Sunteți pe pagina 1din 63

Cuprins

Introducere……………………………………………………………....……..4

Capitolul I. Administraţia publică………………………………....…………6


I. 1. Noţiunea de administraţie publică………………………....…………..6
I. 1. 1. Sfera de cuprindere a noţiunii de administraţiei publice……...…….6
I. 1. 2. Distincţia dintre administraţia publică centrală şi administraţia
publică locală……………………………………………………………..…….6
I. 1. 3. Autorităţile administraţiei publice locale, natura lor juridică şi actele
pe care le emit sau le adoptă…………………………………………………...7
I. 2. Necesitatea unei reforme în administaţia publică……………………15

Capitolul II. Informatizarea administraţiei publice……………………….19


II. 1. Conceptul de „e-administraţie”……………………………………..19
II. 2. Conceptul de „e-guvernare”………………………………………..23
II. 3. Unitatea de elaborare a Strategiei Guvernului privind informatizarea
administraţiei publice…………………………………………………………25
II. 4. Acţiuni de infrastructură: reţeaua naţională………………………..30
II. 5. Acţiuni ale administraţiei publice centrale…………………………33
II. 5. 1. Portaluri de informaţii……………………………………………33
II. 5. 2. Portaluri de servicii………………………………………………35
II. 6. Acţiuni ale administraţiei judeţene şi locale………………………..42
II. 7. Integrarea registrelor de stare civilă………………………………...45
II. 7. 1. Interacţiunea dintre administraţia publică centrală şi locală …...45
II. 7. 2. Indexul registrelor de stare civilă ……………………………….46
II. 7. 3. Anunţarea schimbărilor din datele personale…………………….47
II. 8. Sistemul de schimburi interactive dintre registrul de proprietate şi
autorităţile locale………………………………………………………………49

1
II. 9. Cartea de identitate electronică……………………………………..51
II. 9. 1. Emiterea cardului I.D…………………………………………….51
II. 9. 2. Promovarea semnăturii digitale ………………………………...52
II. 10. Informatizarea managementului documentelor …………………...53
II. 11. Procurarea electronică „e-Procurement” ………………………...54

Capitolul III. Instruirea şi specializarea funcţionarilor publici…………55


III. 1. Activităţi de instruire şi specializare……………………………...55
III. 2. Instruirea primară………………………………………………….56
III. 3. Cursuri de specializare…………………………………………….57

Concluzii ……………………………………………………………………..58

Bibliografie……………………………………………………………………63

2
Introducere

Azi nu am putea concepe viaţa fără existenţa calculatoarelor ele


contribuind în mod substanţial la desfăşurarea activităţiilor din majoritatea
domeniilor de activitate. Calculatorul este folosit pentru instruire, ca şi pentru
distracţie, în domenii variate - medical sau artistic, în cercetare sau în industrie, în
domeniul bancar sau cel turistic etc. Fără existenta calculatoarelor omul nu ar fi
putut ajunge pe Lună, nu ar fi putut comunica aşa cum o face azi prin Internet, nu
ar fi putut proiecta, şi realiza cu precizia şi rapiditatea pe care le asigură
calculatorul maşini, clădiri, echipamente.
Dar calculatoarele nu au existat dintotdeauna şi deşi azi nu ne putem
imagina cum ar viaţa noastă fără ele, prima generaţie de calculatoare nu a apărut
chiar cu aşa de mult timp în urmă, astfel încât avem următoarele repere de-a
lungul istoriei de jumătate de secol a calculatoarelor:
o în 1946 a fost realizată în Statele Unite prima maşină
electronică de calcul, denumită ENIAC, ce avea în componenţa sa
10.000 de tuburi electronice;
o în 1947 a fost inventat tranzistorul, element extrem de
important pentru dezvoltarea ulterioară a calculatoarelor;
o în 1967 Agenţia de cercetare a Departamentului
Apărării din SUA şi alte colective de cercetare cu care colabora au
început elaborarea primelor standarde pentru schimbul de mesaje între
calculatoare, stabilind premisele viitoarelor protocoale de reţea.
o în 1969 Departamentul Apărării din SUA a cooptat
toate centrele de cercetare academice, industriale sau guvernamentale în
scopul înfiinţării reţelei ARPANET, precursoarea Internetului. Primele
conexiuni au fost realizate între câteva centre universitare importante.
o în 1971 a fost realizat primul calculator ce avea la bază
un microprocesor;
o în 1972 a fost transmis primul mesaj electronic (e-mail)
prin ARPANET;
o în 1975 a fost realizat primul calculator personal -
ALTAIR;

3
o în 1977 au apărut primele calculatoare Apple;
o în 1981 au apărut primele calculatoare personale IBM,
devenite etalon pentru toate PC-urile, denumite ulterior calculatoarelor
compatibile IBM.
o în 1985 a fost lansat sistemul de operare Microsoft
Windows 1.0.
o în 1990 a fost realizat primul program World Wide
Web care stabilea o nouă orientare grafică pentru reţele.
o în 1996 au apărut primele calculatoare de reţea.
În ţara noastră primul calculator a fost realizat în aprilie 1957 la
Institutul de Fizică Atomică din Bucureşti, fiind denumit CIFA-l ( Calculator
Electronic al Institutului de Fizică Atomică ). Acesta era prevăzut cu 1500 tuburi
electronice, memorie pe cilindru magnetic, programarea făcăndu-se în cod
maşină. Au existat de asemenea -preocupări şi în centrele universitare Timişoara
şi Cluj, unde au fost realizate calculatoarelor MECIPT şi CETA (la Timişoara) şi
DACICC (la Cluj).
Epoca în care trăim nu mai este posibilă fără utilizarea calculatoarelor.
Acestea au devenit instrumente absolut necesare aproape în orice domeniu de
activitate. Ele ne ajută să ne organizăm mai eficient activitatea, să îndeplinim mai
bine o serie de sarcini dificile sau de rutină, să ne informăm, să comunicăm, să ne
instruim şi, de ce nu, chiar să ne distrăm.
Specialiştii consideră că în viitor calculatoarele vor prelua toate
activităţile de rutină pe care le realizează în momentul de faţă oamenii, acestora
rămânându-le mult mai mult timp să se instruească, să se ocupe de activităţi
pentru care inteligenţa şi intuiţia umană nu pot fi încă înlocuite de maşini, să
călătorească, să petreacă mai mult timp cu familia şi prietenii.
Neîndoielnic, nu trebuie să ignorăm aceste tendinţe şi trebuie să ne
acomodăm cu folosirea calculatorului. Nu a trecut mult timp şi calculatorul a
devenit un obiect la fel de necesar aşa cum ne este în prezent telefonul, radioul
sau televizorul.

4
Capitolul I : Administraţia publică

I.1. Noţiunea de administraţie publică

I. 1. 1. Sfera de cuprindere a noţunii de administraţie publică

Activitatea executivă (constând în organizarea executării şi executarea


în concret a legii şi a actelor normative). Aceasta este realizată de un sistem de
organe ce portă denumirea de organe executive. Totalitatea acestor organe ce
exercită atribuţii executive formează puterea executivă, alături de celelalte două
puteri organizate în stat : legiuitoare şi judecătorească.
După criteriul competenţei materiale, organele executive se clasifică
în organe cu competenţă generală şi organe de specialitate, iar din punctul de
vedere al competenţei teritoriale distingem între organele centrale şi locale.

I. 1. 2. Distincţia dintre administraţia publică centrală si


administraţia publică locală.

Distincţia dintre administraţia publică centrală şi cea locală are la bază


utilizarea mai multor criterii cumulative. Ele au în vedere competenţa teritorială şi
materială a organelor ce compun administraţia publică şi natura interesului pe
care il promovează. Astfel, administraţia publică centrala îşi exercită competenţa
teritorială la nivelul întregului teritoriu naţional, iar cea locală doar la nivelul
unităţilor administrativ teritoriale în care au fost alese autorităţile respective. Pe
de altă parte, organele ce compun administraţia publică centrală dispun fie de
competenţă materială generală – Guvernul, pe când autorităţiile locale au o
competenţă materială ce se circumscrie în jurul realizării interesului local. Nu în
primul rând, în timp ce administraţia centrală promovează interesul general –
naţional, cea locală promovează înteresul localităţii respective având în vedere în
primul rând interesul cetăţenilor din respectiva unitate administrativ-teritorială.

5
I. 1. 3. Autorităţiile administraţiei publice locale, natura lor
juridică şi actele pe care le emit sau le adoptă.

Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001 privind administrţia publică


locală, republicată, prevede că autorităţile administraţiei publice în comune şi
oraşe sunt consiliile locale, comunale şi orăşeneşti, ca autorităţi deliberative, şi
primarii, ca autorităţi executive.
Consiliile locale şi primarii funcţionează ca autorităţi ale
administraţiei publice locale şi rezolvă treburile publice din comune şi oraşe, în
condiţiile legii.

Consiliile locale

Consiliile locale sunt compuse dintr-un număr de consilieri pe care


legea îi determină în funcţie de numărul populaţiei unităţii administrativ –
teritoriale. Ei sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat,
în condiţiile stabilite de Legea privind alegerile locale.
Consiliul local ca autoritate deliberativă, este un organ colectiv de
conducere care îşi exercită atribuţiile în principal prin adoptarea unor acte
normative, denumite hotărâri.
Atribuţiile principale ale consiliilor locale (comunale, orăşeneşti,
municipale) se circumscriu în domeniul interesului local, constând din:
a) alege din rândul consilierilor viceprimarul, respectiv
viceprimarii, după caz; stabileşte, în limitele normelor legale, numărul de
personal din aparatul propriu;
b) aprobă statutul comunei sau al oraşului, precum şi regulamentul
de organizare şi funcţionare a consiliului;
c) avizează sau aprobă, după caz, studii, prognoze şi programe de
dezvoltare economico-socială, de organizare şi amenajare a teritoriului,
documentaţii de amenajare a teritoriului şi urbanism, inclusiv participarea la
programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală şi de cooperare
transfrontalieră, în condiţiile legii;

6
d) aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite şi modul
de utilizare a rezervei bugetare; aprobă contul de încheiere a exerciţiului
bugetar; stabileşte impozite şi taxe locale, precum şi taxe speciale, în condiţiile
legii;
e) aprobă, la propunerea primarului, în condiţiile legii,
organigrama, statul de funcţii, numărul de personal şi regulamentul de
organizare şi funcţionare a aparatului propriu de specialitate, ale instituţiilor şi
serviciilor publice, precum şi ale regiilor autonome de interes local;
f) administrează domeniul public şi domeniul privat al comunei sau
oraşului;
g) hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea
bunurilor proprietate publică a comunei sau oraşului, după caz, precum şi a
serviciilor publice de interes local, în condiţiile legii;
h) hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor
proprietate privată a comunei sau oraşului, după caz, în condiţiile legii;
i) înfiinţează instituţii publice, societăţi comerciale şi servicii
publice de interes local; urmăreşte, controlează şi analizează activitatea
acestora; instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme
de organizare şi funcţionare pentru instituţiile şi serviciile publice de interes
local; numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, conducătorii
serviciilor publice de interes local, precum şi pe cei ai instituţiilor publice din
subordinea sa; aplică sancţiuni disciplinare, în condiţiile legii, persoanelor pe
care le-a numit;
j) hotărăşte asupra înfiinţării şi reorganizării regiilor autonome de
interes local; exercită, în numele unităţii administrativ-teritoriale, toate
drepturile acţionarului la societăţile comerciale pe care le-a înfiinţat; hotărăşte
asupra privatizării acestor societăţi comerciale; numeşte şi eliberează din
funcţie, în condiţiile legii, membrii consiliilor de administraţie ale regiilor
autonome de sub autoritatea sa;
k) analizează şi aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de
amenajare a teritoriului şi urbanism ale localităţilor, stabilind mijloacele
materiale şi financiare necesare în vederea realizării acestora; aprobă alocarea
de fonduri din bugetul local pentru acţiuni de apărare împotriva inundaţiilor,
incendiilor, dezastrelor şi fenomenelor meteorologice periculoase;
l) stabileşte măsurile necesare pentru construirea, întreţinerea şi
modernizarea drumurilor, podurilor, precum şi a întregii infrastructuri
aparţinând căilor de comunicaţii de interes local;
7
m) aprobă, în limitele competenţelor sale, documentaţiile tehnico-
economice pentru lucrările de investiţii de interes local şi asigură condiţiile
necesare în vederea realizării acestora;
n) asigură, potrivit competenţelor sale, condiţiile materiale şi
financiare necesare pentru buna funcţionare a instituţiilor şi serviciilor publice
de educaţie, sănătate, cultură, tineret şi sport, apărarea ordinii publice, apărarea
împotriva incendiilor şi protecţia civilă, de sub autoritatea sa; urmăreşte şi
controlează activitatea acestora;
o) hotărăşte, în localităţile cu medici sau cu personal sanitar în
număr insuficient, acordarea de stimulente în natură şi în bani, precum şi de
alte facilităţi, potrivit legii, în scopul asigurării serviciilor medicale pentru
populaţie; asemenea facilităţi pot fi acordate şi personalului didactic;
p) contribuie la organizarea de activităţi ştiinţifice, culturale,
artistice, sportive şi de agrement;
q) hotărăşte cu privire la asigurarea ordinii publice; analizează
activitatea gardienilor publici, poliţiei, jandarmeriei, pompierilor şi a
formaţiunilor de protecţie civilă, în condiţiile legii, şi propune măsuri de
îmbunătăţire a activităţii acestora;
r) acţionează pentru protecţia şi refacerea mediului înconjurător, în
scopul creşterii calităţii vieţii; contribuie la protecţia, conservarea, restaurarea
şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor şi
rezervaţiilor naturale, în condiţiile legii;
s) contribuie la realizarea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială;
asigură protecţia drepturilor copilului, potrivit legislaţiei în vigoare; aprobă
criteriile pentru repartizarea locuinţelor sociale; înfiinţează şi asigură
funcţionarea unor instituţii de binefacere de interes local;
t) înfiinţează şi organizează târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri
de distracţie, baze sportive şi asigură buna funcţionare a acestora;
u) atribuie sau schimbă, în condiţiile legii, denumiri de străzi, de
pieţe şi de obiective de interes public local;
v) conferă persoanelor fizice române sau străine, cu merite
deosebite, titlul de cetăţean de onoare al comunei sau al oraşului;
x) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu
persoane juridice române sau străine, cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi
parteneri sociali, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni,

8
lucrări, servicii sau proiecte de interes public local; hotărăşte înfrăţirea
comunei sau oraşului cu unităţi administrativ-teritoriale similare din alte ţări;
y) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte
autorităţi ale administraţiei publice locale din ţară sau din străinătate, precum şi
aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei
publice locale, în vederea promovării unor interese comune;
z) sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;
w) asigură libertatea comerţului şi încurajează libera iniţiativă, în
condiţiile legii.
Consiliul local exercită şi alte atribuţii stabilite prin lege, aşa
prevede Legea nr.215 din 23 aprilie 2001 privind administraţia publică locală,
republicată.

Primarii localităţiilor

Sunt aleşi de populaţia cu drept de vot din unitatea administrativ –


teritorială respectivă, pe baza scrutinului uninominal.
În esenţă, primarul fiind definit ca autoritate executivă, el are drept
principale atribuţii organizarea executării şi executarea în concret a legilor,
hotărârilor de guvern, precum şi a hotărârilor consiliului local.
Primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică. El este şeful
administraţiei publice locale şi al aparatului propriu de specialitate al
autorităţilor administraţiei publice locale, pe care îl conduce şi îl controlează.
Primarul răspunde de buna funcţionare a administraţiei publice
locale, în condiţiile legii.
Principalele atribuţii ce revin primarului sunt:
 asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi
punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a
hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului; dispune măsurile necesare şi
acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu
caracter normativ ale miniştrilor şi ale celorlalţi conducători ai
autorităţilor administraţiei publice centrale, precum şi a hotărârilor
consiliului judeţean;

9
 asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului
local. În situaţia în care apreciază că o hotărâre este ilegală, în
termen de 3 zile de la adoptare îl sesizează pe prefect;
 poate propune consiliului local consultarea populaţiei
prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit.
Pe baza hotărârii consiliului local ia măsuri pentru organizarea
acestei consultări, în condiţiile legii;
 prezintă consiliului local, anual sau ori de câte ori este
necesar, informări, privind starea economică şi socială a comunei
sau a oraşului, în concordanţă cu atribuţiile ce revin autorităţilor
administraţiei publice locale, precum şi informări asupra modului
de aducere la îndeplinire a hotărârilor consiliului local;
 întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de
încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare
consiliului local;
 exercită funcţia de ordonator principal de credite;
 verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea şi
cheltuirea sumelor din bugetul local şi comunică de îndată
consiliului local cele constatate;
 ia măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor
calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor,
împreună cu organele specializate ale statului. În acest scop poate
mobiliza populaţia, agenţii economici şi instituţiile publice din
comună sau din oraş, acestea fiind obligate să execute măsurile
stabilite în planurile de protecţie şi intervenţie elaborate pe tipuri de
dezastre;
 asigură ordinea publică şi liniştea locuitorilor, prin
intermediul poliţiei, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor
şi unităţilor de protecţie civilă, care au obligaţia să răspundă
solicitărilor sale, în condiţiile legii;
 îndrumă şi supraveghează activitatea gardienilor
publici, conform angajamentelor contractuale;
 ia măsurile prevăzute de lege cu privire la
desfăşurarea adunărilor publice;
 ia măsuri de interzicere sau de suspendare a
spectacolelor, reprezentaţiilor sau a altor manifestări publice care
10
contravin ordinii de drept ori atentează la bunele moravuri, la
ordinea şi liniştea publică;
 controlează igiena şi salubritatea localurilor publice şi
produselor alimentare puse în vânzare pentru populaţie, cu sprijinul
serviciilor de specialitate;
 ia măsuri pentru prevenirea şi combaterea pericolelor
provocate de animale, în condiţiile legii;
 ia măsuri pentru elaborarea planului urbanistic general
al localităţii şi îl supune spre aprobare consiliului local;
 asigură respectarea prevederilor planului urbanistic
general, precum şi ale planurilor urbanistice zonale şi de detaliu;
 asigură repartizarea locuinţelor sociale pe baza
hotărârii consiliului local;
 asigură întreţinerea şi reabilitarea drumurilor publice,
proprietate a comunei sau a oraşului, instalarea semnelor de
circulaţie, desfăşurarea normală a traficului rutier şi pietonal, în
condiţiile legii;
 exercită controlul asupra activităţilor din târguri,
pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţii şi ia măsuri pentru buna
funcţionare a acestora;
 conduce serviciile publice locale; asigură funcţionarea
serviciilor de stare civilă şi de autoritate tutelară; supraveghează
realizarea măsurilor de asistenţă şi ajutor social;
 îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă;
 emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în
competenţa sa prin lege;
 propune consiliului local spre aprobare, în condiţiile
legii, organigrama, statul de funcţii, numărul de personal şi
regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de
specialitate;
 numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii,
personalul din aparatul propriu de specialitate al autorităţilor
administraţiei publice locale, cu excepţia secretarului; propune
consiliului local numirea şi eliberarea din funcţie, în condiţiile legii,

11
a conducătorilor regiilor autonome, ai instituţiilor şi serviciilor
publice de interes local;
 răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor
care aparţin domeniului public şi domeniului privat al comunei sau
al oraşului;
 organizează evidenţa lucrărilor de construcţii din
localitate şi pune la dispoziţie autorităţilor administraţiei publice
centrale rezultatele acestor evidenţe;
 ia măsuri pentru controlul depozitării deşeurilor
menajere, industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizării
malurilor cursurilor de apă din raza comunei sau a oraşului, precum
şi pentru decolmatarea văilor locale şi a podeţelor pentru asigurarea
scurgerii apelor mari.
 Primarul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege
sau de alte acte normative, precum şi însărcinările date de consiliul
local.
În exercitarea atribuţiilor sale primarul emite dispoziţii cu caracter
normativ sau individual. Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la
cunoştinţă publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după
caz.
Primarul, viceprimarul, respectiv viceprimarii, secretarul comunei,
al oraşului sau al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului,
împreună cu aparatul propriu de specialitate al consiliului local, constituie o
structură funcţională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei sau
oraşului, care aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile
primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.

Primarul localităţii este o autoritate publică, ce reprezintă şi promovează


interesul local. Primarul îndeplineşte o dublă calitate:
 aceea de reprezentant al statului în unitatea administrativă –
teritorială respectivă. În această calitate el exercită atribuţii de
ofiţer de stare civilă şi este persoana sub îndrumarea căreia se
realizează activitatea de autoritate tutelară şi stare civilă;
 aceea de reprezentant al localităţii a cărei populaţie l-a ales. Astfel,
primarul este reprezentantul comunei sau oraşului în relaţiile cu persoanele
fizice şi juridice din ţară sau din străinătate, precum şi în justiţie.
12
Secretarul

Fiecare comună, oraş sau subdiviziune administrativ-teritorială a


municipiilor are un secretar, funcţionar public de conducere, care nu poate fi
membru al unui partid politic şi care beneficiază de stabilitate în funcţie, în
condiţiile legii.
Prin funcţionar public se înţelege persoana numită într-o funcţie
publică în condiţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici,
iar prin funcţie publică se înţelege ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţile
stabilite de autoritatea sau instituţia publică în temeiul legii, în scopul realizării
competenţelor sale aşa cum se stabileşte prin Legea nr.7 din 18 februarie 2004
privind codul de conduită al funcţionarilor publici.

13
I. 2. Necesitatea unei reforme în administraţia publică

Tendinţa de globalizare, însoţită de dezvoltarea dinamică a sistemelor


sociale, aşează statele naţionale într-o poziţie cu totul nouă, în care instituţiile şi
sistemele administrative trebuie să fie adaptate. Orice intervenţie în domeniul
reformei administraţiei publice implică modificări ale componentelor majore,
incluzând administraţia centrală, administraţia locală şi serviciile publice. Pe de
altă parte, dezvoltarea democraţiei reclamă instituirea unei noi relaţii între cetăţeni
şi administraţie, creşterea şi întărirea rolului autorităţilor locale şi reconsiderarea
parteneriatului cu societatea civilă.
Există numeroase motive pentru modernizarea structurală şi
funcţională a administraţiei publice din România, plecând de la necesitatea
funcţionării mai eficiente a instituţiilor guvernamentale până la aspiraţia de a
deveni membru al Uniunii Europene, aspiraţie ce în 2007 se va realiza.
Necesitatea reformei a fost impusă de patru categorii principale de
motive:
 motive economice: creşterea economică redusă şi diminuarea
resurselor bugetare alocate administraţiei publice; nevoia sectorului privat
de a avea o administraţie modernă, flexibilă şi deschisă parteneriatului
public-privat;
 motive - tehnologice: introducerea tehnologiei informatiilor şi
a comunicaţiilor în administraţia publică;
 motive sociologice: cetăţenii, ca beneficiari ai serviciilor
publice, sunt tot mai exigenţi şi nu mai acceptă ca necesităţile lor să fie
determinate în mod exclusiv de ceea ce le oferă administraţiile;
 motive instituţionale: integrarea României în structurile
Uniunii Europene implică alt mod de administrare a serviciilor; structura
puternic ierarhizată lasă locul unor noi tipuri organizatorice bazate pe
structuri descentralizate.
Prin reducerea funcţiei autoritare a statului şi întărirea funcţiilor sale
privind serviciile şi promovarea acestora, activitatea administraţiei trebuie să fie o
activitate profesionistă.

14
Condiţiile existente în societatea românească în prezent impun ca
administraţia să fie angajată într-un proces de schimbare pe patru planuri:
o strategic, prin care să se redefinească rolul statului, în sensul
delimitării acestui rol de cel al organizaţiilor private;
o legal, îndreptat spre o diminuare a densităţii legislative, o
utilizare mai mare a legilor cadru, creând posibilităţi sporite de
acţiune pentru autorităţile executive;
o organizaţional, orientat spre reducerea ierarhiilor, simplificarea
procedurilor delegării execuţiei sarcinilor publice către organisme care nu
fac parte din administraţie;
o cultural, urmărind o schimbare a valorilor şi a modurilor de
acţiune a aleşilor politici, a funcţionarilor, a utilizatorilor grupurilor de
interese şi a cetăţenilor.
Noile condiţii de reuşită ale procesului de reformă în administraţia
publică din România trebuie să aibă ca punct de plecare:
 formularea unor obiective concrete şi
cuantificabile;
 creşterea capacităţii strategice a administraţiei
publice de a opta pentru diferite proiecte şi de a-şi defini singură
priorităţile;
 articularea, într-o viziune integratoare pe termen
mediu şi lung, a transformărilor din administraţia publică;
 necesitatea unei mai bune reprezentări a
intereselor cetăţenilor în procesele de luare a deciziilor;
 asigurarea managementului prin obiective;
 consolidarea infrastructurii organizatori ce pentru
managementul strategic al proceselor din domeniul economic şi
social;
 nevoia creşterii funcţiei de consultanţă şi
monitorizare în administraţie.
Odată cu dezvoltarea societăţii informaţionale, introducerea
tehnologiei informaţiilor şi a comunicaţiilor ridică noi provocări pentru
administraţia publică dar în acelaşi timp acesta oferă posibilităţi mult mai mari
pentru o activitate mai eficientă şi mai aproape de cetăţean; creşterea capacităţii
administrative îmbunătăţeşte considerabil posibilitatea României de a-şi apăra
interesele pe plan european şi mondial.
15
Necesitatea reformei este determinată, atât de factori interni
(management, probleme sociale şi economice) cât şi de factori externi
(internaţionalizarea şi dezvoltarea rapidă a tehnologiei informaţiei).
În ultimii ani un proces de reformă radical a modificat profund cadrul
general de referinţă pentru activităţile guvernamentale, generând o schimbare
semnificativă.
Acest impetuos proces de înnoire cere acţiuni ferme de direcţionare
şi de conducere. Problemele nu constau în numărul iniţiativelor avute, care sunt
impuse de prevederile legislative, de reglementările specifice şi de planul lor de
aplicare, ci într-o lipsă generalizată de integrare, de uniformizare a scopului
urmărit, de o viziune unitară şi, mai ales, de o utilizare inadecvată a
oportunităţilor oferite de tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, necesare pentru
o mai bună realizare a serviciilor publice.
Reformele trebuie să demareze apelul la schimbare în structura
organizatorică a administraţiei publice. Dintr-o administraţie dirijată, descendentă,
segmentată se doreşte să devină o administraţie orizontală, de deservire, cu un
schimb intensiv de informaţii atât între toate părţile sale componente, cât şi cu
exteriorul. O schimbare de acest fel corespunde transformării organizatorice pe
care noile tehnologii o provoacă şi o permit în egală măsură.
Din acest motiv utilizarea corespunzătoare, atât intensiv, cât şi
extensiv, a noilor tehnologii informaţionale este esenţială pentru implementarea
reformei guvernamentale.
Acţiunile necesare pentru atingerea acestor obiective trebuie să
devină operaţionale imediat, să fie implementate urgent şi să îşi dovedească
eficienţa prin servicii corespunzătoare acordate cetăţenilor şi agenţilor economici,
în sensul de a răspunde satisfăcător cerinţelor sociale crescânde, atât ca exigenţă,
cât şi ca răspândire, în ceea ce priveşte schimbarea şi modernizarea, atât de
necesare pentru o administraţie publică modernă pregătită pentru intrarea
României în Uniunea Europeană.
Aceste acţiuni nu pot fi lansate izolat, ci trebuie să constituie un set
de iniţiative organice şi coerente care să cuprindă infrastructura, instrumentele de
lucru, sistemele de distribuţie, conţinutul, managementul schimbării şi
modificările legislative.
Acţiunile şi instrumentele necesare implementării planului de acţiune
constituie parte integrantă a politicii de creare a societăţii informaţionale pe care
Guvernul o promovează şi aceasta nu numai datorită beneficiilor aduse oamenilor
printr-o calitate sporită, eficienţă crescută a serviciilor publice, ci şi datorită
rolului determinat pe care înnoirea guvernării îl poate juca în răspândirea la scară

16
socială, în cele mai diverse categorii ale populaţiei, culturii, metodelor şi
experienţelor noii economii digitale.

17
Capitolul II. Informatizarea administraţiei publice.

II. 1. Conceptul de „e-administraţie”

Strategia propusă de Guvernul României nu se referă la algoritmul


general de dezvoltare a societăţii informaţionale, ci, în mod exclusiv, la acele
aspecte, asociate generic în termenul IAP, prescurtare de la Informatizarea
administraţiei publice sau „e-administraţie”, care se referă la utilizarea metodelor
specifice tehnologiei informaţionale în modernizarea administraţiei noastre şi care
cuprinde următoarele categorii de acţiune:
 informatizarea desemnată pentru creşterea
eficienţei operaţionale în cadrul organismelor administraţiei publice
centrale şi locale;
 informatizarea serviciilor având ca beneficiari
cetăţenii şi agenţii economici, fapt care implică adesea integrarea
serviciilor prestate de administraţia publică centrală şi locală;
 asigurarea accesului la informaţii prin tehnologii
informaţionale pentru utilizatorii finali ai serviciilor administraţiei
publice centrale.
Se poate observa că până în prezent computerizarea aplicată de
organismele administraţiei publice centrale a fost cu precădere de primul tip şi, în
general, a funcţionat sub o responsabilitate sectorială, la nivel de
departament/agenţie/minister sau doar la nivelul administraţiei publice centrale.
În ceea ce priveşte Strategia Guvernului privind Informatizarea
administraţiei publice propusă, aceasta accentuează acţiunile de informatizare a
serviciilor având ca beneficiari cetăţenii şi agenţii economici şi asigurarea
accesului la informaţii prin tehnologii pentru utilizatorii finali ai serviciilor
administraţiei centrale; acestea având un impact şi o relevanţă direct pentru
utilizatori; se propune de asemenea implicarea tuturor administraţiilor publice
centrale şi locale şi a tuturor instituţiilor publice: judeţene, municipii, oraşe, şcoli,
spitale, unităţi locale de sănătate publică, oficii de muncă, camere de comerţ şi
altele, practic orice agenţie sau organizaţie care exercită funcţii de furnizare de
servicii publice către populaţie sau agenţii economici.

18
Însă pentru a realiza un program integral de Informatizare a
administraţiei publice, este necesar să setreacă rapid la o nouă fază, în care toate
administraţiile publice centrale şi locale sunt autorizate şi au capacitatea de a se
angaja în cooperarea informaţională de pe poziţii de egalitate.
Această nouă fază va avea un protagonist situat ierarhic deasupra
administraţiei publice locale, care, într-un sistem descentralizat, va exercita din ce
în ce mai mult un rol operaţional, de front-Office (la ghişeu), având un rol de
interfaţă în serviciile publice, în timp ce organismele administraţiei publice locale
centrale sunt destinate să acţioneze ca back-Office (în spatele ghişeului).
În ceea ce priveşte alegerea autorităţii administraţiei publice locale ca
prim factor în procesul de intermediere dintre cetăţeni, agenţi economici şi
administraţia publică centrală putem spune că este o opţiune exclusiv politică.
Proiectarea arhitectonică corectă a unui sistem informaţional la nivel naţional nu
va exclude posibilitatea ca şi alte entităţi, care nu fac parte din administraţie, să
poată juca un rol esenţial de intermediere, cu eficienţă sporită.
Astfel, fiecare autoritate a administraţiei publice centrale sau locale
va fi astfel chemată să elaboreze planuri de acţiune care, împreună, trebuie să
formeze un plan de modernizare generală a administraţiei publice centrale,
învingând astfel viziunea sectorială rezumată la exercitarea sarcinilor
instituţionale proprii şi la furnizarea de servicii proprii.
Aceste acţiuni vor fi coordonate şi finanţate ca parte a aceluiaşi
program şi conduse în spiritul unui profund respect pentru autonomia locală, dar
cu angajarea tuturor unităţilor locale pentru îndeplinirea unor obiective comune,
utilizând instrumente corespunzătoare de modernizare atât operaţional, cât şi
organizaţional.
Toate proiectele inovatoare de anvergură trebuie să fie susţinute de o
viziune clară care să specifice obiectivele generale ce trebuie atinse. Strategia
Guvernului propusă cetăţenilor şi care poate fi realizată datorită posibilităţilor
actuale ale tehnologiei informaţionale poate fi rezumată în cele ca urmează, astfel:
 cetăţenii pot beneficia de orice servicii publice la
care au dreptul printr-o cerere adresată oricărui birou administrativ
autorizat să exercite serviciile respective, indiferent de domiciliu sau
de competenţa judiciară teritorială;
 când solicită un serviciu, în afara actelor
personale de identitate, cetăţeanul nu trebuie să furnizeze alte
informaţii personale care sunt deja în baza de date a oricărei
administraţii publice. Odată ce respectivul cetăţean a fost identificat,
sistemul informaţional al ghişeului trebuie să fie capabil să asigure,
direct de la orice agenţie sau departament care le deţine, toate
19
informaţiile necesare pentru autorizarea exercitării serviciilor
solicitate;
 cetăţenii nu trebuie să ştie cum se organizează
statul pentru acordarea serviciilor sau care este departamentul la
care solicită aceasta, ci pot solicita un serviciu exclusiv pe baza
propriilor necesităţi şi fără să ştie cu ce se ocupă fiecare organism;
 cetăţenii trebuie să poată sesiza administraţia o
singură dată, la momentul producerii evenimentului, despre orice
schimbare intervenită în viaţa lor sau – în măsura în care poate fi
relevantă – despre viaţa unor terţe persoane. Această sesizare va
produce automat efecte corespunzătoare. Administraţia va păstra
pentru fiecare cetăţean un fişier separat, permiţându-i acestuia să
transmită schimbarea intervenită către toate organismele interesate
şi să activeze serviciile corespunzătoare.
Elaborarea Strategiei Guvernului privind Informatizarea administraţiei
publice trebuie să decurgă din această viziune. Implementarea lui va necesita însă
existenţa unor precondiţii, dintre care cele mai importante sunt următoarele:
o toate organismele trebuie să fie echipate cu
un sistem informaţional desemnat nu doar să automatizeze
funcţiile şi procedurile interne şi serviciile către utilizatori, ci
şi furnizarea de servicii direct de la sistemele informaţionale
ale altor unităţi ale administraţiei publice centrale
o o reţea de utilizatori echivalenţi trebuie să
interconecteze sistemele operaţionale ale tuturor unităţilor
administraţiei publice centrale, fără nici o ierarhie care să
reflecte o suprastructură instituţională sau organizatorică.
Limitările sau constrângerile interacţiunii dintre sisteme
trebuie să fie generate exclusiv de natura serviciului solicitat;
o toate administraţiile care activează în
spatele ghişeului (back-office), cum ar fi cele care, din motive
de statut instituţional, deţin arhive care conţin informaţii
necesare furnizării atât către propriile servicii, cât şi pentru
alte unităţi ale administraţiei publice centrale, vor permite
accesul gratuit şi permanent, la propriile servicii, al tuturor
unităţilor administrative care activează ca interfaţă (front-
Office), permiţând astfel acestora din urmă să furnizeze
servicii fără a cere cetăţenilor informaţiilor pe care
administraţia deja le deţine.

20
o Administraţiile de interfaţă trebuie să
îndeplinească integrarea serviciilor administraţiilor din
spatele ghişeului în scopul de a furniza servicii complete
conform cetăţenilor şi nu conform unor aranjamente
organizaţionale ale unităţilor furnizoare de servicii.
o Identificarea ( autentificarea identităţii )
persoanei care solicită un serviciu ( persoană fizică sau
juridică ) şi verificarea autorizărilor necesare trebuie să fie
efectuate conform unei proceduri unitare pe întreg teritoriul
ţării, utilizând mijloace de identificare independente de tipul
serviciului solicitat, cu scopul de a asigura accesibilitatea
tuturor serviciilor la orice ghişeu din ţară. În acel moment
cartea telefonică de identitate ( I.D. card ) va fi instrumentul
de lucru preferat pentru accesul la diverse servicii publice.

21
II. 2. Conceptul de „e-guvernare”

Modernizarea administraţiei publice centrale, pe baza tehnologiilor


informaţionale actuale, implică atât o serie de acţiuni administrative; cât şi
schiţarea unei strategii, crearea infrastructurii tehnologice care să permită
aplicarea lor, şi identificarea instrumentelor organizatorice şi operaţionale
necesare atingerii obiectivelor propuse.
Strategia Guvernului constă într-o serie de acţiuni proiectate,
coordonate şi direcţionate către atingerea acestor obiective. Strategia nu se
limitează la proiectarea unor sisteme informaţionale şi de telecomunicaţii, ci, în
acelaşi timp, solicită perfectarea cadrului legal care să facă asemenea acţiuni
posibile şi, mai ales, crearea unor structuri organizaţionale suplimentare
corespunzătoare, atât pentru elaborarea strategiei, cât şi pentru implementarea
proiectelor, care să cuprindă un mare număr de unităţi ale administraţiei publice
centrale ce vor purta în egală măsură responsabilitatea asupra rezultatelor.
Acest raport propune o serie de iniţiative compatibile cu un plan de
acţiune pe termen scurt, de la 10 la 12 luni, cum ar fi:
- indicarea instrumentelor organizatorice şi operaţionale ce trebuie
pregătite şi atribuţiile acestora;
- completarea infrastructurii preliminare necesare unui plan de
acţiune pe termen mediu sau lung ;
- o scurtă descriere a câtorva proiecte ce pot fi finalizate în perioada
propusă, având asigurate instrumentele operaţionale şi de coordonare.
Planul de acţiune pe termen scurt se concentrează pe proiecte la care
participă unele entităţi ale administraţiei publice centrale şi administraţiei publice
locale şi pentru care Cabinetul Primului-ministru trebuie să asigure suportul de
promovare, orientare şi coordonare.
Planul suplimentează şi nu înlocuieşte programul de introducere a
tehnicii de calcul pe care fiecare minister şi l-a propus şi îl realizează în mod
independent; acesta va conduce în special, la orientarea lor către obiectivele
sinergetice şi către asigurarea unor servicii complete în strânsă colaborare cu alte
organisme ale administraţiei publice centrale.
Conform obiectivelor impuse de Uniunea Europeană proiectele pe
termen scurt sunt orientate cu precădere către accesul permanent la informaţiile

22
deţinute de administraţia publică centrală, dar, mai ales, la propriile servicii şi la
colaborarea cu acestea, prin crearea unui set de portaluri.
Furnizarea de servicii complete către unele unităţi ale administratiei
publice centrale diferite implică îndeplinirea interoperabilităţii totale a sistemelor
informaţionale centrale cu cele ale administraţiilor publice locale, care sunt
desemnate din ce în ce mai mult să asigure coordonarea directă a servicilor
furnizate către cetăţeni sau agenţi economici, devenind astfel interfaţa
administraţiei publice centrale.
Elaborarea şi implementarea Strategiei Guvernului privind
Informatizarea administraţiei publice, respective a planului de acţiune, necesită
acţiuni organizatorice care să garanteze fezabilitatea proiectelor. În mod special
va fi necesară crearea unei autorităţi pentru activităţi de tehnologie informaţională
în administraţia publică, care va funcţiona în cadrul şi în subordinea Ministerului
Administraţiei Publice şi în coordonarea tehnică a Ministerului Comunicaţiilor şi
Tehnologiei Informaţiei, având în structura proprie două departamente principale:
- o unitate de elaborare a strategiei de tehnologie
informaţională pentru administraţia publică centrală;
- o unitate de management a programului.

23
II. 3. Unitatea de elaborare a Strategiei Guvernului
privind Informatizarea administraţiei publice

Se pote observa că Ministerul Administraţiei Publice va crea o unitate


permanentă pentru aplicarea Strategiei Guvernului privind Informatizarea
administraţiei publice.
Astfel încât sarcina acestei unităţi, aflată în subordinea Ministerului
Administraţiei Publice şi in coordonarea Ministerului Administraţiei Publice şi a
Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, va consta în formularea
viziunii de ansamblu şi în elaborarea strategiei privind Informatizarea
administraţiei publice în România, în special cu referire la interoperabilitatea şi
integrarea administraţiilor publice locale între ele şi cu administraţia publică
centrală având drept obiectiv asigurarea unei funcţionări unitare şi a accesibilităţii
cetăţenilor şi agenţilor economici la toate serviciile sistemului informaţional
naţional. Unitatea se va consulta cu reprezentanţii administraţiei publice locale în
cadrul unor forumuri instituţionale corespunzătoare.
Unitatea va avea capacitatea de a mobiliza suficiente resurse şi utilităţi
pentru a îndeplini permanent următoarele sarcini:
- formularea, completarea şi îmbunătăţirea Strategiei Guvernului
privind Informatizarea administraţiei publice;
- comunicarea internă şi externă a strategiei;
- identificarea modalităţilor şi serviciilor de infrastructură pentru
interconectarea tuturor departamentelor administraţiei publice centrale şi
interoperabilitatea sistemelor lor operaţionale;
- elaborarea specificaţiilor pentru serviciile asigurate între unităţile
administraţiei, atât cele locale, cât şi centrale, care trebuie să fie accesibile
permanent, precum şi schimbărite de legislaţie şi de reglementare necesare pentru
aceasta.
În perioada acestei faze iniţiale a planului de acţiune şi până când va fi
creată şi va deveni operaţională Unitatea Permanentă de Coordonare a
Programului, unitatea de elaborare a strategiei va îndeplini, de asemenea, şi
funcţiile acesteia în scopul îndeplinirii obiectivelor pe termen scurt ale planului.

24
Dezvoltarea planului de acţiune

Se poate spune că unitatea va proiecta şi va susţine dezvoltarea


planului de acţiune privind Informatizarea administraţiei publice atât pe termen
scurt, cât şi pe termen mediu şi lung. Planul de acţiune va elabora programe
anuale de lucru care să identifice şi să descrie proiectele tehnologiei
informaţionale care vor fi realizate pe parcursul derulării planului, organismele
implicate, costurile, finanţarea şi planificarea în timp.

Comunicarea strategiei

Unitatea va proiecta un plan de comunicare, prin care să facă


cunoscute strategia şi liniile directoare ale planului de acţiune şi să atenţioneze
administratorii asupra acţiunilor ce trebuie să fie realizate de administraţiile
publice locale şi agenţii economici.

Studiul de fezabilitate al reţelei naţionale

În ceea ce priveşte studiul de fezabilitate al reţelei naţionale se poate


observa faptul că unitatea va avea drept sarcină elaborarea procedurilor specifice
pentru crearea infrastructurii tehnologice abilitate să îndeplinească planul de
acţiune.
Se poate spune că în acest moment prioritatea o constituie crearea, pe
baza reţelelor existente, a unei reţele naţionale de tehnologie informaţională care
să aibă capacitatea de a interconecta toate unităţile administraţiei publice locale şi
centrale, proiectată după modelul Internet/Intranet, şi care să asigure schimbul
interdepartamental de aplicaţii pentru servicii între toate componentele reţelei,
aflate pe palier de egalitate.
Interconectarea tuturor reţelelor existente răspunde cerinţei de
integrare a serviciilor naţionale în folosul cetăţenilor şi de menţinere a
caracterului lor unitar şi uniform la nivel naţional, mai ales în contextul
descentralizării accentuate şi răspunzând nevoilor crescânde ale cetăţenilor
privind libertatea de mişcare informaţională, un prim pas către modernitate.
Crearea unei reţele naţionale de tehnologie informaţională se va
25
realiza folosind o arhitectură multicelulară/multinodală, care să asigure
integrarea/interoperabilitatea actualelor reţele naţionale/judeţene/locale, - reţele
specializate profesionale sau alte categorii şi reţele dedicate ale unor sectoare
administrative. Varianta optimă va fi stabilită sub coordonarea specialiştilor din
cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei.
Astfel acoperirea totală a teritoriului naţional pentru acele
regiuni care până acum nu au fost deservite prin iniţiative anterioare şi care să
corespundă planificării de interconectare generală la nivel naţional va necesita o
acţiune secundară.

Specificaţiile serviciilor

Conectarea fiecărei unităţi administrative la reţea va însemna


asumarea sarcinii de a furniza aplicaţiile necesare celorlalte unităţi, în cadrul unui
plan de dezvoltare gradual, agreat împreună cu administraţiile utilizatoare, şi
coordonate în mod obligatoriu la nivel cenţral şi local. Obligaţia vine datorită
imposibilităţii realizării informatizării doar la un nivel fie că este vorba de central
sau local.
Specificaţiile serviciilor vor conţine în mod expres şi precizări
legale referitoare la confidenţialitatea informaţiilor şi de aceea nu vor putea fi
lăsate la libera alegere a uniţăţilor implicate, în administraţia publică existând şi
foarte multe informaţii cu caracter secret ce nu pot fi dezvăluite oricărei persoane
fizice sau juridice.
Unitatea utilizatoare va menţiona expres informaţiile, felul
serviciilor şi nivelul lor de confidenţialitate, pe care fiecare unitate administrativă
le poate pune la dispoziţie permanent în scopul de a permite integrarea
funcţională.

Managementul de proiect

Până în momentul în care unitatea de management a


programului va deveni funcţională va trebui înfiinţată de urgent o unitate
operaţională concentrată pe asigurarea managementului de proiect pe termen
scurt, cu următoarele sarcini:
- activarea promptă a proiectelor aprobate;
- coordonarea implementării acestora;
26
- monitorizarea stadiului în care se află.
Un "cabinet direcţional" va trebui instituit de urgenţă in cadrul
Ministerului Administraţiei Publice pentru promovarea, orientarea şi stimularea
acţiunilor prevăzute, monitorizând permanent stadiul în care se află acestea şi
asigurând coordonarea necesară între diferite proiecte.
Planul de acţiune pe termen scurt, care acoperă, în special,
revigorarea, coordonarea şi sinergia tuturor iniţiativelor organismelor
administraţiei publice centrale, luate în mod individual, nu poate fi complet fără o
structură dedicată în mod expres îndeplinirii acestor funcţii, încă de la început.
De asemenea, trebuie monitorizat permanent stadiul în care se
af1ă planul de acţiune la un moment dat. Aceasta este determinată de necesitatea
ca interconectarea tuturor unităţilor administrative implicate să fie operaţională
(persoanele de contact trebuie să fie identificate), şi de gradul înalt de corelare
care trebuie asigurat între diferitele proiecte.
Pe de o parte, o administraţie dată va fi afectată de numărul de
proiecte diferite, iar pe de altă parte, unele aspecte pentru care sunt prevăzute
acţiuni specifice (semnătura digitală, cartea de identitate electronică "ID card",
interconectarea administrativă etc.) necesită aportul mai multor unităţi care
trebuie coordonate, nu numai între ele, fiecare cu fiecare, ci şi cu proiectele
specifice cu care interacţionează. Aceste interacţiuni, care constituie în fapt
principala valoare adăugată specifică planului de acţiune pe termen scurt, se
impun a fi conduse printr-o activitate operaţională specifică.

Unitatea de management a programului

Crearea programului de activitate, derivat din strategia


Guvernului, respectiv din planul de acţiune, va însemna de fapt lansarea
programelor de tehnologie informaţională cu participarea mai multor organisme
ale administraţiei publice centrale şi locale.
Este necesară instituirea unui organism executiv independent,
cu abilităţi, pentru managementul de program, format din specialişti desemnaţi de
Ministerul Administraţiei Publice şi de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei
Informaţiei şi localizat în cadrul Ministerului Administraţiei Publice.
Acest organism se va preocupa de coordonarea şi
managementul de proiect pentru toate activităţile care implică organisme ale
administraţiei publice centrale şi locale şi va fi responsabil pentru atingerea
27
obiectivelor planului de acţiune. Acesta va conduce direct integrarea
subproiectelor realizate independent de diferite organisme, atât în ceea ce priveşte
planificarea, cât şi condiţiile tehnice şi funcţionale.
Organismul nu va furniza servicii şi nu va conduce sisteme sau
infrastructuri, dar poate îndeplini în mod direct sarcina de a desemna proiectele
secundare necesare pentru atingerea obiectivelor şi care nu pot fi atribuite
organismelor administraţiei publice centrale participante, ca şi orice alte activităţi
care pot constitui un factor comun al tuturor administraţiilor participante la fiecare
proiect.

Managementul programului de activitate

In ceea ce priveşte managementul operaţional al programului


de activitate se poate spune că acesta va fi atribuit unui organism permanent creat
în cadrul Ministerului Administraţiei Publice cu avizul Ministerului
Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei. Acest organism va asigura abilităţile
profesionale necesare exercitării noilor misiuni.

28
II. 4. Acţiuni de infrastructură: reţeaua naţională

Infrastructura tehnologică necesară pentru realizarea


planului de acţiune conţine o reţea naţională de tehnologie informaţională, o reţea
extranet guvernamentală completă care să interconecteze toate sistemele
informaţionale ale administraţiei publice centrale şi locale cu o alta de tip Internet
şi care să poată furniza protocoale echivalente tip Internet pentru toate domeniile
administrative.

Stadiul actual al reţelelor

Iniţiativele referitoare la reţea; aflate în prezent în uz,


reprezintă o imagine complexă, care face necesar ca rolul de coordonare şi
direcţionare să fie jucat de un organism competent:
- astfel singura reţea actuală guvernamentală care acordă servicii de
transport, asigurând reţelele intraguvernamentale şi serviciile de interoperabilitate,
care pot susţine relaţia standard dintre administraţiile centrale şi locale. Calitatea
de membru în reţeaua unică a administraţiei publice centrale obligatorie doar
pentru organismele administraţiei publice centrale. Extinderea preconizată trebuie
să permită o completă uti1izare ca o reţea clasa IP, pentru a abilita administraţii1e
publice locale să aibă acces la serviciile unităţilor administraţiei publice centrale.
- În prezent se creează sau au fost deja create numeroase reţele
teritoriale utile, promovate în general de către administraţiile judeţene sau de către
alte autorităţi locale: municipi, oraşe, comune etc.
- Multe unităţi ale administraţiei publice centrale se străduiesc să
creeze în mod independent reţele de sector pentru interconectarea serviciilor lor
descentralizate, practic, la nivel local acest lucru creează o situaţie complexă de
necoordonare.
Lipsa liniilor directoare şi a unui organ de coordonare a
interconectării complete a tuturor reţelelor administraţiilor publice ameninţă cu
apariţia unor situţii de conflict între managerii diferitelor reţele (între managerii
reţelei administraţiei publice şi cei ai reţelelor judeţene).

Reţeaua naţională a administraţiei publice

29
Stadiul actual al tehnologiei şi pieţei face ca interconectarea
rapidă a tuturor organismelor administraţiei publice centrale şi locale, prin reţeaua
extranet organizată după un model de interoperabilitate, care să asigure aşezarea
tuturor beneficiarilor pe palier de egalitate, să fie un obiectiv realist.
Reţeaua naţională de tehnologie informaţională poate fi
creată prin următoarele două acţiuni coordonate:
- În primul rând să se realizeze interoperabilitatea dintre reţelele
judeţene şi reţeaua unică a administraţiei publice centrale;
- În al doilea rând să se creeze o reţea extranet virtuală, care se
acopere întreg teritoriul ţării, pentru acele judeţe care nu sunt încă deservite de
alte iniţiative locale.
Realizarea interoperabilităţii în reţelele teritoriale existente
este o precondiţie pentru descentralizarea multor funcţii administrative, la care
autorităţile administraţiei publice centrale şi locale trebuie să participe efectiv,
parţial cu stimulente financiare, pentru judeţele ale căror obiective nu corespund
întocmai obiectivelor lor instituţionale.
Acoperirea teritorială naţională a autorităţilor administraţiei
publice locale va fi realizată printr-o acţiune secundară, făcând disponibilă o
singură reţea extranet.
Astfel va fi posibilă utilizarea unei singure infrastructuri pentru
a construi reţele de sector pe care organismele administraţiei publice centrale le
realizează în prezent prin forţe proprii, obţinându-se astfel economii
considerabile.

Reţeaua extranet a administraţiiIor publice locale.

Piaţa serviciilor IP oferă acum soluţii care acum câţiva ani


erau inaccesibile, pentru crearea unor reţele informaţionale fără a investi în
infrastructura fizică. Furnizorii de servicii Internet (ISP) şi operatorii de
telecomunicaţii oferă acum servicii de acces la Internet, servicii de creare a unor
reţele virtuale private (VPN) şi altele; practic ei au un catalog complet de servicii
necesare pentru realizarea de reţele Intranet sau extranet ale oricărei organizaţii.
Aceste servicii constituie cu siguranţă modalitatea necesară pentru interconectarea
pe palier de egalitate a tuturor administraţiilor publice.
Reţeaua extranet care se preconizează să fie creată va fi un
multifurnizor virtual de tip IP (furnizor de informaţii) dedicat administraţiei
publice locale, realizată printr-un contract de interconectare între furnizori.
30
Reţeaua extranet va fi creată prin trecerea în revistă a
furnizorilor ce garantează servicii de un nivel standard IP minim şi
interoperabilitate totală între autorităţile administraţiei publice centrale, folosind
serviciile de tip IP ale oricăruia dintre furnizorii de pe listă.
In ceea ce priveşte contractul de interconectare şi
interoperabilitate dintre furnizori este identic din punct de vedere tehnic şi
managerial cu cel pe baza căruia funcţionează Internetul. Pentru toate aceste
scopuri şi intenţii reţeaua este echivalentă cu o reţea Internet privată pentru
administraţia publică.
Astfel, pentru a pătrunde pe listă furnizorii vor trebui să
îndeplinească cerinţe de natură economică, de acoperire teritorială şi de nivel
standard minim impus al serviciilor garantate.
Autoritătile administraţiei publice locale îşi vor alege
furnizorul de servicii de pe listă, folosind propriile criterii la compararea ofertelor
de pe piaţă, asigurând garanţia nivelului serviciilor şi a interoperabilităţii cu toate
celelalte administraţii.
Integrarea reţelei extranet cu reţelele existente se va face
respectând acelaşi model. Managerii reţelelor judeţene, de exemplu, vor fi
consideraţi fie ca făcând parte din listă, fiind integraţi deci automat în reţeaua
extranet, fie drept clienţi ai unora dintre furnizorii de pe listă. Reţeaua unică a
administraţiei publice va fi astfel considerată în mod special, conform acestui
model, ca furnizorul de servicii de acces la organismele administraţiei publice
centrale.
În acest context fiecare administraţie publică locală poate
selecta o reţea la care să se conecteze, dintre cele incluse în sistemul naţional de
interconectare, fără să prejudicieze capacitatea sa de a oferi serviciile specificate
la nivel naţional tuturor celorlalte organisme ale administraţiei publice centrale.

II. 5. Acţiuni ale administraţiei publice centrale

31
Proiectele propuse pe termen scurt sunt în totalitate vizate în
conformitate cu obiectivele impuse de Uniunea Europeană în cadrul iniţiativei "e-
Europe", pentru a permite accesul electronic atât la informaţii, cât şi la serviciile
principalelor organisme, prin crearea unui set de portaluri.
Portalurile sunt propuse, de asemenea, ca un mijloc de
accesibilitate, mai ales în combinaţie cu noile servicii de înaltă eficienţă, către alte
instrumente, cum ar fi semnătura electronică şi cartea de identitate electronică
(I.D. card), care sunt deja sau în curs de a fi prevăzute de lege, dar care, altfel, ar
putea părea inaccesibile şi inutile cetăţenilor şi agenţilor economici.
Pe parcursul planului de acţiune pe termen scurt ar fi
nerealist să se ceară crearea unui portal care să ofere o integrare totală a serviciilor
diferitelor organisme ale administraţiei publice centrale, aşa cum este prevăzut în
viziunea de perspectivă a programului "e-Government". Vor fi însă posibile,
paralel cu emiterea reglementărilor de rigoare, standardizarea interfeţei
portalurilor diferitelor organisme ale administraţiei publice centrale şi realizarea
procedurilor pentru un acces unitar atât la portalurile de informaţii, cât şi la cele
de furnizare de servicii de la principalele organisme.
Pentru a obţine rezultatele preliminate pe termen scurt trebuie
să se înceapă cu proiectele care sunt deja convenite, înainte de toate însă este
importantă alocarea resurselor necesare pentru conceperea proiectelor deja
localizate la nivelul diverselor organisme individuale ale administraţiei publice
centrale, în măsura în care obiectivele conţinute în plan sunt incompatibile cu
termenele prea mari, necesare obţinerii alocării de resurse din surse interne şi/sau
externe.

II. 5. 1. Portalurile de informaţii

In primul rând trebuie încurajată crearea arhivelor, garantarea


calităţii datelor conţinute şi permiterea accesului larg şi complet la acestea prin
intermediul portalurilor de informaţii, care uşurează accesul prin Internet şi
explorarea bazei de date a administraţiei publice.
Organismele individuale ale administraţiei publice centrale care
deţin baze de date relevante pentru cetăţeni şi agenţi economici îşi vor crea
separat aceste portaluri; totuşi ele trebuie să respecte setul comun de reglementări
ce vor fi, stabilite pentru crearea portalurilor publice.
Specificaţii pentru portaluri - obiectivele sunt următoarele:
- elaborarea unui standard comun pentru crearea portalurilor de
informaţii ale organismelor administraţiei publice centrale;
32
- elaborarea unei liste cuprinzând bazele de date de importanţă
naţională, care să fie accesibilă prin Internet, şi a planului de implementare a
acestei măsuri;
- monitorizarea stadiului de atingere a obiectivelor planului.

Portalul unic de reglementări juridice

În prezent există mai multe bănci principale de date


legislative şi juridice, şi un număr considerabil de altele secundare, cu moduri
diferite de accesibilitate şi fără nici un fel de procedură care să le permită să
devină unitare.
Astfel ăn acest sens se va crea un portal unic pentru a
facilita şi unifica accesul la documentaţia juridică, legislativă şi de reglementări,
disponibilă deja pe nenumărate web-site ale diverselor instituţii.
Identificarea documentelor va fi standardizată, permiţând
utilizatorilor să le exploreze, cunoscând căile şi conexiunile de referinţă dintre
documente, reducând la minimum prelucrarea manuală a textelor de publicat.
Pe lângă crearea unui puternic motor de căutare, proiectul
va elabora instrumentele necesare pentru simplificarea editări a textelor atât din
punct de vedere al conformităţii cu regulile tehnico-legislative, cât şi al
compatibilităţii formatului standard, constituind un instrument de tehnologie
informaţională care să răspundă cerinţelor de reordonare şi identificare a legilor
codificate care deja sunt în vigoare.
Din acest moment se va institui o bancă de date cuprinzând
legislaţia primară şi secundară care să permită o rapidă localizare, după subiect
sau domeniu, a tuturor documentelor pertinente, potenţând utilizarea cuvintelor-
cheie sau a codurilor semantice pentru căutare strict direcţionată, dupa subiect şi
după locaţia tuturor documentelor referitoare la un domeniu dat.
Mai mult, se prevede elaborarea unui instrument care să
uşureze evidenţa legilor în cadrul legal existent în funcţie de codul alocat,
utilizând atât tehnicile cunoscute de marcare a textului, cât şi tehnicile hipertext,
astfel încât să fie facilitate deopotrivă atât orientarea în "labirintul legislativ", cât
şi elaborarea coordonată a textelor de lege: utilizarea tehnologiei informaţionale
va permite depistarea automată a legilor din care decurge textul respectiv.

33
Banca de date a Ministerului Justiţiei şi Monitorul Oficial
al României

Ministerul Justiţiei deţine o bancă centrală de date juridice care


conţine documente legislative, juridice şi de pregătire juridică provenind de la
diverse surse. Sistemul de căutare, care trebuie să conţină o arie largă de funcţii,
necesită o modernizare morală şi tehnologică pentru a fi în pas cu celelalte ţări
membre ale Uniunii Europene.
Iar pentru a permite accesul on-line la Monitorul Oficial al României,
se va merge pe indexarea motorului de căutare al Portalului Legal Unic.

II. 5. 2. Portaluri de servicii

Portalurile pentru furnizarea serviciilor nu vor permite numai accesul


la informaţii, ci şi solicitarea interactivă de servicii sau efectuarea de tranzacţii.
Planul de acţiune vizează crearea unui portal de servicii către cetăţeni, unul pentru
servicii către agenţi economici, un portal specializat pentru servicii de angajare a
forţei de muncă şi unul special pentru certificări.
Una dintre trăsăturile-cheie ale introducerii portalurilor este
standardizarea sistemelor de accesare, autentificarea ulterioară şi autorizarea
solicitărilor de servicii.
Accesul la portalurile de servicii va necesita, de asemenea, utilizarea
semnăturilor digitate ca mijloace legale de validare a declaraţiilor transmise.
Cartea de identitate electronică (I.D. card) este un card de plastic
prevăzut cu un chip electronic, folosit ca instrument de editare şi autentificare a
semnăturilor, poate fi utilizat ca mijloc de identificare în vederea accesării
portalurilor de servicii. Aceasta va evita proliferarea cardurilor specializate; altfel,
în absenţa unei soluţii standard, fiecare organism al administraţiei publice va
putea crea propriul card de acces la serviciile sale.

Portalul de servicii unitare pentru cetăţeni


34
Crearea unui portal care să materializeze accesul nelimitat al
cetăţenilor la serviciile unitare integrate constituie scopul final al Strategiei
Guvernului privind IAP, respectiv al planului de acţiune. Proiectul este cel mai
complex din punct de vedere organizatoric şi tehnic, iar realizarea lui va atrage
intr-o fază iniţială numeroase şi importante impedimente şi constrângeri.
Realizarea portalului va necesita mai întâi completarea, şi unificarea
reţelei naţionale de interconectare a tuturor administraţiilor publice centrale şi
completarea sistemului unitar de înregistrări de stare civilă, ceea ce constituie un
obiectiv pe termen lung, pe termen scurt vor fi luate măsuri preliminare,
preparatorii, cum ar fi studiul de fezabilitate şi procedurile de licitaţie deschisă,
necesare pentru ca proiectul, să devină operaţional pentru un prim grup de
servicii.
Integrarea serviciilor către cetăţeni se poate realiza pe termen scurt
numai printr-o coordonare unitară a proiectelor pe care administraţiile publice
centrale le-au demarat deja separat.
Într-o prima fază a operaţiunii de instalare a portalului de servicii
pentru cetăţeni s-a realizat un portal unic pentru administraţia publică centrală,
plasat între cetăţeanul-utilizator şi siteurile, existente deja, ale Ministerului
Administraţiei Publice, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Muncii şi
Solidarităţii Sociale etc., având sarcina de a uniformiza procedura de utilizare şi
de a standardiza cel puţin funcţiile de identificare a cetăţeanului şi de autorizare a
accesului la aceste servicii.
Astfel cetăţenii vor putea folosi portalul unic pentru a găsi formulare,
oferite ca tipizate de către organismele administraţiei publice centrale, pentru a le
completa şi a înainta diverse rapoarte şi declaraţii, precum şi pentru a transmite
cereri de solicitare a unor diferite servicii.

Exemplu : Declaraţia de interese, Declaraţia de avere apărute din


nevoia de realizare a transparenţei în administraţia publică şi fiind şi o modalitate
principală pentru lupta împotriva corupţiei, astfel încât, oricine este interesat poate
intra pe Internet şi poate citi declaraţiile de avere ale persoanelor publice.
Declaraţia de avere are următorul conţinut:
Subsemnatul (a)………………………, având funcţia de ……………
la ………………………., declar pe propria răspundere, că împreună cu familia
deţin următoarele active şi datorii.
( 1) Bunuri imobile
35
1. Terenuri (se vor declara şi cele aflate în alte ţări) :

Adresa Categoria Anul Suprafaţa Cota parte Valoarea de Modul de Titularul


dobândirii impozitare dobândire

2. Clădiri (se vor declara şi cele aflate în alte ţări) :

Adresa Categoria Anul Suprafaţa Cota parte Valoarea de Modul de Titularul


dobândirii impozitare dobândire

(2) Bunuri mobile


1. Autovehicule/autoturisme, tractoare, maşini agricole, şalupe, iahturi
şi alte mijloace de transport care sunt supuse înmatriculării, potrivit legii :

Natura Marca Nr. bucăţi Anul de fabricaţie Modul de dobândire

2. Bunuri sub formă de metale preţioase, bijuterii, obiecte de artă şi de


cult, colecţii de artă şi numismatică, obiecte care fac parte din patrimoniul cultural
naţional sau universal sau altele asemenea, a căror valoare însumată depăşeşte
5.000 Euro (se vor declara şi cele aflate în alte ţări) :

Descriere sumară Anul dobândirii Valoare estimată

(3) Bunurile mobile, a căror valoare depăşeşte 1000 Euro fiecare, şi


bunuri înstrăinate în ultimele 12 luni :

Natura Data înstrăinări Persoana către care s-a Forma înstrăinării Valoarea
36
bunului înstrăinat
înstăinat

(4) Active financiare


1. Conturi şi depozite bancare, fonduri de investiţii, forme echivalente
de economisire şi investite, dacă valoarea însumată a tuturor acestora depăşeşte
5.000 Euro (se vor declara şi cele aflate în alte ţări) :

Instituţia care Tipul Valuta Deschis în anul Sold/valoare la zi


administrează şi
adresa acesteia

2. Plasamente, investiţii directe şi împrumuturi acordate, dacă valoarea


de pe piaţă însumată a tuturor acestora depăşeşte 5.000 Euro (se vor declara şi
cele aflate în alte ţări) :

Emitent titlu/societatea în care este acţionar sau Tipul Număr de titluri/cota de Valoarea totală la zi
asociat/beneficiar de împrumut participare

3. Alte active producătoare de venituri nete, care însumate depăşesc


echivalentul a 5.000 Euro pe an (se vor declara şi cele aflate în alte ţări) :
……………………………………………………………………

(5) Datori (inclusiv taxe neachitate), ipoteci, garanţii emise în


beneficiul unui terţ, bunuri achiziţionate în sistem leasing şi alte asemenea bunuri,
dacă valoarea însumată a tuturor acestora depăşeşte 5.000 Euro (se vor declara şi
cele aflate în alte ţări) :

Creditor Contractat în anul Scadent la Valoare

(6) Cadouri, servicii sau avantaje primite gratuit sau subvencţionate


faţă de valoarea de piaţă, din partea unor persoane, organizaţii, societăţi
comerciale, regii autonome, companii/societăţi naţionale sau instituţii publice
37
romăneşti sau străine, inclusiv burse, credite, garanţii, decontări de cheltuieli sau
alte asemenea, a căror valoare individuală depăşeşte 300 Euro.

Cine a realizat venitul Sursa venitului : nume Serviciul prestat/obiectivul Venitul anual încasat
adresa generator de venit

(7) Venituri ale declarantului şi şi ale membrilor săi de familie,


realizate în ultimul an fiscal încheiat (se vor declara şi cele aflate în alte ţări) :

Cine a realizat venitul Sursa venitului : nume, Serviciul Venitul anual încasat
adresa prestator/obiectivul
generat de venit

In ceeea ce priveşte portalul unic, acesta va institui un sistem unic de


autentificare şi autorizare pentru toate departamentele administraţiei publice
centrale şi va folosi cartea electronică de identitate (I.D. card) ca unicul mijloc de
recunoaştere, iar semnătura digitală va conferi autenticitatea declaraţiilor la care
acest lucru este obligatoriu.
In acest fel organismele administraţiei publice centrale se pot uni şi
pot folosi în comun serviciile autorităţii de certificare.

Portalul serviciului de certificare

38
Aceasta urmăreşte să implice organismele administraţiei publice
centrale care deţin bănci de date dintre cele mai semnificative în realizarea
scopurilor propuse privind autocertificarea. Fiind deja informatizate întrun stadiu
mai mult sau mai puţin avansat, acestea vor fi implicat într-un proiect comun de
accesibilitate on-line, în scopul de a permite autocertificarea pe care legislaţia o
prevede, cu respectarea legilor referitoare la confidenţialitatea datelor personale.
Pentru realizare mai întâi se va crea un portal unic pentru
administraţiile implicate, cu acces limitat la funcţionarii publici ai administraţiilor
care solicită acest lucru, abilitându-i pe aceştia atât pentru verificarea pe loc a
informaţiilor de autocertificare necesare acordării unui serviciu, cât şi pentru a
proceda la verificări ulterioare, inclusiv a celor privind autenticitatea ştampilelor
de pe declaraţiile de autocertificare. Portalul va avea, de asemenea, un sector
informaţional şi va oferi un instrument operativ pentru afişarea informaţiilor
necesare verificării.
În a doua fază a proiectului portalul va fi capabil să ofere servicii
direct, accesibile procedurilor de tehnologie informaţională ale administraţiilor ce
solicită acest lucru, asigurând astfel accesul total automatizat la administraţiile
abilitate să ofere astfel de certificări.
Pentru ca acest proiect să ofere accesul complet la toate principalele
date de certificare va fi necesară includerea registraturilor civile municipale
printre administraţiile accesibile. Cu excepţia cazurilor de acces doar la
registratura locală a organismului solicitat, în general acest lucru se va putea
realiza o dată cu definitivarea proiectului de integrare a registrelor civile în sine.

Portalul pentru servicii de angajare a forţei de muncă

Portalul pentru servicii de angajare a forţei de muncă va servi la


găsirea de slujbe şi de solicitahţi on-line.
Acesta este unul dintre serviciile vizate pentru Sistemul Informaţional
al Muncii. Proiectul urmăreşte ca acest serviciu să devină operaţional mai
devreme atât la nivel local, cât şi la cel naţional.
Judeţele pot realiza şi demara un portal local, activând astfel serviciul
între judeţele limitrofe, iar apoi, în cooperare cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii
Sociale, vor furniza un serviciu la nivel naţional.
Acest proiect necesită o puternică coordonare cu administraţiile
judeţene. În consecinţă, va fi susţinut prin ajutoare financiare şi din partea
39
autorităţilor locale, care trebuie să stimuleze instituirea acestor sisteme
interoperaţionale.

Portalul pentru servicii către agenţi economici

Acest proiect va realiza strict interoperabilitatea între unităţile


Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, pe de o parte, şi Registrul Camerei de
Comerţ şi Industrie, pe de altă parte. Sistemele informaţionale ale acestor
organisme vor asigura permanent concordanţa strictă a datelor conţinute de
arhivele lor.
Astfel agenţii economici, utilizând un set unitar de formulare, vor
putea transmite printr-un singur portal diferitelor organisme, tipizatele de
raportare cerute de lege. Portalul va verifica veridicitatea informăţiilor raportate
faţă de cele conţinute în Registrul Camerei de Comerţ şi Industrie şi va transmite
organismelor respective datele solicitate în mod expres.
De asemenea, portalul va oferi serviciile necesare pentru autentificarea
şi autorizarea accesului; oarecum şi pentru confirmarea rapoartelor, graţie
semnăturii digitale, permiţând astfel trasmiterea declaraţiilor semnate şi care, în
acest mod, vor deveni în mod legal valabile.

II. 6. Acţiuni ale administraţiilor judeţene şi locale

40
Rolul judeţelor în strategia Guvernului, respectiv în planul de acţiune
Administraţiile publice locale constituie un pas esenţial în implementarea
Strategiei Guvernului privind IAP, acest lucru din următoarele motive:
- Judeţele au un rol crucial în acţiunea efectivă de descentralizare a
administraţiei în domeniul serviciilor publice (muncă, învăţământ, finanţe,
sănătate etc.).
- Judeţele pot juca un rol din ce în ce mai important, atât la nivel
naţional, cât şi european, în dezvoltarea societăţii informaţionale la nivel local,
prin dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor.
- Judeţele pot activa, împreună cu propriile administraţii publice locale
(municipale, orăşeneşti, comunale), adoptarea cooperării administrative şi
integrarea furnizării de servicii.
Judeţele, în concordanţă cu propria viziune şi strategie, vor decide
asupra unei mari părţi a acestor iniţiative, în mod individual şi separat.
Planul de acţiune pe termen scurt se referă mai ales la iniţiativele ce
sunt necesar a fi instituite şi la procedurile de coordonare şi cooperare dintre
judeţe în scopul de a garanta omogenitatea serviciilor pe plan naţional, schimbul
interactiv de idei, resurse şi experimente, precum şi realizarea de economii.
Coordonarea dintre judeţe va maximiza recuperarea investiţiilor în
inovarea tehnologică pe care Guvernul intenţioneaza să o promoveze la nivel
local; deci o condiţie necesară o constituie transferul resurselor de la administraţia
publică centrala către administraţia publică judeţeană.

Interoperabilitatea reţelelor judeţene

Judeţele joacă un rol esenţial în crearea principalelor infrastructuri şi


servicii necesare pentru implementarea sistemului informaţional unitar al
României.
Astfel multe judeţe au promovat şi parţial deja au constituit reţele
destinaţe să interconecteze propriile administraţii publice locale.
În acelaşi scop există şi alte organisme şi administraţii publice locale
care au promovat reţele locale la nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor.
O principală sarcină în cadrul planului de acţiune constă în
interconectarea şi asigurarea interoperabilităţi tuturor acestor reţele cu reţeaua
unică a administraţiei publice, în scopul de a crea o reţea naţională, permiţând ca
41
toate unităţile şi administraţiile publice locale, împreună cu organismele
administraţiei publice centrale, să opereze interactiv de pe picior de egalitate şi să
facă schimb de aplicaţii necesare serviciilor furnizate.

Servicii secundare şi servicii în sprijinul descentralizării.

Managerii reţelelor naţionale vor trebui să furnizeze, prin propriile


aplicaţii, toate serviciile aplicative secundare, precum şi pe cele ce susţin
desdentralizarea, pentru a permite cooperarea aplicativă şi armonioasă dintre
administraţiile publice locale şi centrale, indiferent de reţeaua la care fiecare
dintre ele este conectată; acest lucru, va fi menţionat în studiul de fezabilitate.
Prioritatea maximă va fi acordată serviciilor descentralizate din domeniul muncii,
finanţelor publice, sănătăţii etc., precum şi cele referitoare la integrarea registrelor
civile.
In ceea ce priveşte constituirea reţelei naţionale, care este un obiectiv
comun la nivel naţional şi o acţiune esenţială pentru infrastructură şi care la
rândul său constituie o condiţie preliminară a Strategiei Guvernului, va fi
coordonată şi condusă de unitatea de elaborare a strategiei, în componenţa sa
urmând să fie reprezentate atât autorităţile administraţiei publice centrale, cât şi
cele locale, evitându-se astfel competiţia neloială dintre managerii diferitelor
reţele.
Proiectul sinergic prevede măsuri pe care judeţele trebuie să le ia în
mod independent, pentru ca obiectivul strategic urmărit să fie susţinut şi finanţat
de către cei vizaţi.

Administraţia publică locală – personaj principal în Strategia Guvernului

Administraţiile publice locale, în special cele municipale, sunt


personajele principale în Strategia Guvernului privind IAP; ele sunt acelea care
vor trebui să creeze interfaţa, ghişeele pentru furnizarea serviciilor unitare către
cetăţeni.
Insă date fiind diferenţele de mărime, de ocupare a forţei de muncă şi
de capacitate de a utiliza tehnologia modernă, trebuie lansată o strategie care să nu
accentueze şi mai mult diferenţele, la nivelul serviciilor locale, dintre diverşi
cetăţeni şi agenţi economici, aceasta în funcţie de locul unde activează.

42
Trebuie accelerate nu numai computerizarea completă a organismelor
administraţiei publice locale ci şi conectarea lor la una dintre reţelele regionale
accesibile la nivel local; mai presus de orice; în acelaşi timp trebuie accelerată
posibilitatea transmiterii on-line a serviciilor standard, definite clar pentru fiecare
tip de organism al administraţiei publice centrale.
Principala problemă constă sau în stimularea preluării soluţiilor
tehnologiei informaţionale adoptate deja de către alte administraţii publice locale
sau unităţi ale administraţiei publice centrale ori în oferirea unor soluţii la cheie,
inclusiv a serviciilor de susţinere aferente.
Pentru administraţiile municipale o importanţă specială o prezintă
transmiterea serviciilor de registratură şi stare civilă, în concordanţă cu nevoia
generală de integrare la nivel naţional a registrelor şi cu nevoia specifică de
susţinere a portalului pentru serviciul de certificare.
Trebuie susţinută, de asemenea, dezvoltarea reţelelor civile de către
reţelele administrative orăşeneşti, reţele care pot furniza nu numai servicii
publice, dar care încurajează şi participarea cetăţenilor, promovând aspectele
sociale şi productive ale reţelei.

Dezvoltarea reţelelor civice

Dezvoltarea reţelelor civice va cuprinde următoarele tipuri de servicii:


- furnizarea de servicii on-line;
- servicii pentru participarea cetăţenilor în activitatea administrativă şi
în procesul decizional;
- servicii pentru instruire, utilizarea nonprofitului şi sectorul
organizaţiilor neguvernamentale, care să furnizeze servicii publice pentru întărirea
coeziunii sociale, pentru promovarea dezvoltării statutului socioeconomic, pentru
dezvoltarea cooperării, productive dintre tinerii angajaţi în activităţi nou-apărute.

II. 7. Integrarea registrelor de stare civilă

43
Actuala fragmentare a dosarelor cu înregistrări de stare civilă şi
familie, existente la nivelul tuturor municipiilor, oraşelor şi comunelor, constituie
unul dintre principalele obstacole în realizarea practică a Strategiei Guvernului
privind IAP, conform căreia cetăţeanul:
- nu este obligat să furnizeze informaţii care sunt deja în posesia
administraţiei publice, nici chiar în forma de autocertificare;
- poate anunţa autorităţile, o singură dată, despre orice modificare
survenită în datele sale personale, de cele mai multe ori aceasta reprezentând o
schimbare inclusă în registrele de stare civilă;
- poate beneficia de servicii din partea administraţiei publice numai
prin simpla accesare, fizică sau virtuală, a oricărui ghişeu, indiferent de locul său
de rezidenţă.
Realizarea integrării înregistrărilor municipale de stare civilă
constituie desigur o provocare, care implică nu numai complicaţii legislative şi
organizaţionale enorme, ci şi unele probleme de tehnologie informaţională şi de
sistem.

II. 7.1. Interacţiunea dintre administraţiile publice


centrale şi locale

Respectând condiţiile de securitate şi de confidenţialitate impuse de


lege, solicitările şi tranzacţiile efectuate dus-întors între administraţiile publice
centrale şi cele locale pot fi afectate, cel puţin din punct de vedere tehnic, direct şi
fără intermediar, de către serviciile cu valoare adăugată oferite de managerii
reţelei judeţene, teritoriale sau de altă categorie la care municipiul, oraşul sau
comuna este conectată.
Din acel moment, fără a se afecta securitatea şi confidenţialitatea,
restricţiile legislative şi de autorizare, care în prezent limitează schimbul de
informaţii on-line dintre administraţiile publice locale şi alte organisme
guvernamentale centrale şi locale care vor fi astfel eliminate.

Accesul la serviciul de certificare a înregistrărilor

44
de stare civilă

În condiţii similare de securitate şi confidenţialitate garantată


autoritatea locală trebuie să asigure prin serviciile sale accesul la toate datele
relevante scopului certificării pe care le deţin, pentru a permite funcţionarea
completă a portalului serviciului de certificare.

II. 7. 2. Indexul registrelor de stare civilă.

Un sistem unitar al registrelor de stare civilă presupune crearea şi


coordonarea unui index al rezidenţilor, un index al înregistrărilor de stare civilă,
care este necesar atât pentru a localiza, cât şi pentru a verifica şi a păstra
conţinutul datelor personale la nivel naţional. Indexul este conectat la codul unic
de identificare a cetăţeanului, în prezent denumit codul numeric personal.
Insă trebuie menţionat că indexul nu va conţine datele personale ale
cetăţeanului, care aparţin exclusiv oraşului de rezidenţă, ci doar un minimum de
date necesare pentru localizarea unor astfel de informaţii sau pentru un acces
rapid la ele.

Dezvoltarea şi managementul indexului înregistrărilor


de stare civilă

Indexul înregistrărilor de stare civilă va fi dezvoltat şi coordonat de


Ministerul Administraţiei Publice printr-un serviciu accesibil on-line pentru toate
autorităţile publice locale, care vor fi antrenate în acţiunea de creare şi de
actualizare a indexului national.
Aceasta va fi un motiv pentru care municipiile, oraşele şi comunele
vor fi solicitate să comunice prin reţea, direct sau indirect, managerului de index
doar acele schimbări din datele personale, care vor produce schimbări în index,

45
ca: naşteri, decese, schimbări de domiciliu şi orice alte informaţii relevante care
au legătură cu redactarea documentelor de identitate.
Orice alte servicii disponibile din partea managerului de index, cum ar
fi medierea accesului la fişierele administraţiei publice centrale pentru
administraţiile publice locale şi viceversa sau medierea în anunţarea unor
evenimente personale, vor fi furnizate autorităţilor publice locale în concordanţă
cu algoritmul logic stabilit şi nu în mod exclusiv.
Indexul va face posibilă furnizarea de servicii către cetăţeni; oferindu-
le acestora o viziune unitară asupra înregistrărilor de stare civilă în totalitatea lor,
incluzând serviciile electorale, cartea de identitate (I.D. card) şi alte servicii legate
de rezidenţă.

II. 7. 3. Anunţarea schimbărilor din datele personale

Anunţarea schimbărilor survenite în registrul de stare civilă va fi


făcută managerului de index de la nivelul autorităţilor locale fie direct, fie prin
serviciul de notificare a evenimentelor, utilizându-se în acest scop aceleaşi
proceduri folosite pentru anunţarea oricăror alte organisme interesate ale
administraţiei publice centrale.
Un serviciu general de notificare a evenimentelor care poate produce
schimbări în datele personale din registrul de stare civilă sau în statutul familial
este nu numai de dorit; ci şi indispensabil, pentru a se asigura faptul că
informaţiile despre fiecare cetăţean, deţinute de toate organismele administraţiei
publice centrale sau locale, în scopul îndeplinirii sarcinilor specifice, sunt corecte
şi actualizate.
Putem observa însă că tehnologia actuală permite crearea unor
sisteme general valabile de notificare a evenimentelor către toate organismele
interesate implicit de aceste schimbări survenite.

Serviciul naţional de notificare a evenimentelor

46
Un serviciu de notificare a evenimentelor va fi instituit ca un serviciu
cu valoare adăugată al reţelei naţionale.
Ca infrastructură, managerii fiecăreia dintre reţelele componente vor
coopera între ei, astfel încât evenimentele vor putea fi anunţate nu numai
administraţiei publice centrale, ci şi administraţiilor publice locale interesate.

II. 8. Sistemul de schimburi interactive dintre registrele


de proprietate şi autorităţile administraţiei publice locale
47
Această acţiune constă în completarea sistemului pentru schimburi
interactive de date dintre registrele de proprietate şi administraţiile publice locale.
Obiectivele proiectului sunt :
- să facă accesibile serviciile oficiilor teritoriale, cum sunt: verificarea
şi certificarea registrelor de proprietate, verificarea registrelor de ipotecă,
schimbările survenite în procedurile de înregistrare şi in registrele de proprietate,
atât cetăţenilor, cât şi administraţiilor publice locale;
- să creeze un serviciu la nivel naţional care să susţină constatarea,
validarea şi actualizarea taxelor de proprietate, care ulterior să fie folosite de către
administraţiile publice locale, cetăţeni, agenţi economici, notari publici, specialişti
etc;
- să facă accesibile pentru întregul teritoriu naţional toate băncile de
date cadastrale derivate din registrele de proprietate, ca o bază comună de
informare în scopul dezvoltării evaluării şi planificării teritoriale.
Acţiunile vor determina:
- Întărirea sistemului Ministerului Finanţelor Publice, extinzând
conexiunile sale la nivelul tuturor autorităţilor locale şi creând poluri locale de
concentrare la nivel de judeţe. Fluxul de informaţii va deveni de tip "dus-întors",
prin schimburi interactive reale de informaţii între autorităţile locale şi direcţiile
judeţene, atât în ceea ce priveşte datele, cât şi accesibilitatea şi folosirea în
comuna băncilor de date.
- Crearea unui serviciu la nivel naţional care să susţină constatarea,
validarea şi actualizarea taxelor municipale de proprietate, extins nu doar la
nivelul administraţiilor publice locale, ci şi la cetăţeni şi specialişti. Acest lucru se
va realiza prin:
- Extinderea sistemului de schimburi interactive dintre registrele de
proprietate şi autorităţile locale - direcţionat mai ales către cele din urmă - pentru
a se accesa serviciile de roluri şi taxe, utile în verificarea vărsării taxelor
municipale, de proprietate către stat, ajutând astfel la accesul direct la fişierele
Ministerului Finanţelor Publice;
- Crearea unui portal - fereastră a taxelor de proprietate, destinat, în
special, cetăţenilor, agenţilor economici, tehnicienilor, specialiştilor, finanţiştilor
şi notarilor cu funcţii specifice formalităţilor de evidenţă exactă a proprietăţilor.
Fereastra taxelor de proprietate va permite utilizatorilor să solicite informări
asupra situaţiei individuale proprii, referitoare la rolurile şi taxele datorate, să le
48
compare cu alte poziţii din registrul de proprietate, să evalueze dobânzile aferente,
să constate eventualele contradicţii şi să reclame administraţiei publice locale
poziţiile contradictorii privind registrul de proprietate şi/sau asupra rolului şi
taxelor datorate. Acest lucru va face posibilă verificarea tuturor contradicţiilor şi
actualizarea datelor referitoare la proprietar, coduri de taxe, orice proprietate
neînregistrată ori care nu are o declaraţie de impunere aferentă sau cu inadvertenţe
între registrul de proprietate şi datele de evidenţă la nivel de localitate.

II. 9. Cartea de identitate electronică (I.D. card)

49
Cartea de identitate electronică (I.D. card) va fi folosită nu doar ca
document de identitate personal, dar şi ca singurul card multifuncţional de acces
la toate serviciile administrative on-line ce solicită un anumit grad de identificare
a utilizatorului. .
Semnătura digitală conţinută de cardul electronic I.D. va fi principalul
mijloc de acces garantat la informaţiile şi serviciile on-line furnizate de agenţiile
publice şi private şi poate asigura valabilitatea legală a documentelor transmise
electronic.
În scopul distribuirii acestor carduri municipalităţile vor trebui să
întocmească propriile registre de stare civilă adresabile prin indexul registrelor de
stare civilă şi vor trebui să anunţe Ministerul Administraţiei Publice - Serviciul de
evidenţă informatizată a persoanei numai asupra evenimentelor care produc
schimbări în index, fără să fie nevoite să apeleze la alte servicii auxiliare.

II. 9.1. Emiterea cărţii de identitate electronică

Până la finalizarea studiului de fezabilitate coordonat de Ministerul


Administraţiei Publice, în colaborare cu câteva administraţii municipale, va
începe un proiect - test privind procedura de emitere a cărţilor de identitate
electronice (I.D. cards).
In acest proiect – test este prevăzută distribuirea a 100.000 de carduri
I.D. către municipiile participante. Pe perioada acestei faze de lucru serviciile
implicate vor fi cele locale, care au fost dezvoltate şi funcţionează în cadrul
municipalităţilor participante.
Când prima fază va fi finalizată vor fi emise 1.000 000 de carduri
I.D. care vor putea fi utilizate pentru accesul la serviciile de la nivel naţional.
Se va efectua un studiu care să menţioneze serviciile la scară naţională
ce vor putea fi accesate de posesorii cardurilor electronice I.D. şi va fi planificat
un program de dezvoltare acel puţin unui astfel de serviciu. Pentru ca proiectul să
constituie un succes pentru comunităţile locale este esenţial ca testarea să fie
extinsă suficient de mult pentru a garanta transparenţa proiectului şi pentru ca
noul card, care va fi un sistem de identificare la nivel naţional, să reprezinte, de

50
asemenea, încă de la început un instrument de acces la serviciile cetăţeneşti care
nu pot fi accesate utilizând actele de identitate actuale obişnuite.

II. 9. 2. Promovarea semnăturii digitale

Această acţiune -intenţionează să promoveze răspândirea şi utilizarea


semnaturii digitale.
După formarea registrului oficial al certificatorilor abilitaţi şi
asigurarea operabilităţii acestora semnătura digitală va deveni o realitate, fiind
utilizabilă nu numai de către cetăţeni sau agenţi economici, ci mai ales de către
persoane fizice cu împuternicire de semnătură.
Iniţiativele promoţionale vor servi de asemenea, la accelerarea
utilizării semnăturilor digitale de persoane fizice şi juridice, în special în relaţia
lor cu administraţia publică.
Apoi se va constitui un fond destinat dotării unităţilor administraţiei
publice centrale şi locale cu certificate de semnătură digitală pentru angajaţii lor.
Semnătura va face parte integrantă şi va fi inclusă în cartea de identitate
electronică I.D. pentru angajaţii care vor poseda deja un asemenea card.

II. 10. Informatizarea managementului documentelor

51
Serviciile de registratură informatizată a documentelor, în versiunea
lor cea mai avansată; vor face posibile câteva performanţe inovatoare. În afară de
posibilitatea de a înregistra documentele de hârtie tradiţională prin birourile de
registratură obişnuite, acestea vor face posibilă: înregistrarea electronică a
documentelor; conectarea directă a serviciului de registratură la sistemul de
completare şi arhivare; forme de acces mai eficiente şi o mai mare transparenţă a
actelor administrative; furnizarea de elemente ajutătoare utile la efectuarea
controlului managementului; testarea aplicaţiilor electronice în coordonarea
fluxului de documente.

Serviciile de registratură informatizată a documentelor

Înfiinţarea serviciilor de registratură informatizată a documentelor la


nivelul principalelor administraţii publice locale (judeţe şi oraşe mari) pentru toate
tipurile de formulare prevăzute în proiect, inclusiv obţinere, completare, înaintare
şi înregistrare.
Integrarea serviciilor de registratură informatizată a documentelor
presupune conectarea sistemelor locale, prin intermediul reţelei naţionale, la
serviciile de registratură ale organismelor administraţiei publice centrale va crea
astfel o reţea de manipulare a documentelor; constituind o condiţie preliminară
pentru folosirea programului de informatizare a registraturilor, în scopul asigurării
transparenţei.

II. 11. Procurarea electronică "e-Procurement"

52
Această acţiune este menită să difuzeze, să promoveze şi să dezvolte
comerţul electronic "e-Commerce" ca instrument de lucru guvernamental pentru
achiziţia de bunuri şi servicii. Noul instrument ar putea servi la atingerea câtorva
obiective:
- reducerea cheltuielilor pentru procurarea de bunuri şi servicii de către
administraţia publică;
- orientarea şi accelerarea procedurilor;
- asigurarea transparenţei totale la licitaţii;
- deschiderea pieţei de desfacere mai competitive.
Reglementările legale în vigoare şi cele în curs de adoptare vor face
posibilă procurarea electronică, mai ales în sensul de a introduce noi prevederi
privind ţinerea licitaţiilor on-line şi asigurarea balanţei cerere-ofertă în timp real,
asigurând astfel permanent organismelor guvernamentale condiţii optime de piaţă.
Publicarea caietelor de sarcini pentru licitaţii poate, de asemenea, să fie făcută
prin sistemele informaţionale electronice, iar reglementările vor fi emise în aşa fel
încât să facă noua metodă compatibilă cu actualele legi financiare.
Printr-o măsură adminisţrativă se vor institui două comitete de
coordonare care să monitorizeze şi să ghideze acest proces de transformare din
cadrul administraţiei publice centrale.
Aceleaşi proceduri pot fi adoptate şi de către administraţiile publice
locale pe bază de voluntariat.

Capitolul III. Instruirea şi specializarea funcţionarilor


53
publici.

III. 1. Activităţi de instruire şi specializare

Introducerea tehnologiei informaţionale în birourile de lucru la toate


nivelurile creează necesitatea unei instruiri corespunzătoare a funcţionarilor
publici. Nefamiliarizarea lor cu potenţialul oferit de noile tehnologii şi lipsa
instruirii aferente pot duce la o reacţie de respingere din partea acestora, afectând
efectul scontat al substanţialelor investiţii făcute de Guvern în acest domeniu.
Astfel conducerea de tip informaţional trebuie să conducă la:
- ridicarea nivelului de competenţă în utilizarea tehnologiei
informaţionale atât pentru cei care au deja abilităţi, cât şi pentru cei care utilizează
pentru prima dată un calculator;
- creşterea productivităţii tuturor celor care lucrează cu calculatorul;
- realizarea unei amortizări serioase a investiţiilor făcute în tehnologia
informaţională;
- asigurarea că toţi utilizatorii de calculatoare înţeleg cum poate fi
eficient folosită tehnologia informaţională şi că aceştia sunt familiarizaţi cu
problemele de calitate implicite;
- crearea de abilităţi care să determine pe oricine, indiferent de nivelul
şi felul şcolarizării, să dorească să devină o parte a "Societăţii informaţionale".
Mulţi funcţionari publici (estimare 30% din numărul lor total) sunt
deja familiarizaţi cu instrumentele tehnologiei informaţionale. Acest lucru este în
strictă concordanţă cu răspândirea folosirii calculatorului personal în cadrul
administraţiilor publice, care în prezent este variabilă. Programul de răspândire a
instrumentelor tehnologiei informaţionale şi a reţelelor informaţionale trebuie
însoţit de un program de instruire în operarea pe calculator.

III. 2. Instruirea primară

54
Această acţiune se concentrează pe instruirea funcţionarilor publici ca
utilizatori ai tehnologiei informaţionale, având două aspecte:
- furnizarea cunoştinţelor de bază privind operarea pe calculator
tuturor funcţionarilor publici;
- creşterea nivelului cunoştinţelor celor care deja au noţiuni de bază.
Cursurile de instruire şi perfecţionare vor urma modelul « Licenţei
Europene de Operare pe Computer » (ECDL) care a fost adoptat ca standard de
guvernele mai multor ţări. Ministerul Educaţiei şi Cercetării trebuie să recomande
această abordare tuturor liceelor cu profil tehnic; ECDL a fost propus tuturor
statelor membre ale U.E. ca certificat standard pentru calificarea de bază în
utilizarea calculatorului.
Acest plan asigură fiecărui funcţionar public un curs de instruire de 30
de ore atât pentru începători, cât şi pentru avansaţi. Cursurile ECDL vor fi
adaptate problemelor speciale legate de motivarea funcţionarilor publici. Pentru a
evita luarea oamenilor de la locul de muncă pe perioada instruirii se va recurge -
acolo unde va fi posibil la metodele învăţământului la distanţă.
Cursurile vor consta, în mare parte, în practica efectivă pe calculator şi
vor necesita structuri adecvate pe întregul teritoriu al ţării. Centre cu laboratoare
pentru instruirea şi certificarea ECDL vor fi înfiinţate în toate municipiile
reşedinţă de judeţ şi în multe licee, ca şi în câteva departamente universitare.
În prima fază în program au fost implicaţi aproximativ 250.000 de
angajaţi funcţionari publici.

II. 3. Cursuri de specializare

55
Această acţiune urmăreşte să accentueze şi să îmbunătăţească
abilităţile specifice cadrelor de conducere responsabile cu infrastructura
tehnologiei informaţionale, mai ales managerii de reţea, personalul de înregistrare
a documentelor şi personalul de la ghişeele de relaţii cu publicul, pentru a se
familiariza cu noile servicii şi a le face eficiente în slujba cetăţenilor, prin
familiarizarea acestora cu ultimele inovaţii tehnologice şi legislative.
Cursurile de specializare vor utiliza materialele metodologice de
instruire editate special de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi
de Ministerul Administraţiei Publice, acestea urmând să fie predate managerilor
de reţea. Ministerul Administraţiei Publice şi Ministerul Comunicaţiilor şi
Tehnologiei Informaţiei vor finaliza o convenţie de cooperare pentru acordarea de
consultanţă necesară organizarii acestor cursuri la nivel naţional.

Concluzii

56
Atât într-o primărie cât şi la guvern, calculatorul este foarte important.
Deşi Hotărârea Guvernului privind informatizarea administraţiei publice a apărut
în 2001, nici azi nu găsim necesarul de calculatoare într-o primărie, din lipsa
banilor sau din lipsă de personal calificat, din comoditate sau poate de frica
pierderii slujbei în favoarea calculatorului, reforma este încetinită. Nu ne rămâne
decât să ne gândim că peste ceva timp ne vom plătii impozitele de la calculatorul
personal, fără să pierdem ore sau zile, ne vom înregistra diverse cereri de eliberare
de acte (certificat de producător, autorizaţii, adeverinţe) folosind Internet-ul şi
vom primi actul mai repede decât în această perioadă când pentru o simplă
adeverinţă trebuie să pierdem câteva ore mergând de la un funcţionar public la
altul, pentru a fi verificaţi dacă am plătit impozitul, să plătim taxa de timbru la
caserie sau să luam timbru fiscal de la poştă, să aşteptăm redactarea adeverinţei şi
ca primarul şi secretarul s-o semneze apoi cel ce a redactat-o să o înregistreze …
prea mult timp pierdut şi chiar dacă nu este neapărat vina funcţionarilor publici,
nu se eliberează adeverinţe celor care nu-şi plătesc impozitele sau eventualele
amenzi primite ceea ce înseamnă timp pierdut degeaba, sau trebuie să aştepte
terminarea unei şedinţe pentru ca primarul şi secretarul localităţii să semneze
adeverinţa.
Deşi orice cerere, inclusiv cea pentru eliberarea unei adeverinţe,
trebuie soluţionată în maxim 30 de zile, cetăţeanul va vrea actul pe loc, cu greu va
accepta să revină a doua zi după el deoarece în acea zi poate nu se primeşte bani
la casierie sau primarul este plecat la o şedinţă.
Dar să ne imaginăm că în momentul în care avem nevoie de o
adeverinţă lansăm cererea cu ajutorul Internet-ului de la calculatorul personal,
aceasta este verificată şi ne este trimisă în câteva minute.
Să ne imaginăm că cetăţeanul care solicită un serviciu nu are nevoie
de nimic altceva decât de actele personale de identitate, indiferent de raza unităţii
administrativ teritoriale pentru care solicită respectivul serviciul public, şi că
odată cu respectivul cetăţean a fost identificat, sistemul informaţional al ghişeului
este capabil să asigure toate informaţiile necesare pentru autorizarea exercitării
serviciilor solicitate, asta indiferent de ce agenţie sau de departament deţin aceste
informaţii.
De asemenea, trebuie încurajată şi crearea arhivelor, garantarea
cantităţii datelor conţinute şi permiterea accesului blarg şi complet la aceasta prin
intermediul portarurilor de informaţii, care uşurează accesul prin Internet şi
exploatarea bazei de date a administraţiei publice.
Prin portalurile de servicii se va permite atât accesul la informaţii, cât
şi solicitarea de servicii sau efectuarea de tranzacţii.
Totuşi pentru ca lucrurile să meargă mai bine se observă nevoia
57
următoarei clasificări:
- crearea unui portal de servicii către cetăţeni;
- crearea unui portal de servicii către agenţii economici;
- crearea unui portal specializat pentru servicii de angajare a forţei de
muncă;
- crearea unui portal special de servicii pentru certificări.
Autenticitatea declaraţiilor, lucru obligatoriu în administraţia publică
şi care azi încă se realizează prin prezentarea buletinului/cartea de identitate, pe
viitor va fi înlocuită cu cartea electronică de identitate şi semnătura digitală.
Sau pentru cetăţenii care vor să ceară anumite informaţii, exemplu: de
ce acte are nevoie să se înscrie la ajutor social, şomaj?
În unele oraşe aceste informaţii se găsesc azi pe Internet iar accesul la
informaţii, privind administraţia publică, al cetăţenilor este necesar. În acest mod
oricine este interesat poate afla informaţii despre Consiliul judeţean, Prefectură,
administraţia publică locală. Majoritatea primăriilor au adrese de Internet şi
oricine poate afla informaţii şi adrese utile ce îi interesează, cum ar fi:
 Administratia Cimitirelor si Crematoriilor Umane - Sunt
oferite informaţii despre instituţie, un scurt istoric şi adrese utile.
 Administraţia Străzilor - Serviciu public de specialitate
juridică sub autoritatea Consiliului General al Capitalei, înfiinţat în 1992.
Site-ul include informaţii despre instituţie, structura organigramei, date
despre achiziţiile publice, harta municipiului şi informaţii de contact.
 AMOFM Bucureşti - Detalii despre Agenţia Naţională pentru
Ocuparea Forţei de Muncă, cu referinţe despre obiective, filialele locale şi
informaţii pentru agenţi economici şi de interes public.
 Brigada de Pompieri Dealul Spirii - Scurt istoric, servicii
oferite, prezentarea utilajelor specifice, informaţii utile, adrese şi imagini.
 Circumscripţie electorală - Prezintă membrii circumscripţiei
împreună cu fotografiile lor şi partidele din care fac parte.
 Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti -
Informaţii detaliate despre istoricul, organizarea şi activitatea instituţiei
publice, cu referinţe despre echipa managerială, centru de presă online,
statistici şi noutăţi din domeniul juridic.
 Guvernul României - Prefectura Municipiului Bucureşti -
Informaţii despre instituţie,legalitatea actelor, servicii publice
deconcentrate, programe, strategii şi proiecte de viitor.
 Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi Tehnologia
Informaţiei - Oferă detalii despre obiectul de activitate, organizare, o
secţiune cu formulare online şi liste cu adresele centrelor locale.
58
 Primăria Municipiului Bucureşti - Administraţia locală -
Informaţii utile despre primărie şi Bucureşti, acte normative emise, adrese
de instituţii, harta metroului, harta RATB şi harta oraşului.
 Primăria Sector 1 - Oferă detalii despre instituţie, consilul
local, adrese utile ale instituţiilor bucureştene publice şi noutăţi din
activitatea primăriei.
 Primăria Sectorului 2 - Noutăţi, informaţii despre organizare şi
conducere, acces la sistemul vocal de informare a cetăţenilor şi o secţiune
pentru plata online a taxelor şi impozitelor locale.
 Primăria Sectorului 3 - Detalii despre infrastructura, planul
urbanistic şi istoricul sectorului 3, cu ştiri şi informaţii despre primărie şi
consiliul local şi posibilitate de plată online a taxelor şi impozitelor locale.
 Primăria Sectorului 4 - Scurt istoric al instituţiei publice, cu
referire la structura şi administraţia primăriei şi a consiliului local,
informaţii de ordin personal despre primar şi viceprimar, lista instituţiilor
subordonate şi documente legislative de interes public.
 Primăria Sectorului 5 - Oferă acces la secţiunea de plată online
a impozitelor şi taxelor locale, cu liste ale instituţiilor de administrare şi
educaţie din sectorul 5, referinţe legislative şi informaţii utile pentru
vizitatori.
 Primăria Sectorului 6 - Prezentare detaliată a primarului,
viceprimarului şi a consiliului local, cu detaliere a organigramei şi
activităţii primăriei şi a consiliului local, statistici economice, proiecte şi
liste ale instituţiilor subordonate. Oferă posibilitate de plată online a taxelor
şi impozitelor locale.
 Agenţia de dezvoltare economică Timiş - Organizaţie non-
profit de tip serviciu public, înfiinţată în mai 1995, de către Consiliul
Judeţean Timiş, în parteneriat cu Primăria Municipiului Timişoara şi
Camera de Comerţ şi Industrie Timişoara, abiective organizaţiei sunt:
sprijinirea dezvoltării economico-sociale a judeţului Timiş, sprijinirea
întreprinzătorilor şi stimularea dezvoltării sectorului privat de întreprinderi
mici şi mijlocii, atragerea de investitorilor străini.
 Agenţia de Protecţie a Mediului Timişoara - Instituţie publică
finanţată de la bugetul de stat, cu personalitate juridică, aflată în subordinea
Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor. Sunt oferite informaţii despre
organizarea şi activităţile instituţiei.
 AJOFM Timiş - Sunt incluse scurte informaţii despre Agenţia
Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, alături de formulare tip, detalii
despre actele necesare angajatorilor şi şomerilor, liste cu posturile vacante
şi şabloane de Curriculum Vitae european.

59
 Circumscripţie electorală - Prezintă membrii circumscripţiei
împreună cu fotografiile lor şi partidele din care fac parte.
 Consiliul Judeţean Timiş - Informaţii despre instituţie şi despre
instituţiile subordonate, compartimentele de specialitate, servicii,
componenţă, activităţi, proiecte, strategia de dezvoltare şi informaţii utile
despre judeţ.
 Direcţia de Sănătate Publică Timiş - Informaţii utile despre
instituţie, legislaţie, autorizaţii sanitare, concursuri şi despre inspecţia
sanitară.
 Direcţia Generală a Finanţelor Publice Timiş - Instituţia
realizează strategia şi programul Guvernului în domeniul finanţelor publice
şi aplicarea politicii fiscale a statului. Sunt oferite informaţii despre
organizarea şi activitatea instituţiei precum şi formulare publice, informaţii
referitoare la licitaţii şi noutăţi.
 Grupul de Pompieri "Banat" - Instituţie ce are subunităţi în
principalele oraşe din judeţ. Sunt oferite informaţii detaliate despre istoria
grupului şi despre acţiunile prezente, de asemenea este oferit un album foto,
date de contact, orarul audienţelor, informaţii despre SIAMUD şi
Societatea de Protecţie a Focului, filiala Timiş.
 Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Timiş - Informaţii despre
cadre, audienţe, secţii, buletin de presă precum şi prezentarea urmăriţilor
generali,
 IPJ Timiş - Centrul de Informare şi Consiliere a Victimelor -
Informaţii utile, telefoane utile, programul de audienţe, programul de
funcţionare a birourilor şi compartimentelor şi orarul instituţiei.
 Prefectura Timiş - Informaţii generale despre această instituţie
şi despre prefectură.

Se poate observa că reforma este mai uşor acceptată la nivelul


administraţiei publice centrale decât de cea a administraţiei publice locale.

Azi folosind Internet-ul nu găsim totuşi toate informaţiile necesare.


Unele oraşe au pagini pe Internet, altele nu. Pe viitor fiecare unitate
administrativ teritorială va avea propria ei pagină de Internet, şi poate, cu
timpul serviciile se vor realiza pe bază de carte electronică de identitate şi
semnătură digitală, din birou sau de acasă fără a pierde timp şi fără să alergi
de la un birou la altul.

Informatizare administraţiei publice este importantă pentru


modernizare, iar odată cu intrarea României în Uniunea Europeană,
necesară.

60
Bibliografie:

1. Alexandru I şi colaboratorii, Drept administrativ, Editura Economică,


Bucureşti, 2002;
2. Antonie Iorgovan Tratat de drept administrativ, ediţia a III-a,Editura All
Beck, Bucureşti, 2001 ;
3. Mircea Preda, Drept administrativ – parte specială, Editura Lumina Lex,
Bucureşti, 2001;

61
4. Valentin Prisăcaru – Tratat de drept administrativ, Partea generală, Ediţia
a doua revizuită şi adăugită, Editura All, Bucureşti, 1996;
5. Corneliu Rădescu, Ghe. Marghidan – Statutul funcţionarilor publici şi
statutul salariaţilor comunali, Comentariu doctrinar şi de jurisprudenţă, Bucureşti,
1947;
6. Verginia Vedinaş – Statutul funcţionarului public, Editura Nemira,
Bucureşti, 1998;
7. Verginia Vedinaş şi colaboratorii – Administraţia publică şi societatea
românească la cumpăna dintre secole şi milenii, Editura Constantin Brâncuşi,
Târgul Jiu, 1997;
8. Legea nr. 188/1999 privind Statutul Funcţionarului Public;
9. Legea nr. 215/2001 Legea Administraţiei Publice Locale;
10. Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei
în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri,
prevenirea şi sancţionarea corupţiei;
11. Recomandarea No. R(2000) 10 a Comitetului Miniştrilor Statelor
Membre privind codurile de conduită pentru funcţionarii publici;
12. Legea nr. 7 din 23 februarie 2004 privind Codul de conduită a
funcţionarilor publici;
13. Hotărârea nr. 1006/2001 pentru aprobarea Strategiei Guvenului privind
accelerarea reformei în administraţia publică;
14. Hotărârea nr. 1007/2001 pentru aprobarea Strategiei Guvenului privind
informatizarea administraţiei publice;
15. www.ina.gov.ro ;
16. http://db.consilium.eu.int/df/default.asp?lang=en ;
17. http://echr.coe.int ;
18. http://www.prahova.anofm.ro/;
19. http://www.ajvpsph.ro/;
20. http://www.cciph.ro/;
21. http://www.pensiiprahova.ro/;
22. http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.ce? cir=30;
23. http://www.cjph.ro/;
24. http://www.politiaromana.ro/;

62
25. http://www.prefectura prahova.ro/;
26. http://www.adetim.ro/;
27. www.anfp- map.ro;
28. www.mapgov.ro ;
29. http://www.ipmtm.ro/
30. http://www.timis.anofm.ro/
31. http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.ce?cir=36
32. http://www.cjtimis.ro/
33. http://www.dsptimis.ro/
34. http://www.dgfptm.ro/
35. http://www.accu.ro/
36. http://www. aspmb.ro/
37. http://www.bucuresti.anofm.ro/
38. http://www.bpdsc.ro/
39. http://www.prefecturabucuresti.ro/
40. http://www.igcti.ro/
41. http://www.pmb.ro/

63