Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
O.N.G.-urile sunt organizaţii din sfera societăţii civile care îşi propun găsirea unor soluţii
pentru problemele societăţii, edificînd astfel o societate democratică. Desigur există mai
multe organizaţii precum partidele politice, sindicatele, care fac parte din cel de al treilea
sector, dar care îşi propun scopuri politice. O.N.G.-urile cunosc variate forme
organizaţionale de la mici iniţiative locale, societăţi bazate pe beneficii reciproce, spre
grupuri mai active. Toate aceste forme organizaţionale au unele caracteristici comune.
Caracteristica principală a acestora este faptul că ele sunt independente faţă de stat. Ceea
ce le deosebeşte de celelalte structuri asociative este caracterul non-profit al acestora axat
pe beneficiul public şi nu pe cel privat. Pentru organizaţiile neguvernamentale se
utilizează o terminologie specifică: organizaţii neguvernamentale (O.N.G.); organizaţii
voluntare particulare; organizaţii non-profit; asociaţii secundare (de rudenie, etnice şi
cetăţenie); asociaţii voluntare; grupuri de presiune.
Funcţiile O.N.G.-urilor:
De-a lungul istoriei sale, viaţa asociativă a fost un loc al creativităţii, formării personale şi
colective, educaţiei cetăţeneşti. Dezvoltarea vieţii asociative şi crearea de organe
intermediare între guvern şi individ, are drept obiectiv favorizarea asumării de
responsabilităţi de către cetăţeni şi implicarea lor în viaţa societăţii; dezvoltarea noţiunii
de solidaritate colectivă.
În mod tradiţional, asociaţiile îşi asumă un rol esenţial pentru sănătatea ansamblului
societăţii. Numeroase asociaţii au, mai cu seamă, sau exclusiv o funcţie prestatoare de
servicii, ele acoperă lacunele existente, lărgesc evantaiul serviciilor deja oferite.
O altă funcţie importantă a numeroaselor asociaţii e rolul de pionier şi de novator în
domenii extrem de variate de la nivel local la nivel internaţional. Ele ajung adesea să
stîrnească profunde schimbări de atitudini. Drept exemplu pot fi aduse dezbaterile pe
marginea egalităţii între sexe, a drepturilor omului, a “descoperirii” urgenţei pe care o
reprezintă protecţia mediului etc.
O altă funcţie a asociaţiilor este rolul lor de apărător. Pe de o parte, ele pot apăra interese
sociale speciale sau pot asigura protecţia unor grupuri sociale, economice, profesionale
sau de altă natură. Pe de altă parte, ele pot acţiona pentru combaterea metodelor de
acţiune sau a atitudinilor xenofobe a absenţei posibilităţilor acordate femeilor sau a
discriminării la care sînt supuse persoanele handicapate. În rolul de apărător asociaţiile
veghează pentru ca fiecare să se bucure de drepturile şi de prestaţiile pe care le poate
pretinde.
A patra funcţie fundamentală a asociaţiilor e cea de garant al anumitor valori în cadrul
societăţii. În virtutea naturii lor specifice a compoziţiei şi obligaţiilor lor, ele păstrează şi
favorizează valorile muncii neremunerate, ale iniţiativei şi ale participării active la viaţa
socială, ale pluralismului, solidarităţii, protecţiei şi respectului minorităţilor.
În ciuda sau mai degrabă din cauza domeniului lor de acţiune pe sectoare şi adesea foarte
fărîmiţat, ele reflectă varietatea problemelor şi preocupărilor oamenilor de rînd cu mai
multă exactitate decît partidele politice şi piaţa , care nu sînt în măsură să reflecte
realităţi, după cum nici autorităţile publice nu le-ar putea înţelege.
Capitolul 1. Aspecte teoretice privind implicatiile oranizatiei non-guvernamentale in
gestionarea unei probleme de mediu
CINE SUNTEM ?
Asociatia EcoLogic este o organizatie independenta, neafiliata politic sau religios non-
profit de protectie a mediului, înfiintata în baza O.G 26/2000, conform hotarârii
judecatoresti nr. 7/16.08.2001.
Viziunea organizatiei este cea a unei lumi în care omenirea traieste în armonie cu natura,
aducând în schimbul beneficiilor oferite de aceasta, contributia voluntara a fiecarei
persoane în protejarea si ocrotirea valorilor naturale ca baza al unui mediu de trai
sustenabil.
Misiunea noastra este de a contribui la dezvoltarea durabila a regiunii în care traim, astfel
încât generatiile viitoare sa se poata bucura de aceleasi beneficii oferite de natura.
DOMENII DE INTERES
- Ecoturism
Înfiintare:
Membri:
122 membri cu vârsta între 15-60 de ani, dintre care 21 activi; doi membri de onoare.
Misiunea:
Scopul :
Obiectivele:
- sprijinirea tinerilor care studiază în colegiile şi universităţile cu profil ecologic din ţară;
Valori
- Turisti
- Organizatii neguvernamentale
Parteneri
Primaria Cavnic
Primaria Desesti
Primaria Sisesti
De asemenea in sprijinul activitatilor sale ONG-ul se bucura de ajutor din partea unor
donatori si sponsori:
Donatori, sponsori
I.5 ORGANIGRAMA
Structura organizaţională:
Consiliul de Coordonare – este ales de Adunarea Generală şi este format din trei – cinci
persoane: preşedinte, vicepreşedinte, unu – trei membri;
Comisia de Cenzori.
Nivele de decizie:
Statut > Regulament intern > Hotărâri ale adunării generale > Hotărâri ale Consiliului de
Coordonare > Decizii ale biroului executiv > Decizii ale coordonatorilor de programe,
proiecte, acţiuni.
Echipa de conducere:
Consiliul de coordonare
Ianc Raluca
Ioil Anamaria
Toth Norbert
Biroul Executiv:
Comisia de cenzori:
Chiş Tiberiu.
Ong-ul lucreaza pentru conservarea naturii în perspectiva asigurarii unui trai sustenabil, si
promoveaza managementul responsabil al ariilor protejate, ca si folosinta durabila a
resurselor naturale si practici agricole sustenabile. Isi atinge obiectivele prin proiecte
demonstrative, dezvoltarea capacitatilor si constientizare publica.
Conservarea naturii
Educatie ecologica
Constinentizare publica
II.1 Groapa de gunoi Rozavlea din Sighet si impactul acesteia aupra mediului
inconjurator.
Până în anul 1995, când a apărut Legea Protecţiei Mediului nr. 137/1995 şi
reglementările ulterioare, neexistând o legislaţie specifică protecţiei mediului, depozitarea
pe groapa de gunoi ROZAVLEA s-a făcut fără nicio măsură de protecţie împotriva
infiltrării levigatului în sol sau împotriva emanaţiilor de mirosuri, gaze, fumuri.
In cele de mai jos vor fi prezentate dezavantajele acestei amplasatii şi o serie de măsuri în
vederea reducerii influenţei negative asupra lumii vii.
Scopul proiectului
Obiective:
Metode utilizate:
- Observatia
- Investigatia
- Studiul de caz
- Reportajul/Interviul
Materiale:
- Hârtie xerox;
- Aparat foto;
- CD-uri;
- Toner.
Rezultatele obţinute
- Realizarea unor reportaje la locuitorii din zona pe tema influenţei acestei gropi
asupra sănătăţii acestora;
1.1 Poluarea
Efectele:
Oxizii de sulf
Oxizii azotului
NO si NO2 sunt cei mai periculosi poluanti. NO2 contribuie la formarea smogului cu
efectul cel mai poluant asupra sanatatii omului, determinand astm, bronsita, emfizem,
tulburari cardiace.
- Ambalaje
- Hartii
- Sticla
- Materiale plastice
- Materiale textile
- Deseuri menajere
- Apa potabila – in ciuda purificarii acesteia prin metode diverse, o parte din
substantele ce contamineaza raurile pot fi gasite in apa potabila, ceea ce pericliteaza
sanatatea locuitorilor din zana.
- Apa subterana – este poluata datorita deseurilor toxice proventite din scurgerile
aparute in zona de depozitarea (groapa de Gunoi). Acesta deoarece actuala groapa de
gunoi Tomesti nu este una impermeabila, neavand astlef capacitatea de a limita scurgerile
in panza freatica.
- Poluarea apei poate induce aparitia unor boli precum febra tifoida, dezinteria,
holera, poliomelita, lamblioza, trichomoniaza, etc.
2. Deseurile
2.1 Impact
- Este vremea sa luam masuri pentru crearea unei societati bazate pe reciclare,pe
utilizarea eficienta a resurselor valoroase pe care Pamantul le ofera. Dintre numeroasele
probleme de mediu cu care se confrunta omenirea,una majora este cea a deseurilor.
- De mii de ani, omul a aruncat tot ceea ce nu-i mai folosea,tot ceea ce era deteriorat.
Nici astazi lucrurile nu stau altfel. Si nu ne gandim ca toate aceste lucruri pe care le
aruncam ,mai devreme sau mai tarziu “le vom primi inapoi”,dar sub alta forma.
Deseu reciclabil: deseu care poate constitui materie prima intr-un proces de
productie si din care se obtine produsul initial sau pentru alte scopuri;
Deseuri care intra in categ celor asimilabile si care le exclude pe cele periculoase;
Precolectarea deseurilor: strangerea deseurilor de la locul de producere in
recipiente destinate acestui scop;