LUCRARE DE LICENTA

Elena Costea

CAP 1.

Ca miscarea cooperatista, Economia Sociala contemporana este profund inplantata n trecut, mai ales n conceptele socio-filosofice care au aparut din secolul al XIX lea, dar care au supravietuit si pna astazi, evident n urma unei lungi si ample evolutii.Aceste concepte fac trimitere la ideile liberalismului,socialismului si solidaritatii crestine. Ca o concluzie, conceptul de Economie sociala este probabil mai bogat si mai usor de acceptat n tarile n care aceasta notiune este prea putin cunoscuta sau chiar necunoscuta daca sar putea acorda o considertie egala celor trei doctrine si anume aparent contradictorii dar, paradoxal care conduc la aceleasi scopuri sociale1. Definitie Organizatiile Economiei Sociale, sunt actori economici si sociali activi n toate sectoarele care se caracterizeaza n principal prin scopurile si prin forma lor specifica de antreprenoriat. Economia sociala include organizatii cum sunt :cooperativele, mutualele, asociatiile si fundatiile.Aceste ntreprinderi sunt deosebit de active n anumite domenii cum ar fi protectia sociala, serviciile sociale, sanatatea, bancile, asigurarile, productia agricola, serviciile de proximitate, educatie si formare, cultura, sport si activitati recreative. Economia sociala: -Se bazeaza pe principiile solidaritatii si a implicarii individuale n procesul cetateniei active2 ; - Genereaza slujbe de buna calitate si un nivel de viata mai bun ; - Ofera un cadru care sa permita aparitia unor noi ntreprinderi si noi forme de munca ; - Joaca un rol important n dezvoltarea locala si coieziune sociala ; -Este responsabila social ; -Este un factor de democratie ; -Contribuie la stabilitatea si pluralismul pietelor economice ; - Este formatoare de noi mentalitati care sa contribuie la atingerea unei constiinte sociale

1 2

Mihaela Vlscanu "Economie social i antreprenoriat" Mihaela Vlscanu "Economie social i antreprenoriat"

de ordin superior ; -Corespunde prioritatilor Uniunii Europene si ale obiectivelor strategice : coeziune sociala, ocupare deplina, upta mpotriva saraciei, democratie participativa, o mai buna guvernare, dezvoltare durabila.

Formele legale ale economiei sociale pot sa varieze de la o tara la alta.Totusi aceste ntreprinderi se disting fata de companiile bazate pe capital prin urmatoarele : Suprematia individului si a obiectivelor sociale n fata capitalului; Calitatea de membru voluntara si deschisa; Controlul democratic exercitat de catre membri; Combinarea intereselor membrilor, utilizatorilor si/sau interesul general; Apararea si aplicarea principiului solidaritatii si responsabilitatii; Management autonom si independent fata de autoritatile publice; Surplusul este utilizat pentru a contribui la obiectivele de dezvoltare durabila, servicii de interes pentru membri sau servicii de interes general. Economia sociala exista n fapt dar nu si n drept. Este aproape imposibil sa dam o definitie precisa si uniforma dat fiind faptul ca exista o diversitate a abordarilor nationale si regionale att n statele membre ale UE ct si n cele candidate. Aceasta constatare nu trebuie sa ne mpiedice sa progresam. Se poate amplifica domeniul de actiune al Economiei Sociale fara ca sa existe o definitie precisa a acesteia. De altfel se poate considera faptul ca daca exista la nivel european o asemenea diversitate n ceia ce priveste economia sociala, aceasta reprezinta o bogatie si nu un obstacol3. Pentru ca Europa a fixat la Lisabona obiectivele pentru a deveni o societate a cunoastereii,ntreprinderile economiei sociale trebuie sa contribuie activ la constructia unei economii competitive, performante si producatoare de coeziune sociala. Pentru a face fata gruparilor economice multinationale, ea va trebui sa formeze aliante ntre Est si Vest precum si n snul Europei Centrale si de Est, n special prin intermediul tehnologiei informatiei si de comunicare creand retele de coordonare pentru a putea fi mai eficienta. Statutele juridice europene cum ar fi de exemplu cel al societatii cooperatiste europene, si speram sa fie urmat de
3

Mihaela Vlscanu "Economie social i antreprenoriat"

statutele pentru asociatiile, mutualitatile si fundatiile europene; s-ar putea constitui n instrumente juridice foarte importante pentru aceste retele.

ntreprinderile sociale sunt implicate n mod deosebit n activitati care : Asigura realizarea infrastructurii si a serviciilor necesare pentru a face mai usor pentru altii sa nfiinteze ntreprinderi mici sau sa nceapa proiecte generatoare de venit pentru comunitatile locale. Asigura servicii comunitare si comerciale care sa satisfaca necesitatile locale cele mai importante si mai urgente. Se angajeaza n activitatile de comert din care sectorul privat s-a retras ca urmare a faptului ca nu era destul de profitabil Actioneaza sa furnizeze unele dintre serviciile care n trecut erau asigurate de sectorul public, lupta mai degraba pentru o comunitarizare a serviciilor publice dect pentru o privatizare a acestora. Actioneaza intens pentru a crea locuri de munca mai ales pentru persoanele care sunt slab calificate sau pentru personele cu handicap Foloseste resursele umane disponibile pe plan local pentru a dezvolta proiecte locale Se constata, de asemenea, ca Economia Sociala creaza un mediu mai sigur dect o face munca independenta obisnuita.n felul lor, ntreprinderile Economiei Sociale permit cetatenilor obisnuiti sa faca ceea ce fac din 1990 cele mai mari ntreprinderi: sa-si puna n comun si sa-si coordoneze resursele si aptitudinile.Ele recunosc competentele, capitalul si munca unui mare numar de indivizi si pot astfel sa dobndeasca dimensiuni care le permit sa fie competitivi n materie de productie de bunuri si de oferte de servicii. n fine, ntreprinderile Economiei Sociale pot furniza procedee practice de succes n domeniul responsabilitatii sociale si al auditului social al ntreprinderilor, mai ales dupa ce Tratatul de la Maastricht a introdus o dimensiune democratica la locul de munca pentru toate ntreprinderile4. n 1995, Comisia europeana a recunoscut ca 50% din populatia diferitelor state membre ale Uniunii Europene era angajata, ntr-o forma sau alta, n Economia Sociala. n 1999, ntr-un important studiu colectiv care a fost realizat de CIRIEC International ( Centrul International de Cercetare si Informare privund economia publica, sociala si cooperatista) n cele
4

Mihaela Vlscanu "Economie social i antreprenoriat"

15 tari ale UE. Studiul avea ca obiectiv sa analizeze rolul Economiei Sociale pe piata muncii si sa determine care ar fi structurile de ajutoare si politicile publice ce ar mari contributia pozitiva a sectorului n interes genera5l. n tarile Europei de Est, o noua societate civila si face aparitia, n care vedem actorii traditionali ai Economiei Sociale adaptdu se economiei de piata, dar pastrndu si sensul responsabilitatii sociale. Avnd o experienta de peste un secol, Economia Sociala contribuie activ la o economie de piata moderna si pluralista si se dovedeste a fi, prin aspectele sale economice, sociale, civile si participative, un partener de baza al Societatii.n aceasta calitate, Economia Sociala este un colaborator important al politicilor Uniunii Europene si o parte integranta a modelului social si economic al viitoarei Uniuni Europene, dupa cum a recunoscuto fostul Comisar Sef al Comisiei Europene - Romano Prodi.

1.1 Analiza conceptului de responsabilitate social

Unul dintre primele aspecte ce se impun a fi soluionate n legtur cu responsabilitatea social corporativ (RSC) este nsi definiia sa, deoarece literatura de specialitate este vast i adesea divergent la acest capitol. Forumurile specializate i autorii n domeniu au abordat RSC din perspective mai ample sau mai restrnse, funcie de context sau de teoria economic predominant. n ultimii ani, responsabilitatea social corporativ s-a afirmat drept o nou form de guvernan n afaceri, fiind recunoscut ntr-un context global i beneficiind de standarde internaionale stabilite de ctre Naiunile Unite, linii de conduit elaborate de Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic i convenii ale Organizaiei Internaionale a Muncii. n mod deosebit, prin politica sa social puternic i prin obiectivele propuse n cadrul Strategiei Lisabona, Uniunea European acord o atenie sporit dezvoltrii conceptuale i implementrii practice a responsabilitii sociale corporative6.

Mihaela Vlscanu "Economie social i antreprenoriat"

HOLME, R. si WATTS, Philip-Corporate Social Responsibility: Making Good Business Sense World Business Council for Sustainable Development, Geneve, 2000

Astfel, Forumul european pe probleme de responsabilitate social corporativ n Europa, nfiinat la iniiativa Comisiei Europene, definete RSC drept un concept prin care companiile integreaz, n mod voluntar, aspectele de ordin social i ecologic n operaiunile lor de afaceri i n interaciunile cu stakeholder-ii lor. RSC este complementar abordrilor specifice pentru asigurarea unor performane sociale i ecologice sporite i nu trebuie neleas ca un substitut legislativ sau ca o nsrcinare a companiilor cu responsabiliti de ordin public, care rmn n continuare, n principal, n seama guvernelor7. n viziunea Organizaiei pentru Cooperare i Dezvoltare Economic (OECD), RSC este reprezentat de multitudinea aciunilor ntreprinse de companii pentru a-i consolida relaiile cu societile n care activeaz, iar organizaia american Business for Social Responsibility (BSR) consider responsabilitatea social a unei companii drept ndeplinirea sau depirea, n mod constant, a ateptrilor de natur etic, legal i comercial pe care societatea le are de la aceasta. Premisa de baz de la care pornete RSC este aceea c profiturile, oamenii i mediul nconjurtor pot fi armonizate ntr-o abordare corporativ strategic, astfel inct compania s devin viabil din punct de vedere economic, responsabil social i atent fa de aspectele de ordin ecologic. Diferenele semnificative n modul de abordare a RSC apar n cadrul literaturii de specialitate, unde autorii au perceput sensibil diferit responsabilitile unei companii fa de societate, n ansamblul su. Astfel, dezbaterea principal n acest domeniu se refer la dou concepii distincte: RSC perceput ca obligaie sau datorie moral fa de o gam mai larg sau mai restrns de grupuri de interese i RSC drept iniiativ asumat n mod voluntar de ctre companii, pentru a ndeplini obiective sociale, dar i economice. ntr-un articol de dat foarte recent, i ncercnd s sintetizeze definiiile din literatura de specialitate prin oferirea unei variante integrate, Falck i Heblich afirm c RSC este neleas drept un angajament corporativ voluntar de a depi obligaiile explicite i implicite impuse unei companii de ctre ateptrile societale cu privire la comportamentul corporativ convenional. Kotler i Lee, ntr-o lucrare ce trateaz exhaustiv conceptul analizat i formele sale, consider RSC un angajament corporativ de a spori bunstarea comunitii, prin intermediul
7

HOLME, R. si WATTS, Philip-Corporate Social Responsibility: Making Good Business Sense World Business Council for Sustainable Development, Geneve, 2000

unor practici de afaceri discreionare i al alocrii de resurse corporative. Cei doi autori stabilesc o legtur intim ntre RSC i iniiativele sociale corporative, definite drept activiti principale ntreprinse de ctre o corporaie pentru a sprijini cauze de ordin social i pentru a -i ndeplini angajamentele de responsabilitate social corporativ asumate8. ntr-un model al performanei sociale corporative propus de ctre Carroll (1979, 1991), definiia RSC cuprinde trei aspecte articulate i intercondiionate : o definiie de baz a tuturor responsabilitilor sociale ale unei companii, o enumerare a aspectelor ce fac obiectul RSC i o specificare a filozofiei rspunsului corporativ la presiunile de ordin social. Cu privire la primul aspect menionat, o definiie exhaustiv a RSC evideniaz toat gama de obligaii sociale pe care o companie le are fa de societate: responsabiliti economice, legale, morale i discreionare (filantropice). Aceste patru tipuri de responsabiliti sociale formeaz responsabilitatea social corporativ total, iar, pentru a oferi o imagine ce reflect realitatea la modul corect, ele trebuie analizate i ndeplinite simultan9.

1.2 Importana conceptului de responsabilitate social n politicile U.E.: efectul de spill-over

Diferitele modaliti de abordare a responsabilitii sociale corporative pe plan global se datoreaz, n principal, modului n care companiile multinaionale au promovat sau s-au implicat n iniiative responsabile social n diversele pri ale lumii10.

Responsabilitatea social corporativ n Uniunea European: Dup summit-ul de la Lisabona, responsabilitatea social corporativ n Europa a devenit o prioritate. Astfel, n iulie 2001, Comisia European a publicat raportul intitulat Green Paper, pentru promovarea unui cadru adecvat RSC n Europa. Un an mai trziu ,n iulie 2002, aprea comunicatul Responsabilitatea social corporativ: O contribuie a organizaiilor de afaceri la

8 9

Slawomir Magala The management of meaning in organizations(2009) Slawomir Magala The management of meaning in organizations(2009)

10

MICULESCU, Simona Mirela-Relatii publice international in contextul globalizarii Editura comunicare.ro, Bucuresti, 2001

dezvoltarea durabil (CSR: A Business Contribution to Sustainable Development), prin care Comisia European propunea o strategie articulat de aciune pe direcia responsabilitii sociale, pentru ca n octombrie 2002 aceeai Comisie s desemneze un Forum pe probleme de RSC n Europa (European Multi-Stakeholder Forum on CSR CSR EMS Forum), nsrcinat cu promovarea schimbului de experien ntre companii, stabilirea unor linii comune de conduit i determinarea unor instrumente pentru evaluarea standardelor11. La sfritul lunii iunie 2004, Forumul a prezentat un raport final, rezultatul celor peste 20 de luni de dezbateri i negocieri, la care au participat att parteneri din lumea de afaceri, ct i sindicate, organizaii non-guvernamentale, societate civil, parteneri sociali, observatori i reprezentani ai mediului academic. n plus, sindicatele au jucat un rol activ pe problema RSC n Europa, Comitetul Executiv al Confederaiei Sindicatelor din Europa (European Trade Union Confederation ETUC) prezentnd o serie de prioriti i provocri pentru dezvoltarea responsabilitii sociale corporative. Pe 14 iunie 2005, Comisia European a inut o conferin cu privire la responsabilitatea social a ntreprinderilor mici i mijlocii, un subiect mai puin dezbtut pn atunci i considerat de importan secundar, dei, nc din raportul su final din iunie 2004, Forumul recunotea importana RSC pentru IMM-uri i accentua diferenele de abordare fa de companiile multinaionale12. Pe data de 22 martie 2006, Comisia European a publicat un nou comunicat intitulat Implementarea unui parteneriat pentru susinerea creterii i a locurilor de munc: Transformarea Europei ntr-un pol al excelenei pentru RSC (Implementing the Partnership for Growth and Jobs: Making Europe a pole of excellence on CSR) i a lansat Aliana European pentru RSC (European Alliance for CSR).

11 12

MICULESCU, Simona Mirela-Relatii publice international in contextul globalizarii Editura comunicare.ro, Bucuresti, 2001 MICULESCU, Simona Mirela-Relatii publice international in contextul globalizarii Editura comunicare.ro, Bucuresti, 2001