Sunteți pe pagina 1din 24

1.

Aratati 3 motive care au stat la baza introducerii managementului in cadrul sectorului


public
 Necesitatea modernizării serviciilor publice provine din faptul că, la ora actuală,acestea sunt
supuse din ce în ce mai mult concurenţei, iar unele dintre rezultatele lor sunt criticabile.
Concurenţa se dezvoltă o dată cu posibilitatea de alegere datorată liberalizării care a avut loc
în cadrul sectorului public. Ca urmare, serviciile publice trebuie să se poziţioneze faţă de
concurenţi şi să obţină adeziunea celor cărora li se adresează, care pot fi: cetăţeni,utilizatori
sau clienţi.
 Criza de legitimitate: Managementul public reprezintă sistemul de gestiune
dezvoltat în organizaţiile a căror legitimitate tradiţională a devenit inoperantă
acesata se resimte can in organizatiile private, atat si in cele publice.
 Necesitatea obținerii unor rezultate cuantificabile și gestionarea eficientă a
resurselor în scopul maximizării efectelor
2. Aratati 3 avantaje ale introducerii planificarii strategice si managementului strategic
in cadrul instituțiilor publice
 Eficiența sporită a sistemelor sociale extinse (colaborarea cu alții, adesea inter-
sectoarială, pentru a aborda problemele unui public cât mai larg);
 Îmbunătățirea legitimității organizaționale (bazată pe satisfacerea principalilor
stakeholderi și crearea valorii publice reale la un cost rezonabil);
 Beneficii directe pentru persoanele implicate (construirea unui capital uman și
social, întărirea moralului, îndeplinirea responsabilităților la locul de muncă,
îmbunătățirea competențelor, îmbunătățirea perspectivelor la locul de muncă,
reducerea anxietății).
3. Aratati 3 avantaje ale introducerii planificarii strategice si managementului strategic
in cadrul comunităților locale
 Permite decidenților să răspundă mai eficient şi mai rapid la nevoile actuale şi viitoare ale
statului pe care îl administrează;
 Asigură alocarea resurselor limitate (pe baza alocărilor bugetare) într-o manieră mai
raţională şi mai clar orientată spre obiective;
 Îmbunătăţește comunicarea între toate palierele administraţiei unei comunități şi o
asigură o coordonare superioară în procesul de alocare bugetară şi de redactare a
politicilor publica

4.Explicati in ce consta diferențierea dintre conceptul de planificare strategica si conceptul


de management strategic

 Planificarea strategica presupune alocarea resurselor pentru activitățile programate cu


scopul de realiza un set de obiective de afaceri într-un mediu extrem de complex. Pe de
altă parte, managementul strategic tratează gândirea strategică ca fiind un aspect
universal al derulării unei afaceri și consideră planificarea strategică ca fiind un
instrument în jurul cărora pot fi integrate toate procesele și sistemele de control –
bugetare, informare, compensare,organizare.
 Mai mult decât atât, potrivit lui Hannagan planificarea strategică este
asociată cu o activitate desfășurată puțin în afara managementului de linie al unei
organizații și revizuită la intervale de timp bine-definite, iar managementul strategic se
ocupă cu stabilirea unui avantaj competitiv, susținut de-a lungul timpului, nu doar prin
manevre tactice ci printr-o perspectivă pe termen lung.

1
5. Elaborați un model de proces de management strategic la nivelul unei instituții
publice tinand seama de modelele existente in literatura de specialitate

6. Enumerati 5 modelele procesului de management strategic existente in literatura de


specialitate si prezentati unul dintre acestea
1.Modelul de management strategic al lui Th. Poister, Pitts și Edwards
2. Modelul de management strategic „holistic” al lui Thomas Plant
3. Model de management strategic românesc
4. Modelul planificare strategică al lui Osborne şi Gaebler
5. Modelul planificare strategică al lui Olsen şi Eadie
Modelul Romaneasc
În plan național Dragoș Jaliu și Mihail Dumitrescu identifică următoarele elemente ale unui
model de management strategic:Formularea strategiei sau procesul de planificare strategică, care
cuprinde următorii pași: (1) definirea viziunii și misiunii unei organizații în concordanță cu
analiza mediului intern și extern, (2)stabilirea obiectivelor strategice și (3)formularea strategiei
sau a planului strategic; Implementarea planului strategic care presupune implementarea la
nivelul întregii organizații și la nivelul fiecărui departament;Măsurarea și evaluarea
performanțelor

7.Explicati modelul britanic de management strategic


În cazul Marii Britanii se poate afirma că politicienii s-au implicat în gândirea strategică și au
căutat și pregătit cei mai eficienți funcționarii publici de rang înalt pentru realizarea strategiilor
elaborate de miniștrii. În această situație a fost necesară existența unui serviciu public care să
dezvolte lideri care ar putea duce la îndeplinire schimbările strategice solicitate de politicieni -
era necesar ca funcționarii publici să susțină miniștrii în realizarea strategiilor, și nu ca
politicienii să sprijine funcționarii publici în realizarea planurilor strategice elaborate de aceștia
din urmă. Un exemplu în acest sens a fost înființarea unei noi agenții guvernamentale, Jobcentre
Plus, prin comasarea a două departamente guvernamentale și crearea unei serviciu integrat.
Joyce a elaborat caracteristici de strategie care vor fi implimentate in urmatorii 10 ani acestea
erau urm:
1. Caracteristica 1: Strategiile elaborate s-au bazat pe problemele prioritare ale
publicului
2. Caracteristica 2: Atenția acordată creării unui consens la nivelul guvernului cu privire
la prioritățile strategice.
3. Caracteristica 3: Au fost create la nivel de guvern anumite departamente
4. Caracteristica 4: Guvernul a creat un departament pentru elaborarea politicilor
strategice
5. Caracteristica 5: Procesul de planificare strategică folosit de către departamentele
guvernului britanic a fost condus politic,
6. Caracteristica 6: Planurile strategice cuprinse în strategiile departamentale pe 5 ani
(elaborate în anul 2004) au reprezentat instrumentele care au asigurat reforma
sistemelor de servicii publice.
7. Caracteristica 7: Planurile strategice au fost combinate cu o formă de performanţă
bugetară
8. Caracteristica 8: Departamentele au contribuit la consolidarea capacităţii lor
strategice.
2
9. Caracteristica 9: Îngrijorarea explicită cu privire la capacitatea conducerii serviciilor
publice de a dezvolta şi executa strategiile ministeriale.
10. Caracteristica 10: Modul în care evoluțiile din planificarea strategică și din reformele
serviciilor publice ar putea fi conceptualizate pentru a conduce la un rol nou și
modernizator pentru stat.
Ideea care l-a facut sa creiezi aceste caracteristici a fost faptul ca a vrut ca reagtul unit sa se
dezvolte ca un stat strategic si imputernicit. . Acest lucru a fost subliniat într-un document
politic elaborat de către Unitatea de Strategie a Primului-ministru (2007), statul strategic și
împuternicit reprezentând răspunsul la tendințele interne și globale și un indiciu că o a „Treia
Cale” este posibilă pentru orice tip de stat.

8. Explicati modelul american de management strategic


Experiența americană în ceea ce privește planificarea strategică are la bază cartea din anul 1992 a
cercetătorilor americani Osborne și Gaebler, „Reinventing Covernment”, care a reprezentat un
adevărat fenomen pentru reforma și modernizarea managementului din sectorul public și punctul
de plecare al politicii guvernamentale a administrației prezidențiale.
Potrivit lui Joyce ,în conformitate cu GPRA, planul strategic al unei agenții federale trebuia să
acopere o perioadă de cel puțin cinci ani, să fie revizuit la fiecare trei ani.
Cel târziu până în 1997, agențiile federale trebuiau să pregătească și să prezinte primul lor plan
strategic, urmând ca ulterior, în 2000 și 2003, planurile să fie revizuite. Astfel, primele două
runde de elaborare a planurilor strategice a avut loc în timpul Administrației Clinton, fiind
elaborate sub influența GPRA, iar a treia rundă a apărut în timpul Administrației Bush.

Ca atare, GPRA a oferit managerilor agențiilor federale responsabilitatea pentru pregătirea și


elaborarea planurilor strategice, iar politicienilor le-a conferit un rol de supraveghere al
procesului de planificare strategică.
În concluzie, experiența Statelor Unite pare a fi poziționat planificarea strategică ca un
instrument de management care solicită existența unui mediu politic corect și conectarea subtilă
la procesul politic.

9. Explicati caracteristicile modelului de planificare strategica al statului Texas


În ceea ce privește modelul de planificare strategică aplicat în statul Texas, menționează că
acesta a debutat în anul 1991, când Texas a adoptat o lege prin care solicita ca fiecare agenţie de
stat să-și pregătească planuri strategice. Planurile strategice trebuiau sa aibă un orizont de
planificare de la cinci la șase ani şi urmau să fie actualizate la fiecare doi ani. Astăzi, sistemul de
planificare strategică în Texas, a avansat şi a fost integrat cu sistemul de bugetare bazat pe
performanţă. Sistemul de planificare strategică şi de bugetare al Texasului este numit oficial
„Sistemul de Planificarea Strategică şi Bugetare Bazată pe Performanţă”.
Practic, statul Texas a început să integreze elemente de planificare strategică împreună cu
indicatorii de performanţă în bugetul executiv şi în procesul de alocare legislativă, iar până în
1994 a implementat mai multe componente cheie ale SPPB și anume:
 Misiuni strategice, obiectivele şi documente programatice, împreună cu planuri de
acţiune;
 Indicatori de performanţă constând în indicatori de intrări și de ieșiri (de rezultate și de
producţie);
 Sisteme de monitorizare a bugetului, bazate pe legislație;
 Standardizarea costurilor unitare;
Abordarea Texasului, în ceea ce privește planificarea strategică, se aseamănă foarte mult cu
modelul lui Bryson dar și cu abordările altor experţi. Astfel, SPPB încearcă să stabilească o
3
direcţie strategică multianuală la nivelul întregului stat dar și la nivelul fiecărei agenţii în parte,
care să răspundă proactiv nevoilor şi aşteptărilor statului.

10. Explicati caracteristicile modelului de planificare strategica al orasului Vancuver


Vancuver a elaborat o strategie care dupa aproximare ar trebui sa fie indeplinita in 2028,In
primul rand acesta s-a axat pe viziunea comunitatii,valori cheie ale orasului,misiunea
orasului,viziunea organizationala,principii operationale,angajamente strategice. În ceea ce
privește cele șase angajamente strategice, asumate prin intermediul noului planul strategic,
trebuie spus că scopul acestora este acela de a sublinia acele aspecte pe care comunitatea și
reprezentanții guvernării locale le-au au identificat ca având nevoie de o atenție concentrată și de
efort pentru a realiza viziunea comunității și a îndeplini misiunea a orașului. Modul în care sunt
formulate și construite aceste angajamente strategice evidențiază și atenția acordată de autorități
procesului de formulare și de implementare a acestor angajamente, precum și efortului de stabili
anumite standarde de performanță în realizare lor. De asemenea, în cazul orașului Vancouver, se
poate observa ca activitatea de management strategic se desfășoară într-un mod integrat,
planul strategic al orașului aflându-se în strânsă legătură cu Obiectivele anuale ale Consiliului
Municipal, Planul de buget bienal al orașului și Rapoartele anuale privind dezvoltarea economică
și dezvoltarea comunității.

11. Explicati caracteristicile modelului de planificare strategica al orasului Ottawa

Experiența orașului Ottawa este destul de complexă în ceea ce privește efortul de


planificare și management strategic. Acest efort a fost început în anul 2001, iar ulterior
planurile strategice elaborate au fost revizuite din patru în patru ani pentru a răspunde
obiectivelor, intereselor și cerințelor noului Consiliu Municipal investit în funcție.

Procesul de planificare strategică al orașului cuprinde patru etape:


 Elaborarea planului strategic - care presupune parcurgerea următoarelor
etape:
- definirea viziunii strategice, a priorităților și obiectivelor stabilite pe de către Consiliul
aflat în exercițiu,
- identificarea inițiativelor strategice și a resurselor necesare,
dezvoltarea planurilor de performanță pentru măsurarea rezultatelor obținute,

-desfășurarea de consultări publice pentru a obține informațiile necesare stabilirii priorităților


strategice,

-asigurarea că prioritățile strategice stabilite pentru serviciile publice ale orașului (Poliție,
Servicii de asistență medicală și socială, Infrastructură, etc.) corespund priorităților stabilite de
către Consiliul.
4
 Executarea sau implementarea planului strategic presupune:
-implementarea inițiativelor strategice (servicii și programe cheie) în
vederea realizării priorităților stabilite de Consiliu,
-asigurarea ca planurile departamentelor și direcțiilor sunt în concordantă
cu prioritățile stabilite de Consiliu,
adoptarea deciziilor cu privire la alocarea resurselor necesare pentru realizarea
priorităților.
 Monitorizarea și raportarea presupune:
-colectarea rezultatelor privind performanța și compararea acestora cu indicatori
-furnizarea de rapoarte Consiliului Municipal și Comisiilor de Specialitate pentru
informarea acestora cu privire la rezultatele înregistrate
-desfășurarea unor revizuiri regulate ale strategiilor
-analizarea și comunicarea publică a rezultatelor
 Evaluarea și adaptarea presupune:
-analiza faptului că ipotezele care stau la baza Planului Strategic al Orașului sunt inca
valide
-adaptarea la oportunitățile și noile probleme care apar
- revizuirea priorităților pe termen mediu și actualizarea Planului Strategic al
Orașului, dacă este necesar.

12. Explicati caracteristicile modelului de planificare strategica al orasului


Barcelona
Primul plan strategic al Barcelonei a fost publicat în anul 1990, efortul de planificare începând
încă din anul 1987.

-În prezent Barcelona se află în procesul de implementare al celui de al doilea plan strategic
(Strategic Metropolitan Plan of Barcelona – PEMB 2020), pregătirea acestui plan debutând la
începutul anului 2009 și finalizându-se la sfârșitul anului 2010.

-În ceea ce privește procesul de elaborare a acestui plan, precum și procesul de consultare și
implicare a publicului, trebuie spus că planul a fost elaborat pe baza eforturilor unui
Comitet de Prospectare a Planului și a 17 sub-comitete, care au analizat principalele domenii
economice pe parcursul a 50 de întâlniri la care au luat parte peste 220 de antreprenori și experți
(manageri, academicieni, oameni de știință, jurnaliști, agenți economici, etc.)

5
-O primă etapă a acestui plan strategic constă în analiza contextului economic, politic, social și
global pe baza căruia planul este elaborat și urmează a fi implementat.

-PEMB a fost elaborat în contextul actualei crize economice și financiare globale, ceea ce a
impus o schimbare categorică a viziunii și a strategiilor dezvoltate.

-În cazul Barcelonei, autoritățile si-au concentrat mai mult atenția asupra conținutului,
principiilor și modului de implementare al planului strategic și mai puțin pe aspectele ce
țin de corelarea acestui plan cu resursele bugetare existente la nivelul metropolei.

13. Explicati caracteristicile modelului de planificare strategica al orasului Londra


„Planul Strategic Londonez” („The London Plan”) a fost adoptat de către „Autoritatea Marii
Londre” în anul 2003 și reprezintă cel de al treilea plan strategic pentru Londra

Planul Londonez reprezintă:

-planul strategic general pentru Londra, care stabilește cadrul integrat de dezvoltare
economică, socială, de mediu și transpor tal orașului, în următorii20-25 de ani;
-documentul care reunește aspectele de ordin geografic și spațial ale altor strategii
stabilite de către Primar
-cadrul pentru dezvoltarea și utilizarea terenurilor în Londra, care face legătura cu
îmbunătățirea infrastructurii(mai ales de transport)
-contextul mai larg al politicii strategice la nivelul întregului oraș, în care burgurile
londoneze ar trebui să-și stabilească politicile detaliate de planificare locală;
-cadrul de politică pentru deciziile proprii ale primarului
-o parte esențială ce ține de asigurarea unei dezvoltări durabile, a unei economii
sănătoase
14. Explicati 5 principii care trebuie luate in considerare in procesul de
management strategic la nivelul sectorului public
Aceste principii se bazează pe luarea în considerare a unor aspecte și elemente esențiale
pentru procesul de management strategic ce țin de:
(1) definirea clară a scopului efortului de planificare;
(2)de implicarea și participarea celor interesați în procesul de planificare;
(3)de modul de abordare al acestui proces;
(4)de existența unei legături între procesul de management și planificare strategică și
procesele de măsurarea și evaluarea performanței; și
(5)de stabilirea unei legături strânse între procesul de management strategic și cel de alocare
a resurselor existente și de stabilire a planurile bugetare anuale sau multianuale ale unei

6
comunități.

15. Explicati 3 roluri ale stakeholderilor in procesul de planificare strategica in


sectorul public
 În primul rând, putem menționa aici faptul că ignorarea intereselor și a
informațiilor deținute de către stakeholderi poate avea consecințe dezastruoase asupra
activității unei organizații din sectorul public.
 Stakeholderii au un rol important și în evaluarea și întărirea fezabilității
acțiunilor politice, mai ales când acestea au ca scop articularea și realizarea
„binelui comun”.
Evident că nu pot fi satisfăcute interesele tuturor stakeholderilor și nu toți aceștia pot fi
implicați sau luați în considerare în procesul de planificare strategică. De aceea este important
de menționat faptul că alegerea referitoare la stabilirea stakeholderilor care au rol cheie în acest
proces este una eminamente politică, cu consecințe eticeși care implică judecăți de valoare,
precum și utilizarea unor proceduri juridice, raționale și bazate pe legitimitate.

 Luarea în considerare și analiza stakeholderilor este importantă deoarece


aceștia pot avea o contribuție covârșitoare la crearea valorii publice prin impactul și
influența pe care o au asupra funcțiilor și activităților specifice managementului strategic.
Practic procesele de management strategic care cuprind și un număr rezonabil de analize
corespunzătoare ale stakeholderilor au mai multe șanse de succes, concretizat în îndeplinirea
mandatelor și a misiunii organizație iși crearea valorii publice.

16. Explicati doua tehnici de analiza a stakeholderilor si aratati in ce etapa a


procesului strategic se folosesc
I .Tehnici privind elaborarea, revizuirea și adoptarea propunerilor strategice
Aceastăcategorie se referă la analizele suplimentare care sunt necesare pentru definirea acelor
propuneri care pot obține suportul necesar în procesul de formulare și adoptare al acestora și
putem identifica aici trei tehnici de identificare și analiză a stakeholderilor și anume:

 Matricea privind suportul versus opoziția stakeholderilor


 Tehnica privind jucarea rolurilor stakeholderilor
 Matricea atractivitate politică versus capacitatea stakeholderilo

II.Tehnici de implementarea a politicilor

Aceste doua tehnici se folosesc in etapa de Organizare a participării la procesul


management strategic.

7
17. Explicati in ce consta Mapa strategica si City Balanced Scorecard
- mapa Strategică este o reprezentare vizuală a priorităților și obiectivelor strategice ale
orașului.

Mapa Strategică a orașului cuprinde următoarele elemente cheie:


o Obiective de dezvoltare durabilă pe termen lung
o Viziunea Consiliului
o Elemente constitutive
o Priorități strategice
o Obiective Strategice
o Initiative strategice

- sistemul de Balance Scorecard este folosit pentru măsurarea realizărilor privind obiectivele
identificate. Sistemul de Balanced Scorecard al orașului susține și suplimentează Mapa
Strategică cu măsurile și indicatorii de performanță stabiliți prin acestea. Aceste măsuri de
performanță au rolul de a oferi precizie asupra modului în care va fi realizat progresul obținut
prin punerea în practică a strategiei. Acești indicatori stabilesc nivelul așteptat de performanță,
care permite strategiei să fie aplicată mai departe.

18. Definiti 5 principii pe care se bazeaza planificarea strategica la nivel


guvernamental in Romania
 Necesitatea de coerență și claritate a activității guvernului, concretizată printr-o bună și
eficientă guvernare;
 Îmbunătățirea procesului de adoptare a deciziilor la nivel guvernamental
 mai bună gestionare a programului de guvernare, a strategiei de dezvoltare națională și a
politicilor publice pe diverse domenii;
 Realizarea unei legături mai strânse și eficiente între activitatea de planificare strategică a
politicilor publice și procesul de elaborare a bugetului;
 Garantarea dezvoltării unei economii puternice și competitive la nivel național;

19. Definiti cele 7 etape cheie formeaza ciclul de planificare strategica in Romania

Exista șapte etape cheie care definesc și formează ciclul de planificare strategică în România, și
anume: (1)analiza situației, (2)planurile strategice, (3)bugetarea, (4)planificarea acțiunilor,
(5)implementarea, (6) monitorizarea și evaluarea și (7) raportarea.

8
20. Explicati care sunt nivelurile de planificare, monitorizare si evaluare la nivel
guvernamental
Nivelurile de planificare, monitorizare și evaluare pe baza cărora instituțiile de la nivel
guvernamental își ghidează și orientează procesul de elaborare și implementare a
strategiilor:
 Strategia Națională pe termen lung (Viziunea) – la nivelul administrației publice
centrale din România se impune necesitatea existenței unui document programatic care să
cuprindă viziunea de dezvoltarea a României pe următorii 20 de ani, să ghideze stabilirea
ţintelor și obiectivelor pe termen lung precum şi elaborarea tuturor politicilor publice.
 Planul Strategic pe termen mediu – format din cele două componente – componenta
de management și cea financiar-bugetară – acoperă o perioadă de patru ani și a început
să fie implementat în ministerele de linie.
 Politicile, planurile și strategiile sectoriale – au caracter inter-instituțional și se
concretizează în strategii, planuri și propuneri de politici publice.
 Politici intersectoriale - acestea permit interacţiunea între diferite sectoare și trebuie
accentuat faptul că majoritatea politicilor publice se înscriu în această categorie.

21. Aratati care sunt cadrele de planificare strategica in Romania


1. Viziunea - conturează evoluția României pe parcursul unei perioade de 20-25 de ani;
2. Planul Naţional de Dezvoltare – constă în elaborarea unui plan pe termen lung (7 - 10
ani), necesar pentru implementarea Viziunii;
3. Politici şi strategii sectoriale – vizează dezvoltarea de planuri strategice pentru diferitele
sectoare de activitate;
4. Planuri Strategice pe Termen Mediu – constă în elaborarea de planuri pe termen mediu
(4 ani), în care aspectele de ordin financiar (care reprezintă componenta bugetară) sunt
legate de componentele planului strategic (acestea din urmă fiind incluse în Cadrul
Cheltuielilor Publice pe Termen Mediu - CCPTM);
5. Mandat, Viziune şi Valori - acestea reprezintă elementele comune ale Metodologiei de
Planificare Strategică, care ar trebui să fie incluse în planurile strategice elaborate de
fiecare minister, instituție publică şi autoritate locală;
6. Descentralizarea – toate instituțiile publice și autoritățile locale care sunt supuse
principiilor descentralizării și de-concentrării trebuie să se conformeze Viziunii şi
Planurilor;
7. Ghiduri de planificare şi bugetare – acestea sunt elaborate anual emise în scopul
actualizării Planului Strategic şi a CCPTM pe patru ani.

9
22. Aratati care sunt elementele componentei de management in Romania

Componenta de management include următoarele elemente:

1.mandat,
2.viziune,

3.valori comune,

4.analiza mediului intern şi extern,

5.priorității pe termen mediu

6.direcţii de activitate.

23. Aratati care sunt elementele componentei bugetare in Romania

Situația actuală

Scopurile și obiectivele programului bugetar

Lista principalelor acte normative

Lista principalelor documente de politici publice

Rezultate și indicatori de performanță

Noi inițiative de finanțare

Descrierea sistemului de implementare

Finanțare

24. Explicati cele 4 diferențe dintre planurile strategice ale institutiilor publice si cadrul
cheltuielilor publice pe termen mediu

Tabelul. Analiză comparativă intre PSI și CCPTM


PSI CCPTM
Un nivel tehnic mai scăzut; Un nivel tehnic ridicat;
Cuprinde contextul, motivele şi Prezintă sintetic numai câteva aspecte ale
raţionamentele din spatele misiunii, viziunii, Planului Strategic;
obiectivelor şi țintelor stabilite; Conţine activităţi şi costuri detaliate;
Se adresează atât personalului din cadrul Se adresează publicului familiarizat
instituţiei cât şi persoanelor din exterior; cu instituţia;
Este folosit în special pentru comunicarea Este folosit pentru analiza financiară.
ideilor și obiectivelor instituționale şi pentru
obţinerea consensului.
10
25. Explicati care sunt recomandarile pentru revizuirea si actualizarea planurilor
strategice

În ceea ce privește termenul de aplicare, procesul de revizuire și reactualizare a planurilor


strategice, deși metodologia de elaborare a PSI a prevăzut elaborarea acestora pe o
perioadă de trei ani, este recomandată elaborarea lor pe o perioadă de 4 ani care să
corespundă perioadei de aplicare a CCPTM-ului și care să aibă următoarea frecvență
-Astfel, primul an (anul de referinţă) al procesului de planificare trebuie să includă o analiză
detaliată a situaţiei, sesiuni de planificare intense şi să se concretizeze în elaborarea unui
document strategic complex și cuprinzător.
-Următorii trei ani presupun o revizuire şi o actualizare anuală a planului strategic inițial pentru a
include schimbările relevante produse pe parcursul desfășurării procesului de planificare.
- In cazul apariției unor situații neprevăzute când circumstanţele se schimbă fundamental, se
impune ca actualizarea planurilor strategice să se efectueze în momentul respectiv, indiferent de
stadiul în care se află ciclul de planificare strategică.

26. Explicati conditiile unui plan strategic eficient si aspectele pe care echipa de
management trebuie sa le evite

condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un plan strategic eficient – provocator, orientat


spre schimbare și viitor, clar, ușor de înțeles, analitic, participativ, flexibil, etc., precum și o
serie de aspecte pe care echipa de management ar trebui să le evite – leadership
necorespunzător, neincluderea stakeholderilor, procese mult prea formale și complexe, lipsa de
programare logistică, lipsa de claritate a planului, lipsa unei analize detaliate a instituției și a
mediului extern, durata prea mare a procesului de planificare comparativ cu durata proceselor
de implementare și monitorizare, etc.
27. Numiti cele 3 horari de guvern care reglementeaza planificarea strategica la nivel
central in Romania

1.HG nr. 1807/2006 prevede aprobarea Componentei de management din cadrul


Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al instituţiilor
administraţiei publice de la nivel central.
2.HG nr. 870/2006 curpinde Strategia pentru îmbunătățirea sistemului de elaborare,
coordonare și planificare a politicilor publice la nivelul administrației publice centrale.
3.HG nr. 158/2008 prevede aprobarea Componentei de programare bugetară din cadrul
Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al instituţiilor
administraţiei publice de la nivel central.

11
28. Explicati etapele procesului de planificare strategica in Romania

etape care trebuie parcurse în elaborarea unui plan strategic :


Pregătirea – această etapă presupune activități ca: stabilirea metodologiei utilizate în
procesul de planificare; stabilirea sarcinilor echipei de planificare; organizarea grupurilor
de lucru și stabilirea persoanelor care vor participa la aceste grupuri; identificarea
factorilor interesaţi externi și stabilirea nivelului implicării și a rolurilor acestora;
elaborarea unui plan de lucru și diseminarea acestuia tuturor părţilor implicate.
Analiza situației - această etapă presupune identificarea aspectelor critice, informații ce
vor fi utilizate în următoarele două etape. Activitățile care se impun a fi întreprinse în
această etapă sunt: determinarea și înţelegerea percepţiilor, intereselor și aşteptărilor
stakehlder-ilor (prin intermediul sondajelor, focus grupurilor şi întâlnirilor cu aceștia);
analiza mediului intern şi extern în care funcţionează instituţia (prin intermediul unei
analize SWOT sau a unor analize de tip cauză-efect sau arbore al problemelor) şi
evaluarea performanţei actuale a instituţiei respective (prin autoevaluare și
benchmarking).
Misiune și Viziune – dincolo de caracteristicile pe care acestea ar trebui se le
îndeplinească, declaraţia misiunii și a viziunii urmărește două scopuri principale:
(1)influenţează alte elemente ale planului strategic, în special stabilirea și formularea
obiectivelor; şi (2) conduce către o re-evaluare a funcţiilor esenţiale ale instituţiei (prin
reconsiderarea sau reformularea politicilor publice sau parteneriatelor public-private
promovate).
Formularea obiectivelor – o organizație trebuie se aibă aproximativ 7-10 obiective
generale care trebuie să respecte următoarele caracteristici pentru o definire clare și
eficientă a acestora: să fie orientate către rezultat (sau impact); să descrie o stare finală; să
conducă la realizarea misiunii/viziunii; să fie complet și exprimat în formatul SMART; să
fie exprimat într-un limbaj clar, non-tehnic; și să se refere la problemele cheie
identificate în etapele anterioare.
Formularea țintelor și stabilirea priorităților – în mare țintele au aceleași caracteristici
ca și obiectivele și reprezintă rezultatele furnizare efectiv clienților (concretizate în
dezvoltarea capacității instituționale, furnizarea de servicii și investiții de capital).
Formularea indicatorilor de performanță – această etapă presupune elaborarea unei
Strategii de Monitorizarea și Evaluare, care să permită pe baza unor rapoarte evaluarea
gradului de îndeplinire a obiectivelor și de atingere a țintelor stabilite. Principalii pași

12
care trebuie urmați în realizarea procesului de monitorizare și evaluare sunt (1)agregarea
rezultatelor privind monitorizarea și evaluarea; (2)stabilirea indicatorilor cheie sau
aplicarea unui sondaj pentru obținerea acestora; (3) colectarea datelor care prezintă
situația actuală; (4)îmbunătățirea situației curente prin stabilirea unor ținte ambițioase dar
realiste; (5)stabilirea proceselor de colectare a informațiilor (6)realizarea studiilor și
colectarea datelor; (7)elaborarea rapoartelor și comunicarea rezultatelor; (8)luarea de
măsuri de pentru îmbunătățirea performanței.
Documentarea planului strategic – acesta reprezintă documentul final, rezultat ca
urmare a efortului de planificare strategică și cuprinde ca structură elementele

29. Explicati aspectele componente pe care trebuie sa le contina documentul final de


planificare strategica in Romania

Documentarea planului strategic – acesta reprezintă documentul final, rezultat ca urmare a


efortului de planificare strategică și cuprinde ca structură elementele:

1. Rezumat executiv
2. Mandatul institutiei
3. Viziunea
4. Valori comune
5. Analiza mediului institutional
5.1 Analiza mediului intern
5.2 Analiza mediului extern
6. Prioritatile institutiei
7. Directii de actiune
7.1 Situatia cureenta
7.2 Obective si tinte
7.3 Institutii subordonate
7.4 Acte normative si documente de politici publice relevante
7.5 Actele normative si documente de politici publice planificate
7.6 Programe bugetare care finanteaza directia de actiune
7.6.1 Prezentarea programului
7.6.2 Obiective
7.6.3 Sinteza rezultatelor si indicatorilor
7.6.4 Masuri de implementare
8. Monitorizarea planului strategic institutional

13
30. Explicati cum se realizeaza planificarea strategica la nivel institutional si
guvernamental

Sistemul de planificare strategicã este introdus la nivel institutional prin intermediul a


douã componente, respectiv:

 componenta de management, care constã în mandat, viziune, valori comune, analiza


mediului intern si extern, prioritãtile pe termen mediu si directiile de activitate.
 componenta de programare bugetarã, care asigurã legãtura necesarã dintre procesele de
planificare a politicilor publice si cele care tin de pregãtirea bugetului.

Privind nivelul guvernamental prin activitatea Componentei de Planificare Strategică a


Departamentului de Politici Publice de la nivelul Secretariatului General al Guvernului. Potrivit
paginii oficiale de web a SGG, această este organizată pe două axe principale:
 introducerea unui sistem concret și coerent de planificare strategică prin elaborarea de
planuri strategice la nivelul tuturor ministerelor, în concordanţă cu Metodologia de planificare
strategică care prevede desfășurarea procesului de planificare pe două componente: componenta
de management şi cea de programare bugetară;
 colaborarea cu Ministerul Finanţelor Publice în vederea corelării procesului de planificare
a politicilor și strategiilor publice cu elaborarea bugetului.

31. Aratati care pot fi rolurile politicienilor in procesul de planificare strategica


 Stabilirea agendei privind politicile publice ce urmează a fi formulate și promovate;
 Conturarea cadrului general al politicilor publice;
 Stabilirea țintelor și priorităților;
 Evaluarea propunerilor de politici publice;
 Realizarea analizelor politice privind impactul politicilor publice asupra cetățenilor;
 Promovarea și organizarea de dezbateri sociale;
 Consultarea societății civile, a grupurilor țintă și a electoratului;
 Adoptarea deciziilor;
 Stabilirea sarcinilor pentru funcționarii publici;
 Asumarea răspunderii politice.
32. Aratati care pot fi rolurile functionarilor in procesul de planificare strategica
Colectarea informațiilor și datelor necesare elaborări politicilor publice;
Realizarea analizelor, stabilirea soluțiilor și evaluarea impactului;
Formularea propunerilor de politici publice;
Consultarea factorilor implicați, a grupurilor țintă și a instituțiilor din administrația publică;
Prezentarea argumentelor în favoare elaborării politicilor publice respective;
Planificarea politicilor publice și a strategiilor;
Asigurarea efortului de implementare a politicilor formulate;
Controlarea procesului și a rezultatelor;
14
Organizarea evaluării și raportarea;
Asumarea răspunderii profesionale

33. Enumerati cele 5 aspecte critice ale gestiunii strategiilor si politicilor publice in
Romania
 Legătura deficitară dintre politicile publice şi planificarea financiară;
 Nivelul slab al calității deliberărilor de politici publice;
 Predominanţa deciziilor luate ad-hoc;
 Indisponibilitatea informaţiilor privind performanţa;
 Deficiențe în organizarea funcţiei de politici publice şi a Centrului Guvernului.

34. Enumerati cele 5 directii strategice de reforma ale procesului politiclor publice in
Romania
-cinci direcţii strategice:
 Legăturile dintre politicile publice şi planificarea financiară – această direcție impune
ca stabilirea priorităţilor pe termen mediu să se realizeze de o așa manieră încât să se
asigure alocarea optimă a resurselor disponibile, care în cele mai multe cazuri sunt
insuficiente.
 Îmbunătăţirea elaborării politicilor publice – această direcție impune ca factorii de
decizie să beneficieze de documente de fundamentare de mai bună calitate şi de sprijin
instituţional în procesul de adoptarea a deciziilor privind strategiile și politicile publice,
precum și desființarea comitetele ad-hoc care continuă să se substituie celor 11 comitete
interministeriale înființate pentru elaborarea și implementarea pentru politici publice.
 Reducerea recurgerii la luarea de decizii ad-hoc – această direcție accentuează faptul
este necesar ca deciziile adoptate la nivel guvernamental să se bazeze mai puţin pe
măsuri ad-hoc.
 Creşterea utilizării informaţiilor privind performanţa – această direcție impune un efort
de îmbunătățire a proceselor de monitorizare, evaluare şi raportare a rezultatelor.
 Eficientizarea structurilor organizaţionale – în acest sens, trebuie realizată
restructurarea a patru domenii prin: sporirea eficacității funcției de management de
strategic și de politici publice a Departamentului pentru Politici Publice (DPP) din cadrul
SGG; sporirea rolului Unităţile pentru Politici Publice (UPP) din ministere;
restructurarea de ansamblu a SGG urmărind prin aceasta o structură mai simplă, mai
flexibilă dar și mai consolidată a conducerii superioare; reducerea numărului agenţiilor și
instituţiile subordonate Centrului Guvernului.

15
35. Enumerati 5 factori critici de succes in procesul de reforma a procesului politicilor
publice in Romania
1. Primul Ministru va prelua personal conducerea reformei
2. Deciziile luate ad-hoc vor fi treptat eliminate.
3. Primul Ministru si Ministrii vor aloca timp luarii de decizii strategice si nu privind
chestiuni juridice sau administrative.
4. Redactarea actelor normative va fi precedata si ghidata de o eleborare bine fundamentata
a politicilor
5. Reforma finantelor si politicilor publice va fi desemnata drept o prioritate de varf a
guvernului.

36. Numiti cele 3 ghiduri care orienteaza planificarea strategica la nivel local in
Romania
„Ghidul metodologic de elaborare a unei strategii de dezvoltare locală” (2007),
„Ghidul de bune practici pentru consolidarea unei bune guvernări locale” (2008),
și „Ghidul instituțiilor administrației publice pentru aplicarea procesului politicilor publice la
nivel local” (2011).

37. Aratati care sunt cele 3 tipuri de politici publice care se intalnesc la nivel local in
Romania
 Strategiile autorităților publice locale – pe baza cărora se stabilesc prioritățile de
dezvoltare, obiectivele și direcțiile de acțiune pentru atingerea acestor priorități pe termen
mediu și lung (3-10 ani);
 Planurile strategice – reprezintă documentele care descriu direcția viitoare a unei
instituții și care urmăresc corelarea obiectivelor și priorităților stabilite cu resursele
financiare disponibile, pe termen mediu și lung;
 Notele de fundamentare și rapoartele însoțitoare – acestea reprezintă documente care
însoțesc hotărârile Consiliilor Locale și sunt elaborate de direcțiile de specialitate din
cadrul primăriilor în vederea fundamentării acestor hotărâri din punct de vedere legal,
tehnic precum și al eficienței, oportunității și eficacității.

38. Enumerati 4 avantaje ale utilizarii planificarii strategice in Romania

 Permite stabilirea unor ținte și obiective comune pentru autoritățile deliberative și cele
executive, iar cunoașterea acestora facilitează colaborarea dintre cele două entități;
 Asigură o evaluare mai ușor de realizat a performanței activității autorităților APL,
această evaluare realizându-se pe baza rezultatelor înregistrate prin îndeplinirea țintelor,
priorităților și obiectivelor care au fost definită de o manieră clară și concretă;
 Alocarea resurselor bugetare pe termen mediu pentru priorităților și obiectivele locale
stabilite prin strategiile și planurile strategice elaborate se face pe baza importanței
acestora;
 Asigură o mai mare transparență cu privirea la evaluarea și aprecierea de către public a
eficienței și eficacității politicilor publice implementate de autoritățile publice locale.

16
39. Enumerati 4 aspecte care constituie principii de buna guvernare la nivel local
(1)respectarea și aplicarea legislației si a reglementărilor în vigoare;
(2) asumarea deplină a răspunderii fată de comunitate a factorilor de decizie;
(3) participarea echitabilă și nediscriminatorie a tuturor stakeholderilor în procesul de
planificare și implementare a politicilor, strategiilor și planurilor strategice;
(4) garantarea eficienței și calității serviciilor publice furnizate cetățenilor.

40. Enumerati cele 5 etape recomandate de Coalitia pentru o buna guvernarea pentru
guvernarea la nivel local
 Formarea unui grup de iniţiativă cetăţenească (GIC) - care să cuprindă aleşi
locali, experţi din instituţiile publice, lideri informali de la nivel local precum şi
cetăţeni obişnuiţi. Acest grup trebuie să fie reprezentativ pentru întreaga
comunitate, dar şi puternic din punctul de vedere al implementării deciziilor
adoptate;
 Identificarea nevoilor şi priorităţilor cetăţenilor comunităţii – acest proces se
realizează prin cercetări sociologice, studiul datelor și informațiilor existente
referitoare la comunitatea locală respectivă, precum şi prin decizii şi deliberări în
cadrul grupului format;
 Realizarea unei strategii de dezvoltare locală – aceasta se elaborează pe baza
nevoilor identificate în pasul anterior și trebuie să fie acceptată și asumată de către
toţi membrii GIC-ului, supusă dezbaterii publice şi apoi adoptată prin hotărâre de
consiliul local;
 Evaluarea calităţii guvernării locale - se face pentru a asigura o comunicare
transparentă și mai eficientă între cetăţeni şi instituţiile publice locale, care să
conducă la o implementare cu succes a strategiei de dezvoltare elaborate. Această
etapă presupune stabilirea unor măsuri concrete de îmbunătăţire a calităţii
guvernării locale, acceptate de către toți membrii GIC-ului;
 Implementarea strategiei de dezvoltare locală – această etapă trebuie să implice
toți membrii GIC-ului şi toți factorii interesaţi în dezvoltarea comunității locale
respective.

41. Enumerati cele 5 categorii de documente de care trebuie sa se tina seama in


elaborarea strategiilor de dezvoltare la nivel local
 Metodologia de elaborare a planurilor strategice ale instituțiilor publice, aprobată
prin HG 1807/2006,
 Manual de metode folosite în planificarea politicilor publice și evaluarea impactului1
(2006),

1
Manual finanţat de Uniunea Europeană prin Proiectul Phare Twinning RO2003/IB/OT-10: „Consolidarea
capacității instituționale a Guvernului României de a gestiona și coordona politicile publice și procesul
decizional”.
17
 Strategia pentru îmbunătățirea sistemului de elaborare, coordonare și planificare a
politicilor publice la nivelul administrației centrale2 (2006),
 Manualul de planificare strategică3 (2009)
 Ghidul de monitorizare și evaluare a politicilor publice.

42. Enumerati pasii recomandati in procesul de planificare strategica la nivel local


 Formarea unui grup de iniţiativă cetăţenească (GIC) - care să cuprindă aleşi
locali, experţi din instituţiile publice, lideri informali de la nivel local precum şi
cetăţeni obişnuiţi. Acest grup trebuie să fie reprezentativ pentru întreaga
comunitate, dar şi puternic din punctul de vedere al implementării deciziilor
adoptate;
 Identificarea nevoilor şi priorităţilor cetăţenilor comunităţii – acest proces se
realizează prin cercetări sociologice, studiul datelor și informațiilor existente
referitoare la comunitatea locală respectivă, precum şi prin decizii şi deliberări în
cadrul grupului format;
 Realizarea unei strategii de dezvoltare locală – aceasta se elaborează pe baza
nevoilor identificate în pasul anterior și trebuie să fie acceptată și asumată de
către toţi membrii GIC-ului, supusă dezbaterii publice şi apoi adoptată prin
hotărâre de consiliul local;
 Evaluarea calităţii guvernării locale - se face pentru a asigura o comunicare
transparentă și mai eficientă între cetăţeni şi instituţiile publice locale, care să
conducă la o implementare cu succes a strategiei de dezvoltare elaborate. Această
etapă presupune stabilirea unor măsuri concrete de îmbunătăţire a calităţii
guvernării locale, acceptate de către toți membrii GIC-ului;
 Implementarea strategiei de dezvoltare locală – această etapă trebuie să implice
toți membrii GIC-ului şi toți factorii interesaţi în dezvoltarea comunității locale
respective.
43. Aratati in ce consta analiza de potential a unei localitati( domeniile sale) si care este
rolul acesteia in procesul de planificare strategica
Un element important care stă la baza elaborării unei strategii de dezvoltare locală este realizarea
unei analize de potențial a comunității locale respective, care potrivit „Ghidului metodologic de
elaborare a unei strategii de dezvoltare locală” se realizează pe baza următorilor indicatori:
poziția orașului (respectiv a comunității locale); așezarea geografică și mediul natural; populația
și nevoile sociale;infrastructura de transport; aspecte tehnico-edilitare; economia; mediul
înconjurător; aspectele care asigură mediul adecvat pentru dezvoltare durabilă; sănătate;
învățământ și cultură.
Analiza facilitează procesele de identificare și înțelegere a problemelor precum și a soluțiilor și
oportunităților. Aceste procese conduc în final la stabilirea misiunii strategiei, a direcțiilor de
dezvoltare strategică și implicit a priorităților și obiectivelor strategice.

2
idem
3
Manual finanțat de Uniunea Europeană prin Proiectul Phare RO2006/018-147.01.03.03: „Dezvoltarea procesului
de formulare a politicilor publice la nivelul administraţiei publice centrale”.
18
44. Explicati care este schema logica a unui document de planificare strategica la nivel
local si cele doua aspecte importante care trebuie avute in vedere

De asemenea, două elemente extrem de importante care trebuie să fie luate în


considerare și a căror întocmire corectă determină succesul strategiei de dezvoltare a unei
comunități sunt:
 planul local de acțiune – care presupune respectarea următoarelor criterii și exigențe în
elaborarea sa:
(1)stabilirea unui număr realist de axe prioritare de acțiune,
(2)identificarea celor mai adecvate domenii de intervenție,
(3)stabilirea grupurilor de interes (a stakeholderilor) implicați în procesul de
implementare, precum și
(4) trasarea responsabilităților și atribuțiilor și
(5)stabilirea perioadei de realizare și a termenelor limită pentru efectuarea activităților și
operațiunilor necesare;
 portofoliul de proiecte prioritare – acesta cuprinde programele și proiectele prin care se
realizează planul de acțiune, având obligația de a răspunde și soluționa problemele
identificate la nivelul colectivității locale respective.

45. Explicati in ce consta procesul de validare si implementare a unei strategii de


dezvoltare locala
procesul de validare a strategiei de dezvoltare locală prin supunerea acestuia dezbaterii
publice, organizarea de seminarii, conferințe, întâlniri de lucru, publicare în reviste, ziare,

19
precum și online a documentului strategic propus spre aprobare. În cadrul acestui proces trebuie
să fie consultați cetățenii, în primul rând, pentru a „pune accent pe rolul cetățeanului văzut ca
partener în luarea deciziilor la nivelul comunității și în elaborarea strategiei de dezvoltare locală
a acesteia” și reprezentanții administrației locale, ai organizațiilor politice, ai societății civile, ai
mediului de afaceri local, ai instituțiilor și ai presei. Pe baza acestor consultări și a validării
publice a strategiei de dezvoltare locală se impune aprobarea și asumarea acesteia de către
Consiliul Local al comunității locale respective.
Etapele finale și care determină în mod concret succesul unei strategii de dezvoltare locală
sunt cele de implementare și monitorizare permanentă a acesteia. Astfel în ceea ce privește
procesul de implementare, Ghidul (2007:65) recomandă acordarea unei atenții sporite
următoarelor aspecte:
 soluționarea următoarelor puncte critice care afectează efortul de implementare și
anume: neluarea în serios a procesului de implementare a planului strategic; nerespectare
și depășirea termenelor limită stabilite; nediscutarea elementelor, operațiunilor,
activităților rămase neimplementate și ignorarea sau respingerea conștientă a anumitor
oportunități;
 identificarea surselor de finanțare, care pot fi următoarele: bugetul se stat, bugetul
local, fonduri externe, donații, sponsorizări, parteneriate public-private, precum și alte
surse de finanțare, prevăzute și acceptate de legislația în vigoare.

46. Explicati care sunt avantajele si dezavantajele celor doua tipuri de modele de
bugetare
Bugetarea de linie
Avantaje
- Ușurează controlul financiar;
- Constituie o bază adecvată de alocare când resursele sunt limitate;
Dezavantaje
- Este rigidă, incapabilă să răspundă rapid unor priorități în schimbare sau creării
unor noi servicii publice;
- Asigură o evaluare dificilă a rezultatelor, neexistând o legătură directă între “ceea
ce trebuie achiziționat” și “ceea ce trebuie realizat”;
- Este greu de evaluat eficacitatea atingerii obiectivelor;

Bugetarea multianuală
Avantaje:
- Asigură o conștientizare și o pre-specificare a țintelor de atins;
- Permite o mai mare flexibilitate în realocări între articole și activități/programe;
- Administrația publică devine mai conștientă de costurile necesare atingerii
rezultatelor;
- Transferă decizia alocării resurselor la nivele inferioare;
20
-
Dezavantaje:
-Costurile programelor existente împreună cu unele ce pot fi nou introduse tind să
depășească nivelul de colectarea veniturilor;
- Control insuficient al proceselor în interiorul administrației locale.

47. Explicati in ce consta procesul de monitorizare si evaluare a strategiei de dezvoltare


locala si cum trebuie acesta realizat

Procesul de monitorizare are un rol extrem de important dat fiind faptul că permite
evaluarea impactului strategiei, a programelor și politicilor promovate prin aceasta,
reconsiderarea și redefinirea priorităților și obiectivelor strategice în funcție de rezultate
înregistrate și de dificultățile întâmpinate, precum și acumularea de experiență și bune-practici
pentru următoarele runde de planificare strategică.
monitorizarea se poate realiza în diverse stadii ale procesului de implementare a strategiei
de dezvoltare și la diferite nivele instituționale sau ale planului strategic:
 Monitorizare generală – efectuată de instituția care a declanșat procesul de planificare
strategică;
 Monitorizare sectorială – realizată de către o direcție specializată din cadrul primăriei,
care are competențe și responsabilități pe domeniul respectiv;
 Monitorizare la nivel de proiecte de dezvoltare – efectuată de coordonatorii echipelor de
implementare ai proiectelor și programelor dezvoltate pe baza strategiei de dezvoltare a
comunității locale respective.
sau
 Monitorizare intermediară – efectuată pe parcursul perioadei de implementare a planului
strategic;
 Monitorizare finală - efectuată la sfârșitul perioadei de implementare a strategiei;
 Monitorizare ex-post - efectuată după finalizarea unei runde de planificare strategică,
aceasta oferă informații utile care pot fi folosite într-o nouă rundă de planificare.

48. Aratati in ce constau programele multianuale de modernizare a institutiilor publice

Programul Multianual de Modernizare (PMM – având o perioada de trei ani) poate fi


definit în mod clar ca un instrument specific managementului strategic, dat fiind faptul că acesta
presupune elaborarea următoarelor 3 instrumente sau elemente de planificare strategică:
 Strategia proprie de modernizare a fiecărei instituții publice care se bazează pe evaluarea
contextul intern al acesteia, pe identificarea priorităților sectoriale, pe stabilirea acțiunilor
de modernizare și a procedurilor de implementare, monitorizare și evaluare;
 Planurile de acțiune care cuprinde următoarele elemente: masurile preconizate,
rezultatele așteptate, indicatorii de progres, termene de realizare, responsabili si surse de
finanțare;
 Raportul anual de monitorizare prin care se evaluează gradul de îndeplinire al
obiectivelor stabilite, se revizuiesc și reprogramează acțiunilor restante și se stabililesc
noi priorități pentru planul de acțiune al anului viitor.

49. Aratati in ce consta Cadrul de auto-evaluare a functionarii institutiilor publice

21
Cadrul de Auto-evaluare a modului de funcționare a instituțiilor administrației publice
(CAF) este un instrument de măsurare a performanțelor unei organizații, prin stabilirea unei
analize diagnostic și, în mod cert, un instrument specific managementului strategic luând în
considerare elementele și factorii pe care acesta îi evaluează – (1) Strategie și planificare; (2)
Gestiunea proceselor și a schimbării; (3) Rezultatele legate de beneficiari și (4) Rezultatele
legate de performanțele cheie. Se bazează pe patru obiective principale: identifica trăsăturilor
specifice ale organizațiilor din sectorul public; îmbunătățirea performantei organizației;
asigurarea unei conexiuni între diferitele modele utilizate în managementul calității; analiza
comparativă a performanțelor (indicatorii de benchmarking) între organizațiile din sectorul
public.
50. Aratati in ce consta care a fost procesul de elaborare a Conceptului strategic al
Municipiului Bucuresti
Conceptul strategic al Municipiului București (CSB 2035) – în mod surprinzător deși
Bucureștiul este capitala României aceasta nu are în prezent o strategie de dezvoltare pe
termen lung elaborată, asumată de executiv (respectiv de Primarul General) și supusă
dezbaterii și aprobării Legislativului, adică a Consiliului General al Municipiului București.

51. Formulati 5 aspecte critice sau deficiente ale procesului de management strategic
la nivel local in Romania
 Legătura deficitară dintre politicile publice şi planificarea financiară;
 Nivelul slab al calității deliberărilor de politici publice;
 Predominanţa deciziilor luate ad-hoc;
 Indisponibilitatea informaţiilor privind performanţa;
 Deficiențe în organizarea funcţiei de politici publice şi a Centrului Guvernului.

52. Enuntati 5 recomandari pentru procesul de management strategic la nivel local in


Romania

 Dezvoltare și implementare continuă a strategiilor comunităților locale


 Gestionarea eficientă a resurselor prin dezvoltarea de parteneriate public-private,
atragerea de fonduri europene și atragerea la nivelul instituțiilor publice locale de
resurse umane profesioniste și performante.
 Existența și promovarea diferitelor avantaje competitive și a unui strategii de
brand, care să conducă la o dezvoltare economică și socială, precum și la o creștere a
prestigiului și recunoașterii naționale si internaționale a comunității locale respective.
 Viziune integrată și globală la nivelul comunităților locale, care să cuprindă toate
strategiile proprii ale instituțiilor/autorităților din subordinea administrațiilor publice
locale.
 Stabilirea unei misiuni, a unei viziuni a viitorului și a unor priorități și obiective
strategice clare, concrete și precise.

53.Formulati un obiectiv general si 3 obiective specifice SMART ce decurg din acesta


pentru o comunitate locala

22
Obiectiv general : Cresterea atractivitatii orasului din punct de vedere turistic

Obiective specifice :

1) Cresterea cu 30 % a locurilor de cazare pana in anul 2020,in orasul x.


2) Modernizarea a 50% din infrastructura turistica pana in anul 2025, in Romania.
3) Modernizarea a 25% din infrastructura edilitara a orasului.

54.Formulati un obiectiv general si 3 obiective specifice SMART ce decurg din acesta


pentru o instittie publica

Obiectiv general : Eradicarea fraudelor;


Obiective specifice:
1 Diminuarea cu 20% a faptelor de coruptie culturale pana in anul 2020, in Romania;
2 Diminuarea cu 30% a fradudelor la nivelul cultural pana in anul 2020, in Romania;
3 Cresterea investitilor cu 25% in vederea finantarii organizatiilor cultural din
Romania pana in anul 2020;

55.Formulati 3 puncte forte ale unei localitati sau ale unei instituții publice

Existenta terenurilor agricole fertile;


Diversitatea si bogatia din punct de vedere al culturii si al istoriei Romaniei.
Multitudinea obiectivelor cultural specifice pe teritoriul national.
 Existent unei echipe de management unite.
56.Formulati 3 puncte slabe ale unei localitati sau ale unei instituții publice

 Scaderea numarului de biblioteci cu 6% din anul 2007 pana in 2011 si a caminelor


culturale cu 80%.
 Starea de degradare avansata in care se afla multe cladiri si monumente nationale. Din
cauza aceasta, turistii isi indreapta atentia catre alte obiective.
 Lipsa interesului fata de cultura si din partea autoritatilor central, prin neacordarea
fondurilor necesare pentru ca institutiile specifice sa-si desfasoare activitatea
corespunzator.

57.Formulati 3 oportunitati ale unei localitati sau ale unei instituții publice

 Potential turistic neexploatat;


 Posibilitatea atragerii de fonduri europene pt dezvoltarea agriculturii;
 Forta de munca disponibila care poate fi atrasa de domeniul agricol.

58.Formulati 3 amenintari ale unei localitati sau ale unei instituții publice

 Nr redus de subventii din bugetul statului;


 Nivel scazut al veniturilor populatiei;
 Migratia generatiei spre alte zone din tara sau strainatate.

23
59.Aratati care sunt elementele unui plan de actiune pentru o strategie de dezvoltare
locala

Planul de acţiune cuprinde lista activităţilor prin care se poate realiza implementarea
proiectelor sectoriale descrise în politicile/programele de dezvoltare, pornind de la
probleme şi ajungând la operaţionalizarea tehnică şi fizică a proiectelor, prin următorii
opt paşi (Baros, 1991):

 Identificarea problemelor din domeniile pe care le abordează programelor de


dezvoltare;
 Identificarea instituţiilor responsabile pentru rezolvarea acestor probleme;
 Stabilirea obiectivelor, care trebuie sa fie realiste, delimitate în timp şi spaţiu si
cuantificabile;
 Modul de utilizare a forţelor/resurselor existente;
 Identificarea proiectelor prin care pot fi atinse obiectivele precizate,
 Analiza opţiunilor de implementare;
 Stabilirea priorităţilor;
 Operaţionalizarea proiectelor (proiect tehnic, proiect financiar, execuţie, etc.)

60.Formulati o viziune si 3 directii strategice pentru o comunitate locala.

In 2025, orasul Hardstone este un loc unde diversitatea culturala este exprimata in ficare
moment, un oras dinamic si sustinator al creativitatii.

Directiile strategice:

1. Calitate in prestarea serviciilor


2. Seriozitate si respect pentru toate tipurile de cultura
3. Originalitate in prezentarea produselor

61.Formulati o viziune si 3 directii strategice pentru o institutie publica

In 2020, muzeul nostru va deveni un punct central de atractie, o institutie de renume atat pe
plan national cat si international si un adevarat monument cultural al secolului 21.

Directiile strategice:

1 Calitate pt serviciile si produsele oferite;


2 Promovarea serviciilor si produselor oferite;
3 Originalitate si invovatie in prezentarea produselor si in prestarea serviciilor.

24