Capitolul III Administratia si factorii politici generali

3.1. Administratia si regimuri politice

1.Definiti regimul politic si aratati care este deosebirea fundamentala dintre un regim democratic
si unul totalitar
Regimul politic reprezinta ansamblul metodelor si mijloacelor de realizare a puterii, a relatiilor
existente intre elementele care alcatuiesc sistemul social politic, relevand,mai ales, regimul
drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor. Deosebirea fundamentala intre cele doua
tipuri de regimuri consta in diferenta sau identitatea dintre grupul uman care exercita puterea
politica sic el care administreaza din punct de vedere profesional.
3.1.1. Administratia si regimul democratic
2. Aratati 4 diferente fundamentale dintre regimul prezidential si cel parlamentar in viziunea lui
Ph. Shively
In cadrul regimurilor democratice,diferente considerabile apar intre regimurile de tip parlamentar si
cele de tip prezidential :
- in sistemele prezidentiale, presedintele isi poate asuma in mod mai clar rolul de a initia politici
publice,in timp ce in regimurile parlamentare guvernul isi castiga pozitia prin membrii partidelor lor
aflati in parlament.
- in sistemele prezidentiale, politicile comprehensive ce prevad schimbari radicale sunt mai dificil de
realizat datorita fragmentarii puterii
- in sistemle parlamentare recrutarea se face in general din randul membrilor Parlamentului,in timp
ce in sistemele prezidentiale recrutarea in randul Executivului se face din afara lumii politice
- in sistemul presidential exista probleme speciale in ceea ce priveste ajustarea si controlul
Executivului , in timp ce , in sistemele prezidentiale,membrii Executivului opereaza dintr-o relativa
izolare.
3. Aratati care sunt caracteristicile regimului semiprezidential in comparative cu cele ale regimului
parlamentar si alte celui prezidential
Regimul semiprezidential incearca sa elimine dezavantajele regimului prezidential , dar si
imperfectiunile celui parlamentar, imaginand o cale de mijloc, in care presedintele, ales de catre
intregul popor, devine arbitru intre puterile statului, puterea executiva apartine Guvernului in
fruntea caruia se afla prim ministru, acesta fiind responsabil in fata Parlamentului . Implicarea directa
a presedintelui in viata politica nu este posibila , desi este ales prin vot direct, el nu poate desfasura o
activitate politica.
4. Aratati cum se asigura concordanta dintre vointa majoritatii electorilor si conduita administratiei
in cadrul regimurilor democratice
Exista o concordanta intre vointa majoritatii electorilor si conduita administratiei ce se poate asigura
prin :
- modul de desemnare a sefului statului in regimul prezidential
- desemnarea si responsabilitatea ministrilor in regimul parlamentar
- autoritatea legilor care sunt emanatia parlamentului si existenta creditelor inscrise in bugetul votat
de parlament (in ambele regimuri)
5. Aratati la ce fel de controale se supune administratia publica in cazul regimurilor democratice si
cum se manifesta acestea
In regimul democratic, administratia este supusa nu numai controlului Parlamentului, ci si
supravegherii presei, care este libera sa critice ministrii si functionarii. Ansamblul libertatilor publice
permite cetatenilor sa-si expuna doleantele si sa fie protejati contra abuzurilor. Cetatenii isi pot
exprima adeziunea sau dezaprobarea prin intermediul votului. Administratia este supusa si unor
controale interne care decurg din ierarhie si tutela.
6. Aratati cum se exercita influenta Parlamentului asupra administratiei publice
Parlamentul exercita anumite influente asupra administratiei :
- in regimul parlamentar, Parlamentul formuleaza critici la adresa administratiei, instituie anchete,
adreseaza interpelari ministrilor. Uneori de la tribuna Parlamentului se pot denunta abuzuri si se pot
initia propuneri
- in regimul prezidential sau de monarhie constitutionala, controlul Parlamentului este mai putin
energic. Ministrii nu sunt responsabili decat in fata presedintelui sau regelui. Parlamentul isi mentine
suprematia prin faptul ca voteaza legile si bugetul, de care administratia este dependenta

3.1.2. Administratia in regimul totalitar si autoritar
7. Aratati care sunt caracteristicile regimului totalitar sau autoritar
- Administratia este complet dependenta de Executiv. Ramane subordonata legii ,insa legea rezulta
din vointa unui colegiu guvernamental sau al unui dictator, nu din aceea a reprezentantilor alesi ai
natiunii
- Administratia isi pierde caracterul de impartialitate, ea trebuind sa serveasca interesele guvernului,
ale dictatorului sau ale partidului care il sustine
- Formalitatile de procedura sunt simplificate sau neglijate, dreptul la greva este suspendat, au loc
epurari pe criterii politice
- Totalitarismul antreneaza centralizarea, colectivitatile fiind administrate de catre agenti numiti sau
desemnati prin alte procedee decat sufragiu universal direct
- Controlul exterior este minor,iar controlul intern se intensifica, administratia fiind supusa unei
puteri ierarhice si directionare foarte puternice.
- Partidul care-l sustine pe dictator sau guvernul se amesteca in viata administrativa
3.2. Structura de stat si administratia
8. Realizati analiza comparativa dintre statele cu structura unitara si cele regionale
Statele unitare sunt statele care nu poseda decat un centru de putere politica si de guvernare.
Puterea politica,in totalitatea atributelor si functiilor sale apartine unui titular unic care este
persoana juridical a statului. Toti indivizii aflati sub suveranitatea acestuia se supun unei singure
autoritati,traiesc sub acelasi regim constitutional si se afla sub incidenta acelorasi legi. Statele
regionale reprezinta o forma intermediara intre statul unitar si statul federal, iar ele au o singura
ordine constitutionala, aceea a statului central originar, iar Constitutia acestuia determina statuetele
si atributiile organelor regionale,dar dupa principiul federalist al unei repartitii orizontalea
competentelor legislative
9. Realizati analiza comparativa dintre statele cu structura federala si confederatii
Statele federale sunt constituite din statele member care si-au pastrat unele prerogative ale
suveranitatiiinterne si,mai ales,puterea legislativa si care se reprezinta impreuna, ca un tot in relatiile
internationale, adica nu au personalitate juridical internationala distincta.Definitiile date de
specialisti nu sunt satisfacatoare intrucat ele nu permit diferentierea confederatiilor de organizatiile
internationale structurate. Ele permit isa sa distingem confederatiile de federatii. Confederatia nu
formeaza un stat central distinct de membri sai,care sunt independenti si care au personalitate
juridical internationala.Statele membre ale confederatiei au Constitutii si parlamente proprii.
10.Realizati analiza comparativa dintre statele cu structura federala si cele regionale
Criteriul de distinctie intre statul federal si cel regional este in mod esential juridic. Statele regionale
au o singura ordine constitutionala, aceea a statului central originar, iar Constitutia acestuia
determina statuetele si atributiile organelor regionale,dar dupa principiul federalist al unei repartitii
orizontalea competentelor legislative. In schimb,statele federale presupun o dualitate a ordinilor
constitutionale,cea a statuluifederal sic ea a statelor member ale federatiei
11. Ce structura de stat s-ar potrivi unui stat de mari dimensiuni cu populatie eterogena?
Argumentati
Unui stat de mari dimensiuni cu populatie eterogena i s-ar potrivi structura de stat federal deoarece
statele federale sunt constituite din statelemembre care si-au pastrat unele prerogative ale
suveranitatii interne,si mai ales puterea legislative si care se reprezinta impreuna , ca un tot in
relatiile intenationale,adica nu au personalitate juridical internationala distincta. Ele au parlamente
proprii,dar nu au ambasade.
12. Ce structura de stat s-ar potrivi unui stat de mici dimensiuni cu populatie omogena?
Argumentati
Unui stat de mici dimensiuni cu populatie omogena i s-ar potrivi structura de stat unitar deoarece
statele unitare sunt acelea care nu poseda decat un centru de putere politica si guvernamentala. Toti
indiviii aflati sub suveranitatea acestuia se supun unuei singure autoritati,traiesc sub acelasi regim
constitutional si se aflasub incidenta acelorasi legi.
13. Aratati care sunt deosebirile care apar intre administratiile publice ale statelor federale si cele
ale statelor unitare.
Deosebirile care apar intre administratiile statelor federale si cele ale statelor unitare sunt:
-
in statele federale apare o eterogenitate a administratiei,care contrasteaza cu uniformitatea
existenta in statele unitare
- se creeaza o dedublare a administratiei,prin suprapunerea celor doua nivele
administrative,fara,insa,sa existe o legatura organica intre acestea
- apar probleme deosebite in domenii in care competentele sunt partajate intre statul federal
si statele memebre ale federatiei
- apar probleme specifice legate de functia publica, in special cele care tin de recrutarea
functionarilor la nivel federal.Aceasta problema se pune insa si la nivelul statelor unitare.


3.3.1 Principiile de organizare a sistemului administrative
14. Realizati analiza comparativa dintre centralizarea administrativa si deconcentrare
- centralizare : interesele si nevoile cetatenilor sunt considerate de catre puterea centrala ca fiind
identice ; deconcentrare : urmareste nevoiile fiecaruia in parte
- numirea organelor locale in ambele sisteme precum si asigurarea resurselor se afla sub conducerea
puterii centrale
15. Realizati analiza comparativa dintre deconcentrare si descentralizare
- regimul deconcentrat urmareste nevoile fiecaruia in parte, iar in cel descentralizat trateaza
problema pentru fiecare categorie de interes in parte
- in regimul deconcentrat,organele locale sunt numite de puterea centrala iar in cel descentralizat
apartine colectivitatilor locale care trebuie sa li se acorde dreptul de a-si allege singure
administratorii
16. Definiti descentralizarea administrative si aratati care sunt consecintele acesteia
Descentralizarea administrative este acel regim incare administratia intereselor locale este data in
grija organelor alese pe plan local de catre colectivitatile locale
Consecintele descentralizarii administrative sunt in numar de doua :
- absenmta starii de dependenta fata de autoritatile centrale autonomia colectivitatilor teritoriale
nu se manifesta decat intr-o anumita masura si deci ea poate fi mai mult sau mai putin limitata
- diversitatea situatiile locale diversitatea structurilor, modalitatilor si actiunilor intreprinse de catre
colectivitatile teritoriale


17. Explicati 3 avantaje si 3 limite ale descentralizarii
3 avantaje ale descentralizarii :
-.descentralizarea constituie un mod de fragmentare si dispersare a puterii politice. Descentralizarea
reprezinta cel mai bun mijloc,daca nu unicul,pentru a realize un asemenea echilibru.
- ea serveste crearii unui spatiou civi suplimentar. In mod inevitabil se creeaza mai mult spatiu in care
organizatiile societatii civile pot sa dezvolte sis a gaseasca mijloace de subzistenta
- ea creeaza oportunitati pentru aparitia gruparilor politice de opizitie si,mai ales, resurse pentru
partidele politice de opozitie
3 limite ale descentralizarii :
- un domeniu vizat este cel al fiscalitatii. Pericolele sunt mari atunci cand actorii locali nu au
responsabilitatea de a colecta propriile venituri
- instantele locale pot fi acaparate de elitele locale foarte bine plasate si organizate
- instantele locale,chiar cand sunt conduse de indivizi bine intentionati si care iau pozitie,risca sa aiba
o perspective ingusta in comparative cu cea a guvernului in ceea ce priveste politicile publice.
18. Explicati 4 principii de repartitie a competentelor intre stat si colectivitatile locale
Repartitiile competentelor ar trebui sa se bazeze pe opt principii,dintre care patru de organizare si
patru de realizare. Unele dintre ele sunt :
- Transferurile de competente nu implica retragerea nici unei atributii a colectivitatilor
descentralizate,ci dimpotriva,ele le confera acestora atributii noi
- Transferurile de competente nu trebuie sa aduca nici o atingere preeminentei statului, ci trebuie sa
ii permita sa se consacre mai mult misiunilor sale fundamentale
- Primul principiu de realizare consta in faptul ca transferurile de competente trebuie sa fie insotite
de transferal resurselor corespondente
- Transferul competentelor trebuie sa antreneze punerea la dispozitie,in profitul colectivitatilor
locale,a mijloacelornecesare exercitarii acesteia

19. Explicati de ce descentralizarea are numeroase avantaje, dar prezinta si unele dezavantaje din
punct de vedere financiar ( prezinta unele nuantari din punct de vedere financiar)








20. Explicati in ce consta autonomia locala si care sunt formele acesteia
Autonomia locala nu reprezinta un regim administrative. Ea nu cuprinde numai idea unei
autoadministrari ,ca in regimul de descentralizare administrative,ci si ideea de autoguvernare,cu
atributii de legifiere.
Exista doua forme de autonomie,in functie de sursa drepturilor de putere politica :
- autonomia imperfecta sau relativa ce se manifesta atunci cand dreptul de decizie al autoritatii
locale emana,printr-o concesiune din partea statului,in favoarea colectivitatilor locale.prezenta in
Romania
- autonomia perfecta apare atunci cand dreptul de a edicta norme generale de catre autoritatea
locala emana de la insasi colectivitatea locala. Ea este sinonima cu guvernarea directa.

21. Explicati conceptual de descentralizare politica
Descentralizarea politica implica conferirea,catre cetateni, a unei puteri mai mari in procesul de
luare a deciziilor,in particular acest lucru realizandu-se prin derularea unor procesee democratice.
3.3.2. Controlul exercitat asupra colectivitatilor locale
22. Explicati in ce consta controlul asupra existentei organelor controlate
Controlul asupra colectivitatilor reprezinta un anumit gen de supraveghere exercitat fie de catre un
organ al administratiei centrale,fie de catre un organ al administratiei teritoriale de stat. Controlul
asupra existentei organelor controlate cunoaste mai multe forme :
- Forma cea mai dura in care organul de control are dreptul sa dispuna demiterea sau dizvolarea
organului controlat
- Forma liberala in care organul de control nu dispune decat de o actiune disciplinara,adica de dreptul
de a sesiza o jurisdictie in vederea demiterii sau dizolvarii organului controlat
- Forma cea mai liberala care contine doua variante :
a. varianta dura : dreptul organului de control de a dispune suspendarea organului tutelat
b. varianta atenuata : dreptul organului de control de a cere instantei judecatoresti suspendarea
organului tutelat pana la obtinerea unei solutii definitive
23. Explicati in ce consta controlul asupra activitatii organelor controlate
Controlul asupra colectivitatilor reprezinta un anumit gen de supraveghere exercitat fie de catre un
organ al administratiei centrale,fie de catre un organ al administratiei teritoriale de stat. Controlul
asupra activitatii organelor controlate priveste in principiu actele in regim de putere publica ale
autoritatilor autonome. Cunoaste mai multe forme :
- Forma cea mai dura
- Forma atenuata
- Forma liberala
- Forma cea mai liberala :
a.varianta dura (regasita in Romania) care se refera la instituirea suspendarii de drept a actului atacat
b.varianta atenuata (Franta)
24. Aratati ce fel de tip de control se recomanda atunci cand gradul de descentralizare este redus.
Argumentati
Atunci cand gradul de descentralizare este redus este necesar ca statul sa-si intareasca
supravegherea asupra gestiunii acestora pentru a evita orice derapaj care ii poate stirbi autoritatea.
Acest control care poate cunoaste grade foarte variate poarta numele de control de tutela si include
atat controlul de oportunitate,cat si pe cel de legalitate.
25. Aratati ce fel de tip de control se recomanda atunci cand gradul de descentralizare este
puternic. Argumentati
Atunci cand gradul de descentralizare este puternic si cand se acorda colectivitatilor locale mijloace
suficiente pentru a le asigura o reala autonomie este indispensabil ca statul sa renunte la acest tip de
supraveghere,limitand-o la minimum necesar pentru a-si asigura propria sa unitate,adica,la un
control de legalitate.





3.3.3. Relatiile financiare stat-colectivitati locale
26. Aratati ce presupune existena autonomiei unei colectivitati locale
Existenta unei autonomii a colectivitatilor presupune :
- Autonomie juridical asigurata prin personalitatea juridica recunoscuta a acestor colectivitati care
le transforma in subiecte de drept distincte de stat,avand patrimoniu propriu si organe de conducere
proprii
- Autonomie financiara existena unui buget propriu,distinct de cel al statului in care figureaza
venituri si cheltuieli proprii
27. Aratati care sunt conditiile pentru a avea atuonomie financiara si prin ce se masoara acestea
Pentru a se realiza autonomie financiara,colectivitatile locale trebuie :
- sa dispuna de resurse proprii suficiente pentru a face fata responsabilitatilor ce le revin
- sa-si poata determina in mod liber veniturile si cheltuielile
- sa nu fie supuse decat unui control aposteriori privind deciziile lor financiare
28. Aratati care sunt dimensiunile autonomiei financiare si de cine sunt influentate acestea
Autonomia financiara a colectivitatilor locale are o dubla dimensiune :
- Dimensiunea juridica care consta in recunoasterea unei libere puteri de decizie a autoritatilor locale
- Dimensiune materiala care consta in posibilitatea colectivitatilor locale de a-si asigura acoperirea
cheltuielilor prin resurse proprii
Aceste conditii de natura diferita se interconditioneaza reciproc deoarece :
a. Volumul resurselor proprii necesare independentei materiale depinde in mare masura de
capacitatea juridica a autoritatilor locale de a impune,in mod liber, intronducerea unor noi taxe si
impozite locale
b. Puterea de a decide,de a acorda exceptiile de la plata impozitelor sau de a modifica baza de
impozitare in moid liber,influenteaza nivelul cheltuielilor pe care colectivitatea le poate suporta.
29. Aratati care sunt tipurile de finantare a colectivitatilor locale si care sunt sistemele de finantare
ale colectivitatilor locale puse in practica de catre statele europene
Gradul de autonomie locala (si implicit financiara) a unei colectivitati locale este in stransa legatura
cu ponderea veniturilor proprii in totalul veniturilor bugetelor locale.Ca urmare, autonomia
financiara a colectivitatii locale implica crearea unor sisteme ale finantelor publice locale eficace,
echitabile si correlate cu necesitatile si politicile statelor nationale. In practica europeana exista doua
sisteme de finantare a colectivitatilor locale :
- finantarea descentralizata bazata in principal pe veniturile proprii
- finantarea centralizata de la bugetul central bazata in principal pe transferuri financiare din partea
statului
30. Explicati care sunt tendintele divergente cu care se confrunta statele memebre ale Consiliului
Europei in ceea ce priveste finantarea colectivitatilor locale
Problematica referitoare la finantele publice locale se afla in centru dezbaterilor politice
actuale,deoarece toate statele member ale Consiliului Europei se confrunta cu problema armonizarii
a doua tendinte divergente :
- controlul si reducerea cheltuielilor publice
- acordarea unei cat mai mari autonomii financiare colectivitatilor locale
Obiectivul oricarui sistem de finantare a colectivitatilor locale este de a le ajuta sa se achite de
obligatiile ce le revin ca puteri publice
31. Explicati principiile autonomiei financiare enuntate in Cartea europeana a autonomiei locale
Exista la nivel European,anumite principii de care responsabilii politici trebuie sa tina cont in deciziile
pe care le iau. Aceste principii sunt enuntate in articolul 9 al Cartei Europene a Autonomiei Locale :
- colectivitatile locale au dreptul la resurse proprii suficiente de care ele pot dispune
- resursele financiare ale colectivitatilor locale trebuie sa fie proportionale cu competentele prevaute
de Constitutie sau de lege
- cel putin o parte din resursele financiare ale colectivitatilor locale trebuie sa provina din taxele si
impozitele locale
- resursele financiare de care dispun colectivitatile locale trebuie sa fie de natura sufficient de
diversificata
- in scopul finantarii cheltuielilor de investitii, colectivitatile locale trebuie sa aiba acces la piata
nationala de capitaluri
32. Explicati modelul European de clasificare a veniturilor colectivitatilor locale
Modelul European de clasificare a veniturilor colectivitatilor locale cuprinde 5 surse principale de
venituri ale bugetelor locale
a. Impozite si taxe locale :
- impozitul pe proprietatea private
- impozitul pe venitul personal
- impozitul asupra societatilor comerciale
- impozitul pentru rezidenta
- impozitul pe profesie
b. Taxe si tarife pentru serviciile furnizate de catre administratia publica locala ex : efectuarea unor
servicii de gospodarie comunala, servicii administrative (eliberarea de certificate)
c. Transferuri financiare de la alte niveluri de autoritatea pe care le putem clasifica in :
- impozite partajate
- subventii
- alocatiile
- transferuri speciale
d. Imprumuturi :
- interne si externe
- pe termen scurt,mediu si lung
- din credite bancare sau din alte obligatiuni municipale
e. Alte surse de venituri
33. Aratati cum se masoara autonomia financiara si cum trebuie asigurat echilibrul dintre sursele
de venituri ale bugetelor locale
Echilibrul dintre sursele de venituri ale bugetelor locale difera in functie de natura serviciilor publice
furnizate de catre administratia publica locala care pot fi :
- Servicii publice de interes strict local. In mod normal,cheltuielile efectuate pentru furnizarea
serviciilor publice de interes local ar trebui sa fie acoperite,in totalitate , din veniturile
proprii.
- Servicii publice delegate de catre stat. In cazul serviciilor publice delegate de stat,cea mai
mare parte a finantarii trebuie sa provina din transferuri financiare.