Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava

Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică

MODELE DE DEZVOLTARE
COMUNITARĂ
Cuprins

1.Conceptul de dezvoltare comunitară.......................................................................................................2

2. Modele de dezvoltare comunitară..........................................................................................................2
2.1.Modernizare și identitate culturală, model de dezvoltare comunitară din perioada interbelică.......2
2.2.Modelul Fondului Român de Dezvoltare Socială (FRDS). Grupul de inițiativă locală.........................3
2.3.Intercomunalitatea............................................................................................................................5
2.4.Modelul LEADER. Grupul de acțiune locală.......................................................................................6
2.4.1. Criterii de bază ale programului LEADER:..................................................................................6
2.5.Modelul centrului de resurse pentru comunitate (telecentrul).........................................................7
2.6.Comitetul Filantropic.........................................................................................................................7
2.7.Al treilea sector - economia socială. Antreprenoriatul social............................................................8
3. Studiu de caz...........................................................................................................................................9
3.1.Activitățile Fundației Romtens în domeniul dezvoltării comunitare..................................................9
4.Bibliografie.............................................................................................................................................10

1
1.Conceptul de dezvoltare comunitară

Conceptul de dezvoltare comunitară nu este unul de natură recentă așa cum s-ar putea
crede, însă în România apariția conceptului și a programelor, proiectelor și activităților legate de
dezvoltarea comunitară este într-adevăr de dată foarte recentă, și anume după anii 2000-2005.
Termenul a aparut prima oară în 1955 în documentele Națiunilor Unite unde conceptul a
fost definit ca „un proces a cărui finalitate este crearea condițiilor de progres economic și
social”. Ulterior programele de finanțare și de ajutor ale organizațiile internaționale au facilitat
difuzarea termenului în Africa și în Asia de Sud-Est; astfel termenul a fost preluat și adoptat de
către UNICEF și de către Organizația Mondială a Sănătății care i-au și adaugat una dintre cele
mai importante valente care lipsea până în acel moment și anume „a ideii de implicare a
oamenilor în proiectele propriei dezvoltări”.1
În România conceptul (sau mai bine zis sintagma) de dezvoltare comunitară a ajuns sa fie
folosit prin intermediul programelor Uniunii Europene și ale Băncii Mondiale. Definiția actuală a
termenului este: “Dezvoltarea comunitară reprezintă procesul prin care o comunitate își
îmbunătățește condițiile de viață, prin acțiunea voluntară, conștientă și planificată a membrilor
ei, pe baza dezvoltării capacităților proprii de acțiune, a conexiunilor inter și extracomunitare, a
valorilor comune și a utilizării resurselor interne și externe.” 2

2. Modele de dezvoltare comunitară

2.1.Modernizare și identitate culturală, model de dezvoltare comunitară din perioada interbelică

Primele preocupări serioase asupra dezvoltării sociale în România se datorează lui

Dimitrie Gusti, eminent sociolog și personalitate politică marcantă a perioadei interbelice.
Modelul dezvoltării sociale viza o dezvoltare durabilă a societății românești „prin modernizare
instituțională, dublată însă de o implicare sistematică a comunităților locale”
Înființat în 1921 de către ilustrul sociolog, Institutul Social Român, relua într-o formă
superioară activitatea Asociației pentru Știința și Reforma Socială (care a funcționat între 1919 și
1921) și avea următoarele (Institutul Social Român, p.6) „obiective: -cercetarea problemelor
ştiinţelor sociale şi în deosebi cele privitoare la starea socială a României ; -înaintarea de
propuneri practice necesare pentru înfăptuirea operei de reformă socială în România pe baza
studiilor; -să asigure membrilor ca şi tuturor persoanelor pe care le interesează chestiunile
sociale, mijloacele de documentare asupra lor, şi -popularizarea cunoştinţelor sociale.”
Începând cu anul 1925 au fost inițiate numeroase campanii monografice în sate din
anumite zone ale țării, cu implicarea atât a specialiștilor în diferite domenii, cât și a studenților.

1
http://romtens.ro/ro/activitate/dezvoltare-comunitara [accesat la 17.10.2019]
2
Dr.Viorel STĂNICĂ, Dezvoltare comunitară, Studii de caz, Editura Accent

2
 Legea serviciului social a apărut într-un context economico-social marcat de Primul
Războiul Mondial și criza economică, în care starea economică, de sănătate, spirituală și morală
a poporului, precum și nivelul de educație, lăsau mult de dorit. Legea înființa Serviciul Social ca
instituție autonomă care avea ca scop (art. 1):
„- implicarea (ca obligație cetățenească) tineretului, absolvenților din toate categoriile de
şcoli, în activitatea de reorganizare a satelor;
-crearea Căminului Cultural, ca organ de execuţie al său;
-cunoașterea realităților sociale prin cercetări monografice, care vor fundamenta
acțiunile Serviciului Social și
-organizarea de şcoli pentru educarea sătenilor şi orăşenilor în vederea activităţii
Căminelor Culturale şi şcoli pentru pregătirea tinerilor chemaţi la Serviciul Social. “
Căminul cultural, înființat pentru fiecare sat, era conceput ca organ de execuție al
serviciului social, cu personalitate juridică, în fapt o unitate de lucru gestionată de localnici, care
să coordoneze și să unifice toate activitățile desfășurate în sat de instituțiile de stat și sociale
(autorități, școala, biserica).
Acțiunile de culturalizare realizate prin instituția căminului cultural, se caracterizau „prin
trei note esenţiale: cultură integrală, ocupându-se simultan şi intensiv de sănătate, muncă, minte
şi suflet, cari reprezintă elementele educative ce se condiţionează reciproc, cultură activă,
creatoare, depăşind cadrul teoretic prin înfăptuiri exemplificatoare, pe teren, cultură
descentralizată, în sfârşit, având o deosebită consideraţie pentru situaţia şi valorile locale ”.

2.2.Modelul Fondului Român de Dezvoltare Socială (FRDS). Grupul de inițiativă locală

Fondul Român de Dezvoltare Socială, înființat prin Legea 129/1998, a contribuit la

administrarea a 6 scheme de grant adresate preponderent comunităților sărace și izolate,
majoritatea din mediul rural, și a participat la implementarea efectivă a unor proiecte de interes
național, sectorial și local, rata de absorbție a fondurilor atrase fiind până acum de 98%, iar
aprecierile finanțatorilor privind managementul și calitatea intervențiilor ridicându-se la nivelul
"highly satisfactory".3
Fondul Roman de Dezvoltare Sociala (FRDS), in calitate de Operator de Program pentru
Programul “Dezvoltare locala, reducerea saraciei si cresterea incluziunii romilor” (Dezvoltare
locala), finantat din Granturile SEE si Norvegiene 2014 - 2021, a lansat in data de 5 februarie
2019, schema de granturi mici „Acces la finantare”.4
Domeniile principale pe care le vizează activitatea FRDS sunt:
-incluziunea socială (cu accent pe comunitățile de romi);
3
https://frds.ro [accesat la 16.10.2019]
4
https://www.eeagrants.ro/programe/dezvoltare-locala/programul-dezvoltare-locala-frds [accesat la 17.10.2019]

3
 -dezvoltarea socio-economica;
-egalitatea de șanse;
-combaterea saraciei;
-dezvoltarea comunitara si educatie.
FRDS își desfășoară activitatea la sediul central, în București și în țară, la cele 2 sucursale
(Iași și Alba Iulia) și colaborează cu experți independenți de teren (facilitatori comunitari,
evaluatori de proiecte și supervizori) care sprijină și urmăresc activitatea beneficiarilor de
fonduri, atât în faza de pregătire a proiectelor, cât și în cea de implementare.
Portofoliul FRDS include, pe lângă 6 scheme de grant gestionate, participarea în calitate
de partener la proiecte finanțate din fonduri europene și din fonduri private.
Din anul 2013, FRDS a fost desemnat Operator de Program pentru Programul RO10 -
"Copii și tineri aflați în situații de risc ți inițiative locale și regionale pentru reducerea
inegalităților naționale și pentru promovarea incluziunii sociale" (CORAI), finanțat din granturile
SEE 2009-2014, având ca partener de program Consiliul Europei.5
Activități eligibile
 Înființarea, dezvoltarea sau extinderea/ diversificarea/ modernizarea serviciilor de suport
existente destinate persoanelor din grupuri vulnerabile bazate pe nevoile specifice ale
acestora;
 Dezvoltarea unor noi modele de intervenție și bune practici în lucrul cu grupurile
vulnerabile prin utilizarea unor metode participative de implicare a beneficiarilor acestora
și a personalului din administrația publică locală/ județeană/ regională și din cadrul
furnizorilor servicii (publici sau privați);
 Replicarea/ transferul unor modele de bune practici în lucrul cu grupurile vulnerabile. 6

De la înființarea sa și până în prezent, fondul a derulat sau a funcționat ca organism de

implementare pentru o serie de programe și proiecte, după cum urmează :7
„-Programul Social Development Fund (SDF) 1997-2007 pentru comunitati rurale sarace și
grupuri dezavantajate (din rural si urban);
-Proiectul de Dezvoltare Rurală - componenta „Fereastra comunitară”, destinat comunităților
periferice și de dimensiuni reduse;

5
https://frds.ro [accesat la 16.10.2019]
6
https://www.fonduri-structurale.ro/alte-finantari/238/fondul-roman-de-dezvoltare-sociala [accesat la
17.10.2019]
7
Dr.Viorel STĂNICĂ, Dezvoltare comunitară, Studii de caz, Editura Accent

4
 -Schema de Dezvoltare Socială a Comunităților Miniere - faza I (2004-2006) pentru
comunități miniere afectate de restructurarea industriei de profil (din rural si urban) și grupuri
dezavantajate din comunități miniere (din rural și urban);
-Educație pentru angajare civică a comunităților de romi (2006-2008) pentru comunități rome
dezavantajate;
-Schema de Dezvoltare Socială a Comunităților Miniere - faza a II-a (2006-2011);
-Programul de Intervenții Prioritare (2007-2013) pentru promovarea incluziunii sociale în
comunități sarace de romi

2.3.Intercomunalitatea

Este un model de cooperare comunitară consacrat de administrația publică franceză, care

reglementează asocieri de comune numite sindicate. Ele pot avea vocație unică sau multiplă și
competențe în servicii de alimentarea cu apă, gestionarea unor rețele de utilități (gaze,
electricitate, canalizare), gestionarea deșeurilor menajere, transport școlar.
În România, Legea administrației publice locale nr. 215/200140 definește asociațiile de
dezvoltare intercomunitară (ADI) ca fiind „structurile de cooperare cu personalitate juridică, de
drept privat, înființate, în conditiile legii de unitățile administrativ-teritoriale, pentru realizarea în
comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional, ori furnizarea în comun a unor
servicii publice.”8 ADI este condusă de un consiliu de administrație format din reprezentanți
desemnați de consiliile locale.
 “Asociațiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități
publice sunt structuri de cooperare cu personalitate juridică de drept privat și statut de utilitate
publică recunoscut prin efectul legii, destinate exercitării și realizării în comun a competențelor
autorităților administrației publice locale referitoare la furnizarea/prestarea serviciilor de utilități
publice, stabilite în sarcina acestora potrivit dispozițiilor prezentei legi, ale Legii nr. 215/2001,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii-cadru a descentralizării nr.
195/2006.”9
Realizarea în comun a unor proiecte de infrastructură gestionate la nivelul ADI-urilor,
prezintă, pe lângă avantajul incontestabil al sinergiei, și unele probleme de ordin
tehnicoadministrativ și politic.

2.4.Modelul LEADER. Grupul de acțiune locală

8
Dr.Viorel STĂNICĂ, Dezvoltare comunitară, Studii de caz, Editura Accent
9
https://lege5.ro/Gratuit/gm2donrwha/asociatiile-de-dezvoltare-intercomunitara-lege-51 [accesat la 17.10.2019]

5
 Politica de dezvoltare rurală a UE, ca parte a Politicii Agricole Comune, promovează o
dezvoltare integrată (economică, socială, ecologică) a comunităților rurale.10 Leader este o
inițiativă colectivă europeană pentru sprijinirea comunităților rurale în vederea îmbunătățirii
calității vieții și a prosperității economice a zonei locale, fiind cofinanțată din Fondul European
Agricol pentru Dezvoltare Regională (FEADR)11
Scopul programului este să încurajeze și să sprijine actorii rurali să se gândească la
potențialul pe termen lung al zonei. Programul LEADER a considerat intotdeauna că oamenii
reprezintă principala resursă a zonelor rurale astfel incât proiectele ce vor fi finanțate prin acest
program se bazează pe abilitatea acestor oameni de a descoperi ce se potrivește mai bine
mediului, tradițiilor, nevoilor, abilităților și culturii lor.
Programul caută să încurajeze punerea în aplicare a unor strategii de dezvoltare locală originale,
integrate și de o înaltă calitate, pentru dezvoltarea durabilă, menite să încurajeze experimentarea
de noi moduri de:
- Sporire a patrimoniului cultural și natural;
- Consolidare și diversificare a mediului economic pentru a contribui la crearea de noi locuri de
muncă;
- Îmbunătățire a abilităților de organizare ale comunității.

2.4.1. Criterii de bază ale programului LEADER:12

-Abordarea axată pe zonă;

-Abordarea de la bază la vârf;
-Abordarea bazată pe parteneriat și grupul de acțiune locală;
-Inovarea;
-Abordarea integrată;
-Construirea de rețele și cooperarea dintre zone;
-Finațare și gestionare la nivel local.

2.5.Modelul centrului de resurse pentru comunitate (telecentrul)

10
Dr.Viorel STĂNICĂ, Dezvoltare comunitară, Studii de caz, Editura Accent
11
http://galcb.ro/Programul-LEADER.php [accesat la 17.10.2019]
12
http://galcb.ro/Programul-LEADER.php [ accesat la 17.10.2019]

6
 Telecentrul este o structură sinergică minimală și adaptabilă, formală sau informală, care
integrează în proporții diferite resurse materiale, umane și financiare și este înființată într-o
comunitate, cu scopul de a furniza o serie de servicii (în special de comunicații și training)
asociate dezvoltării comunitare. “Telecentrele sunt un catalizator al dezvoltării rurale.”13
În România primele telecentre s-au înființat prin intermediul sectorului nonprofit, cu
finanțare externă (Ungaria). Fundații precum Telehaz din Odorheiu Secuiesc, CREST și Hygeia
din Satu Mare şi Centrul de Asistenţă Rurală din Timişoara, au avut primele inițiative la sfârșitul
anilor 1990 și începutul anilor 2000. Până în anul 2006, în România existau între 25 și 30 de
telecentre funcționale . Acestea au fost înființate și gestionate de organizații neguvernamentale și
concepute ca instrumente de dezvoltare a comunităților rurale, prin conectarea acestora la sursele
informații și oportunități de dezvoltare și stimularea inițiativei locale.
Telecentrul funcționează de regulă, într-un spațiu special alocat, amenajat cu calculatoare
conectate la internet, echipamente periferice (fotocopiatoare, imprimante, scanere, ș.a.), cu
telefon, fax și mobilier specific de birou, sală de ședințe sau de training. De cele mai multe ori,
spațiul se rezumă la o încăpere care are toate aceste funcțiuni.

2.6.Comitetul Filantropic

Organizațiile filantropice reprezintă și ele un model important de cooperare pentru DC.

Diferențiate după modul de finanțare (fonduri proprii, atragerea de fonduri private, din partea
unor corporații, stângerea de fonduri din comunitate, din surse multiple) acestea pot îmbrăca
forme diferite: asociații, fundații, grupuri, organizații de cercetare și foundraising, comitete,
organizații religioase.14
„Prin noţiunea de activitate filantropică se înţelege acordarea de ajutor material benevol,
imparţial şi necondiţionat sau prestarea de servicii gratuite de către persoane fizice sau juridice
pentru o persoană (un grup de persoane), fără a cere în schimb vreo recompensă, plată sau
executare a anumitor obligaţii şi fără a obţine vreun profit.”15
Modelul se bazează pe existenţa unui nivel ridicat de capitalul social la nivelul parohiei,
în cadrul căreia funcționează consiliului parohial (cu rol decizional) format din exclusiv din
bărbați și comitetul parohial (rol social, filantropic în cadrul comunității) format din femei.
Modelul dezvoltat în cadrul proiectelor amintite , presupune următorii paşi:
1. formarea preoţilor privind DC şi privind diverse teme de interes local (prevenirea
violenţei în familie, prevenirea infectării cu HIV etc.);
2. iniţierea unui grup de sprijin al preotului la nivel parohial, denumit Comitetul
Filantropic

13
https://www.crest.ro/crestcenter/rom/2003 [accesat la 18.10.2019]
14
Dr.Viorel STĂNICĂ, Dezvoltare comunitară, Studii de caz, Editura Accent
15
http://lex.justice.md/viewdoc. [accesat la 18.10.2019]

7
 3. dezvoltare organizaţională pentru Comitetului Filantropic – facilitarea privind
identificarea și rezolvarea unei nevoi comunitare, iniţierea unui centru local de servicii sociale,
implicarea comunităţii în organizarea de activităţi la şcoală sau la biserică, etc.
Din perspectiva dezvoltării comunitare modelul comitetului filantropic este important,
deoarece se bazează pe voluntariat, sau mai mult, pe expertiza voluntarilor, mobilizează resurse
din comunitate și are capacitatea de a produce dezvoltare.

2.7.Al treilea sector - economia socială. Antreprenoriatul social

Termenul actual de economie socială se datorează, economistului francez Charles

Dunoyer, care în anul 1830 publica “Noul tratat de economie socială” , în care sublinia
necesitatea eliminării dezechilibrelor sociale generate de economia politică (cea clasică), bazată
pe principiile pieței.
Antreprenoriatul este procesul de creare a valorii adăugate, prin consacrarea timpului și
efortului necesar, prin asumarea riscurilor financiare, psihice și sociale. Antreprenoriatul
presupune un proces de creare – crearea a ceva nou dar în același timp valoros. Valoarea este
dată de utilitatea produsului sau serviciului oferit atât pentru antreprenor cât și pentru clienți.16
O definiție arată că: Organizațiile Economiei Sociale sunt actori economici și sociali
activi în toate sectoarele care se caracterizează în principal prin scopurile și prin forma lor
specifică de antreprenoriat. Economia socială include organizații cum sunt cooperativele,
societățile mutuale, asociațiile și fundațiile. Aceste întreprinderi sunt deosebit de active în
anumite domenii cum ar fi protectia socială, serviciile sociale, sănătatea, băncile, asigurările,
producția agricolă, 51 Promovată de European Standing Conference on Co-operatives, Mutual
Societies, Associations and Foundations (CEP-CMAF) în 2002. 116 serviciile de proximitate,
educație și formare, cultură, sport și activități recreative.17

3. Studiu de caz
3.1.Activitățile Fundației Romtens în domeniul dezvoltării comunitare18

Fundația Romtens a derulat și derulează încă din anul 2000 programe de Dezvoltare
Comunitară. În acea perioadă însă finanțările pentru programele de acest tip erau extrem de
puține (pentru a nu spune că lipseau efectiv) iar înțelegerea cu privire la aceste tipuri de activități
lipsea aproape cu desăvârșire, atât în rândul finanțatorilor cât și în rândul autorităților publice
locale, mai ales din mediul rural.

16
http://success-romania.ro/economie-sociala/antreprenoriat-social.htm [accesat la 18.10.2019]
17
Dr.Viorel STĂNICĂ, Dezvoltare comunitară, Studii de caz, Editura Accent
18
http://romtens.ro/ro/activitate/dezvoltare-comunitara [accesat la 20.10.2019]

8
 Progrese semnificative în acest domeniu, precum și proiecte semnificative cu un impact
mare în domeniul dezvoltării comunitare au fost implementate de către organizația noastră
începând cu anul 2010 și folosind fondurile structurale.
Astfel în perioada 2010-2015 Fundația Romtens a implementat proiectele „Dezvoltarea
resurselor umane în 19 comunități rurale din Regiunile Centru, Sud-Est, Sud-Muntenia” (PSCR)
și „Dezvoltarea resurselor umane în comunități rurale” (PSCR2), ambele proiecte finanțate prin
programul POSDRU. În ambele proiecte organizația noastră a derulat o gama largă de activități
destinate unui număr total de 38 de comunități rurale (comune) și anume:
 Semnarea de parteneriate locale de dezvoltare cu primăriile din 38 de comune;
 Evaluarea nevoilor generale ale comunităților rurale (anchete sociologice, focus grupuri,
interviuri individuale, etc.);
 Elaborarea de descrieri și planuri de dezvoltare ale comunităților rurale;
 Suport și consiliere pentru organizarea de Grupuri Comunitare (cu membrii, agende și
planuri de activități anuale);
 Cursuri de Formare Profesională pentru șomeri, persoane din agricultură de subzistența
(cu cursuri adaptate nevoilor grupului țintă, folosind adesea limbaj demedicalizat,
folosind materiale și un limbaj adaptat nivelului de înțelegere al grupului țintă, etc.);
 Târguri de Sănătate organizate pentru membrii comunității – au fost organizate
aproximativ 80 de târguri în cele 38 de comunități rurale în cadrul cărora au fost furnizate
servicii medicale (precum determinari ale glicemiei, colesterolului și trigliceridelor,
examene oftalmologice, măsurători de tensiune arterială, și de puls, sesiuni de educație
pentru sănătate, etc.).
 Caravane de Securitate și Sănătate în Muncă – acestea au fost organizate ca și campanii
de informare și educare în întreprinderi din mediul rural pe diferite teme (factorii de risc
din apicultură, din zootehnie, din agricultura de cereale, etc.);
 Consiliere individuală pentru șomeri, persoane din agricultura de subzistență;

4.Bibliografie

1.Dr.Viorel STĂNICĂ, Dezvoltare comunitară, Studii de caz, Editura Accent

9
2.http://romtens.ro/ro/activitate/dezvoltare-comunitara

3. https://frds.ro

4. https://www.eeagrants.ro/programe/dezvoltare-locala
5. https://www.fonduri-structurale.ro/alte-finantari/

6. https://lege5.ro/Gratuit/gm2donrwha/asociatiile-de-dezvoltare-intercomunitara-lege-51

7. http://galcb.ro/Programul-LEADER.php

8. https://www.crest.ro/crestcenter/rom/2003

9. http://lex.justice.md/viewdoc

10. http://success-romania.ro/economie-sociala/antreprenoriat-social.htm

10