Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Spatiul geografic este un spatiu particular, de mare compexitate si dinamism, in care se realizeaza
functioa cea mai semnificativa si originala a Terrei si anume, functia biotica, sub toate formele si treptele
ei de evolutie.
In cercetarile geografice actuale se utilizeaza frecvent notiunea de spatiu geografic ca o categorie
operationala fundamentala cuatificabila care inglobeaza intreg ansamblul de componente si de relatii intre
componentele geografice ale unui teritoriu, indiferent de marimea sa. Intr-un mod foarte simplificat, spatiul
geografic ar putea fi redus la un spatiu multidimensional, cu un numar mai mare sau mai mic de
componente si o serie de relatii stabilite intre acestea, caruia i se poate asocia o structura algebrica sau un
graf.
Spatiul geografic poate fi considerat un rezultat al suprapunerii unor spatii specializate si care, la
anumite niveluri, se ordoneaza in sisteme. Spatiile specializate sunt fie spatii naturale, fie spatii sociale sau
economice.
Spatiile de munca sunt spatiile organizate pentru si prin activitati de productie.
Activitatile industriale utilizeaza mai putin spatiu, dar organizeaza o retea spatiala foarte complexa. In
afara de acapararea cladirilor, a ariilor de stocare si a cailor de acces, care formeaza spatiul de productie,
uzina organizeaza in jurul ei spatii financiare si comericale, de aprovizionare si de comanda, un bazin de
forta de munca.
Activitatile tertiare au drept particularitate necesitatea fluxurilor de bunuri si de persoane care pot fi
atat distribuitori, cat si consumatori ai bunurilor si serviciilor.
Activitatile social-culturale, creeaza grupe specializate si organizeaza spatii specializate: biserici,
organizatii sportive, asociatii culturale etc.
Aceste forme de adaptare exrpima relatia societatii cu natura, in cadrul activitatilor economico-sociale,
generand diferentieri spatiale, diferite tipuri de organizare a spatiului.
Spatiul geografic se imparte in: spatiu geografic natural si spatiu geografic antropizat/umanizat.
Dupa criteriul extensiunii avem: spatii continentale, nationale, regionale, locale
Dupa criteriul tipurilor majore de relief: spatiul muntos, spatiul deluros, spatiul de campie, spatiul
deltaic.
Dupa criteriul functional: spatii industriale, agricole, turistice, verzi productive si recreative,
rezidentiale, comerciale.
2. Planul de amenajare teritoriala
Planul de amenajare teritoriala se elaboreaza in conformitate cu prevederile legale, In cuprinsul
acestuia se abordeaza urmatoarele probleme:
2.1. Cadrul natural principalele trepte de relief, conditiile geotehnicem clima, reteaua hidrografica,
resursele solului si subsolului, terenurile degradatame
2.2. Potentialul economic potential agricol si silvic, activitatea industriala, structura terenurilor
agricole si silvice etc
2.3. Populatia si reteaua de localitati volumul si structura potentialului uman, resursele de munca,
aspecte sociale etc
2.4. Infrastructura tehnico-edilitara caile de comunicatii si transport, gospodarirea complexa a pelor,
echiparea energetica, telecomunicatiile;
2.5. Conservarea, protectia si reabilitarea mediului identificarea surselor de poluare.
Fiecare capitol va cuprinde atat parti scrise cat si parti desenate, constituindu-se intr-un document de
amenajare teritoriala. Ficare capitol va cuprinde referiri la: situatia existenta, disfunctionalitatile in
domeniile enumerate; prioritatile ce rezulta din analiza disfuntionalitatilor; propuneri.
Tipuri de amenajare teritoriala:
a)
plan de amenajare teritoriala national sitetizeaza probleme generale si sectoriale de interes
national (PATN)
b)
plan de amenajare teritoriala judetean instrument de coordonare a amenajarii la nivelul
fiecarui judet
c)
plan de amenajare teritoriala zonal se racordeaza la strategiile nationale de amenajare a
teritoriului
d)
3.
4. Dezvoltare durabila si amenajarea teritoriului
Dezvoltarea durabila aduce nu atat o schimbare a patrimoniului teoretic si a metodologiilor de abirdare
a problemelor dezvoltarii teritoriului, cat o restructurare a ierarhiei valorice si a parametrilor dezvoltarii
functionali, o reevaluare a prioritatilor si a ponderii unor procese si fenomene, mai pe scurt o deplasare de
accent.
Modificarea de accent pe care o propune conceptul dezvoltarii durabile rezulta din insusi modul in care
este privit mediul ca valoare, respectiv, ca rezultanta a tri valori:
- estetica
- ecologica
- economica in sensul unei valori care nu este determinata pe piata
Dezvoltarea durabila acroda o deosebita atentie gestionarii teritoriului, considerat, in ansamblu, ca un
sistem complex de mediu, plecand de la o evaluare a acestuia. Principalele implicatii ale conceptului de
dezvoltare durabila asupra amenajarii teritoriului pot si rezumate astfel:
- o noua optica de integrare a problemelor mediului natural in obiectivele diferitelor niveluri de
planificare
- globalitate si interdependenta, respectv o abordare sistemica a problemelor mediului natural si
antropizat
- accentuarea caracterului de continuitate a procesului de evaluare si abordarea analitica si
anticipativa adecvata a manifestarilor specifice ale mediului natural antropizat
- abordarea interdisciplinara si consultarea publiclui, derivate din modul de valorificare al mediului
In conceptul de dezvoltare durabila, un element fundamental este adoptarea unei strategii generale a
dezvoltarii, ce coreleaza si integreaza de la bun inceput probleme mediului natural si ale evolutiei asezarilor
umane.
Din perspectiva dezvoltarii durabile, amenajarea teritoriului poate fi definica ca o interventie ce
urmareste punerea de acord a nevoilor umane, individuale si sociale, cu resursele si potentialul real al
mediului natural si construit, de pe o parte si cu nivelul pehnologic si resursele financiape, pe de alta parte,
in conditiile protejarii si conservarii patrimoniului existent.
Amenajarea teritoriului se transforma intr-o stiinta a planificarii dezvoltarii nu doar a teritoriului, ci a
intregii vieti economico-sociale. Orice decizie de dezvoltare se rasfrange nu numai asupra spatiului fizic, ci
si asupra factorilor social-economici, a vietii in ansamblul ei.
5. Forme de organizare administrativ-teritoriale ale spaiului geografic romnesc
Prima organizare politico-administrativa de tipul regiunilor istorico-geografice a fost infaptuita
dupa un deceniu de la cucerirea Daciei, cand din ratiuni politice, aceasta a fost impartita in Dacia
Superioara si Dacia Inferioara.
Forma de organizare specifica a populatiei bastinase, in secolele care au urmat retragerii aureliene a fost
obstea sateasca.
Alaturi de obseta sateasca Tarile au reprezentat in decursul timpului zone de intensa concentrare umana
cu o desime mare a asezarilor si cu o pronuntata omogenitate etnica. Cele mai multe ajungeau la 810000km2 insumand 100-120 de sate.
echilibreu socio-cultural destabilizat in zonele miniere ca urmare a efectelor multiple ale poluarii
aerului, apei, solului, vegetatiei;
resurselor de subsol in scadere si inca ineficient exploatate in orasele miniere care au intrat in
declin economic accentuat
Spatiul rural periurban se circumscrie marilor centre industrial-urbane, marimea lui fiind
determinata de puterea conomica, demografica si administrativa a polilor respectivi. Ruralul autentic este
din ce in ce mai absent, populatia este deosebit de eterogena, retelele de comunicatie sunt foarte bine
dezvoltate, economia este puternic dezvoltata si diversificaata, agricultura este adaptata cerintelor pietei de
desfacere.
Spatiul rural intermediar sau spatiul agricol reprezinta zona agrara a spatiului rural cu
exploatatiile de tipul fermelor privat-familiale, asociative sau societare, bazate pe productivismul agricol si
profitabilitate exploatatiilor.
Spatiul rural periferic definit din perspectiva economica si sociala, reprezinta acea parte a
spatiului rural care se afla la periferia economica-productiva a spatiului agricolsi silvic si este considerata o
zona devaforizata a sistemului agrar.
In prezent o atentie deosebita se acorda asa-numitelor zone rurale defavorizate care traverseaza o
criza profunda si care includ: regiunile montane, regiunile rurale subdezvoltate, regiunile rurale in
dificultate.
Viitorul regiunilor rurale depinde de trei factori:
- posibilitatile pastrarii si cresterii numarului locurilor de munca
- de directia si amploarea viitoare a migrarii populatiei
- de caracterul reglementarilor locale, regionale si nationale
14. Asezarea rurala componenta principala a spatiului rural
Gruparea populatiei este un fenomen specific fiintei omenesti, izvorat din sentimentul de siguranta
atat in ceea ce priveste productia cat si apararea in comun, fata de stihiile naturii sau impotriva
dusmanilor.
Reteaua asezarilor rurale, precum si locuintele si amenajarile sezoniere sau temporare reprezinta
un element stadial in evolutia habitatului rural romanesc, de la formele cele mai simple, arhaice, pana la
asezarile zilelor noastre, puternic diferentiate ca marime demografica, functie economica si grad de
modernizare.
Satul romanesc reprezinta rezultatul unui proces constant si foarte indelungat de umanizare a
teritoriului, proiectia in spatiu a modului in care populatia autohtona, geto-daca, daco-romana si
romaneasca a reusit sa se adapteze conditiilor naturale si modului de utilizare a resurselor solului si
subsolului in conbaza unor relatii economice si social-istorice determinate.
Definirea notiunii de asezare rurala, pe plan mondial este foarte diferita, in functie de criteriile
folosite: statistic, administrativ, legislativ, functional.
OECD foloseste un singur indicator pentru a deosebi asezarile rurale de cele urbane si anule:
numarul locuitorilor/km2. Sunt considerate asezari rurale acelea in care densitatea populatiei nu depaseste
150loc/km2 .
15.Tipuri genetice de sate si forme de organizare sociala
Satul romanesc a reprezentat firul continuitatii poporului roman pe teritoriul carpato-dunarean, o
forma de adaptare la mediul geografic, o adaptare la imprejurarile bitrege prin care a trecut.
Primele asezari rurale mentionate sunt satele daco-romane cunoscute sub denumirea de pagi si
vici.
In perioada de inflorire a feudalismului, prin iobagirea taranilor liberi in urma deposedarii lor de
pamant, apar satele de clacasi.
Perioada de tranzitie din anii 90 si-a pus puternic amprenta asupra satului romanesc si asupra
agriculturii, acestea cunoscand o evolutie, din pacate descendenta din toate punctele de vedere.
Reteaua asezarilor rurale permanente era constituita, la mijlocul secolului XX, din 15221 sate, din
care circa 45% aveau sub 500 de locuitori, iar 989 sate chiar sub 100 locuitor. Cu ocazia reorganizarii
administrativ-teritoriale a Romaniei, in 1968 sunt mentionate 13.1231 de sate, din care 599 figureaza ca
localitati componente ale oraselor si 232 de sate ce apartin municipalitatii si oraelor, fiind incluse in limitele
administrativ-teritoriale ale acestora.
Paralel cu scaderea numarului de sate se observa cresterea ponderii satelor mici si foarte mici, cu
frecventa mare in Podisul Mehedinti, Podisul Barladului si in Carpati.
In ceea ce priveste repartitia satelor in teritoriu, se observa in prezent ca asezarile rurale din zonele
montante reprezinta doar 1,9% din numarul total al satelor si se concentreaza 1,2% din populatie.
Zonele de deal si podis, intre 400-800m, concentreaza circa 20% din numarul total al asezarilor
rurale, care prezinta o anumita suprioritate economica si demografica fata de cele din zona montana, datoria
gradului de habitabilitate mai ridica, varietatii resurselor solului si subsolului.
Zonele de campie joasa si cele piemontane inalte presum si unitatilor deluroase si de podis joace,
intre 200-400m altitudine le revin 78,1& din numarul satelor, constituind cele mai intens locuite cu toate ca
densitatea satelor inregistreaza aici valorile cele mai scazute.
18. Agricultura
Agricultura postdecembrista sufera din plin in urma socului reorganizarii, dar si a secetelor
prelungite si frecvente. Reforma funciara a avut ca efecte imediate:
- faramitarea foarte puternica a proprietatii funciare
- reducerea accentuata a utilizarii materiilor prime
- trcerea de la utilizarea unor tehnici si tehnologii moderne la cele traditionale
- crearea unei agriculturi duale
- saracirea puternica a populatiei rurale
In 1997, guvernul a inceput aplicarea unui pachet de reformein agricultura, sprijinit de banca
Mondiala printr-un imprumut de ajustare a sectorului agricol:
- eliminarea subventiilor acordate sub forma primelor
- liberalizarea preturilor produselor agricole
- exporturile au fost liberalizate
- a fost ridicata interdictia de vanzare a terenurilor agricole
- au fost simplificate reglementarile privind arendarea
In prezent agricultura joaca rolul unui tampon ocupational; un rol de protectie impotriva saraciei
extreme, in loc sa fie un factor important al cresterii economice. Acest rol al agriculturii private corespunde
unui tipar de productie specific gospodariilor sarace, bazat pe diversificarea productiei.
Defrisarile legale si mai ales ilegale au modificat vizibil configuratia spatiului forestier, punand in
pericol calitatea si starea peisajelor agricole, a comunitatilor satesti din zonele respective.
In concluzie este nevoie de o reala strategie de crestere economica de dezvoltare rurala care sa
rezolve multitudinea problemelor ridicate si sa vizeze diversificarea activitatilor economice, restructurarea
rapida a sectorului agricol privat.
Prioritatile vizeaza:
- Restructurarea rapida a sectorului micilor producatori agricoli privati
- Dezvoltarea agriculturii prin investitii in exploatarile agricole
- Diversificarea bazei economice din spatiul rural
19)Spatiul agricol
Spatiul agricol definit ca intindere de pamant exploatata prin cultura plantelor sau/si cresterea
animalelor,reprezinta cea mai importanta componenta a spatiului rural,ocupand o parte mai mult sau mai
putin extinsa a acestuia si avand anumite limite impuse de conditiile de relief si pedoclimatice sau de
dezvoltarea tehnicii si tehnologiei la un moment dat.
Ecosistemul agricol este o unitate functionala a biosferei,ca structura generala de criteriul unitatii antropice
a biomasei furnizate,dependent energetic de sursele si mecanismele naturale de fixare si de transfer.
Spatiul agricol constituie ansamblul terenurilor muncite de o colectivitate sociala,unita prin legaturi
familiale,culturale,prin traditii,mai mult sau mai putin vii.
Principalele functii indeplinite de spatiul agricol:
-producerea de materii prime alimentare si de alimente necesare aprovizionarii populatiei
-producerea de materii prime pentru industria prelucratoare
-conservarea resurselor de sol,apa,flora si fauna,dar si a echilibrului ecosistemelor
-sporirea si punerea in valoare a potentialului turistic prin conservarea patrimoniului peisagistic
-armonizarea functiilor sociale si culturale cu cea economica
20)Amenajarea teritoriului-instrument principal in organizarea spatiului agricol
Amenajarea teritoriului reprezinta ansamblul actiunilor de pregatire a unui teritoriu ,prin executarea
lucrarilor de echipare,asanare,nivelare,defrisare etc. pentru a-l face corespunzator unor destinatii si
functiuni stabilite prin studiile de organizare a teritoriului respectiv.
In conditiile gegrafice specifice romaniei circa 69% din terenurile agricole sunt terenuri aflate in
panta,supuse proceselor de degradare a solului prin eroziune.La declansarea acestui proces distructiv
participa mai multi factori dintre care cei mai importanti sunt: structura litologica,panta si interventiile
antropice nechibzuite(defrisarile).
La alegerea schemelor de amenajare a terenurilor arabile din zonele colinare si montane trebuie sa se tina
seama de anumite criterii:
-solele
si/sau
parcelele
sa
fie
orientate
si
dimensionate
in
concordanta
cu
inclinarea,lungimea,forma,expozitia versantilor,cu conditiile pedo-litologice specifice.
-structura culturilor si rotatia acestora trebuie sa asigure capacitatea maxima de fixare si de protejare a
solului,mai ales in perioada ploilor erozive
-latimea culturilor in fasii si distanta intre lucrarile antierozionale trebuie sa reduca eroziunea sub limitele
tolerabile
21)Dezvoltarea durabila agriculturii
In present agricultura romaniei se confrunta cu probleme grave de poluare,prezenta unitatilor industriale
gigant,echiparea acestora cu instalatii si echipamente poluante au condus,pe suprafete intinse,la
deteriorarea grava factorilor de mediu ,a echilibrului ecologic.
Poluarea cu praf de ciment a devenit o problema alarmanta,iar ploile acide ,formate pe oxizilor de sulf si
azot eliminati de termocentrale,fabricile de acid sulfuric,ingrasaminte chimice.
O poluare grava prezinta si reziduriile si produsele petroliere.
Conceptual de agricultura durabila este relative recent si a capatat o circulatie la scara planetara prin tema
centrala a dezbateriilor congresului XXI-lea al asociatiei internationale a economistilor agrarieni de la
Tokio din 1994.
Agricultura durabila isi are fundamentarea in conceptual de bioeconomie care ia in considerare atat evolutia
reala a fenomenului social-economic,schimbarile calitative,cat si factorii naturali ai evolutiei resurselor si
problema mediului inconjurator.
Formarea unei agriculture durabile este un process de lunga durata,caruia ii trebuie puse bazele in
present,intr-o viziune de perspective,tinand cont de contradictiile existente intre necesitati si sursele de
capital,dintre preturile la producatori si consumatori..
23)Spatiul verde
Micile oaze de verdeata din deserturile de pietre ale peisajelor urbane sau din incinta statiunilor
balneoclimaterice si climaterice ,padurile-parc si padurile de agreement din vecinatatea marilor aglomerari
urbane,padurile din zonele montane,deluroase sau de podis etc,cu o diversitate impresionanta de
functii,rezervatiile floristice constituie,toate la un loc spatiul verde.
Spatiul verde present in intravilanul asezarilor valorifica potentialul biologic si estetic al
vegetatiei,reducand agresiunea mediului urban asupra populatiei.
Caracterizandu-se prin suprafete,amplasari in teritoriu national,amenajari si folosinte diferite,spatiile verzi
se grupeaza in:
-spatiu forestier(padurea)
-spatiu verde intraurban(intravilan)
-spatiu verde de agreement si recreare periurban
24) Padurea componenta de baza a spatiului verde
Padurea ocupa un loc deosebit de important in asigurarea resurselor si conditiilor necesare vietii,in
conturarea peisajelor cu valoare estetica remarcabila.Ea reprezinta ecosistemul in care arborii formeaza
counitatea dominanta.
Organizarea aturala a padurilor se bazeaza pe informatia genetica,pe posibilitatile de modelare a
acesteia,care se exprima apoi sub forma unor subsisteme bine adaptate conditiilor naturale date.
Prezenta padurilor este dependenta ,in primul rand de factorii climatici,respective de relatia dintre regimul
termic si regimul precipitatiilor,diferitele tipuri de paduri corelandu-se cu caracteristicile parametrilor
climatici.
Padurile intertropicale-padurile umede permanente verzi,ecuatoriale a caror repartitie urmareste climatul
ecuatorial,extinzandu-se acolo unde este asigurata o cantitate de cel putin 1500 mm precipitatii annual,iar
temperature medie depaseste 20 grade Celsius.
26)Padurea si functiile de protectie a mediului
Padurea este si va fi principalul factor de protectie a mediului inconjurator,si implicit,a spatiului
geografic,dar sic el mai important factor de mentinere a echilibrului ecologic.
Functia hidrologica si de protectie a apelor
-padurea prin prezenta ei pe mari suprafete,ocupand in intregime sau in mare parte bazinele hidrografice de
diferite ordine,prin procesele fiziologice ale componentelor ei influenteaza puternic procesele hidrologice si
deci circuitul apei in natura.
-padurea intercepteaza o parte din apa precipitatiilor cazute deasupra ei,interceptia fiind influentata
substantial de capacitatea de retinere a ploii de catre frunzis,ramuri si trunchiuri,care la randul ei este
influentata de varsta padurii,marimea coronamentului,anotimp.
-scurgerea de suprafata(apa rezultata din precipitatiile care nu au fost interceptate ,nu s-au infiltrate in sol
si nu s-au intors in atmosfera prin evaporatie sau evapotranspiratie) a unei cantitati de circa 100m3 de apa
provenita din ploaie este de aproape 6 ori mai mare in teren deschis decat in padure.
Functia antierozionala a padurii
-padurile au constituit haina naturala ,protectoare ,a formarii si evolutiei invelisului de soluri in zonele
forestiere
-cele mai afectate de eroziune si procese de versat sunt zonele intens defrisate la inceputul secolului al XXlea in perimetrul muntilor si subcarpatilor Vrancei,Subcarpatii Getici,Podisul Central Moldovenesc etc.
-un Rol important in declansarea proceselor de degradare in urma desfiintarii padurilor a avut aplicarea
legii din 1920-pe baza careia au fost despadurite coastele repezi ale zonelor deluroase in vederea infiintarii
de islazuri comunale.
Functia de protectie contra factorilor climatici
-prin existenta coronamentului paduea influenteaza asupra majoritatii parametrilor climatici,generand
diferite efecte climatice
-orice padure influenteaza in primul rand asupra atmosferei interioare si isi creeaza pe fondul climatic local
un microclimat propriu,de tip forestier,cu character de adapost,moderat termic,grad de umiditate
atmosferica
-la nivelul tarii noastre padurile de protectie climatica sunt foarte reduse circa 17000 hectare.
Functia de asanare ,de purificare a atmosferei
-una dintre cele mai importante functii atat in Romania cat si pe plan mondial datorita faptului ca poluarea
a devenit un fenomen de mare amploare asociata industrializarii intensive
-rolul de agent sanitar al fondului forestier se manifesta fie in mod direct,prin procesul de metabolism,fie
indirect ,prin mijloace mecanice si fizice specifice arboretelor.
27)Organizarea si amenajarea spatiului forestier
Primul cod silvic romanesc a fost promulgat de Carol I ,constituind un prim pas in elaborarea unor
documente oficiale privind gestionarea rationala a fondului forestier dintre prevederi impunandu-se:
-defrisarea padurilor supuse regimului silvic era interzisa,era oprita defrisarea padurilor cu functii de
protectie,a zagazurilor si a malurilor sau a pamanturilor contra alunecarilor,eroziunilor si a napadarii
nisipurilor
-administratia domeniilor padurilor statului era obligata prin lege sa intocmeasa la fiecare 2 ani o evidenta
statistica a padurilor supuse regimului silvic
-sanctiuni contraventionale pt taierea sau ridicarea fara drept lemn,pasunatul vitelor,distrugerea de plantatii
Codul silvic din 1910 a venit cu o serie de noi prevederi,importanta deosebita pentru soarta padurilor si pt
organizarea si amenajarea corespunzatoare a spatiului forestier:
-stabilirea unor reguli care trebuie avute in vedere pt intocmirea unor amenajamente cu functii bine stabilite
-studierea atenta a conditiilor fizice si economice ale padurii pentru a lua cele mai adecvate,mai
corespunzatoare masuri de intrebuintare,amenajare sau exploatare
-asigurarea regenerarii padurii cu specii de valoare
Un alt moment important a fost aparitia constitutiei din 1948 pricipalele atributii fiind:
-conservarea si dezvoltarea fondului forestier
-igienizarea si curatirea padurii
-organizarea actiunilor de depistare,prevenire si combatere a bolilor si daunatorilor vegetatiei forestiere
-asigurarea unor exploatari rationale
28) Starea padurilor din Romania si dezvoltarea durabila
Dezvoltarea normala a padurilor poate fi stanjenita de numerori factori daunatori,care apar periodic sau
accidental pe suprafete cu intensitati variabile.
Dupa natural or acesti factori se grupeaza in factori abiotici si factori biotici.
Starea de sanatate relativ proasta a arborilor,din padure poate fi explicate si prin prezenta secetei excessive
din ultimul deceniu la care s-a adaugat poluarea,factorii agresivi,masuri de amenajare si organizate gresit
aplicate
Suprafata padurilor puternic afectate de poluare este de circa 100 mii hectare.In comparative cu tarile
industrializate aceasta suprafata este relative mica,dar cu dinamica a intensitatii poluarii mult mai mare.
Zonele prioritare care ridica probleme de poluare a fondului forestier sunt:Baia Mare ,zlatna ,copsa
mica,Ploiesti,borzesti,suceava.govora,targu mures, unde sufera chiar si speciile considerate rezistente
gospodarirea padurilor din aceste areale,afectate de ploi acide,metale grele,pulberi generand probleme
complexe.
29)Dezvoltarea durabila a fondului forestier
La reuniunea expertilor de la Geneva (24 ianuarie 1998) si Antalya (23 iunie 1998) s-au stabilit criterii si
indicatori pan europeni pentru gestionarea durabila a padurii ,pe care Romania le-a inclus, in prezent in
programele nationale proprii de administrare,conservare si exploatare a padurilor.
-conservarea si ameliorarea coresp a resurselor forestiere si a contributiei lor la ciclul carbonului
-mentinerea ecosistemelor forestiere cu rol hotarator in asigurarea sanatatii si vitalitatii populatiei
-mentinerea conservarea si sporirea biodiversivitatii in ecosistemele forestiere
-mentinerea si sporirea functiilor de protectie in gestionarea padurii
-incurajarea functiilor de productie ale padurii
-intretinerea sanatatii si vitalitatii fondului forestier
In cazul tarii noastre,marcata puternic de momentul decembrie 1989,un prim obiectiv ar fi perfectionarea
structurilor institutionale de profil si promovarea legislatiei silvice,asigurarea cadrului legislativ prin
elaborarea pe termen scurt,a actelor normative,referitoare la:
-circulatia juridical a terenului forestier
-constituirea si administrarea ariilor protejate
-restrcuturarea regiei nationale a padurilor,ca urmare a aplicarii prevederilor legii fondului forestier din
1991
-subventionarea de catre stat a proprietarilor de paduri private
30)Spatii verzi intraurbane si periurbane
-totalitatea unitatilor de spatiu existente in perimentrul urban si in zona periurbana constituie intr-o
structura spatio-functionala unitara in functie de factorii naturali,social-economici si de mediu
construit,sistemul spatiilor verzi urbane si periurbane.
Spatiul verde intraurban si periurban se caracterizeaza prin:
-existenta unui cadru vegetal natural sau amenajat
-existenta unui cadru construit cuprinzand amenajari si dotari corespunzatoar unor activitati culturalsportive si recreative ale populatiei
Spatiile verzi intraurbane mai ales influenteaza puternic si pozitiv microclimatul urban specific prin
oxigenarea si purificarea aerului,reducerea valorilor amplitutidinilor termice ale aerului si cresterea
umiditatii relative ale acesteia
Spatiul verde urban si periurban constituie un mediu favorabil pt practicarea numeroaselor forme de
recreere:repaus relative sau plimbari,diferite activitati sportive si artistice,jocuri pentru copii,etc.
Clasificarea spatiilor verzi intraurbane:
-scuarurile
-gradinile(orasenesti,de cartier,gradina complexului de locuit)
-gradinile botanice si zoologice
-spatiile verzi aferente cailor de circulatie din oras,de-a lungul cursurilor de apa,din jurul unor dotari
publice.
Spatii verzi de folosinta speciala cu acces limitat care apartin unitatilor industriale,de
invatamant,culturale,sanitare si curative,locuintelor individuale etc
Spatii verzi cu profil specializat:gradinile botanice,parcurile dendrologice,gradinile zoologice,gradini de
trandafir
Spatii verzi cu profil de protectie:cuprind plantatiile de consolidare a terenurilor,plantatiilor de protectie a
cursurilor de apa,plantatiile de protectie contra poluarii si impotriva fenomenelor meteorologice
nefavorabile.
Spatii verzi cu profil de recreere cotidiana
Fagaras
Complexul feudal fortificat de la Fagaras , a carui constructie a inceput la sfarsitul secolului al
XlV-lea si se continua, prin adaugiri succesive, pana la mijlocul secolului XVI, a fost precedat de o
fortificatie din lemn, inconjurata cu un sant si val de pamant, atestata arheologic pentru secolul al XH-lea
Biserica Evanghelica Actuala biserica a fast ridicata in anii 1842-1843, dupa ce edificiile
anterioare au fost distruse rand pe rand in incendii.
Biserica reformata Construita in anul 1712, biserica adaposteste, chiar la intrare, doua valoroase
coloane; in interior se gasesc un amvon cu o frumoasa decoratie sculptata in piatra si o orga veche.
Biserica Sf. Treime Dupa ce, in anul 1723, li s-a rapit biserica, ctitorie brancoveneasca, romanii
ortodocsi fagaraseni s-au vazut nevoiti sa-si ridice alta. inceputa in anul 1782, noua biserica a fost terminata
un an mai tarziu, iar turnul acesteia abia in 1791, Documentele zidirii bisericii, gasite cu ocazia repararilor
efectuate in 1395, atestau ca mesterii zidari fusesera brasoveni. Biserica este pastratoarea unor valori
artistice , intre care amintim doua icoane pictate in ulei in 1725.
Biserica roma no-catolica si manastirea franciscanilor Desi inca din secolul al XV-lea este atestata
o manastire romano-catolica la Fagaras, cu o alta locatie, constructia actualei biserici si manastiri a fost
terminata in anul 1737.
41.Localizati si fixate pe harta obiectivele turistice din : Parang si Retezat
Parcul National Retezat (38.138 ha).A fost infiintat in anul 1935 prin initiativa omului de stiinta
Alexandru Borza, primul parc national din Romania cu o rezervatie stiintifica exclusiva - Gemenele (1.840
ha).
Trasee turistice in Parang Retezat : Cascada Loloaia, Lacul Bucura (cel mai mare lac glaciar din
tara),Varful Peleaga (cel mai mare din Muntii Retezat si al 6-lea din Romania), Varful Retezat, Lacul
Stanisoara, Lacul Galesu si Lacul Zanoaga (cel mai adanc din Muntii Retezat)
Cetatea Colt - construita probabil de-a lungul secolului XV de catre familia Cande, mai sunt
evidentiate doar turnul, donjonul si zidul de incinta . Reprezinta posibila locatie a actiunii romanului
"Castelul din Carpati" de Jules Verne.
Ulpia Traiana Sarmizegetusa (foto) - pe teritoriul comunei Sarmizegetusa se gasesc ruinele vechii
capitale a Daciei romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa
Castelul Santamaria Orlea - castelul este plasat pe teritoriul comunei Santamaria Orlea, localitate
daruita de Ioan Corvin de Huniade fiilor lui Ioan Cande. Construit pe malul Raului Mare in secolul XVI,
este monumentul cel mai bine pastrat din zona.
In cadrul acestor complexe glaciare se impun versanti povarniti, creste secundare zimtate si
abrupte, numeroase lacuri glaciare. Sunt peste 30 de lacuri glaciare, cele mai importante fiind:
- Mandra, in complexul Rosiile, situat la cea mai mare altitudine-2148 m
- Rosiile, cel mai extins si cel mai adanc-3,7 ha si 17,6 m adancime
- Calcescu, la 1942 m cu 3,02 ha si 9,3 m adancime
- Gauri la 1940 m
- Iezerul Parang la 1880 m cu o suprafata de 4587 mp si 1,72 m adancime
Principalele atractii ale zonei sunt: Pestera Muierilor, care are o lungime totala de 3600 m, din care
se pot vizita aproximativ 1000 m.. Se spune ca pestera era locul de refugiu al femeilor si copiilor atunci
cand regiunea era atacata de hoardele barbare.
Pestera lui Pahomie sau Pestera Polovragi este un vechi meandru subteran al raului Oltet, situat
chiar la intrarea In Cheile Oltetului. Cu o lungime de 9000m, cuprinde numeroase si variate galerii adanci
ce formeaza un adevarat labirint. Potrivit unei vechi legende, aici ar fi locuit zeul suprem al geto-dacilor,
Zamolxis iar picaturile ce se preling pe turturii de piatra, sunt lacrimile varsate de zeu dupa cucerirea
Daciei de catre romani. De altfel, pe varful de deasupra, exista ruinele unei cetati dacice.
Cheile Oltetului este una dintre cele mai spectaculoase atractii turistice din zona. Inca de la intrare
te copleseste frumusetea peisajului. Peretii abrupti de stanca, situati la 3-4 m distanta la baza si 10-15m la
varf, sunt ciuruiti de zeci de grote inaccesibile. Pe partea stanga a pasului curge cristalin, si totusi
zgomotos, Oltetul, in care, la orele diminetii, poti avea sansa unui spectacol nemaivazut: pastravii inoata in
amonte, sarind peste micile cascade formate de pietrele din rau.
42.Localizati si fixate pe harta obiectivele turistice din : Carpatii Ocidentali
Apuseni :
Cascada Iadolina
Cascada Evantai
Cascada Moara Dracului
Cascada Rchiele (Vlul Miresei)
Cascada Sritoarea Ieduului
Cascada Vrciorog
Cascada Ptrhieti (Bucini)
Cetile Ponorului
Cetile Rdesei
Cheile Galbenei
Cheile Rmeilor
Cheile Ordancuii
Cheile Turzii
Cheile Turului / Turenilor
Izbucul Tuzului
Izbucul Coteul Dobretilor
Lacul Fntnele
Lacul Floroiu (Valea Drganului)
Lacul Leu
Lacul Tarnia
Petera Coiba Mare
Petera Coliboaia
Petera Hodobana
Petera Meziad
Petera Mgura
Petera Porile Bihorului
Petera Poarta lui Ionele
Petera Scrioara
Petera Urilor
Petera Huda lui Papar
Petera Poarta Zmeilor
Petera Vrtop
Petera Vntului
Piatra Galbenei
Rezervaia natural Padi
ara Moilor
Banat :
Regiunea Banat este valoroasa din punct de vedere al monumentelor si al obiectivelor turistice.
Iata doar cateva dintre frumusetile judetului Timis: Castelul Huniade, cel mai vechi monument din
Timisoara, in prezent Muzeul Banatului, Domul Romano-Catolic este considerat a fi cea mai unitara si
reprezentativa constructie baroca a Timisoarei, Palatul Dicasterial, Castelul Banloc, Teatrul National,
Castelul Contelui de Mercy, Pestera Albastra, etc.
Partea de Banat a judetului Hunedoara adaposteste Cetatea Deva si Castelul Magna Curia (in
Deva), Sarmisegetusa (in orasul Hateg), Cetatea Banita (Petrosani), Cetatea Blidaru (Orastioara de Sus). In
judetul Mehedinti, puteti vizita Cetatea Medievala Severin (Drobeta Turnu Severin), Rezervatia Cazanele
Mari si Mici (Dubova), Rezervatia Locul Fosilifier Bahna (Ilovita) si Svinita.
Poiana Rusca:
Castelul Corvinilor - Cetatea Hunedoara
Castelul de Hunedoara
Manastirea Prislop
Parcul General Ioan Dragalina
43.Centre si obiective ruristice in Transilvanaia si Brasov
Transilvania - castelul Bran Turismul in Transilvania ofera o mare diversitate, de exemplu castelul
Bran situat la mai putin de 30 km de Brasov, presupusa resedinta a printului Vlad Tepes, cel care a
constituit sursa de inspiratie a legendei lui Dracula.
In Transilvania, langa Deva, se afla Castelul Huniazilor, reconstruit in secolul al XV-lea, in stil
gotic, de catre Voievodul Iancu de Hunedoara. Acesta l-a inzestrat cu turnuri si contraforti amintind de
castelele de pe Loara.
44.Localizati principalele centr si obiective turistice din : Porisul Moldovei
Moldova este o zona complexa in ceea ce priveste atractiile turistice. Muzee precum cele de Arta,
Etnografie, Stiinte ale naturii, Istorie, Case Memoriale Calistrat Hogas, George Toparceanu , Mihail
Sadoveanu, Ion Creanga.
Moldova este si foarte cunoscuta datorita manastirilor si bisericilor deosebit de frumoase: Biserica
Domneasca, Manastirile Neamt, Agapia, Cetatuia, Golia, Hadambu, Sf. Stefan cel Mare, Varatec,
Mitropolia din Iasi, etc.
Monumente istorice de vizitat in Moldova sunt: Cetatea Neamt (Targu Neamt), Palatul Cnejilor
(Masivul Ceahlau), Cetatea medievala de la Gadinti - Roman. Cei care vor sa se trateze pot opta pentru
statiunea statiunea Durau, Slanic Moldova. Desigur, sa nu uitam si de o minunatie naturala in inima
Muntilor Ceahlau - Cascada Duruitoare.
45.Localizati principalele centr si obiective turistice din : Delta,Dobrogea si Litoral
Dobrogea este celebra datorita deschiderii catre mare - a litoralului si a Deltei Dunarii. In judetul
Constanta puteti admira frumuseti naturale precum lacul Techirghiol, complexul natural de la Gura
Dobrogei, format din trei pesteri - Limanu, Liliecilor si La Adam, rezervatiile naturale Dunele marine de la
Agigea, Cheile Dobrogei, Canaralele de la Harsova (rezervatie geologica si paleontologica), Canaraua Fetii
(rezervatie de fauna), Padurea Hagieni. Dobrogea este foarte populara datorita statiunilor turistice de pe
litoral: Costinesti, Eforie Nord, Eforie Sud, Jupiter - Cap Aurora, Mamaia, Mangalia, Neptun - Olimp,
Saturn, Venus.
In Constanta, Dobrogea, exista muzee si lacasuri de cult deosebite precum Muzeul de Stiinte
Naturale (cu Acvariul, Delfinariul, Planetariul si Observatorul astronomic), Muzeul de Istorie Nationala si
Arheologie, Muzeul de Arta, Muzeul Marii, Muzeul Marinei, Moscheea din Constanta, Catedrala ortodoxa
din Constanta, moscheea Sultan Esmahan din Mangalia (sec. XVI), Manastirea Dervent, Manastirea
Basarabi.
Nici Tulcea, Dobrogea nu se lasa mai prejos in ceea ce priveste atractiile turistice: Cetatea Enisala,
Lacul Razelm, Monumentul Independentei, Piata Civica, Institutul de Cercetari Eco-Muzeale, Muzeul de
Istorie si Arheologie, Muzeul Satului Dobrogea de la Enisala, Catedrala Sf. Nicolae, Casa de Cultura,
Galeriile de Arta ale Fondului Plastic.
Sa nu uitam de faimoasa si mirifica Delta a Dunarii, cu cele 3 brate: Chilia, Sulina si Sfantul
Gheorghe.
46. Localizati principalele centr si obiective turistice din : Campia Romana
Cei care ajung in Muntenia se pot delecta cu numeroase obiective turistice. De exemplu, puteti
vizita: Curtea de Arges, Vulcanii Noroiosi, Sarata Monteoru, Sarea lui Buzau, Focul Viu, Complexul Curtea
Domneasca , Turnul Chindiei, Muzeul Golesti Targoviste, Vulcana Bai - statiune balneoclimaterica cu
izvoare printre cele mai iodurate din Europa.
O mare atractie in Muntenia o constituie Muntii Bucegi. Multi iubitori de munte aleg aceasta
zona pentru petrecerea unei vacante deosebite si datorita numeroaselor obiective: statiunea Busteni,
Cascadele Urlatoarea si Caraiman, Cheile Zanoagei Mari, Babele. Remarcabila este si statiunea Sinaia, de
unde nu trebuie sa plecati fara a vizita Castelul Peles si Pelisorul din Muntenia.
Masivul Piatra Craiului se intinde si in aceasta parte, detine cel mai spectaculos peisaj de creasta
calcaroasa din tara si adaposteste Cheile Dambovicioarei.