administrative cu caracter normativ, cât și actele f) Nu poate interveni în cazul actului administrativ.
administrative cu caracter individual.
11. Suspendarea determină:
5. Actul administrativ individual produce efecte de la momentul:
 d) Încetarea definitivă a producerii de efecte juridice ale actului
administrativ;
e) Încetarea temporară a producerii de efecte juridice ale actului
administrativ;
f) Nu afectează efectele juridice ale actului administrativ.
12. Forma scrisă a actului administrativ este o condiție:
d) Ad validitatem (pentru validitatea actului);
e) Ad probationem (pentru a constitui mijloc de probă);
f) Nu este o condiție a actului administrativ.
13. Forma nescrisă (orală) se admite, prin excepție:
h) În cazul actelor cu caracter normativ;
i) În cazul actelor cu caracter individual;
j) Atât în cazul actelor cu caracter normativ cât și în cazul actelor cu
caracter individual.
14. Formele procedurale de emitere/adoptare a actului administrativ pot
fi:
e) Anterioare și concomitente;
f) Concomitente și ulterioare;
g) Anterioare, concomitente și ulterioare emiterii/adoptării actului
administrativ.
15. Actul administrativ produce efecte:
d) Din momentul comunicării actului administrativ individual și
publicării actului administrativ normativ;
e) Din momentul elaborării actului;
f) Din momentul semnării și înregistrării lui.
16. Actul administrativ normativ produce efecte juridice:
e) Numai pentru dreptul administrativ;
f) Pentru dreptul administrativ, muncii, civil și comercial și alte ramuri de
drept;
g) Pentru dreptul administrativ, muncii, civil și comercial și alte
ramuri de drept, cu excepția dreptului penal.
17. Anularea unui act administrativ produce efecte juridice:
d) Întotdeauna pentru trecut (ex.tunc);
e) Pentru trecut, prezent și viitor;
f) Pentru trecut, dar și pentru viitor, când intervine pentru cauze de
neoportunitate.
18. Avizele pot avea:
d) Caracter consultativ și conform;
e) Facultativ și consultativ;
f) Facultativ, consultativ și conform.
19. Care din următoarele propoziții este adevărată:
d) Quorumul este majoritatea cerută de lege pentru întrunirea
valabilă a organului colegial;
e) Quorumuleste majoritatea cerută de lege pentru votarea actului
f) Quorumuleste majoritatea cerută de lege pentru adoptarea legală a
actului de către organul unipersonal.
20. Comunicarea este o modalitate de aducere la cunoștință:
d) A actului administrativ cu caracter individual;
e) A actului administrativ cu caracter normativ;
f) Atât a actului administrativ cu caracter individual cât și a actului
administrativ cu caracter normativ.
21. Publicarea este o modalitate de aducere la cunoștință:
e) Numai a actului administrativ cu caracter individual;
f) Numai a actului administrativ cu caracter normativ;
g) Atât a actului administrativ cu caracter normativ cât și a actului
administrativ cu caracter individual, când este obligatorie
publicarea.
22. Anularea unui act administrativ se poate dispune:
 d) Numai de organul ierarhic superior;
e) Numai de instanța de judecată;
f) Atât de organul ierarhic superior cât și de instanța de judecată.
23. Actele administrative inexistente:
g) Se bucură de prezumția de legalitate, până la data constatării
inexistenței lor;
h) Nu se mai bucură de prezumția de legalitate și de regula executării din
oficiu;
i) Nu se mai bucură de prezumția de legalitate.
24. Inexistența actelor administrative:
c) Este prevăzută în Constituție pentru hotărâri de Guvern;
d) Este prevăzută în Constituție pentru Ordonanțe de Guvern;
e) Este prevăzută în Constituție pentru hotărâri de Guvern,
Ordonanțe de Guvern și decrete ale președintelui.
25. Anularea unui act administrativ se poate dispune:
c) Numai de organul ierarhic superior;
d) De organul ierarhic superior și de instanța de judecată;
e) De organul ierarhic superior, de instanța de judecată și de Ministerul
Public.
26. Revocarea unui act administrativ poate îmbrăca una din următoarele
forme:
d) Retractarea – atunci când se dispune de organul de la care emană actul;
e) Revocarea propriu-zisă – atunci când se dispune de organul ierarhic
superior;
f) Atât retractare, cât și revocare propriu-zisă..
TEST nr. 9
1. Contractul administrativ este:
a) Act juridic bilateral;
b) Act juridic unilateral;
c) Act juridic bi sau multilateral.
2. Administrația încheie:
a) Contracte administrative și de drept privat;
b) Numai contracte administrative;
c) Numai contracte de drept privat.
3. Părțile contractului administrativ se află:
a) Pe poziție de egalitate juridică;
b) Pe poziție de inegalitate juridică;
c) Uneori, pe poziție de egalitate juridică, iar alteori, pe poziție de
inegalitate juridică.
4. Scopul contractului administrativ este:
a) Satisfacerea nevoilor de interes general;
b) Satisfacerea nevoilor de interes particular;
c) Satisfacerea nevoilor de interes general și particular.
5. Obiectul contractului administrativ îl constituie:
a) Prestarea unui serviciu public, sau efectuarea unei lucrări publice;
b) Punerea în valoare a unui bun public sau efectuarea unei lucrări
publice;
c) Prestarea unui serviciu public, efectuarea unei lucrări publice,
punerea în valoare a unui bun public sau o achiziție publică.
6. Soluționarea litigiilor care ar putea apărea din executarea
contractului administrativ este de competența:
a) Instanțelor de drept comun;
b) Instanțelor de contencios administrativ;
c) Atât instanțele de drept comun cât și instanțele de contencios
administrativ.
7. Părțile contractului trebuie să fie:
 a) Una din părțile contractului este un subiect determinat, 2. Curtea Constituțională hotărăște asupra excepțiilor de
respectiv un organ care acționează în realizarea puterii publice, neconstituționalitate ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de
un organ administrativ sau alt subiect de drept autorizat de un arbitraj comercial privind:
organ administrativ; a) Atât legile cât și ordonanțele de Guvern;
b) Contractul se poate încheia între două sau mai multe părți, persoane b) Atât ordonanțele cât și hotărârile Guvernului;
fizice sau juridice, fără nicio condiție; c) Numai hotărârile de Guvern.
c) Una din părți trebuie să fie obligatoriu o persoană juridică de drept
privat. 3. Prefectul poate ataca în fața instanțelor de contencios administrativ:
a) Actul Consiliului Județean, al Consiliului Local sau actul
8. Contractul administrativ poate să aibă: primarului;
a) Forma scrisă; b) Actul altui prefect;
b) Forma orală; c) Numai actele consiliilor locale și primarilor.
c) Și forma scrisă și forma orală.
4. Actul administrativ jurisdicțional este:
9. Clauzele unui contract administrativ sunt stabilite: a) Numai act administrativ individual;
a) Numai pe cale reglementară; b) Numai act administrativ normativ;
b) Prin convenția părților; c) Act administrativ tipic, individual și normativ.
c) Atât pe cale reglementară, cât și prin convenția părților.
5. Actul administrativ jurisdicțional este:
10. Contractele administrative sunt guvernate: a) Motivat obligatoriu;
a) De un regim de putere publică; b) Motivat facultativ.
b) De un regim de drept comercial;
c) De un regim de drept civil. 6. Controlul general privește întreaga activitate a organului controlat:
a) Numai din punct de vedere al legalității;
b) Numai din punct de vedere al oportunității;
TEST nr.10 c) Atât din punct de vedere al legalității, cât și din punct de vedere al
1. Controlul exercitat în baza art.52 și 126 alin.(6), precum și a Legii oportunității.
nr.554/2004 are în vedere:
a) Numai actele administrative emise de autoritățile publice centrale; 7. Între termenii de justiție și jurisdicție există o relație:
b) Numai actele emise de autoritățile administrației publice locale; a) De la parte la întreg;
c) Atât acteleadministrative emise de autoritățile publice centrale, b) Identitate;
cât șiactele emise de autoritățile administrației publice locale. c) Nu există nicio relație.

8. Jurisdicția administrativă soluționează litigii izvorâte:

a) În sfera administrației ăublice;
 b) În sfera puterii judecătorești;
c) În activitatea puterii legiuitoare.
9. Controlul administrativ extern poate fi:
a) Numai un control contencios;
b) Numai un control necontencios;
c) Atât un control contencios, cât și un control necontencios.
10. Controlul exercitat asupra administrației publice poate fi, din punct
de vedere al obiectivului urmărit:
a) Numai un control general;
b) Numai un control de specialitate;
c) Atât un control general, cât și un control de specialitate.
11. Actul administrativ jurisdicțional se adoptă după o procedură:
a) Specifică aceleia utilizată în activitatea instanțelor judecătorești;
b) Specifică aceleia utilizată de autoritățile administrației publice
locale;
c) Specifică aceleia utilizată de autoritățile administrației publice
centrale.
c) Atât contencios cât și necontencios.
15. Controlul exercitat de Curtea Constituțională este un control:
a) Contencios;
b) Necontencios;
c) Atât contencios cât și necontencios.
16. Controlul exercitat de Avocatul Poporului este un control:
a) Contencios;
b) Necontencios;
c) Atât contencios cât și necontencios.
17. Controlul judecătoresc este un control:
a) Contencios;
b) Necontencios;
c) Atât contencios cât și necontencios.

12. Potrivit art.21 alin.(4) din Constituție, jurisdicțiile administrative

speciale au caracter: TEST nr.11
a) Facultativ; 1. Principalul sediu constituțional al contenciosului administrativ este:
b) Obligatoriu; a) Numai art. 52;
c) Facultativ și gratuit. b) Numai art. 126 alin. (6);
c) Art. 52 și art. 126 alin. (6).
13. Controlul parlamentar poate îmbrăca următoarele forme:
a) Control parlamentar tradițional; 2. Categoria drepturilor – garanții este formată din:
b) Control parlamentar modern; a) Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și dreptul de
c) Atât control parlamentar tradițional, cât șicontrol parlamentar petiționare;
modern. b) Dreptul de petiționare;
c) Dreptul la accesul liber la justiție.
14. Controlul exercitat de Curtea de Conturi este un control:
a) Contencios;
b) Necontencios;
3. Art. 21 din Constituție creează cadrul general al valorilor care pot fi
ocrotite prin justiție, inclusiv în cadrul litigiilor de contencios 9. Litigiile de contencios administrativ au următoarele grade de
administrativ: jurisdicție:
a) Numai drepturile; a) Fondul și apelul;
b) Numai interesele legitime; b) Fondul și contestația în anulare;
c) Drepturile și interesele legitime. c) Fondul și recursul.
10. Pot fi atacate în contencios administrativ:
4. Instituția contenciosului administrativ reprezintă unul dintre a) Numai actele normative;
domeniile pe care legiuitorul constituant le-a rezervat: b) Numai actele individuale;
a) Reglementării legii organice; c) Atât actele normative, cât și actele individuale.
b) Reglementării legii ordinare;
c) Reglementării prin hotărâri de Guvern. 11. Pe calea contenciosului administrativ se pot obține:
a) Numai despăgubiri cu caracter material;
5. Calitatea de reclamant în litigiile de contencios administrativ o poate b) Numai despăgubiri cu caracter moral;
avea: c) Atât despăgubiri cu caracter material cât și despăgubiri cu
a) Numai o persoană fizică; caracter moral.
b) Numai o persoană juridică;
c) Atât o persoană fizică, cât și o persoană juridică. 12. Instanțe judecătorești competente să judece litigiile de contencios
administrativ se constituie în cadrul:
6. Procedura administrativă prealabilă, are de regulă: a) Tribunalelor județene și al judecătoriilor;
a) Caracter facultativ; b) Tribunalelor județene și al Curților de Apel;
b) Caracter opțional; c) Tribunalelor județene, al Curților de Apel și al Înaltei Curți de
a) Caracter obligatoriu. Casație și Justiție.

7. Recursul grațios: 13. Obiectul unei acțiuni în contenciosul administrativ îl poate reprezenta:
a) Se exercită la aceeași autoritate care a emis sau adoptat actul a) Anularea unui act administrativ, recunoașterea dreptului pretins și
administrativ vătămător; repararea pagubei;
b) Se exercită la organul ierarhic superior organului care a produs b) Anularea unui act administrativ, recunoașterea dreptului pretins sau
vătămarea. a interesului legitim și recuperarea pagubei;
c) Recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și
8. Recursul ierarhic: recuperarea pagubei.
a) Se exercită la aceeași autoritate care a emis actul administrativ supus
recursului; 14. Actuala lege a contenciosului administrativ recunoaște:
b) Se exercită la organul ierarhic superior organului care a produs a) Numai contenciosul obiectiv;
vătămarea. b) Numai contenciosul subiectiv;
 c) Atât contenciosul obiectiv cât și pe cel subiectiv.
15. Acțiunea în contencios administrativ poate fi formulată:
a) Numai împotriva autorității de la care emană actul;
b) Împotriva autorității de la acre emană actul și a fucționarului
public, indiferent de obiectul acțiunii;
c) Împotriva autorității de la acre emană actul și a fucționarului
public, atunci când se solicită plata unor despăgubiri.
16. Acțiunea în contecios administrativ poate fi introdusă:
a) Numai de persoana vătămatâ într-un drept sau interes legitim;
b) De persoana vătămată într-un drept sau interes legitim, de o
terță persoană vătămată printr-un act administrativ individual
adresat altei persoane, dar și de o autoritate publică, în
condițiile legii (Avocatul Poporului, Ministerul Public, un
organism social interesat sau Agenția Națională a
Funcționarilor Publici);
c) De persoana vătămată într-un drept sau interes legitim dar și de o
terță persoană vătămată printr-un act administrativ individual
adresat altei persoane.
17. Precizați care din următoarele acte nu pot fi atacate pe calea
contenciosului administrativ:
a) Numai actele de comandament cu caracter militar;
b) Atât actele care privesc raporturile cu Parlamentul, cât și cele de
comandament cu caracter militar și cele supuse recursului paralel;
c) Numai actele de comandament cu caracter militar și cele supuse
recursului paralel.
18. Ce anume conferă caracterul de contencios de plină jurisdicție al
contenciosului administrativ:
a) Obiectul litigiilor de contencios administrativ;
b) Părțile unui litigiu de contencios administrativ;
c) Procedura de urmat într-un litigiu de contencios administrativ.
19. Procedura administrativă prealabilă poate să îmbrace:
a) Numai forma recursului grațios;
b) Numai forma recursului ierarhic;
c) Atât forma recursului grațios cât și a recursului ierarhic.
20. Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică face parte din
categoria:
a) Drepturilor garanții;
b) Drepturilor social politice;
c) Drepturilor cu caracter economic..
21. Excepția de nelegalitate poate fi invocată:
a) În termen de 6 luni de la emiterea actului;
b) În termen de maxim un an de la emiterea actului;
c) oricând.
22. Pe calea contenciosului administrativ pot fi atacate:
a) Actele administrative emise/adoptate de orice autoritate
publică;
b) Actele administrative emise/adoptate de autoritățile administrative.
23. Procedura administrativă prealabilă poate să îmbrace:
a) Numai forma recursului grațios;
b) Numai forma recursului administrativ ierarhic;
c) Atât forma recursului grațios cât și a celui administrativ
ierarhic.
24. Sunt exceptate de la exercitarea unei acțiuni în contenciosul
administrativ:
a) Actele de comandament cu caracter militar;
b) Actele de administrație militară;
c) Contractele încheiate de autoritățile militare.
TEST nr.12
1. Domeniul public include:
a) Numai bunuri proprietate publică;
b) Numai bunuri proprietate privată;
c) Bunuri proprietate publică, dar și bunuri proprietate privată cu o
semnificație specială..
2. Bunurile proprietate publică pot avea ca titular:
a) Doar statul;
b) Atât statul, cât și diferite persoane fizice sau juridice;
c) Statul și unitățile administrativ-teritoriale.
3. Bunurile proprietate publică sunt:
a) Inalienabile;
b) Inviolabile;
c) Grevate cu sarcini.
4. Bunurile proprietate publică nu pot fi:
a) Date în administrare;
b) Vândute.
5. Bunurile proprietate publică nu pot fi:
a) Închiriate;
b) Donate.
6. În sistemul constituțional actual, regula o reprezintă:
a) Proprietatea publică;
b) Proprietatea privată;
c) Proprietatea meșteșugărească.
7. Bunurile proprietate publică pot fi guvernate:
a) Numai de un regim de putere publică;
b) De un regim de drept public și de unul de drept privat, în care
regimul de drept privat are rol conducător;
c) De un regim de drept public și de unul de drept privat, în care
regimul de drept public are rol conducător.
8. În Constituția României, proprietatea este reglementată expres:
a) Printr-o dispoziție care reprezintă sediul general;
b) Printr-o dispoziție care reprezintă sediul special;
c) Prin două dispoziții, una care reprezință sediul general și alta
care reprezintă sediul special.
9. Între conceptele de proprietate publică și domeniu public există o
relație de:
a) Sinonimie, cele două concepte având același înțeles;
b) O relație de la întreg la parte, întregul fiind proprietatea
publică;
c) O relație de la parte la întreg, întregul fiind domeniul public.
10. Sfera bunurilor proprietate publică este compusă din:
a) Bunurile enumerate expres și limitativ de articolul 136 alin. (3) din
Constituție;
b) Bunurile enumerate de articolul 136 alin. (3) din Constituție și
de legea organică la care aceasta trimite;
c) Bunurile enumerate de articolul 136 alin. (3) din Constituție și prin
hotărâri ale Guvernului.
11. Cetățenii străini și apatrizii pot dobândi terenuri în România:
a) În orice condiții, fără nicio restricție;
b) În condițiile stabilite prin tratate internaționale la care România este
parte;
c) În condițiile rezultate din aderarea României la Uniunea
Europeană și din alte tratate internaționale la care România
este parte, pe bază de reciprocitate, în condițiile prevăzute de
legea organică, precum și prin moștenire legală..
12. Statul și unitatea administrativ-teritorială dețin în proprietate:
a) Numai bunuri proprietate publică;
b) Numai bunuri proprietate privată;
 c) Atât bunuri proprietate publică cât și bunuri proprietate
privată.
13. Domeniul privat al statului și al unității administrativ teritoriale este
guvernat:
a) De un regim de putere publică;
b) De un regim de drept privat, în exclusivitate;
c) De un regim de drept privat, dacă prin lege nu se prevede altfel.
TEST nr.13
1. Contractul de concesiune poate avea ca obiect:
a) Numai un bun din domeniul public al statului sau unității
administrativ teritoriale;
b) Numai un bun din domeniul privat al statului sau unității
administrativ teritoriale;
c) Atât un bun din domeniul public al statului sau unității
administrativ teritorială cât și un bun din domeniul privat al
statului sau unității administrativ teritoriale.
2. Bunurile proprietate publică pot fi date în folosință gratuită:
a) Oricărui subiect de drept, persoană fizică sau juridică;
b) Instituțiilor de utilitate publică;
c) Regiilor autonome sau societățiilor comerciale.
3. Bunurile proprietate publică pot fi date în administrare:
a) Unei societăți comerciale;
b) Unei regii autonome sau instituții publice;
c) Oricărui subiect de drept, persoană fizică sau juridică.
4. Lucrările publice pot fi atribuite:
a) Numai prin licitație publică;
b) Prin dialog competitiv;
c) Prin dialog competitiv și negociere directă.
5. Închirierea unui bun proprietate publică se poate face:
a) Prin Hotărâre de Guvern, pentru bunurile proprietate publică a
statului;
b) Prin hotărâre a Consiliului Județean, a Consiliului General al
municipiului București sau a Consiliului Local, pentru bunuri
proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale;
c) Numai prin Hotărâre de Guvern, indiferent de natura bunului.
6. Administrarea unui bun proprietate publică se poate face:
a) Prin Hotărâre de Guvern, pentru bunurile proprietate publică a
statului;
b) Prin hotărâre a Consiliului Județean, a Consiliului General al
municipiului București sau a Consiliului Local, pentru bunuri
proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale;
c) Numai prin Hotărâre de Guvern, indiferent de natura bunului.
7. Anunț de participare se publică:
a) Numai în SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice);
b) Numai în Monitorul Oficial al României, partea a VI-a;
c) În (Sistemul Electronic de Achiziții Publice), în Monitorul
Oficial al României, partea a VI-a precum și în Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene, atunci când valoarea estimată a
contractului de concesiune este mai mare decât echivalentul a
5000000 euro.
8. Consiliul Național de Soluționare a Contestașiilor este:
a) Organism cu activitate administrativ jurisdicțională, care
funcționează pe lângă Autoritatea Națională pentru
Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor publice;
b) O autoritate publică din sfera puterii judecătorești;
c) O autoritate publică din sfera puterii legislative.
9. Poate avea calitatea de subiect care transmite în închiriere un bun
proprietate publică:
a) Numai titularul dreptului de proprietate;
 b) Numai titularul dreptului de administrare; TEST nr.14
c) Atât titularul dreptului de proprietate cât și titularul dreptului de
administrare. 1. Proprietatea publică este:
a) Inalienabilă;
10. Procedura licitației deschise se desfășoară: b) Sesizabilă;
a) De regulă, într-o singură etapă; c) Prescriptibilă.
b) De regulă, într-o singură etapă, dar autoritatea contractantă
poate decide dacă organizează o etapă suplimentară de licitație 2. Proprietatea publică este imprescriptibilă:
electronică, caz în care va anunța acest lucru în anunțul de a) Numai din punct de vedere extinctiv;
participare și în documentația de atribuire; b) Numai din punct de vedere achizitiv;
c) Întotdeauna în două etape. c) Atât din punct de vedere extinctiv, cât și achizitiv.

11. Procedura licitației restrânse se desfășoară:
a) Într-o singură etapă;
b) Numai în două etape, etapa de selectare a candidațiilor, prin
aplicarea criteriilor de selecție și etapa de evaluare a ofertelor
depuse de candidații selectați, prin aplicarea criteriului de atribuire;
c) În afara primelor două etape, autoritatea contractantă are
dreptul să decidă organizarea unei etape suplimentare de
licitație electronică, situație în care este obligată să anunțe
decizia respectivă în anunțul de participare și în documentele de
atribuire.
12. Contractul de concesiune este:
a) Un contract administrativ;
b) Un contract civil;
c) Un contract comercial.
13. Contractul de concesiune se încheie:
a) Între două persoane juridice de drept public;
b) Între două persoane juridice de drept privat;
c) Între o persoană juridică de drept public și o persoană juridică de
drept privat.
3. Inalienabilitatea este un principiu care guvernează:
a) Numai bunurile proprietate publică;
b) Numai bunurile proprietate privată aparținând domeniului public;
c) Atât bunurile proprietate publică, dar și bunurile proprietate privată
din domeniul public.
4. Imposibilitatea grevării de sarcini sau servituți este un principiu care
guvernează:
a) Numai bunurile proprietate publică;
b) Numai bunurile proprietate privată aparținând domeniului public;
c) Atât bunurile proprietate publică, dar și bunurile proprietate privată
din domeniul public.
5. Inalienabilitatea semnifică faptul că:
a) Bunurile proprietate publică nu pot fi înstrăinate;
b) Bunurile proprietate publică pot fi înstrăinate numai în condiții
speciale;
c) Bunurile proprietate publică pot fi înstrăinate numai anumitor
subiecte de drept.
6. Bunurile proprietate privată aparținând domeniului public se
caracterizează prin faptul că:
a) Pot fi înstrăinate numai în condiții speciale;
 b) Nu pot fi înstrăinate niciodată;
c) Unele pot fi înstrăinate și altele nu.
TEST nr.15
1. Serviciul public se pot realiza:
a) Numai de organe publice;
b) Numai de agenți privați;
c) Atât de organe publice cât și de agenți privați.
2. Serviciul public este guvernat de:
a) Un regim juridic de drept administrativ;
b) Un regim juridic de drept comun;
c) Și un regim juridic administrativ și de un regim de drept comun.
3. Principiul continuității serviciului public derivă din:
a) Faptul că serviciul public satisface un interes general, iar
interesul general nu poate fi întrerupt;
b) Principiul egalității tuturor în fața serviciului public;
c) Principiul guvernării de un regim de putere publică.
4. Principiul egalității mai este evocat în doctrină prin formula:
a) Principiul unității de tratament;
b) Principiul echității;
c) Principiul eficacității.
5. Litigiile care privesc serviciile publice se soluționează:
a) De instanțele de drept comun;
b) De instanțele de contencios administrativ;
c) Atât de instanțele de drept comun cât și de instanțele de contencios
administrativ.
6. Constituția României recunoaște:
a) Realizarea serviciilor publice numai prin intermediul agenților
publici;
b) Realizarea serviciilor publice numai prin intermediul agenților
privați;
c) Realizarea serviciilor publice numai prin intermediul agenților
publici și al celor privați.
7. În sens material funcțional, serviciul public poate fi definit ca fiind:
a) O activitate de interes general realizată de administrația care
are ca misiune satisfacerea unui interes general;
b) Un ansamblu de agenți și mijloace prin care o persoană publică sau
privată autorizată de o persoană publică le afectează realizării unei
nevoi de interes public.
8. În sens formal organic, serviciul public poate fi definit ca fiind:
a) O activitate de interes general realizată de administrația care are ca
misiune satisfacerea unui interes general;
b) Un ansamblu de agenți și mijloace prin care o persoană publică
sau privată autorizată de o persoană publică le afectează
realizării unei nevoi de interes public.
TEST nr.16
1. Răspunderea disciplinară poate interveni:
a) Numai pentru încălcarea normelor de drept administrativ;
b) Pentru încălcarea atât a normelor de drept administrativ, cât și
de drept penal;
c) Numai pentru încălcarea normelor de drept penal.
2. Subiectul activ al răspunderii disciplinare pot fi:
a) Numai un organ administrativ;
b) Atât un organ administrativ, cât și alt organ public precum și un
funcționar public;
c) Numai un funcționar public.

3. Subiectul pasiv al răspunderii disciplinare poate fi:
a) Numai un organ stat;
b) Atât un organ de stat, cât și o structură nestatală sau o
persoană fizică;
c) O structură nestatală sau o persoană fizică.
4. Răspunderea disciplinară este:
a) O răspundere subiectivă;
b) O răspundere obiectivă.
5. Răspunderea specifică dreptului administrativ poate fi:
a) O răspundere administrativ disciplinară, o răspundere
contravențională și o răspundere patrimonială;
b) O răspundere administrativă și una civilă;
c) O răspundere disciplinară și una patrimonială.
6. Care din următoarele definiții ale constrângerii administrative este
corectă:
a) Constrângerea reprezintă totalitatea măsurilor dispuse de
organele administrației publice, în temeiul legii și cu folosirea
puterii publice, în scopul de a preveni săvârșirea de fapte
antisociale, de a sancționa comiterea unor asemenea fapte, de a
apăra drepturile și libertățile cetățenilor, de a executa
obigațiilor acestora sau de a pune în executare obligații dispuse
de autorități publice din sfera celor trei clasice puteri sau din
afara acestei sfere;
b) Constrângerea reprezintă totalitatea măsurilor dispuse de organele
administrației publice, în scopul de a preveni săvârșirea de fapte
antisociale, de a sancționa comiterea unor asemenea fapte, de a
apăra drepturile și libertățile cetățenilor, de a executa obligaților
acestora sau de a pune în executare obligații dispuse de autorități
publice din sfera celor trei clasice puteri sau din afara acestei sfere;
c) Constrângerea reprezintă totalitatea măsurilor dispuse de organele
administrației publice, în temeiul legii și cu folosirea puterii
publice, în scopul de a preveni săvârșirea de fapte antisociale, de a
sancționa comiterea unor asemenea fapte, de a apăra drepturile și
libertățile cetățenilor.
7. Care din următoarele sancțiuni se pot aplica deputaților și
senatorilor:
a) Atenționarea, chemarea la ordine, retragerea cuvântului,
îndepărtarea din sală pe durata ședinței, avertismentul,
interzicerea de a participa la lucrările Camerei din care face
parte, pe o perioadă de cel mult 30 de zile calendaristice;
b) Amenda și obligarea la prestarea unei munci în folosul comunității;
c) Avertismentul și amenda.
8. Care din următoarele forme de răspundere specifice dreptului
administrativ beneficiază de o reglementare cadru:
a) Răspunderea administrativ disciplinară;
b) Răspunderea contravențională;
c) Răspunderea patrimonială.
9. Suspendarea din funcție este o sancțiune disciplinară pe care
Constituția o prevede pentru:
a) Președintele României și miniștri;
b) Funcționarii publici;
c) Personalul contractual.
TEST nr.17
1. Care din următoarele categorii de subiecte răspund contravențional:
a) Minorii până la 14 ani;
b) Minorii între 14-18 ani;
c) Persoanele lipsite de discernământ.
2. Pot fi confiscate:
a) Numai bunurile provenite din infracțiuni;
b) Numai bunurile provenite din contravenții;
 c) Bunurile care au fost destinate, folosite sau care au rezultat din
infracțiuni sau contravenții..
3. Sancțiunile contravenționale sunt:
a) Numai sancțiuni principale;
b) Numai sancțiuni complementare;
c) Atât sancțiuni principale cât și complementare.
4. Avertismentul este:
a) O sancțiune morală;
b) O sancțiune cu caracter patrimonial;
c) Are un caracter mixt, atât moral cât și pecuniar.
5. Amenda este:
a) O sancțiune morală;
b) O sancțiune cu caracter patrimonial;
c) Are un caracter mixt, atât moral cât și pecuniar.
6. Plângerea împotriva procesului verbal contravențional se depune:
a) La organul din care face parte agentul constatator;
b) La instanța de judecată, respectiv judecătoria;
c) Atât la organul din care face parte agentul constatator cât și la
instanța de judecată.
7. Competența de a soluționa plângerea aparține:
a) Judecătoriei în raza căreia s-a săvârșit contravenția;
b) Judecătoriei de la domiciliul agentului constatator;
c) Judecătoriei de la domiciliul contravenientului.
8. Recursul împotriva soluției pronunțată de judecătoria la plângerea
împotriva procesului verbal contravențional se soluționează:
a) De tribunalul județean sau al municipiului București, secția de
contencios administrativ și fiscal;
b) De tribunalul județean sau al municipiului București, secția civilă;
c) De tribunalul județean sau al municipiului București, secția
comercială.
9. Recursul formulat împotriva soluției pronunțată de judecătoria la
plângerea împotriva procesului verbal contravențional are
următoarele efecte:
a) Este suspensiv de executat;
b) Nu este suspensiv de executat;
c) În unele situații suspendă executarea, atunci când sunt expres
prevăzute de lege, iar în altele nu o suspendă.
10. Sistemul ablațiunii semnifică:
a) Posibilitatea de a achita pe loc sau în 48 de ore jumătate din
minimul amenzii prevăzută de lege pentru fapta respectivă;
b) Posibilitatea de a achita pe loc sau în 48 de ore jumătate din
minimul amenzii stabilită de agentul constatator.
11. Posibilitatea de a achita pe loc sau în 48 de ore jumătate din minimul
amenzii este recunoscută:
a) Numai dacă actul normativ contravențional o prevede expres;
b) În toate cazurile;
c) Numai în cazul în care cuantumul amenzii depășește 500 RON.
12. Ilicitul contravențional poate consta:
a) Numai din acțiuni;
b) Numai din inacțiuni;
c) Din fapte cu caracter mixt, comisiv-omisive.
13. Pot fi stabilite și sancționate contravenții:
a) Prin acte ale autorităților publice centrale;
b) Prin acte ale autorităților publice locale;
c) Atât prin acte ale autorităților publice centrale cât și locale.
14. La nivel județean pot fi reglementate contravenții prin:
a) Hotărâri ale consiliului județean;
 b) Ordine ale prefectului;
c) Dispoziții ale președintelui consiliului județean.
15. La nivel local pot fi reglementate contravenții prin:
a) Prin hotărâri ale consiliului local;
b) Prin dispoziții ale primarului;
c) Prin acte ale conducătorilor serviciilor publice.
16. Răspunderea contravențională este:
a) O răspundere subiectivă, bazată pe culpă;
b) O răspundere obiectivă;
c) Are caracter mixt, obiectiv și subiectiv în același timp.
17. Contravenția este reglementată:
a) Prin lege organică;
b) Prin lege ordinară;
c) Prin lege constituțională.
18. Procedura contravențională este consacrată:
a) Prevederile OG nr.2/2001 privind răspunderea contravențională;
b) Prevederile Codului de procedură civilă;
c) Prevederile OG nr.2/2001, care se completează cu cele ale
Codului de procedură civilă.
19. Plângerea contravențională are ca efect:
d) Suspendarea executării procesului verbal contravențional;
e) Anularea procesului verbal contravențional;
f) Menținerea în vigoare a procesului verbal contravențional.
20. Plângerea contravențională reprezintă:
a) O cale devolutivă de atac;
b) O cale administrativ jurisdicțională;
c) O cale judecătorească de atac.
TEST nr.18
1. Angajarea răspunderii administrativ-patrimoniale a unei autorități se
poate face:
a) Numai printr-o acțiune îndreptată împotriva autorității pârâte;
b) Numai printr-o acțiune îndreptată împotriva funcționarului
autorității;
c) Printr-o acțiune îndreptată împotriva autorității cât și a
funcționarului.
2. Răspunderea patrimonială este:
a) Numai o răspundere obiectivă;
b) Numai o răspundere subiectivă;
c) Atât o răspundere obiectivă cât și o răspundere subiectivă.
3. Alegeți, care din următoarele forme de răspundere reprezintă forme
ale răspunderii obiective:
a) Răspunderea patrimonială exclusivă a statului pentru
prejudiciile cauzate prin erori judiciare;
b) Răspunderea pentru prejudiciile produse prin contracte
administrative;
c) Răspunderea pentru prejudiciile produse prin acte administrative.
4. Alegeți, care din următoarele forme de răspundere reprezintă forme
ale răspunderii subiective:
a) Răspunderea patrimonială exclusivă a statului pentru
prejudiciile cauzate prin erori judiciare;
b) Răspunderea pentru prejudiciile produse prin acte administrative;
c) Răspunderea patrimonială pentru limitele serviciului public.
5. Funcționarul public poate fi parte în proces atunci când obiectul
acțiunii îl formează:
a) Obligarea și la plata unor despăgubiri materiale sau morale;
b) Anularea totală a actului administrativ;
c) Obligarea la emiterea unui act administrativ.
6. Dacă se admite acțiunea în obligarea la despăgubiri, funcționarul
public va răspunde:
a) În solidar cu autoritatea sau instituția publică;
b) Va răspunde individual, suportând întregul prejudiciu;
c) După cum hotărăște instanța de judecată.
7. Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ permite ca obiectul
acțiunii să-l formeze:
a) Un act administrativ individual;
b) Un act administrativ bi sau multilateral (contract administrativ);
c) Atât un act administrativ individual cât și un act administrativ bi sau
multilateral (contract administrativ).
8. Care din următoarele forme de răspundere administrativ
patrimonială sunt prevăzute expres de Constituție (2 variante
corecte):
a) Răspunderea pentru prejudiciile produse prin acte
administrative;
b) Răspunderea pentru limitele serviciului public;
c) Răspunderea pentru prejudiciile produse prin erorile judiciare.
9. Funcționarul public răspunde pentru producerea unor prejudicii:
a) În situația în care a acționat ilegal;
b) Indiferent dacă a acționat legal sau ilegal;
c) În situația în care a acționat legal, dacă s-au produs prejudicii.
10. Funcționarul public poate chema în garanție:
a) Pe superiorul său ierarhic, de la care a primit ordin scris să
elaboreze sau să nu elaboreze un act administrativ;
b) Pe celălalt funcționar public, care a semnat alături de el;
c) Pe conducătorul autorității sau instituției publice.
11. Răspunderea pentru limitele serviciului public este:
a) O răspundere subiectivă;
b) O răspundere obiectivă;
c) O răspundere cu caracter mixt, obiectiv și subiectiv.
12. Răspunderea pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare este:
a) O răspundere subiectivă;
b) O răspundere obiectivă;
c) O răspundere cu caracter mixt, obiectiv și subiectiv.
13. Răspunderea pentru prejudiciile cauzate prin acte administrative,
tipice sau asimilate este:
a) O răspundere subiectivă;
b) O răspundere obiectivă;
c) O răspundere cu caracter mixt, obiectiv și subiectiv.
14. Răspunderea pentru prejudicii cauzate prin erori judiciare poate
interveni:
a) Când erorile judiciare sunt produse în materie penală;
b) Când erorile judiciare sunt produse în domeniul administrației;
c) Orice tip de erori judiciare.
15. În cazul admiterii unei acțiuni prin care se angajează răspunderea
patrimonială pentru acte administrative ilegale, instanța poate obliga:
a) La acordarea de despăgubiri materiale;
b) La acordarea de despăgubiri morale;
c) La acordarea de despăgubiri materiale și morale.
TEST nr.19
1. Executivul în România are o structură:
a) Bicefală;
b) Monocefală.
2. Regimul politic instituit prin Constituția României din 1991 este:
a) Parlamentar;
 b) Semiprezidențial atenuat, sau semiparlamentar;
c) Prezidențial. 9. Care din următoarele definiții reprezintă definiția corectă a
competenței unui organ administrativ:
3. Competența unui organ al administrației publice este: a) Ea reprezintă o aptitudine, o posibilitate recunoscută unor organe
a) Facultativă; de a dobândi atribuții din domeniul administrației publice;
b) Obligatorie; b) Ea reprezință totalitatea drepturilor și obligațiilor cu care sunt
c) După cum prevede legea. învestite organele administrative și prin intermediul cărora
desfășoară o activitate de natură administrativă;
4. Competența unui organ administrativ se clasifică în: c) Ea reprezintă aptitudinea unor organe de a avea drepturi și obligații
a) Competență materială, teritorială și temporală; în domeniul administrației publice.
b) Competență temporală și personală;
c) Competență personală, spațială și de atribuții. 10. Care din următoarele definiții reprezintă definiția corectă a
capacității unui organ administrativ:
5. Competența materială a unui organ administrativ este: a) Ea reprezintă aptitudine, o posibilitate recunoscută unor organe de a
a) Generală și specială; dobândi atribuții din domeniul administrației publice;
b) Numai generală; b) Ea reprezință totalitatea drepturilor și obligațiilor cu care sunt
c) Numai specială. învestite organele administrative și prin intermediul cărora
desfășoară o activitate de natură administrativă;
6. Competența teritorială a unui organ administrativ este: c) Ea reprezintă aptitudinea unor organe de a avea drepturi și
a) Generală și locală; obligații în domeniul administrației publice.
b) Numai generală;
c) Numai locală. 11. Legalitatea competenței semnifică trăsătura acesteia:
a) De a se exercita în strânsă conformitate cu legea, pe baza și în
7. Competența temporală a unui organ administrativ este: limitele ei;
a) De regulă, nelimitată în timp; b) De a se exercita așa cum decid organele de conducere colegială ale
b) De regulă, limitată în timp; unui organ administrativ;
c) Nu există nicio regulă, poate fi atât limitată, cât și nelimitată în c) De a se exercita așa cum decid organele de conducere unipersonală
timp. ale unui organ administrativ.

8. În sistemul constituțional și legal actual, administrația publică se
realizează:
a) Numai de organe de natură statală;
b) De organe de natură statală și autonomă locală, în egală
măsură;
c) Numai de organe de natură locală.
12. Sarcinile unui organ al administrației publice pot fi:
a) Numai sarcini generale, comune tuturor organelor administrative;
b) Numai sarcini speciale, pentru fiecare organ al administrației
publice;
c) Atât sarcini generale, cât și sarcini speciale pentru diferite
organe ale administrației publice.

TEST nr.20
1. Mesajele adresate Parlamentului de către Președintele României:
a) Sunt acte politice;
b) Îmbracă forma decretelor prezidențiale;
c) Sunt acte juridice.
2. Dizolvarea Parlamentului de către Președintele României:
a) Poate avea loc o singură dată într-un an, dar nu în ultimele 6 luni
ale mandatului Președintelui;
b) Poate avea loc de două ori în cursul unui an, dar nu în ultimele 6 luni
ale mandatului Președintelui;
c) Poate avea loc de mai multe ori în cursul unui an, dar nu în ultimele 6
luni ale mandatului Președintelui.
3. Președintele României desemnează:
a) Primul ministru;
b) Candidatul la funcția de prim ministru;
c) Guvernul.
4. Președintele României:
a) Negociază toate tratatele internaționale;
b) Încheie tratate internaționale;
c) Le și negociază, le și încheie.
5. Răspunderea politică a Președintelui României intervine pentru:
a) Săvârșirea unor fapte grave, prin care se încalcă Constituția;
b) Săvârșirea infracțiunii de trădare;
c) Săvârșirea faptei de înaltă trădare.
6. Răspunderea penală a Președintelui României intervine pentru:
a) Săvârșirea uneia dintre infracțiunile prevăzute de Codul penal;
b) Săvârșirea infracțiunii de trădare;
c) Săvârșirea faptei de înaltă trădare.
7. Noțiunea de executiv bicefal sau dualist, semnifică faptul că:
a) Executivul are doi șefi, Președintele și Guvernul;
b) Executivul are doi șefi, Președintele și Primul – ministru;
c) Executivul are doi șefi, Guvernul și Primul – ministru.
8. Președintele poate participa la ședințele Guvernului:
a) Când se discută probleme de interes național care privesc politica
externă, apărarea națională, asigurarea ordinii publice sau la
cererea primului ministru;
b) De câte ori dorește Președintele;
c) De câte ori dorește primul ministru.
9. Remanierea guvernamentală este o atribuție a Președintelui, pe care o
exercită:
a) La propunerea Guvernului;
b) La propunerea primului-ministru;
c) La propunerea Parlamentului.
10. În cazul răspunderii politice, Președintele:
a) Este obligat să dea explicații Parlamentului cu privire la faptele care i
se impută;
b) Nu este obligat să dea explicații Parlamentului cu privire la
faptele care i se impută;
c) Poate da explicații Guvernului cu privire la faptele care i se impută.
11. În cazul răspunderii penale, Președintele:
a) Este obligat să dea explicații Parlamentului cu privire la faptele
care i se impută;
b) Nu este obligat să dea explicații Parlamentului cu privire la faptele
care i se impută;
c) Poate da explicații Primului-ministru cu privire la faptele care i se
impută.
12. Înalta Curte de Casație și Justiție, judecând faptele de înaltă trădare b) Faza juridică, aceasta constând în sesizarea Parchetului General de pe
ale Președintelui: lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și judecata de către Înalta Curte
a) Este obligată să îl condamne pe Președinte; de Casație și Justiție;
b) Va proceda adtfel, încât să îl achite pe Președinte; c) Atât faza politică, dar și faza juridică
c) În funcția de condițiile concrete de fapt și de drept poate fie să îl
condamne, fie să îl achite pe Președinte. 18. Referendumul pentru demiterea Președintelui se organizează:
a) De către Parlament;
13. Aprobarea cererii de suspendare din funcție atrage după sine b) De către Guvern;
interimatul funcției de Președinte, care se exercită: c) De către Primul-ministru.
a) Numai de președintele Senatului;
b) Numai de președintele Camerei Deputaților; 19. În cazul nepublicării decretului Președintelui în Monitorul Oficial
c) De președintele Senatului sau, în lipsa acestuia, de președintele intervine următoarea sesiune:
Camerei Deputaților. a) Nulitatea absolută a decretului;
b) Nulitatea relativă a decretului;
14. Decretele Președintelui reprezintă: c) Inexistența decretului.
a) Singura formă prin care Președintele își duce la îndeplinire atribuțiile;
b) Una din formele prin care Președintele își duce la îndeplinire 20. Decretele Președintelui se contrasemnează:
atribuțiile, cea juridică; a) De către Primul ministru;
c) Forma politică prin care Președintele își duce la îndeplinire atribuțiile. b) De președintele Senatului;
c) De președintele Camerei Deputaților.
15. Decretele Președintelui sunt:
a) Acte cu caracter juridic; 21. Se supun contrasemnării:
b) Acte cu caracter politic; a) Toate decretele Președintelui;
c) Acte cu caracter complex, politic și juridic, în egală măsură. b) Acele decrete ale Președintelui care sunt prevăzute în Constituție;
c) Acele decrete stabilite de către Președinte
16. Mesajele Președintelui sunt:
a) O formă de colaborare între Președinte și Parlament; 22. Prin intermediul contrasemnării se asigură:
b) Un instrument de control al Președintelui de către Parlament; a) Un control indirect din partea Parlamentului asupra activității
c) Un mijloc de control al Parlamentului de către Președinte. Președintelui;
b) Un control indirect din partea Guvernului asupra activității
17. Răspunderea penală are următoarele faze procedurale: Președintelui;
a) Faza politică, aceasta constând în punerea sub acuzare de către c) Un control direct din partea Primului-ministru asupra activității
Parlament; Președintelui.

23. Președintele poate consulta Guvernul:

 a) Atunci când sunt probleme urgente și de importanță deosebită; 29. Judecătorii numiți de președintele României:
b) Atunci când consideră de cuviință; a) Se bucură de inamovibilitate;
c) Atunci când îl nemulțumește activitatea Guvernului b) Se bucură de imunitate;
c) Se bucură de stabilitate.
24. Ședințele Guvernului la care participă Președintele sunt prezidate:
a) De către președinte; 30. În ce situații este interzisă dizolvarea Parlamentului de către
b) De către primul-ministru; președinte:
c) Sunt prezidate atât de Președinte, cât și de Primul-ministru. a) În timpul stării de asediu, de urgență, sau în ultimele șase luni ale
mandatului președintelui;
25. Actele Guvernului, adoptate la ședințele la care participă și b) În cursul primului an al mandatului președintelui.
Președintele:
a) Sunt contrasemnate de Președinte; 31. Președintele acordă:
b) Sunt semnate de Președinte și contrasemnate de miniștri care au a) Grațierea individuală;
sarcina punerii lor în executare; b) Grațierea colectivă;
c) Sunt semnate de Primul-ministru și contrasemnate de miniștri c) Amnistia.
care au sarcina punerii lor în executare.
32. Mesajul prezentat de președinte atrage următoarele consecințe
26. Promulgarea legii de către Președinte se poate face: juridice:
a) Într-un termen de 20 de zile de la data trimiterii spre promulgare; a) Întrunirea Parlamentului în ședință comună pentru a prezenta
b) Într-un termen de 10 de zile de la data trimiterii spre promulgare; mesajul;
c) Președintele nu este ținut de nicun termen, în interiorul căruia să facă b) Întrunirea Parlamentului în ședință comună pentru a prezenta și
promulgarea legii. dezbate mesajul;
c) Adoptarea de către Parlament a unei legi referitoare la problema care a
27. Promulgarea legii de către Președinte: făcut obiectul mesajului.
a) Este o obligație constituțională a acestuia;
b) Este un atribut specific numai Președintelui României;
c) Este lăsată la latitudinea Președintelui României. 33. Președintele exercită funcția de mediere:
a) Între statul român și alte state;
28. Președintele are posibilitatea să se opună promulgării legii: b) Între Parlament și Guvern;
a) Doar sesizând Curtea Constituțională, în cazul când apreciază că legea c) Între cele trei puteri ale statului și între stat și societate.
e neconstituțională;
b) Doar solicitând reexaminarea legii de către Parlament, în cazul când 34. Președintele se poate opune promulgării unei legi:
apreciază că legea e neoportună din punct de vedere politic; a) Sesizând Curtea Constituțională sau, după caz, parlamentul;
c) Poate sesiza atât Curtea Constituțională, cât și Parlamentul. b) Sesizând Guvernul;
c) Sesizând Înalta Curte de Casație și Justiție.
 a) Se emit în baza unei împuterniciri dată de Senatul României;
35. Președintele numește Guvernul: b) Se emit pe baza unei legi de abilitare a Parlamentului;
a) Care a primit votul de încredere de la Parlament; c) Se pot emite fără lege de abilitare.
b) Nu e obligat să țină seama de votul de încredere de la Parlament.
6. Interpelările pot fi:
36. Președintele este: a) Orale sau scrise;
g) Comandantul forțelor armate și președinte al CSAT; b) Numai orale;
h) Numai comandantul forțelor armate; c) Numai scrise.
i) Comandantul forțelor armate și vicepreședinte al CSAT.
7. Întrebările pot fi:
a) Orale sau scrise;
TEST nr.21 b) Numai orale;
1. Structura Guvernului, potrivit Constituției, este: c) Numai scrise.
a) Prim ministru, miniștri și alți membri, stabiliți prin lege organică;
b) Prim ministru, miniștri, miniștri delegați; 8. Hotărârile de Guvern se adoptă:
c) Prim ministru, miniștri, miniștri delegați, alți membri stabiliți de lege. a) Pentru organizarea executării legilor;
b) Pentru a înlocui legea;
2. Exercitarea mandatului Guvernului începe de la data: c) Pentru a modifica sau completa legea.
a) Acordării votului de investitură de către Parlament;
b) Emiterea decretului prezidențial de numire; 9. Ordonanțele de Guvern se adoptă:
c) Depunerii jurământului în fața Președintelui României. a) Pentru organizarea executării legilor;
b) Pentru a înlocui legea;
3. Funcția de membru al Guvernului este incompatibilă cu: c) Pentru a modifica sau completa legea.
a) Calitatea de deputat sau senator;
b) Exercitarea altei funcții publice de autoritate, cu excepția aceleia 10. Ordonanțele simple (obișnuite) se adoptă:
de deputat sau de senator; a) În domeniul legilor organice;
c) Exercitarea de acte de comerț, inclusiv a vânzării de acțiuni. b) În domeniul legilor ordinare;
c) Atât în domeniul legilor organice, cât și al celor ordinare.
4. Angajarea răspunderii Guvernului poate avea ca obiect:
a) Un program de guvernare, o declarație politică și un proiect de 11. Ordonanțele simple (obișnuite):
lege; a) Se supun întotdeauna aprobării Parlamentului;
b) O declarație politică și un proiect de lege, organică sau ordinară; b) Se supun aprobării Parlamentului doar dacă legea de abilitare prevede
c) Un program de guvernare și o declarație politică. acest lucru;
c) Se supun aprobării Parlamentului doar atunci când Guvernul hotărăște
5. Ordonanțele obișnuite (simple): acest lucru.
 17. Suspendarea unui membru al Guvernului poate fi dispusă de
12. Ordonanțelede urgență: Președintele României:
a) Se supun întotdeauna aprobării Parlamentului; a) Când s-a cerut urmărirea penală a acestuia;
b) Se supun aprobării Parlamentului doar dacă legea de abilitare b) Când s-a formulat o plângere împotriva acestuia;
prevede acest lucru; c) Când președintele apreciază că nu-și îndeplinește în mod corespunzător
c) Se supun aprobării Parlamentului doar atunci când Guvernul hotărăște atribuțiile.
acest lucru.
18. Suspendarea de drept a unui membru al Guvernului poate fi dispusă
13. Ordonanțelede urgență se adoptă: de Președintele României:
a) În situații extraordinare, a căror reglementare nu poate fi a) Când s-a cerut urmărirea penală a acestuia;
amânată; b) Când membrul Guvernului a fost trimis în judecată;
b) În cazuri extraordinare; c) Când solicită Primul-ministru.
c) Atunci când Guvernul apreciază că este necesară adoptarea unei
asemenea ordonanțe. 19. Hotărârile de Guvern pot fi atacate:
a) În fața instanței de contencios administrativ;
14. Ordonanțelede urgență intră în vigoare: b) În fața Curții Constituționale;
a) La data adoptării; c) În fața instanțelor de drept comun.
b) La data depunerii spre aprobare la Parlament, indiferent dacă a fost
sau nu publicată în Monitorul Oficial; 20. Ordonanțele de Guvern:
c) La data depunerii spre aprobare la Parlament, cu condiția sa fi a) Se semnează de Primul-ministru;
fost publicată în Monitorul Oficial. b) Se semnează de Primul-ministru și de ministrul care a propus proiectul;
c) Se semnează de Primul-ministru și de miniștrii care au sarcina
15. Nepublicarea unei hotărâri sau ordonanțe de Guvern atrage una din punerii lor în executare.
următoarele sancțiuni:
a) Inexistența; 21. Hotărârile de Guvern:
b) Nulitatea absolută; a) Se semnează de Primul-ministru;
c) Nulitatea relativă. b) Se semnează de Primul-ministru și de ministrul care a propus proiectul;
c) Se semnează de Primul-ministru și de miniștrii care au sarcina
16. Sunt exceptate de la obligativitatea publicării: punerii lor în executare.
a) Hotărârile cu caracter militar, care se comunică doar instituțiilor
interesate; 22. Moțiunea de cenzură poate fi inițiată de:
b) Ordonanțele cu caracter militar, care se comunică doar instituțiilor a) O pătrime din numărul total al deputaților;
interesate; b) O pătrime din numărul total al senatorilor;
c) Deciziile Primului-ministru. c) O pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor.
23. Moțiunea de cenzură poate fi adoptată de: 3. Guvernul și ministerele pot să înființeze în subordinea lor autorități
a) Majoritatea deputaților; centrale de specialitate:
b) Majoritatea senatorilor; a) Dacă legea le recunoaște o asemenea competență și există avizul
c) Majoritatea deputaților și senatorilor. Curții de Conturi;
b) Dacă acest lucru este prevăzut în actul de organizare și funcționare;
24. Valoarea moțiunii de cenzură poate avea, ca și consecință: c) Dacă Parlamentul aprobă această posibilitate.
a) Retragerea încrederii Parlamentului în Guvern;
b) Retragerea încrederii Parlamentului în Primul-ministru; 4. Organele administrației centrale de specialitate pot să emită acte
c) Retragerea încrederii Parlamentului în miniștrii care au făcut obiectul juridice care să aibă:
moțiunii. a) Numai caracter normativ;
b) Numai caracter individual;
25. Răspunderea penală a membrilor Guvernului are loc pentru fapte c) Atât caracter normativ cât și caracter individual.
penale pe care aceștia le săvârșesc:
a) În exercițiul funcției lor; 5. Avizul Curții de Conturi cerut pentru înființarea unui organ central
b) Indiferent de modul în care au fost săvârșite faptele; de specialitate în subordinea Guvernului sau a unui minister are
c) În viața lor privată. caracter:
a) Consultativ;
26. Ordonanțele de urgență pot fi adoptate: b) Facultativ;
a) Numai în domeniul legilor organice; c) Conform.
b) Numai în domeniul legilor ordinare;
c) În domeniul legilor organice și ordinare. 6. Reglementarea organizării și funcționării ministerelor, potrivit
Constituției, este de domeniul:
a) Unei legi organice;
TEST nr.22 b) Unei legi ordinare;
1. Organele centrale de specialitate se organizează: c) Unei legi constituționale.
a) Numai în subordinea Guvernului;
b) Numai în subordinea ministerelor; 7. Ministerele au o competență materială:
c) În subordinea Guvernului, în subordinea ministerelor și ca autoritățile a) Generală;
centrale. b) De specialitate;
c) Atât generală cât și de specialitate.
2. Autoritățile centrale autonome se pot înființa prin:
a) Lege organică;
b) Lege ordinară; 8. Organele administrației centrale de specialitate au competență
c) Prin ordonanță simplă și prin hotărâre de Guvern. teritorială:
a) La nivelul întregii țări;
 b) La nivelul unei regiuni de dezvoltare; b) Teritorial;
c) La nivelul unui județ. c) Atât teritorial cât și financiar.

9. Conducătorii organelor centrale de specialitate au statut de: 3. Principiul autonomiei locale are aplicabilitate:
a) Demnitari politici; a) Numai la nivelul unității administrative teritoriale de bază;
b) Funcționari publici; b) Numai la nivelul unității administrative teritoriale de nivel
c) Personal contractual. intermediar;
c) Atât la nivelul unității administrative teritoriale de bază cât și al celei
10. Din punct de vedere al modului de înființare, autoritățile centrale de de nivel intermediar.
specialitate autonome pot fi înființate:
a) Prin lege organică; 4. Principiul deconcentrării serviciilor publice și al descentralizării are
b) Prin lege ordinară; aplicabilitate:
c) Prin lege organică sau ordinară. a) Numai la nivelul unității administrative teritoriale de bază;
b) Numai la nivelul unității administrative teritoriale de nivel
11. Actele emise de organele centrale de specialitate sunt: intermediar;
a) Acte administrative; c) Atât la nivelul unității administrative teritoriale de bază cât și al
b) Acte comerciale; celei de nivel intermediar.
c) Acte de drept al muncii.
5. Condițiile și limitele de exercitare a autonomiei locale sunt stabilite:
12. Actele emise de organele centrale de specialitate sunt: a) Prin lege organică;
a) Acte administrative supuse controlului de legalitate exercitat de b) Prin lege ordinară;
instanțele de contencios administrativ; c) Prin acte ale autorităților autonome locale.
b) Acte administrative supuse controlului de constituționalitate exercitat
de Curte Constituțională. 6. Autoritățile autonome locale au o competență materială:
a) Generală;
b) De specialitate.
TEST nr.23
1. Organizarea și funcționarea administrației publice locale are la bază, 7. Autoritățile autonome locale au o competență teritorială:
potrivit articolului 120 din Constituție, principiile: a) Națională;
a) Autonomiei, deconcentrării serviciilor publice și descentralizării; b) Locală.
b) Autonomiei locale și descentralizării serviciilor publice;
c) Autonomiei și deconcentrării serviciilor publice.
8. Principiul subsidiarității semnifică:
2. Autonomia locală are caracter: a) Exercitarea competenței de către autoritățile publice situate cel
a) Administrativ și financiar; mai aproape de cetățean;
 b) Exercitarea competenței de către autoritățile publice centrale;
c) Exercitarea competenței de către autoritățile publice constituite la
nivel județean.
9. Între administrația publică centrală și cea locală există raporturi:
a) De subordonare;
b) Nu există raporturi de subordonare, autonomia exclude subordonarea.
10. Descentralizarea serviciilor publice îmbracă următoarele forme:
a) Teritorială și tehnică;
b) Teritorială și funcțională;
c) Tehnică și operațională.
11. Între autoritățile centrale și cele deconcentrate din unitățile
administrativ teritoriale se stabilesc raporturi:
a) De subordonare ierarhică;
b) De colaborare;
c) De participare.
12. Deconcentrarea reprezintă:
a) O formă a centralizării;
b) O formă a autonomiei locale;
c) O formă a descentralizării.
13. Care din următoarele definiții ale autonomiei locale este cea corectă,
potrivit legii:
a) Dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației
publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în
interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile
publice, în condițiile legii;
b) Dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice
locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul
colectivităților locale pe care le reprezintă, o parte importantă din
treburile publice, în condițiile legii.
14. Autoritățile prin intermediul cărora se exercită autonomia locală:
a) Sunt numite de puterea centrală;
b) Sunt alese de cetățenii cu drept de vot din unitățile administrativ
teritoriale;
c) Sunt selectate prin concurs sau examen.
15. Eligibilitatea semnifică faptul că:
a) Toate autoritățile locale sunt alese prin vot universal, egal, direct,
secret și liber exprimat;
b) Consiliul local și primarii sunt aleși prin vot universal, egal, direct,
secret și liber exprimat;
c) Consiliul local este alex prin vot universal, egal, direct, secret și liber
exprimat.
16. Principiul consultării cetățenilor din unitățile administrativ teritoriale
vizează:
a) Problemele locale de interes deosebit;
b) Orice probleme locale;
c) Problemele de interes național.
17. Posibilitatea folosirii limbii materne de către cetățenii aparținând
minorităților naționale vizează:
a) Întreaga administrație publică de la nivel local;
b) Administrația publică de la nivel central;
c) Numai raporturile cu autoritățile administrației publice locale și
serviciile publice deconcentrate.
18. Posibilitatea folosirii limbii materne este recunoscută:
a) Tuturor cetățenilor aparținând minorităților naționale, indiferent de
ponderea lor în structura populației unei unități administrativ
teritoriale;
b) Cetățenilor aparținând minorităților naționale care au o pondere
semnificativă în structura populației unei unități administrativ
teritoriale.
 5. Președintele consiliului județean, în exercitarea atribuțiilor sale,
19. Noțiunea de pondere semnificativă înseamnă: emite:
a) 20% din totalul populației cu drept de vot; a) Decizii, care pot avea atât caracter normativ, cât și caracter individual;
b) 20% din totalul populației; b) Dispoziții, care pot avea atât caracter normativ, cât și caracter
c) 10% din totalul populației. individual;
c) Dispoziții, care pot avea numai caracter individual.
20. Se poate folosi limba maternă în consiliile locale în care numărul de
consilieri aparținând unei minorități naționale este de: 6. Ședințele consiliului județean au loc:
a) O cincime din totalul consilierilor; a) În fiecare lună;
b) O treime din totalul populației; b) La două luni;
c) Jumătate din totalul consilierilor; c) Trimestrial.

7. Consiliul județean se alege prin:

TEST nr.24 a) Vot universal, egal, secret și liber exprimat;
1. Numărul consilierilor ce compun Consiliul Județean se stabilește prin: b) Vot indirect, din rândul consilierilor locali;
a) Hotărâre de Guvern; c) Nu se alege, ci este numit de prefect, dintre consilierii locali.
b) Ordonanță de Guvern;
c) Ordin al prefectului. 8. Între autoritățile administrației publice constituite la nivel județean și
cele centrale există:
2. Consiliul Județean adoptă: a) Raporturi de subordonare;
a) Ordine; b) Nu există raporturi de subordonare.
b) Decizii;
c) Hotărâri. 9. Dizolvarea de drept a consiliului județean se hotărăște:
a) De instanța de judecată;
3. Secretarul județului are statut de: b) De către prefect;
a) Înalt funcționar public; c) De Guvern.
b) Funcționar public de conducere;
c) Funcționar public de execuție. 10. Președintele consiliului județean este o autoritate:
a) Cu caracter executiv;
4. Președintele și vicepreședintele consiliului județean se aleg din rândul b) Cu caracter deliberativ;
consilierilor județeni: c) Are atribuții deliberative, cât și executive.
a) Cu votul majorității consilierilor în funcție;
b) Cu votul majorității consilierilor prezenți; 11. Hotărârile consiliului județean:
c) Cu votul a 2/3 din numărul consilierilor în funcție. a) Se semnează numai de președintele consiliului județean;
 b) Se semnează de președintele consiliului județean sau
vicepreședintele care a condus ședința și de secretar;
c) Se semnează consilierii care au participat la ședință.
TEST nr.25
1. Primarul emite:
a) Dispoziții;
b) Decizii;
c) Hotărâri.
2. Încetarea mandatului primarului poate avea loc:
a) La data arestării preventive a acestuia;
b) În cazul imposibilității de exercitare a mandatului pe o perioadă mai
mare de 30 de zile;
c) Ca urmare a unui referendum local.
3. Viceprimarul se alege din rândul consilierilor locali:
a) Cu votul majorității consilierilor în funcție;
b) Cu votul majorității consilierilor prezenți;
c) Cu votul a 2/3 din numărul consilierilor în funcție.
4. Primarul are următorul statut:
a) Autoritate deliberativă a autonomiei locale;
b) Autoritate executivă a autonomiei locale;
c) Are rol deliberativ și rol executiv.
5. Consiliul local are următorul statut:
a) Autoritate deliberativă a autonomiei locale;
b) Autoritate executivă a autonomiei locale;
c) Are rol deliberativ și rol executiv.
6. Între consiliul județean, consiliul local și primar există următoarele
tipuri de raporturi:
a) Raporturi de subordonare;
b) Raporturi de tutelă administrativă;
c) Raporturi de colaborare..
7. Între consiliul local și primar există următoarele tipuri de raporturi:
a) Raporturi de subordonare;
b) Raporturi de tutelă administrativă;
c) Raporturi de colaborare.
8. Primarul, în sistemul românesc:
a) Este reprezentant al statului și al colectivității locale care l-a ales;
b) Este reprezentant numai al colectivității locale;
c) Este reprezentant numai al statului.
9. Schimbarea din funcție a viceprimarului, a președintelui și
vicepreședinților de consilii județene se poate face:
a) De majoritatea consilierilor în funcție;
b) De 2/3 din numărul consilierilor în funcție;
c) De majoritatea consilierilor în funcție, cu condiția ca aceștia să fi
săvârșit anumite fapte antisociale care îi fac incompatibili cu funcția
pe care o ocupă.
10. Secretarilor unităților administrativ teritoriale:
a) Le este recunoscut dreptul de a face parte din partide politice;
b) Le este interzis să facă parte din partide politice;
c) Pot face parte din partide politice, dar nu pot face parte din organele
de conducere ale acestora.
11. Pe durata exercitării mandatului de viceprimar, acesta:
a) Își păstrează statutul de consilier local, primind și indemnizație
aferentă acestui statut;
b) Își păstrează statutul de consilier local, fără a primi însă
indemnizație aferentă acestui statut;
c) Pierde statutul de consilier local.
12. Secretarul unității administrativ teritoriale trebuie să aibă, în mod a) De judecătoria în a cărei rază se află unitatea administrativ
obligatoriu: teritorială;
a) Studii juridice; b) De consiliul județean;
b) Studii administrative; c) De prefect.
c) Fie studii juridice, fie administrative.
19. Consiliul local și primarul se aleg:
13. Ședințele consiliului local au loc: a) Prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat;
a) În fiecare lună; b) Prin vot indirect, de către consiliul județean;
b) La două luni; c) Sunt numiți în funcție de Guvern.
c) Trimestrial.
20. Consiliul local are o competență materială:
14. Hotărârile consiliului local se semnează de: a) Generală;
a) Președintele de ședință și se contrasemnează de secretar; b) De specialitate;
b) De primar și se contrasemnează de secretar; c) Atât generală cât și de specialitate.
c) De toți consilierii prezenți, și se contrasemnează de secretar.
21. Primarul are o competență materială
15. Hotărârile consiliului local și ale consiliului județean care au caracter a) Generală;
individual produc efecte juridice: b) De specialitate;
a) Din momentul aducerii la cunoștință publică; c) Atât generală cât și de specialitate.
b) Din momentul comunicării;
c) Din momentul publicării în Monitorul Oficial.
TEST nr.26
16. Între prefect, pe de o parte, și consilii locale și primari, pe de altă 1. Prefectul este:
parte: a) Reprezentantul Guvernului în fiecare județ și al municipiului
a) Nu există raporturi de subordonare; București;
b) Există raporturi de subordonare; b) Reprezentantul Parlamentului în fiecare județ și al municipiului
c) Nu există raporturi de colaborare. București;
c) Reprezentantul Președintelui în fiecare județ și al municipiului
17. Validarea alegerii consiliului local se face: București.
a) De judecătoria în a cărei rază se află unitatea administrativ
teritorială; 2. Actul atacat de prefect în contenciosul administrativ este:
b) De consiliul județean; a) Suspendat de drept;
c) De prefect. b) Se suspendă numai dacă dispune instanța;
c) Își încetează efectele juridice.
18. Validarea alegerii primarului se face:
3. Prefectul are în prezent statut de: a) Există raporturi de subordonare;
a) Înalt funcționar public; b) Nu există raporturi de subordonare.
b) Om politic;
c) Funcționar public de conducere. 10. Prefecții și subprefecții în funcție au fost numiți înalți funcționari
publici:
4. Oficiile prefecturale se înființează prin ordin al prefectului, în baza a) În urma unui examen de atestare pe post;
avizului emis de: b) În urma unui concurs.
a) Guvernul României;
b) Primul-ministru; 11. Controlul de tutelă exercitat de prefect vizează:
c) Ministerul Internelor și al Reformei Administrative. a) Toate actele administrative care emană de la autoritățile autonome
locale;
5. Ordinele prefectului sunt acte administrative care pot avea: b) Actele care emană de la autoritățile autonome locale, cu excepția
a) Caracter normativ; actelor de gestiune.
b) Caracter individual;
c) Atât caracter normativ cât și caracter individual.. 12. Prefectul, în sistemul constituțional actual:
a) Este înalt funcționar public;
6. Ordinele prefectului care au caracter normativ se comunică de îndată: b) Este funcționar public de conducere;
a) Ministerul Internelor și al Reformei Administrative; c) Este demnitar politic.
b) Guvernul României;
c) Primul-ministru.

7. În cazul încălcării interdicției de a face parte dint-un partid politic

impusă prefecților și subprefecților, intervine una din următoarele
consecințe:
a) Destituirea din înalta funcție pe care o ocupă;
b) Suspendarea de drept a raportului de serviciu;
c) Eliberarea din funcția publică.

8. Numirea și eliberarea din funcție a prefectului se fac prin:

a) Hotărâre de Guvern;
b) Ordonanță de Guvern;
c) Ordonanță de urgență.

9. Între prefecți, pe de o parte, și consiliile locale și primari, precum și

consiliile județene și președinții acestora, pe de altă parte: