Experința muncii în

străinătate și etica
muncii

Mihaela Pinzari
AFRUO- AN 1
Interviu privind etica muncii

 Puteți confirma că ați înțeles informațiile destinate participanților

despre acest proiect? Vă informăm că aveți ocazia să puneți întrebări?
– DA
 Înțelegeți că participarea dvs. este voluntară și că sunteți liber să vă
retrageți în orice moment, fără a da explicații – DA
 Sunteți de acord să participați în proiectul mai sus menționat – DA
 Sunt de acord ca interviul să fie înregistrat audio, înțelegând că nu va
fi făcut public ci servește doar centralizării informațiilor. – DA
 Sunteți de acord ca echipa de proiect să folosească citate anonimizate
pentru publicații științifice? – DA
Informații generale

 Nume şi prenume studentului/masterandului: - Mihaela Pinzari

 Numele şi prenumele persoanei intervievate (dacă vor fi citări, se vor
folosi nume fictive): - Mihaela Pinzari ( eu) – Miha (numele
utilizat in fisa)
 Q1.1. Ce vârstă aveți? – 23 ani
 Q1.2. Genul – F
 Q1.3. Care este ultima instituție de învățământ absolvită? – Studii De
licenta si postuniversitare
 Q1.4. În ce țară lucrați? – ”Momentan lucrez în Elvetia, mai exact în
St. Gallen, într-o scoala internat privata, unde activez in calitate de
profesor de limbi straine si unde fac si un internship in RU”
 Q1.5. În ce țări ați mai lucrat? – ”Am mai lucrat în România pentru o
scurtă perioadă de timp.AM lucrat drept profesor de limba engleza la
un centru de limbi straine” ”apoi după o perioadă am fost profesor si
traducator freelance”
 Q1.6. Câți ani ați lucrat în străinătate? - ”doi ani”
 Q1.7.Ce ați lucrat înainte de merge în străinătate? – ”profesor de
engleza la un centru” și ”un an profesor freelance”
 Q1.8. În ce domeniu lucrați acum? - ”lucrez în domeniul educatiei si
a resurselor umane”
 Q1.9. Care este postul pe care îl ocupați? – ”profesor de limba rusa,
Engleza si yoga”
 Q1.10. În ce domeniu ați lucrat și ce activități a trebuit să faceți? Ce
ați făcut de-a lungul timpului? – ”am urmat facultatea de litere la
Suceava”mereu a dorit sa fie profesor, dupa ”am lucrat ca și
profesor freelance” ”pe perioada verii am lucrat la un proiect din
cadrul ambasadei Americane din Moldova” a zis Miha, ”dupa care
am primit un job oficial la ambasada in calitate de manager de
proiect. Am lasato job-ul respectiv, desi imi placea mult, pentru a
incepe ceva de la 0” Dupa anul 3 de facultate, Miha si-a luat un gap
year si a plecat in Elvetia ”am aplicat la mai multe job-uri, am dat
mai multe interviuri, si prin intermediul unui prieten care era deja
acolo, am găsit acest job și am zis să încerc acolo”. In acest fel Miha
a ajuns in Elvetia unde lucreaza deja de aproape 2 ani .
 Q1.11. Cum vă desfășurați activitatea în cadrul firmei? – Cu forme
legale
 Q1.12. Puteți povesti câte ceva din experiența dumneavoastră la locul
de muncă în străinătate? – ”E este o companie multinațională, am un
program fix stabilit prin contract individual de munca. Din pacate nu
am deloc flexbilitate. Orele de munca sunt lungi iar managementul nu
se preocupa de bunastarea angajatilor atat de mult cat as vrea eu”
Q1.13. Ce vi se pare diferit la modul cum se muncește în străinătate și
cum se muncește în România? – ”am impresia că oamenii de acolo
sunt oarecum mai dezinteresați de acest job, sunt mult mai libertini si
degajati. Probabil pentru ca stiu ca oricum vor avea de unde face un
venit pentru ca oportunitati mereu sunt” ”au standardele mai low
decat mine. Ma gasesc in momente de panica, pentru ca daca ceva
merge rau, revin acasa si o sa-mi fie mult mai greu decat lor sa
gasesc ceva. Asta ma face sa inghit mai multe lucruri care nu ar
trebui rabdate”
 Q1.14. Ce puteți spune despre modul în care muncesc românii și
modul în care muncesc străinii? – ”din punctul meu de vedere cred că
românii sunt mai muncitori, adică sunt mai implicați. Românii sunt
mai punctuali si iarasi mai stresati, pentru ca depindem de acel loc de
munca si nu suntem in situatuia sa plecand cand dorim”
 Q1.15. Se întâmplă ca românii să ia cu ei obiceiuri românești la locul
de muncă în străinătate? – ”față de colegii mei, eu sunt mai stresată,
nu știu dacă este o problemă a românilor în general”
 Q1.16. A fost influențat modul în care munciți, de experiența din
străinătate? În ce sens? – ”nu știu neampărat dacă nu aș putea învăța
asta și în România,..., am învățat să lucrez mult mai bine individual.
Individualismul este bine pus, iar lucrul in echipa, desi este indragit,
nu se remunereaza mai bine decat lucrul individul.”
 Q1.17. Ce obiceiuri bune de muncă ați dobândit muncind în
străinătate? – ” am învățat să lucrez mult mai bine singura”
 Q1.18. Ce calități au românii la muncă și nu le au străinii? –
”punctualitatea, cel puțin așa mi se pare mie și dorința de muncă,
sunt mai implicați”
 Q1.19. Ce calități au străinii și nu le au românii la locul de muncă? –
”sunt mai pozitivi,.., mai liniștiți, deși au multe task-uri de făcut,
aceștia le pot rezolva în timp util și fără să se streseze așa de tare,
gestionează problemele mult mai bine”
 Q1.20. Care este atitudinea șefilor la locul de muncă fața de
imigranți? – ”au o atitudine destul de pozitivă, nu am observat nimic
ieșit din comun,.., m-au privit mai îndeaproape pentru ca sunt tanara
si din Romania. A fost o situatie cand am fost invinovatita indirect de
disparitia unor bani, auzind dupa „ She is the only romanian here. I
am sure it is her”Dupa am reusit sa ne uitam pe camere si sa vedem
ca nu eu eram cea care i-a luat”
 Q1.21. La locul actual de muncă au fost momente în care v-ați simtit
discriminat că sunteți român? – ”oarecum, față de echipa de
management nu, între colegi au mai fost probleme,..., cumva mă
 tratau cu superioritate, dar aceste probleme s-au reglat cu timpul
putin, dar oricum eram lasata la o parte.”
 Q1.22. Ce lucruri se reproșează în general muncitorilor români? – ”nu
cunosc foarte multe persoane care au lucrat în străinătate, mie cel
puțin, pentru că așa sunt eu, mi se reproșează că sunt prea increzuta
desine”
Q1.23 Considerați ca românii muncesc mai intens și depun eforturi
mai mari la locul de muncă pentru a compensa faptul că sunt din altă
țară? – ”nu știu ce fac ceilalți români, dar raportându-mă la
persoana mea, da, eu am depus mai mult efort ca să pot să mă
integrez în echipă cât mai repede, am încercat să le câștig
respectul,..., știm cu toții că există anumite stereotipuri despre
români, mai ales în companiile Engleze. Tind sa mentionez ca aceste
discriminari erau doar din partea colegilor din Anglia. Elvetienii si
alte natiuni sunt mult mai respectuoase. ”
 Q1.24. Puteți povesti o întâmplare în care v-ați remarcat și ați fost
lăudat? – ”la un moment dat, după o perioadă mai lungă de timp, m-
am remarcat prin faptul că am organizat disciplina unui copil. Am
avut o conversatie motivationala care i-a schimbat complet atitudinea
fata de task-urile zilnice”

Completarea chestionarului Q12 – Gallup, ce analizează

satisfacția la locul de muncă

TOTAL DEZACORD, încercuiţi cifra 1

DEZACORD , încercuiţi cifra 2
PARTIAL DEZACORD, încercuiţi cifra 3
PARTIAL DE ACORD, încercuiţi cifra 4
DE ACORD , încercuiţi cifra 5
TOTAL DE ACORD, încercuiţi cifra 6

1.Ştiu ce se aşteaptă de la mine la locul de muncă. (1 2 3 4 5 6)

 2.Dispun de materialele şi de echipamentul necesar pentru a-mi
realiza sarcinile aşa cum trebuie. (1 2 3 4 5 6)
3.La serviciu, am ocazia de a face în fiecare zi ceea ce ştiu eu mai
bine. (1 2 3 4 5 6)
4.În ultimele şapte zile am primit aprecieri şi recunoaşteri ale muncii
mele. (1 2 3 4 5 6) ”datorită faptului că sunt în concediu”
5.Şeful, sau cineva de la serviciu, pare să mă aprecieze ca persoană.
(1 2 3 4 5 6)
6.Există cineva la serviciu care mă încurajează. (1 2 3 4 5 6)
7.La serviciu părerile mele chiar par sa conteze. (1 2 3 4 5 6)
8.Misiunea sau obiectivul firmei /instituţiei mă face să cred că slujba
mea este importantă. (1 2 3 4 5 6)
9.Asociaţii sau colegii mei fac muncă de calitate. (1 2 3 4 5 6)
10.Am un prieten /o prietenă foarte bun(ă) la serviciu. (1 2 3 4 5 6)
11.În ultimele şase luni, cineva de la serviciu mi-a vorbit despre
progresul pe care l-am făcut. (1 2 3 4 5 6)
12.Anul trecut am avut posibilitatea de a învăţa mai mult şi de a
evolua. (1 2 3 4 5 6)

Vă rugăm completaţi şi datele socio-demografice ale respondentului!

 Vârsta – 23 ani
 Genul - F
 Ocupația - profesor
 Studii absolvite – Studii de licenta si postuiversitare de pedagogie
 Tip de firmă/instituție – scoala internat privata
 Nivel de venituri/lună –3500 euro ( standarde elvetiene)
Partea a treia (1-5)
Q 2.1 Oricine poate și dorește să muncească intens, are șanse mari să
reușească în viață // 5
Q 2.2 Dacă cineva muncește din greu, are șanse să aibă o viață bună// 5
Q 2.3. Munca intensă garantează succesul într-o mică măsură// 1
Q 2.4. Majoritatea celor care nu reușesc în viață sunt pur și simplu leneși// 3
Q 2.5. O persoană care acceptă o sarcină neplăcută cu entuziasm, este o
persoană care va ajunge departe// 5
Q 2.6. Adesea simt că aș avea mai mult success dacă aș renunța la anumite
plăceri// 4
Q 2.7. Cei ce eșuează la locul de muncă de obicei nu s-au străduit
suficient// 5
Q 2.8. O persoană care s-a realizat de una singură (prin forțe proprii) are un
compartament mai etic decât o persoană născută bogată// 3
Q 2.9. Viața nu ar putea fi înțeleasă cu adevărat dacă nu ai suferi
nicioadată// 4
Q2.10. Evitarea muncii grele reflectă de obicei slăbiciune de caracter// 2
Q2.11. Viața ar avea mai mult sens, dacă am avea mai mult timp de
relaxare// 3
Q2.12. Oamenii ar trebui să aibă mai mult timp liber pentru a se relaxa// 3
Q2.13. Societatea noastră ar avea probleme mai puține dacă oamenii
ar avea mai puțin timp liber // 4
Q2.14. Cardul de credit este un bilet pentru cheltuieli nechibzuite // 1
Q2.15. Banii câștigați ușor (de exemplu prin pariuri sau speculații) sunt
adesea cheltuiți neînțelept// 5
Q2.16. Majoritatea oamenilor pierd prea mult timp în distracții ce nu aduc
nici un folos// 5
Q2.17. Cursurile cele mai grele de la școală, se dovedesc a fi și cele care
aduc cele mai multe beneficii// 5
Q2.18. Nu sunt în largul meu când am doar puțin de lucru 3
Q2.19. Există puține satisfacții care pot egala realizarea pe care o ai când
îți faci treaba la job // 3

Eseu de cel puțin 2 pagini cu explicarea modului în care etica

individuală a muncii influențează munca în echipă și rezultatele
organizației.

În orice activitate pe care o desfășurăm, succesul și bunele rezultate

sunt datorate efortului comun, al muncii în echipă sau individual. Prin
urmare, cea mai importantă resursă din cadrul unei organizații este cea
umană. Pentru a crea o bună echipa James E. Hunton spunea ”Strângerea
laolată este începutul. Menținerea laolaltă este progresul. Munca laolaltă
este succesul”. Pentru a ajunge la performanțe înmunca în echipă, dinamica
acesteia este importantă, iar motivele performanțelor unei echipe și mai
importante. În general echipele de succes sunt formate din oameni,
constituiți în organizații, care au ca scop munca pentru binele lor comun și
capacitatea de a comunica în acest scop. Este important ca cei care doresc
să facă parte dintr-o echipă de succes, sau cei care vor să aibă calitatea de
lider a echipei, trebuie să dețină capacitatea de a interacționa pozitiv cu
oamenii. Fiecare membru al unei firme poate fi măsurat și analizat, din
punctul de vedere al competenței și al angajamentului. Se pot regăsi oameni
competenți și dedicați muncii ( sunt acei angajați performanți care aduc
rezultate companiei într-un procentaj semnificativ), oameni competenți dar
care nu sunt devotați firmei sau valorilor, oameni loiali, însă nu și
competenți, oameni incompetenți și nededicați. Pentru a-i ajuta pe oameni
să devină membri productivi în cadrul echipei, este necesar un plan de
motivație ( activitatea pe care o desfășoară trebuie sa fie provocatoare și
interesantă, mediul să fie bazat pe încredere, responsabilizarea directă
pentru rezultate, promovarea și dezvoltarea personală, recompense și
condiții de muncă).
În orice activitate întreprinsă la locul de muncă, cel mai indicat este să
gândim ca un membru al unui colectiv. Dacă dorim să acționăm după
propriile reguli, tindem să contrazicem normele etice din companie. Chiar
dacă scopul unei echipe este același, fiecare membru are atribuțiile proprii,
însă strâns legate de tot sistemul uman din firmă. Dacă observăm atent
echipele, constatăm că membrii lor au roluri bine stabilite. Este un obiectiv
al managerilor de a identifica și atribui fiecărui membru, rolul potrivit.
Fiecare tipologie de angajat și fiecare funcție atribuită vin la pachet cu o
serie de conduite etice personale care vin cu un plus în activitatea
colectivului. În opinia lui Belbin, există opt roluri pe care le pot juca
membrii unei echipe. Conducătorul (chairman) este individul stabil,
dominant, extrovertit, care este văzut ca un lider al echipei din care face
parte. El veghează asupra echipei și coordonează eforturile acesteia în
vederea atingerii obiectivelor propuse. Are o inteligență medie și se
remarcă prin caracter. Este disciplinat și impune autodisciplină, dominant,
dar într-un mod relaxant și pozitiv. Observă atent și evaluează
comportamentele indivizilor din echipă, șe identifică rapid punctele tari și
punctele slabe și îi canalizează pe oameni în activitățile în care se descurcă
cel mai bine. Adjunctul (shaper) este nerăbdător, dominant și extrovertit. Se
consideră că un grup trebuie să aibă doi lideri : cel cel social și cel de
sarcini. Adjunctul este cel de sarcini. Adjunctul este plin de energie,
impulsiv, emotiv și prompt la provocări. Nonconformistul (plant) este sursa
de idei. Ceea ce diferențiază ideile lui față de ale celorlalți membri ai
echipei este originalitatea și stilul radical cu care abordează problemele și
obstacolele. Evaluatorul (monitor) este persoana intelogentă și introvertită.
Spre deosebire de nonconformist, evaluatorul este mult mai realist.
Contribușia sa constă în analiza măsurată și la rece. Muncitorul este stabil
și supus. El este organizatorul practic, ce transformă deciziile și strategiile
în sarcini bine definite pe care oamenii să le poată duce la îndeplinire.
Celelalte tipologii sunt reprezentate de : Muncitorul(company worker),
Investigatorul (resource investigator), Coechipierul (team worker) și
Fricosul (Finisher).
Analizând personalitățile menționate anterior, putem observa că o
echipă de succes este caracterizată de diversitate. Etica referitoare la muncă
definește atitudinea fiecăruia față de muncă. Pornind într-o echipă cu
anumite caracteristici și un anumit rol, implicit fiecare contribuie activ la
rezultatele grupului. O echipă nu funcționează la capacitatea maximă dacă
rolurile si etica sunt distribuite strict și aleatoriu. Pe același principiu,
putem menționa ca o echipă nu funcționează perfect nici dacă unul din
rolurile de mai sus nu există. O echipă fără un nonconformist este
plafonată, fără conducător nu funcționează bine social, iar în absența
muncitorului strategiile depășesc cu greu stagiul de strategii.