AVENTURI N ADMINISTRAIA PUBLIC

Sursa: http://www.sictir.org/Aventuri_in_Administratia_Publica_I http://www.sictir.org/Aventuri_in_Administratia_Publica_II

M-am hotrt s scriu acest serial dup cca 1 an i jumtate n care am lucrat n administraia public, fr a fi ns funcionar public. Dedic acest serial acelor puini colegi, colaboratori i efi ai mei care se ncpneaz s fac o nota discordant i s NU se regseasc n rndurile de mai jos. i mulumesc colegului IKR pentru observaiile pertinente pe care mi le-a fcut i pentru contribuia sa preioas. i invit pe toi cititorii care au completri de fcut, s mi le trimit prin email pentru a putea scoate mpreun o oper complet.

Episodul I: Personalul
Numr In ciuda aparentelor, administraia publica este extrem de subdimensionata in raport cu nevoile de personal (si aici m refer in special la contextul problematicii integrrii europene). M rog, tii voi, vechea discuie cu FMI-ul. Atunci cnd un sector/proiect are o nevoie de personal care devine stringenta, in cel mai fericit caz, i se aloca un numr de posturi prin transfer de la alte instituii publice (interne/in subordine sau externe). Rareori se fac angajri de personal din afara sistemului. Calitate Gsesc reprezentativ urmtorul exemplu: pentru a putea pune in practica o cerina a UE (sa zicem crearea unei anumite instituii/proceduri) se face urmtorul necesar de personal: 1 programator baze de date (ORACLE de preferat) 2 specialiti in Sisteme de Informaii Geografice (GIS) cu experiena in fotogrammetrie si fotointerpretare. 1 specialist in arhitectura reelelor de calculatoare 1 specialist in probleme cadastrale 2 juriti 1 economist (experiena in audit de preferat) Ceea ce se obine in final, eventual prin jongleria posturilor: 2 juriti (de prin alte departamente) 2 agronomi (venii prin redistribuire) 1 cercettor de la un institut de fizica 1 geograf (care a lucrat ca profesor de liceu) 1 absolvent de Comunicare de la SNSPA (nu tiu cum sa-i zic). Media de vrsta este 47 de ani. Educaie Paradoxal, oamenii din administraia publica sunt extrem de educai. Daca e sa judeci dup CV-urile lor, majoritatea au cel puin studii aprofundate, daca nu un titlu de master sau de doctor. Am colegi care au 2 mastere si un curs de studii aprofundate in afara pregtirii de baza. Cred ca asta spune multe cu privire la greutatea unor astfel de diplome pe care le obii cu 400 de euro in 6 luni de "cursuri fr frecventa". Poate exagerez: unele costa 1200 de euro si dureaz 1 an si jumtate. Eu unul nu pot sa mi rein admiraia fata de programe educaionale att de interesante precum: "Relaii publice europene", "Comunicare si decizie in afacerile publice", "Structuri administrative si acquis comunitar aplicat", "Studii aprofundate de drept si diplomaie europeana", "Spaiu comunitar si management public" ,"Integrarea europeana la nivelul comunitatilor locale" etc. In afara de asta, la loc de cinste pe resume-urile funcionarilor publici stau anumite "cursuri/stagii internaionale de specializare" unele dintre ele cu o durata de 3 zile sau mai puin (durata omisa cu buna tiina). Nu m refer aici la acei funcionari care si-au fcut stagii la Comisie sau care chiar au fost colarizai in instituii internaionale cu programe serioase. In fine, categoria mea preferata sunt doctorii. Tot upper-managementul ministerelor are pregtire doctorala sau este in curs sa si-o desavirseasca. M rog, daca dl. Viorel Catarama este doctor, daca dl. Mischie este doctor, daca dl. Dinel Staicu este doctor, de ce n-ar putea si un ministru sau secretar de stat sa i fac doctoratul? Ce nu face omul pentru 15% in plus la salariu? Limbile strine Pe hrtie, toi funcionarii publici tiu cel puin o limba strin. Prerea mea este ca ar trebui sa redefinim verbul "a ti". Necesar de cunotine pentru a declara faptul ca tii o limba strin: Pentru engleza: "Gud morning. Mai neim is.... Ui nid mor mani. It iz posibal dat..." Pentru franceza: "Bonjur. Comonsava? Mersi bocu pur votr amabilite" Pentru germana (o limba mai uoara): "Gutanmorgan. Obertainer. Bonfaier. Foraibar. Stecher. Strudel. Smirghel." Bun, vei ntreba atunci ce se ntmpla cnd vine o delegaie strin sau cnd este vreo reglementara europeana de tradus... Ei atunci, cei de la departamentul de Relaii Internaionale asigura traducerea. Sau, dup caz, se alearg prin instituie dup cte un

tinar mai talentat la limbi strine. Oricum, tinerii sunt abonai la traduceri din start. Doar nu poi cere cuiva de 50 de ani sa citeasc vreun Regulament al Comisiei in limba engleza. Chit ca pe CV-ul lui scrie "Engleza avansat". Calculatorul (PIV, 3GHZ, HDD 80MB, Monitor 17' TFT) Cunotine de baza: Solitaire. Cunotine avansate: Yahoo Messenger. Treptele profesionale si salarizarea Orice minister are prin lege un anumit numr fix de posturi. Exista o ierarhie a funciilor: Consilier debutant Consilier asistent Consilier principal Consilier superior Fiecare categorie are 3 diviziuni. Exista un algoritm precis care stabilete cit la suta din posturi sunt de consilieri superiori, cit la suta sunt de consilieri principali si aa mai departe pe lanul ierarhic in jos. Salariile sunt fixe si stabilite prin lege/ordonana de guvern. Aceasta grila n-are absolut nici o legtura cu performanta si cu cererea si oferta pe piaa forei de munca. Aceasta grila creaza un ntreg cerc vicios de probleme, dup cum voi ncerca sa exemplific pe parcursul lucrrii. Ce nu conteaz la salarizare: Volumul de munca depus. Rezultatele msurate in rezultate (outputs). Creativitatea, iniiativa, asumarea de responsabiliti Nivelul salariilor pe piaa muncii pentru calitatile cerute (vezi exemplul cu programatorul ORACLE). Ce conteaz la salarizare: Pilele Postul pe care se face ncadrarea (salariul de baza) Vrsta/vechimea (cu cit mai mare cu att e si sporul mai mare) Educaia (sporuri) Responsabilitile atribuite prin funcii de conducere (sporuri) Un consilier debutant in prima diviziune ierarhica avea asta toamna un salariu net de 2.700.000 lei. Am un prieten care e consilier principal, pe ultima diviziune. El refuza sa treac pe urmtoarea treapta ierarhica (consilier superior) pentru ca salariul aferent primei diviziuni al treptei ierarhic superioare este mai mic dect salariul lui actual. Am avut o colega, absolventa de facultate, care s-a angajat la minister pe un post de consilier debutant (prima treapta ierarhica). Dup 3 luni a plecat, pentru ca - zicea ea - o costa mai mult sa vina la serviciu dect daca ar fi stat acas. In acest context, exemplul cu programatorul ORACLE de mai sus capata valente noi si minunate. Mi-l imaginez citind ziarul, de undeva din biroul lui de la XYZ Bank: "Ministerul Administraiei si Internelor scoate la concurs 1 post de consilier debutant. Cerinele postului: Oracle DBA level IV, 2 ani de experiena. Salarizarea se face in contextul legislaiei in vigoare. Wow, ce oportunitate... Promovarea In fiecare an, angajatul face (cel puin) un "Raport de Activitate Anual". Acesta este aprobat de seful ierarhic. In baza lui, teoretic, seful ii completeaz angajatului un "raport de evaluare a activitii". Din cte tiu eu, dei exista 4 calificative, n-am auzit pe nimeni sa ia altceva dect "bine" si "foarte bine". Programul de lucru Programul oficial de lucru este de luni pn vineri intre 8:30 si 4:30, cu excepia srbtorilor legale. Intrarea in ministere se face pe baza de cartele de acces/pontaj. Periodic se fac verificri ale listingurilor. Important este sa vii si sa pleci la timp, nimeni nu verifica ce se ntmpl n timpul programului. N-am auzit sa fi fost cineva sancionat pentru ntrzieri sau plecri mai devreme ci, cel mult, atenionat. In timpul programului, se fac de obicei cumprturile, se rezolva treburile personale, se dau examenele de masterat/doctorat. M rog, se chiulete en-gros. Daca ntreab cineva de tine, colegii te acoper. Topul scuzelor populare: "E prin minister" "Tocmai a ieit din birou" "E la Ministerul..." (altul dect cel la care lucrezi) "E intr-o edina la Direcia..." "E in concediu" "E bolnav" Aici merge aproape orice, pentru ca rareori verifica cineva hirtoagele. Despre pauzele lungi si dese cheia marilor succese de cafea/igri/taclale nici n-am sa mai vorbesc. O sa menionez ca ele ocupa cam 30% din timpul de lucru. Pentru a nu va face ns o imagine incompleta o sa va rog sa citii in episoadele urmtoare si capitolul "Mod de lucru". Am vzut ns, deseori, si cazuri la polul opus, cazuri in care Ministerul abuzeaz de personal. tiu nenumrate cazuri in care angajaii unor instituii publice au fost obligai sa lucreze dup program, sau in weekenduri, fr a le fi pltite sau compensate orele suplimentare. tiu multe cazuri in care funcionari publici au fost obligai sa lucreze in timpul si in afara programului pentru lucruri care nu aveau de-a face cu fisa postului (de ex. in campaniile electorale ale unor partide, pentru a pregti o vizita sau o conferina susinuta de vreun demnitar si chiar pe post de "recepionere" sau "animatoare" pentru demnitari).

Pregtirea profesionala Vestea buna este ca si in administraia de stat exista pregtire profesionala. Exista cursuri de limbi strine, cursuri de calculatoare, aranjamente financiare prin care instituia suporta costurile colarizrii pentru cei care vor sa urmeze cursuri postuniversitare, stagii de pregtire la Comisie sau la alte instituii europene, oportuniti de training venite din alte ri. Vestea proast este c gestiunea acestor resurse/oportuniti se face intr-un mod netransparent ceea ce perpetueaz mica nelegere, corupia de cumetrie intrainstitutionala. Rareori exista criterii de selecie pentru cei care au acces la cursurile de pregtire profesionala. In general, stagiile si cursurile de pregtire in strintate sunt vzute ca nite modalitti de a rsplti pe cineva. tiu cazul unei directoare care a plecat la un curs de o luna de zile in Japonia dei nu tia nici o limba strin si cursul era la un nivel tehnic si era legat de o cu totul alta sfer de activitate a ministerului. Tot anecdotic, pot spune ca am dat odat peste o coleg care fcea copii dup scrisoarea oficiala prin care o universitate din Coreea de Sud oferea cteva burse (la nivel de master i doctoral) care constau n acoperirea cheltuielilor de colarizare, transport cu avionul i cazare. Am ntrebat-o ce e cu bursele alea i mi-a zis ca oferta a venit pe adresa ministerului, a fost trimis la Departamentul Resurse Umane i de acolo a venit la eful nostru direct i c dac vreau mai multe relaii s ntreb la Resurse Umane. Inutil de spus c la ntrebarea mea toat lumea a dat din col n col i c nici pn acum nu tiu dac sau cine a plecat cu o astfel de burs (poate s-au risipit pur i simplu). Am o colega care a fost la un curs de utilizare a calculatoarelor (Carnetul European de Conducere a Calculatorului, sau ceva de genul asta). Sunt mndru de ea: acum deschide Word-ul singura. Ieri ns ii ieise cablul de alimentare din fundul calculatorului i m-a chemat disperat c i s-a stricat computerul i nu pornete. Ah, am uitat sa spun c n anunul de angajare pentru postul ei scria la cerine: "cunotine PC". Bine c nu scria "ORACLE DBA level 4". Sigurana slujbei Prin legea funcionarului public, funcionarii nu se pot demite din funcii dect foarte foarte greu si in nici un caz pe criterii politice. Sigurana slujbei e garantata prin lege pentru toi funcionarii obinuii si pentru efi de birouri, de servicii, directori, directori generali si pentru secretarul general al ministerului. In practica, cnd opoziia preia puterea, lucrurile se rezolva foarte simplu: ministerul se reorganizeaz. Reorganizndu-se, se schimba si organigrama. Daca iniial era o "Direcie generala de integrare europeana", cu un director general, in noua organigrama ea va fi botezata "Direcia de probleme comunitare si afaceri internaionale". ntruct e o chestie "nou", cu atribuii i responsabiliti "total noi", evident c postul de director general se scoate la "Concurs" (vezi mai jos). Funciile de conducere eful de serviciu Este exemplul tipic al supravieuitorului. Omul care are la activ 30 de ani de munca in cadrul ministerului, 30 de ani in care a nvat cum e s fii spat i s i sapi pe alii, s arunci pisica moart n grdina altcuiva, s te roieti la subalterni i s te ploconeti n faa efilor. A urcat i a cobort, au fost si vremuri bune si vremuri mai rele, dar s-a desvrit in arta transcedental a pupatului in fund. Spun transcedental pentru ca ea merge dincolo de culoarea politica a guvernrii, de calitatea superiorilor, de convergenta sau divergenta de idei cu acetia. Seful de serviciu este un om care se apropie de pensie. Pentru el, important este sa treac vremea fr schimbri majore. Este un campion al aburirii, al vorbitului fr a spune nimic, yesman-ul perfect. Este omul care a nvat cteva sintagme si le arunca in sperana ca pare detept si cunosctor: "vorbim aici de un sistem complex", sau: "conform prevederilor UE, si aici m refer la Regulamentul 3568, Titlul II, articolul 2 b, trebuie sa construim un mecanism de urmrire a emanaiilor". Seful de serviciu se pricepe la tot dei n-are habar de nimic. Ia ideile subordonailor si le prezint ca fiind ale lui. Cnd i da cu prerea pe chestiuni la care nu se pricepe, o face cu aplomb si sigurana si asta este cel mai periculos, pentru ca din cauza lui se iau cele mai cretine decizii, pe care tot el e acela care le critica apoi in fata subordonailor (dom'le, uite si tu ce au decis tia!). Ii pare sincer ru dup Ceauescu, dei nu o recunoate dect la un pri. Directorul simplu si general Este cel care este chemat (la orice ora din zi si din noapte) de cte ori secretarul de stat aferent are indigestii mintale. Misiunea lui este de a transforma cereri generale de genul "vreau pn mine o analiza a impactului aderrii Romniei la UE asupra siguranei transportului rutier" intr-o cerere coerenta de genul "un inventar al schimbrilor legislative necesare in domeniul siguranei rutiere" pe care ulterior sa o dea in lucru efilor de serviciu. Directorul general este mereu ocupat. El tie mai bine ca tine. Nu tu ii explici lui, el i explica ie. Lui nu ii tulburi timpul cu problemele tale tmpite. Daca te cheam sa i spui prerea, ii spui ceea ce vrea sa aud. Daca ii spui altceva, eti incompetent. Daca l ntrebi ceva si nu te da afara, i rspunde extrem de amabil, timp de jumtate de ora. Cnd termina, n-ai neles nimic. Nici n-ai cum, pentru ca tu l-ai ntrebat de una si el ti-a vorbit despre ce a vrut el. Faptul ca n-ai neles e o dovada in plus ca eti prost si incompetent. In edinele cu experii strini, directorul folosete foarte des modul impersonal si timpurile de viitor: "vom aciona in direcia", "se preconizeaz s", "se dorete s facem", "avem in plan", "anul viitor se va prinde in fila de buget", "noi ne-am propus s". Studiu de caz: Directorul de buget finane. Directorul de buget finane este una dintre cele mai puternice/influente persoane din minister. El are pinea si cuitul banilor si este normal ca toata lumea sa l curteze. Minitrii se mai schimba, secretarii de stat se mai schimba, dar directorul de buget finane rmne. Rmne cel puin atta timp cit e la putere partidul in timpul cruia el a ocupat prin concurs acest post. Daca e atent, poate rmne chiar mai mult. Modul corect de abordare a directorului de buget-finane este acelai ca in cazul lui Dumnezeu: te duci la el cnd te cheam si te rogi fierbinte sa te binecuvnteze cu semntura Lui. Ai noroc daca nu te baga in m-tii. Modul corect de a iei din biroul Lui este in hohote de plns. De ce este directorul de buget finane aa de puternic? Pi s luam un exemplu. S zicem c statul romn se hotrte s subvenioneze achiziia a 10.000 de tone de cartofi. Sau s scuteasc de taxe importul a 50.000 de computere. Sau s liciteze licenierea de cri colare/manuale alternative, elaborarea paginii de web a instituiei, construcia de osele etc etc etc. Care sunt alea 10k de tone din cele 100.000 tone produse/aflate pe pia care vor primi subvenie? Care sunt cele 50k de computere care vor fi scutite de taxe din cele 200.000 importate? Care sunt manualele

aprobate? Cine va construi oseaua? Rspuns corect: alea/ia care trebuie. Cine are definiia exact a lui "care trebuie"? Ai ghicit, Directorul de la Buget Finane, un om cu muli prieteni. Secretarul de stat Secretarul de stat este un om politic la costum si cravata de firma. El se ntlnete cu ali oameni importani cu costum, cravata si servieta de firma, cu pielea tot att de fina ca cea a unui obraz neptat. Are maina cu ofer. Are birou cu anticamera, secretara (chiar daca n organigrama nu are dreptul la aa ceva, se trece secretara n cadrul unei direcii, ia banii de acolo dar ea lucreaz n anticamer), telefon mobil pltit de minister pentru el i pentru ofer. La el te duci in "audien". El cere ntodeauna chestii strategice i analize complexe. Cere exact genul de informaii pentru care ai avea nevoie de un institut de cercetri specializat care sa lucreze o luna numai la o singura sarcina. Ceea ce cere secretarul de stat are prioritate 1. Chiar daca sunt 4 chestii in acelai timp. Chiar daca n-au nimic de-a face cu domeniul in care lucrezi tu. El este singurul om din minister cu putere de decizie. Orice ncercare de a obine o decizie de la cineva inferior este sortita din natere eecului. Secretarul de stat exista pentru ca directorii generali sa ii ghiceasc dorinele nerostite. Secretarul general Ar trebui sa asigure coordonarea generala si continuitatea activitilor ministerului (inclusiv de la o guvernare la alta). Este omul ctre care se ntorc toate capetele cnd vine o misiune de evaluare de la Bruxelles, pentru c e singurul vrjitor n stare s i nfiineze o instituie ntreag (cu sediu, birouri, personal i calculatoare) cu doua sptmni nainte de evaluare i, dup evaluare s o transforme n cu totul alt instituie cerut de Comisie, nou-nou i gata pentru a fi artat urmtoarei delegaii de evaluare. Eu mi imaginez Secretarul General ca pe un scamator scond un iepura alb dintr-un joben. In rolul iepuraului: un proiect pentru care nu exista finanare. In rolul jobenului: bugetul ministerului. In rolul baghetei: Directorul de buget finane. Ministrul Ministrul este omul pe care l vezi la televizor, la tiri. Daca vreodat l vezi in realitate, i spune c ai ua deschisa oricnd la el i c pentru orice fel de problem s nu ezii sa l contactezi. Despre ministru auzi. Cineva d naval n biroul tu cu o foaie de hrtie n mn i zice pe un ton disperat: "Ministrul pleac mine la Lisabona la ntlnirea Anuala a Tarilor Exportatoare de Cafea. Trebuie sa facem un discurs pn peste o ora". Tu eti economist i lucrezi la Ministerul Transporturilor i Telecomunicaiilor, Direcia de Reglementri i Standarde n Tehnologia Informaiei. N-ai auzit n viaa ta c rile exportatoare de cafea se ntlnesc n fiecare an. Nu neleg ce caut ministrul tu acolo. Deseori nici nu tii unde e Lisabona. Tocmai ai nvat ce este o "prioritate 0". Funcionarul public de execuie Special l-am lsat la urma. Funcionarul public este ultimul pe lanul trofic, captul de sfrit al telefonului fr fir. Singurul lucru bun este c nu el rspunde pentru calitatea muncii pe care o face i c pn la Secretarul de Stat (singurul cu putere de decizie efectiv) nimeni nu poate s l pedepseasc n vreun fel. Atunci cnd este tras la rspundere, pentru ceva ce s-a fcut n comun cu ali funcionari (care n-au micat un deget pe parcurs sau i-au oferit ajutorul preios sub forma de comentarii sibilinice) el ia uturile si ceilali ip c n-au tiut nimic despre problem. Funcionarul public de execuie este un productor de hrtii. Care hrtii pleac pe lanul ierarhic n sus, pn la Secretarul de Stat (uneori Ministru) i se ntorc la el, adnotate cu tot felul de "rezoluii". Funcionarul public este un mereu nemulumit: c are salariul de mizerie, c i se cer lucruri ilogice, c este sub-utilizat n raport cu pregtirea lui, c este supra-utilizat in timp ce colegii care sunt plecai din minister la cumprturi n-au nici o treaba, c nu este informat cu privire la ce se petrece i c sugestiile lui nu sunt luate niciodat in considerare. Un funcionar public nu poate sa colaboreze cu alt funcionar public daca acesta din urma indiferent de motiv - are un salariu mai mare. Concursul de angajare Concursul de angajare intr-un minister este cea mai mare caterinc posibila, pentru toate prile implicate. Daca eti printre cei pregtesc concursul, faci o fisa a postului, cu cerine specifice si cu o bibliografie aferenta, faci subiectele de examen. Apoi ateapt sa i depun dosarul Programatorul Oracle (DBA level 4). Intre timp suna telefonul. Nu, nu este Programatorul Oracle care cere informaii despre post. La telefon este Directorul. El i spune ca vrea sa vad si el subiectele. ntmpltor, nepoata lu' var'su de la Brila, care a terminat Facultatea de Psihologie de la Dorohoi, este singura care se prezint si care ia concursul (pe bune, pentru ca a tratat subiectele la perfecie). Cnd nu telefoneaz Directorul, la concurs se prezint un student la construcii si un btrnel de la fostul centru de calcul al vreunei direcii judeene a ministerului. Studentul tie sa fac pagini web si sa foloseasc Adobe Photoshop, btrnelul tie sa programeze in Fortran si i cere perforatorul de cartele ca sa i demonstreze. Tough choice. Mai ales ca din comisia de evaluare face parte un mo de la Departamentul de Resurse Umane (fostul "Cadre") care l ntreab pe candidat daca a auzit de "imei" si de "wold" Ah, si mai e ceva: cazul in care se scoate la concurs un post de Director. In acest caz, fisa postului va fi fcut dup chipul si asemnarea candidatului care trebuie sa ocupe postul. De exemplu: "minim 23 de ani de experiena, din care cel puin 6 in funcii de conducere, studii de specialitate in audit financiar, activitate de cercetare (de preferat in teoria bului de chibrit aplicata la macroeconomie), ochi albatri, nlime de minim 1.70m dar nu mai mare de 1.71 etc." Ca sa fie siguri ca nu greete cineva, bibliografia este fcut in aa fel incit: a)nici un outsider n-are acces la ea b)nimeni altcineva nu poate sa o citeasc in cele 2-3 zile intre publicarea anunului si data examenului. Singura ans este s tii bibliografia dinainte. Eventual sa fi scris tu o parte din ea.

Episodul II: (Dez)Organizarea

Ca sa acopr acest episod trebuie sa m refer nti la anticul manual de management dup care se pred n facultile de profil economic i trebuie s spun c am ajuns s regret vremea cnd ascultam toate tmpeniile si abloanele scrise acolo. Tmpenii sau abloane perimate, ele au mcar meritul ca scot managementul din empirism si l pun pe baze oarecum sistematice.

Managementul de administraie public nu se face pe baze tiinifice. Oamenii care au funcii de management (de la director n sus) nu au pregtire de manageri. La acest capitol, i justifica existenta pe poziiile respective prin "vasta experien practic". Dei exista faculti i specializri post-universitare pe administraie i management public, absolvenii acestor programe se regsesc in doua ipostaze: absolveni pe bune, care se angajeaz n administraia public pe alte poziii dect cele de conducere efi de serviciu, directori sau secretari de stat care i mai ataeaz un titlu universitar sau post-universitar pe CV pentru ai ntri poziia. De cele mai multe ori acest titlu e obinut in condiii chestionabile, avnd in vedere cunotinele respectivului. In cei aproape doi ani petrecui in administraia publica n-am vzut niciodat management aplicat ca tiina. Rareori am vzut probleme de management adresate sistematic sau elemente de management strategic. Practic niciodat n-am remarcat utilizarea aparatului oferit de tiina numita "comportament organizaional". De exemplu, pn acum am vzut doar doua cazuri in care s-a aplicat de analiza SWOT de nite funcionari publici. In unul dintre cazuri distincia dintre oportuniti si puncte tari era tare ncetoat, dar analiza "ddea bine" in documentul respectiv. Oricum, jos plria, a fost ceva s vd c mcar au ncercat. Hai sa o luam dup clasicul manual de management, cel care ne spunea in facultate cum e cu funciile managementului. a. Funcia de previziune Previziunea nu exista. Nu tiu ct lume se poate luda c a vzut n vreun minister un studiu / o analiza serioasa cu privire la ce se ntmpla/tendine pe piaa mondiala, continentala si regionala si ce aciuni trebuie sa se fac, ce prghii de politica macroeconomica trebuie acionate pentru a reaciona la aceste tendine. Vestea buna este ca noi suntem mai dai dracului: noi nu suntem reactivi, suntem pro-activi. Teoretic, dup ce prevezi ce o s se intimple, trebuie sa planifici. La noi se planifica ce o sa se intimple. Construim viitorul cu pixul si suntem in permanenta uimii ca viitorul nu seamn deloc cu ce am scris noi pe hrtie. S nu anticipm. Se fac nti strategii. Apoi "planuri de masuri si aciuni, cu responsabiliti si termene clare". Abia atept sa va povestesc. Ziceam ca se fac "strategii". Cel puin 80% din personalul ministerial este implicat in elaborarea de strategii, de la strategia generala a ministerului, la strategii sectoriale. Am ajuns sa fac alergie la cuvntul "strategie". Daca ar fi sa judec dup numrul de "strategi" din jurul meu as zice ca m aflu la Statul Major Comun al Forelor Aliate. Dar ce este o strategie? O strategie este un document (de cele mai multe ori reciclat sau compilat din documente mai vechi), un soi de compunere cu titlul "Ce am vrea noi sa facem" si subtitlul nescris "dar nu o sa fim niciodat capabili". Aceasta lista cu dorine este scris exact ca scrisoarea pe care o adresezi lui Mo Crciun cnd ai 6 ani, cu aceeai coerenta logica si stilistic. Se arunc alandala promisiuni din programele de guvernare, intenii bune, idei si dorine de mai bine, cu scopul declarat de a mulumi pe toata lumea. Un strateg adevrat nu face niciodat singur o strategie. Cere preri, vorbete cu colegii, cu sindicatele, cu asociaiile profesionale, patronate, institute de cercetri, etc. Apoi scrie tot ce i doresc toi, fr sa verifice dac nu cumva exist conflicte. Un exemplul bun de formulare "strategica" ar fi: "Ministerul Economiei va sprijini firmele mari, cu un numr mare de angajai si un istoric dovedit de mari contribuii la bugetul de stat pentru a putea penetra pe piaa internaionala." Apoi, in fraza imediat urmtoare: "In acelai timp, ministerul va ncuraja IMM-urile si va menine o buna colaborare cu sindicatele" sau "Ministerul Agriculturii va sprijini consolidarea terenurilor si exploataiile agricole mari, viabile, fr ns a-l uita si pe micul fermier..." In opinia mea, strategiile sunt de doua feluri: push si pull. Strategia push e aia pe care o fac cei din serviciile tehnice in sperana ca va fi aprobata de vreun Secretar de Stat ca sa poat sa le serveasc de fundament pe viitor. In acest caz, dup ce ai elaborat strategia, alergi cu ea in mn dup Secretarul de Stat sa ti-o semneze, ns ti se ntoarce mereu cu rezoluii cretine gen "Rog mai multe detalii cu privire la rolul instituiilor de cercetare" sau "A se vedea si proiectul Gauss". Strategia ta este despre "Implementarea aquisului comunitar in industria de uruburi". Strategia pull este aia care i este ceruta de secretarul de stat. Ea nu e ceruta niciodat nainte de ora 16:00 si trebuie prezentata de secretarul de stat a doua zi, in edina de Guvern. Ca urmare, se ia o strategie veche si se schimba titlul. Daca nu exista nici o strategie veche pe domeniul respectiv, se ia una dintr-un domeniu adiacent si se modifica un pic (se nlocuiete "transporturi" cu "uruburi"). Bun. Ai fcut o "strategie". Te uii la ea, e frumoasa: are 10 pagini, formatarea e impecabila, coperta e superba (ai folosit toate clipart-urile din Word), titlurile capitolelor sunt estetic-ambigue ("Implementarea masurilor ce deriva din angajamentele Romniei" sau "Obiective majore"). I-o predai frumos sefului de serviciu, care o semneaz si se duce cu ea la director sa se dea mare ce detept e el si cum a muncit el la strategie. Invariabil, directorul are obiecii si observaii ntemeiate: "cred ca d-lui Secretar de Stat i-ar place sa vad si un capitol despre implicaiile asupra ptrunjelului". DO WHILE. Urmtorul lucru pe agenda este elaborarea unui "Plan de masuri si aciuni cu responsabiliti si termene clare". Asta e o sintagma mito pe care au invatat-o directorii si o folosesc de cte ori secretarii de stat le spun ca vor sa vad lumea muncind, nu arznd gazul de pomana. Ca urmare, pe lanul ierarhic, ajunge la funcionarul de execuie sarcina sa scrie acest nou document. Iar se face brainstorming. De data asta nimeni n-are nici o idee, pentru ca e periculos sa ai idei. In fine, pn la urma, nefericitul cruia i s-a dat de fcut documentul asta sta si se gindeste ce dracu' aciuni sa treac. "OK.... ia sa vedem... deci ministerul sprijin ntreprinderile mari....sa zicem atunci ca aciune ca 'Direcia Implementare va elabora un program de sprijinire a transferului de tehnologie in domeniul industrial'. Termen....hm...la anul si la muli ani, in semestrul 5. Responsabil: Direcia Implementare". Principii directoare in elaborarea planului de aciuni si masuri: Cnd deadline-ul pentru o aciune este foarte apropiat, responsabilitatea asupra realizrii aciunii se va pasa unui departament diferit Cnd o aciune este dificil de fcut, responsabilitatea va fi pasata unui departament diferit. Aceleai principii se repeta si in cazul in care nu se pot pasa responsabilitile unui departament diferit ci ele trebuie mprite de un grup de lucru. Daca nu poi sa modifici deadline-ul sau responsabilitatea, atunci modifici aciunea, foarte uor, discret, ca sa ajung unde vrei tu. Exemplu: "Serviciul metodologii va elabora recomandri privind sprijinirea transferului de tehnologie..." Ai schimbat cuvntul "program" din varianta originala cu "recomandri", te-ai scos, poi sa bai cmpii cit vrei. Atribuirea responsabilitilor este un sport foarte amuzant, seamn cu leapa. Secretul succesului este sa ii propui pe alii.

Revenim la planul de masuri si aciuni. Cu excepia programelor PHARE, n-am vzut niciodat un astfel de plan care sa fie formulat in termeni de obiective generale, obiective specifice, riscuri, rezultate si metode de msurare a atingerii rezultatelor. In aproape toate planurile de aciune pe care le-am vzut, aciunile sunt formulate vag, rezultatele practice sunt greu identificabile (de obicei rezultatul este un document) iar msurarea atingerii rezultatului este cvasi-nula (nu pot considera ca elaborarea unui document la data stabilita este un rezultat in sine, fr nici un parametru de calitate sau impact). N-am vzut niciodat un plan de masuri si aciuni care sa vorbeasc despre "drum critic", riscuri, etc. Cu excepia programelor PHARE, n-am vzut niciodat in vreun minister diagrame Gantt sau PERT. Am vzut totui programri in timp ale activitilor ns fie ca nu erau privite in interdependenta lor, fie doar intr-o interdependenta strict liniara. b. Funcia de organizare Asta e funcia mea favorita. Cum e organizata activitatea intr-o instituie public, de exemplu, intr-un minister? Fiecare secretar de stat coordoneaz cte un domeniu de activitate al ministerului. Acest domeniu cuprinde una sau mai multe direcii. Direciile se aseamn foarte mult cu Coreea de Nord: sunt autarhice. Nu colaboreaz, nu comunica si, in general, sunt in rzboi cu toate celelalte direcii. Element original: operaiunile sunt la bunul plac al funcionalelor si nu invers. Comparaie: In SUA, cei de la administrativ vin i i aduc/ridica in fiecare zi corespondenta in departament. Exist in biroul departamental un dulap cu rechizite care este periodic verificat si re-incarcat de ctre cei de la administrativ. In caz c ai elaborat un document si nu tii dac o s te dea cineva n judecat dup ce l faci public, l chemi pe prietenul de la "Legal Services" sa i spun care e treaba. Periodic, le comunici celor de la contabilitate ce ai mai cheltuit din buget si te ceri cu ei daca i-ai depit bugetul sau dac nu ai suficiente documente justificative i trebuie s napoiezi banii. In Romania, daca vrei rechizite, trebuie sa fii pe bune cu "Doamna Nina". "Doamna Nina" (Lili, Gina, Ela, Dora, Mimi, Fifi, Cici, Geta, Nela etc, numele trebuie sa aib cel mult 4 litere) este efa de la administrativ. Ea comand ce rechizite vrea ea, cnd vrea ea i i le d cnd vrea ea, dac merii. Teoretic poi s faci o cerere de consumabile, rechizite sau echipament. n funcie de sum, ea trebuie semnat de Director, Secretar de Stat sau Ministru. Am un coleg care a fcut acum 2 ani cerere pentru un calculator. Cererea are pe ea autograful a doi minitri, un secretar de stat, un director general i un director de la buget finane. Colegul nu are calculator nici n ziua de azi. N-a vrut "Doamna Nina". Cnd a vrut "Doamna Nina", n-a mai vrut directorul de la Financiar. Si ce dac semnase nainte pe cerere? A luat-o pur i simplu i a rupt-o. i ce dac avea numr de nregistrare? Vezi studiul de caz cu Directorul de buget-finane. Administrativul - departamentul meu preferat. Intr-o buna zi, tu si colegii tai de birou v trezii c nu mai avei toner la imprimant, c nici hrtie nu mai e, n fine - jale pe vale. Pentru c ai fost prevztori si ai nvat din leciile trecutului, ai fcut deja un referat de necesitate in care ai scris ca vrei toner, hrtie, pixuri, guma, cd-blank-uri, dischete, etc. Pentru ca eti cu adevrat un supravieuitor, ai luat deja semntura de la Directorul tu. Si pentru ca ai valente de leader regional, deja cererea este de doua luni pe biroul "doamnei Nina". Dac eti foarte foarte cuminte, intr-o zi primeti un telefon: "Venii jos s v dau rechizite". Un urlet de bucurie se nate in pieptul tu si i face loc in linitea biroului: "Hai repede jos, ca a zis doamna Nina ca ne da rechizite". Agitaie, toata lumea se bucura, atmosfera de srbtoare. Toi colegii din birou coboar la subsol, unde este depozitul. Se glumete, se rde, se fac speculaii cu privire la numrul, coninutul si calitatea rechizitelor. La subsol, toata lumea se aeaz la rnd, ca mai sunt 3 birouri nainte. In total vreo 30 de oameni. In fine, vine rndul biroului vostru. Scoi copia ta dup referatul de necesitate. Doamna Nina se uita pe ea si taie scurt cd-blank-urile. "N-avem". Taie si riglele. "Hm.. nici d'astea n-am". - Dischete...20....hm, 10 e bine? - Nu, pai tii ca ne trebuie, ca sa salvam documente.... - 15! Mai mult nu pot sa va dau, ca trebuie sa ajung la toata lumea. Si-aa....(se uita la tine cu subneles, sa bagi la cap ce favoare ti-a fcut) Vezi cum vrful pixului ei se apropie amenintor de bullet-ul de pe referat unde scrie "hrtie". Te rogi fierbinte la Dumnezeu. Cu un oftat de uurare vezi ca ti-a lsat totui 3 topuri din cele 7 pe care le-ai cerut in mod prevazator nainte. O sa ajung pentru biroul vostru doua saptamini, dar e bine si aa. Semnezi pe referatul cu adnotrile doamnei Nina. mpreuna cu colegii pleci cu cte un top de hrtie in fiecare mina, pe care l ii de curelua de plastic cu care vine legat si cu rechizitele prinse intre topul de hrtie si brbie intr-un echilibru extrem de precar. Dup ce ai urcat 2 etaje, - asta e o adevrata arta, numai olimpicii pot sa o fac fr sa piard nimic pe drum - poi sa i schimbi minile, ca oricum nu prea ai ce face cu nite palme nsngerate. E totui bine ca ai hrtie. Direcia juridica Nu va lsai indui in eroare de nume. In direcia juridica nu se fac propuneri de norme legislative. Legile se fac in direciile "tehnice". Bine-bine, dar daca nu se fac propuneri legi la direcia juridica, atunci ce se face? La direcia juridica se verifica propunerile de norme juridice fcute de direciile tehnice din punct de vedere gramatical si stilistic. tiu propuneri de acte normative care s-au ntors de 10 ori de la direcia juridica cu observaii pertinente de genul "trebuie sa punei o virgula aici" sau "aici scriei 'domnul' cu D mare si punei si un bullet, ca sa se inteleaga mai bine." In fine, in afara de asta, ce se mai face la direcia juridica? Sunt aparate in instana interesele ministerului. Pot da exemplul unui minister in care direcia juridica a reuit in anul 2003 "performanta" sa nu ctige absolut nici un proces intentat. Sigur, prietenii tiu de ce, ns vorbind la modul corect m gndeam ca daca as fi fost in locul ministrului respectiv, as fi dat toata direcia afara, ca si fr ei tot acelai rezultat l-as fi obinut. Ne fiind ns eu ministru, respectivii angajai de la juridic au primit in schimb al 13-lea salariu si calificativul "bine" sau "foarte bine" la evaluri. Way to go, boys. Oricum, m bucur ca la juridic avem numai juriti, ca daca aveam avocai sau notari, ne luau si onorarii pentru asta.

Departamentul de resurse umane Ei, aici suntem deja familiarizai cu lucrurile din episodul trecut. Prietenii notri de la resurse umane. Le spun "prieteni" pentru ca nu ne ncurca cu nimic. Cu absolut nimic. Nu ne zic nimic, nu fac nimic, practic nu exista. Daca eti foarte ambiios, gseti pe undeva, ascunsa bine intr-un colt uitat al ministerului, o usita misterioasa pe care scrie "Direcia de Resurse Umane". De cei de la resurse umane auzi doar cnd se pune problema sa ti se aloce personal suplimentar. Adic foarte rar. Cum majoritatea pedonalului suplimentar vine prin redistribuire, auzi de fapt de ei doar cnd se pune problema sa se angajeze personal nou. Ei participa in comisia de selecie. Asta e tot. Nu scriu job descriptions, nu scriu cerine, nu scriu bibliografii, nu corecteaz lucrri, nu fac interviuri, nu fac training, nu fac nimic. Nu vreau ns sa va facei o impresie greita. Oamenii de la resurse umane sunt nite vrjitori ai cifrelor. Un consilier de la resurse umane poate sa i explice foarte simplu ca dei eti singur in birou, ai de fapt nc 4 colegi, conform organigramei. Unul e detaat la alta instituie, unul e pe post de secretara la secretarul de stat, unul e in concediu de maternitate si unul lucreaz din ordinul directorului, temporar, in alt birou. Bun. Atunci, cu ce se ocupa ce de la resurse umane? Cei de la resurse umane se ocupa cu actualizatul dosarelor. Alo, va rugam sa va aducei o copie dup buletin. Alo, buna ziua, va rugam sa va facei o poza tip paaport si sa o aducei la noi in cel mai scurt timp. Va rugam sa ne comunicai planificarea concediilor (oricum, nu conteaz cum le planificai voi, tot cum o sa vrem noi o sa vi le punem!). As fi vrut sa spun aici cteva cuvinte si despre cei de la Centrala telefonica, despre cei de la Biroul Documente Secrete, despre cei de la Arhiva. nsa nu tiu ce. Pur si simplu nu exista. Nu i-am vzut in viaa mea. Am vzut in minister doua ui, una pe care scria BDS si una pe care scria Arhiva, undeva la subsol, pe lng depozitul de rechizite al lu Doamna Nina. Erau nchise. De ce avem centrala telefonica pe baza de operatoare in secolul 21, asta e o problema care m continua sa m intrige. Am sunat de vreo cinci ori la operatoare sa o rog sa mi fac legtura la departamente din instituie la care nu tiam interiorul. De fiecare data, femeia, amabila, mi-a comunicat interiorul si mi-a spus sa mi-l formez singur. A funcionat. Hm, cred totui ca era mai simplu cu o carte de telefoane interne, dar cartea de telefon nu s-ar putea distra ascultnd convorbirile altora. Nu e exclus ca operatoarea sa ctige tot att cit un consilier debutant pe prima treapta ierarhica. c. Funcia de coordonare Coordonare? Asta e o gluma buna. Singura forma de coordonare pe care o tiu cei din ministere este grupul de lucru comun. Grupul de lucru comun se organizeaz ad-hoc, de obicei atunci cnd Secretarul de Stat sau Directorul au indigestii mintale, respectiv - excese de zel. In grupul de lucru se nominalizeaz participani, de obicei din toate zonele de interes pentru tema in cauza. In cele mai multe cazuri nu se nominalizeaz si un leader de grup. In cazul in care secretarul de stat sau directorul numete si un responsabil sau leader, acesta nu are absolut nici o autoritate asupra membrilor grupului de lucru. Leme: orice grup de lucru format din mai mult de 5 persoane este ineficient orice grup de lucru in care nu exista un sef cu autoritate este ineficient orice grup de lucru in care nu se in minute este ineficient orice grup de lucru la ale crui edine de participarea nu este obligatorie, este ineficient In medie, grupurile de lucru din cadrul unui minister au cam 15-20 de membri. Durata medie a edinelor grupurilor de lucru este de 3 ore. Pe baza experienei mele, am identificat urmtoarele tipuri de grupuri de lucru: Grupuri de lucru la care nu eti membru dar te duci sa i dai cu prerea fiindc te pricepi Grupuri de lucru la care eti membru dar la care nu te duci Grupuri de lucru la care eti membru si te duci, dar nu faci absolut nimic niciodat Grupuri de lucru la care eti membru, te duci si participi activ, dar spui numai tmpenii fr nici o relevanta pentru subiectul in discuie. Concluzia dup prima edina a oricrui grup de lucru care se respecta si cruia i-a fost ncredinata o problema serioasa spre rezolvare: trebuie sa fie tradusa nti legislaia comunitara si sa vedem apoi exact, pe text. Legislaia comunitara respectiva are in medie cam 150-200 de pagini. Prin prisma celor artate mai sus, la subcapitolul funcia de organizare, lucrurile stau si mai ru cnd grupul de lucru este compus din reprezentani din direcii diferite. nsa distracia cea mare ncepe atunci cnd este nevoie de coordonare in proiecte inter-instituionale. In acest caz, grupurile de lucru pur si simplu nu au cum sa ajung la compromis. Aa c aceste grupuri de lucru inter-instituionale fie 1.Sunt o arena pentru discuii sterile fr nici o concluzie fie, 2.Sunt o arena de box, faulturi si insinuri gen tim noi prea bine ce interese stau in spatele lipsei dvs. de disponibilitate in a sprijini propunerea noastr Cerc vicios? Vorbind de coordonare, vorbim si de comunicare, sau mai bine zis de lipsa ei. Zeci de milioane de euro se duc pe apa smbetei fie pentru ca la momentul in care sunt alocai pentru rezolvarea unei probleme sectoriale nu sunt identificai toi factorii interesai in problema respectiva fie ca din cauza proastei planificri, implementarea soluiei nu se poate face suficient de repede pentru toate prile interesate. Exemplu: sa zicem ca o agenie din subordinea unui minister descoper ca are nevoie sa nfiineze o reea de calculatoare VPN intre sediul central si sucursalele ei judeene. Sa presupunem ca acest lucru devine suficient de stringent, ca planetele se aliniaz bine si ca se face rost si de finanare. Agenia i construiete reeaua respectiva. In anul urmtor, are loc o schimbare de politica, Agenia iese din subordinea ministerului si intra direct in subordinea prim-ministrului. La nc un an distanta, se descoper ca o alta agenie din minister si inca vreo doua proiecte separate, au nevoie de o reea VPN cu sucursalele judeene ale ministerului. Se avanseaz ipoteza ca ar trebui folosita reeaua Ageniei originale. Nu se poate, pentru ca e o alta instituie, cu un alt buget. Intre timp Agenia respectiva are si alte sedii judeene, in care a instalat iar reeaua, dup ce a plecat din sediul vechi -

comun, lund cu ea ruterele, serverele si tot ce mai mica. Se construiete inca o reea, pentru uzul ministerului. Eventual doua, una pentru fiecare proiect, pentru ca fondurile nu pot fi coordonate si alocate la timp. Iar dup ce se creaza reeaua, si se instaleaz serverele, routerele, cablaria, tot, eventual ministerul i schimba iar sediul. d. Funcia de antrenare Aici ar trebui sa vorbesc un pic despre motivare. Prefer sa nu vorbesc, ca mi dau lacrimile. Cea mai mare motivaie pentru funcionarul public este lipsa de alternativa si spaima de a rmne pe drumuri in ateptarea zilei in care iese la pensie. In 90% din cazuri, sarcinile sunt atribuite fr a conferi exectuantilor autoritatea si resursele necesare ndeplinirii lor, ceea ce e un nonsens managerial Ceea ce este de-a dreptul frustrant, adic frustrant pn la limita la care te scoate din mini, este ca indiferent cit de bine pregtit este un proiect de ctre un birou/serviciu tehnic, seful de serviciu n-are autoritatea si resursele sa l implementeze, directorul de direcie n-are autoritatea si resursele sa l implementeze, secretarul de stat are autoritatea dar n-are resursele si toata lumea sta la coada la ministru. Si ministrul ce face? Il cheam pe directorul de la Buget Finane. Care zice ca sunt bani. Apoi, in secunda in care a ieit de la ministru, rinjeste sadic la tine. Orice banut care iese din minister, iese cu avizul si cu semntura directorului de buget finane. Apoi serviciile tehnice sunt ntrebate de ce nu si-au realizat proiectele. ntrebare la care arata cu degetul spre buget-finane. Iar directorul urla ca el a spus ca are bani disponibili ns nu i s-a artat niciodat un plan coerent si convingtor de cheltuire a lor. In fine, un ntreg dans. Recapitulare: Teoria XY in varianta X (bul), management clasic, nu exista delegare (dect de responsabilitate, fr a fi insotita de autoritate si resurse), managementul prin obiective este o chestie de prin carti. Cultura organizaionala se rezuma la celebrul capul plecat sabia nu-l taie. e. Funcia de control N-am sa m refer aici la control in sens literal. Exista, bineneles, in fiecare minister, departamente de audit si corpuri de control, inspecii samd. Nu la astea vreau sa m refer. O sa m refer la controlul operativ, la monitorizare. Exista o monitorizare pe fiecare sector, monitorizare fcut de Ministerul Integrrii Europene, in raport de angajamentele negociate. Toate serviciile tehnice trebuie sa raporteze bilunar stadiul ndeplinirii angajamentelor. Uneori se ajunge la situaia paradoxala ca se pierde mai mult timp raportnd dect fcnd practic treaba. Aceste raportri sunt extrem de irelevante. Pentru atingerea obiectivelor negociate cu UE, serviciile tehnice propun acele planuri de aciune despre care vorbeam mai devreme. Nimeni nu este ns capabil sa conteste sau sa analizeze critic aceste planuri, sa spun ca aciunile sunt irelevante din punct de vedere al obiectivului, ca ele sunt irealizabile (dintr-un motiv sau altul, in special din punct de vedere financiar) sau ca prioritile sunt aezate greit. Serviciul tehnic e la balon, el centreaz, el da cu capul, el nscrie, el ia cartona galben. Singura parte buna a acestei monitorizri este ca e singura monitorizare oarecum sistematica care se face si ca e mai buna dect nimic. In ultima vreme a aprut o chestie noua: cineva a avut mareata idee de a cere monitorizarea activitilor tuturor angajailor. Ca urmare, fiecare angajat raporteaz acum saptaminal 1. ce a fcut in fiecare zi 2. ce are de gnd sa fac in saptamina urmtoare Rezultatul? Un hard disk ntreg de maculatura electronica necentralizata in vreo baza de date, care se livreaz sub forma de email secretarilor de stat. Spun maculatura, pentru ca dei ideea nu e rea, implementarea e absolut penibila. De exemplu, un funcionar public scrie in raportul lui saptaminal, ca luni a studiat cutare reglementare europeana si a fost la doua edine, mari a fost intr-un grup de lucru si a participat la elaborarea unui act normativ, miercuri am tradus nu tiu ce reglementare... etc Toate aceste activitati nu sunt msurabile din punct de vedere al mrimii si calitativi output-ului, din punct de vedere al influentei asupra ntregii activitati etc. Informaia astfel colectata, nu este folosita in nici un fel, funcionarii nu sunt realocai mai bine in funcie de necesitai (ar fi si greu daca raportrile nu se centralizeaz intr-o baza de date), nimeni nu pateste nimic daca nu i ndeplinete activitile, pentru ca nici un secretar de stat pe lumea asta, nici chiar Superman nu poate sa citeasc attea tone de maculatura. In fine, mai rmne de chestionat doar utilitatea din punct de vedere al msurrii performantei. Daca productivitatea muncii unui funcionar public se msoar in cantitatea de hrtie scoasa la imprimanta, atunci cred ca suntem pe unul din primele locuri in lume. Daca productivitatea muncii unui funcionar public se msoar in numrul de participri la elaborarea de acte normative, acest indicator nu mi spune dect ca o sa am multe acte normative, cel mai probabil - extrem de tmpite. Daca productivitatea muncii in administraia publica se msoar in calitatea vieii contribuabilului, e naspa ru de tot. Chiar, in ce se msoar productivitea muncii in administraia de stat? In ore munca? In reglementari elaborate? In numr de edine frecventate? Sunt convins ca exista un rspuns tiinific la asta, ns din pcate nimeni in administraia de stat nu pare sa fi auzit de el si, din pcate, nici eu. Ce ar fi daca s-ar msura in plus de PIB sectorial pe cap de angajat ministerial? Sau m rog, in ceva relevant, orice, numai relevant sa fie. Science fiction, vorbim limbi strine. Dac ai ajuns cu cititul pn aici si inca nu v-ai urcat pe perei de plictiseala, va promit ca in episodul viitor o sa vedem si cum sta treaba cu calitatea muncii. Va mulumesc pentru atenie.