Sunteți pe pagina 1din 17

Capitolul I : Date generale despre

ONG
1.1

Aparitie . Scurt istoric

Asociatia Green Revolution

Anul infiintarii: 2009


Domenii de activitate: Ecologie urbana, mediu,
alimentatie .
Beneficiari: Locuitorii aglomeratiilor urbane si nu
numai

Scop:
Green Revolution promoveaza si pune in practica masurile verzi care stau
la baza construirii unui oras eco: designul urban, planificarea
teritoriala, reforma politicilor locale si controlul activitatilor cu
impact asupra mediului.
Scopul Asociatiei este de a construi o comunitate sustenabila si sanatoasa
din perspectiva sociala si generatoare de solutii economice viabile.
Asociatia Green Revolution isi propune sa determine autoritatile sa se
implice activ in campanii de inverzire a orasului si in educatia ecologica a
oamenilor.
Viziune:
"Romanii trebuie sa inteleaga faptul ca ei sunt beneficiari dar si responsabili
de sanatatea oraselor in care traiesc. Orasul suntem noi toti" , declara
Raluca Fiser, presedinte Green Revolution.

Misiune:
Misiunea Asociatiei Green Revolution este ecologia
urbana.
"Grija pentru un mediu incepe de la scara mica, din
apartamentele oamenilor, din fata blocului si din
alegerile personale ale fiecaruia", declara Raluca
Fiser, presedinte Green Revolution.

Green Revolution promoveaza si sprijina:

Educatia ecologica si respectul fata de mediul inconjurator

Colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje

Mijloacele si solutiile de transport ecologice si economice

Folosirea bicicletelor ca mijloc de transport alternativ, realizarea


sistemelor de piste destinate biciclistilor

Produsele bio, alimentatia sanatoasa

Adoptarea de catre autoritati, companii private si de stat a unui


comportament responsabil fata de mediu

Solutiile si echipamentele eco destinate consumului de masa

Cladirile verzi

Protejarea si extinderea spatiilor verzi din interiorul si din exteriorul


oraselor

Reducerea consumului de materii prime si energie

Proiectele legislative de mediu

Prezentarea organizatiei:
Asociatia Green Revolution, fondata in martie 2009, este prima organizatie
nonguvernamentala de ecologie urbana din Romania. Asociatia Green
Revolution pune in practica masurile ce stau la baza construirii unui oras
verde. Green Revolution si-a propus sa schimbe lucrurile pe termen lung:
- Prima dimensiune a proiectelor Asociatiei este una activa, care pune
accentul pe miscare, educatie si crearea unei comunitati urbane
durabile.
- A doua dimensiune a proiectelor Asociatiei vizeaza dezvoltarea

dialogului constructiv intre sectorul privat si public, intre societatea


civila si autoritati.
Asociatia Green Revolution este parte integranta a grupului media Green
Report (liderul pietei informatiilor de mediu din Romania) si reprezinta
continuarea fireasca a ideilor si a proiectelor dezvoltate si sustinute de
echipa mediatica. In doi ani de existenta, Asociatia Green Revolution a
demonstrat ca imaginatia, energia si entuziasmul unei echipe tinere au avut
capacitatea de a dezvolta proiecte locale si nationale.
1.2

Structura organizatorica
Presedinte

Project
Manager (4)

Account
Manager

Assistent
Manager

Director
Programe

Communicati
on &Pr
Coordinator

Departament
Financiar (2)

Communicati
on &Pr
Assistent

1.3

Identificarea domeniilor

Domeniile acoperite pana acum au fost deseurile, transportul ,


cladiri verzi, educatie
1.4

Activitatile specifice domeniilor

In cinci ani de existenta, Asociatia Green Revolution a demonstrat ca


imaginatia, energia si entuziasmul unei echipe tinere au avut
capacitatea de a dezvolta proiecte locale si nationale de impact, cu
rezultate vizibile, cuantificabile. Prin proiectele sale, Asociatia Green
Revolution promoveaza si sprijina:

Instruirea personalului privind constientizarea problemelor de mediu.

Colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje;

Mijloacele si solutiile de transport ecologice si economice: folosirea


bicicletei ca mijloc de transport alternativ; realizarea sistemelor de
piste destinate biciclistilor; masini electrice;

Adoptarea unui comportament responsabil fata de mediu in randul


autoritatilor, al companiilor private si de stat; sprijinim&promovam
afacerile verzi, inclusiv crearea locurilor de munca verzi;

Implemetarea proiectelor legislative de mediu;

Stil de viata sanatos&eco: produsele bio, alimentatia sanatoasa;


solutiile si echipamentele eco destinate consumului larg; cladirile
verzi; reducerea consumului de materii prime si energie (privat si
industrie).

Capitolul II: Relatiile dintre ONGul ales


si celelalte categorii de
operatori

2.1 Identificarea si caracterizarea succinta a tipurilor de relatii


dintre ONG-ul ales si operatorii guvernamentali
Legea nr. 132/2010 privind obligativitatea colectarii selective a
deseurilor in institutiile publice este o initiativa legislativa
propusa de Asociatia Green Revolution.
Legea a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, publicata in Monitorul
Oficial, nr. 461/6 iulie 2010 si a intrat in vigoare la 6 august 2010. In
vederea promovarii Legii nr. 132/2010, impreuna cu Comisia pentru
Administratie Publica, Amenajarea Teritoriului si Echilibru Ecologic din
Camera Deputatilor si cu sprijinul Garzii Nationale de Mediu, Asociatiei
Nationale de Protectia Mediului si Eco-Rom Ambalaje S.A. avand relatii de
parteneriat, am initiat in septembrie 2010 campania Legea nr. 132/2010
Institutiile publice colecteaza selectiv. Campania de implementare este
una de informare si comunicare si are ca obiectiv cresterea gradului de
informare si constientizare a angajatilor din institutiile publice si a
cetatenilor, cu privire la avantajele colectarii selective si reciclarii
deseurilor.
2.2 Identificarea si caracterizarea succinta a tipurilor de relati
dintre Ong-ul ales si operatorii neguvernamentali
Green Revolution a participat la numeroase conferinte, una dintre ele
privind problema deseurilor. La dezbateri au participat, alaturi de ministrul
mediului, reprezentanti ai Garzii Nationale de Mediu (GNM) si ai Agentiei
Nationale de Mediu (ANPM). Principalii jucatori de pe piata deseurilor au
fost reprezentati de EcoRom Ambalaje, Asociatia Romana de Salubritate,
Environ, Ecotic, Recolamp, Gremlin, cat si de alti operatori din domeniu,
alaturi de ONG-uri.
Organizatori: Green Report, Ministerul Mediului si Padurilor, Palatul
Parlamentului
Parteneri: Eco-Rom Ambalaje, Ecotic, Recolamp, Gremlin, Asociatia
Environ, Cirom, Mondi

2.3 Identificarea si caracterizarea succinta a tipurilor de relatii


dintre Ong-ul ales si operatorii individuali
Spriinul pe care il primesc cei de la Green Revolution este si din partea
voluntarilor, avand peste 6000 de participanti la realizarea proiectelor . Sa
sprijini o initiativa sau un demers conteaza, iar daca alegi sa te afli in
mijlocul acestor lucruri, vei sti ca amprenta ta se regaseste in tot ceea ce
se construieste . ONG-urile nu sunt despre faima, bani sau recunoastere,
cele mai multe au aparut din pasiune si credinta ca daca vrei si ai rabdare,
poti schimba ceva in lume si in constiinta semenilor.
Nici noi nu facem exceptie, de aceea am ales drumul implicarii, al rabdarii,
al luptei cu inertia vecinilor si a autoritatilor. Avem proiecte in educatie,
ecologie, transport sustenabil, business. Avem prieteni, colaboratori,
sustinatori, admiratori. Avem ambitii mari si ni le-am dovedit, credem noi,
pana acum. parte din ea.

Capitolul III :
Solutionarea problemei de mediu
3.1 Caracterizarea succinta a problemei de mediu
Una dintre problemele de mediu este impactul poluarii cu deseuri asupra
mediului.
Deeurile sunt materiale considerate fr valoare sau fr utilitate.
Acestea ar trebui eliminate deoarece pun n pericol sntatea uman.
Contactul omului cu deeurile poate surveni fie n mod direct, prin
acumularea haldelor de gunoi n apropierea zonelor de locuit, fie indirect,
prin scurgerile n sol, ap subteran sau ap de suprafa i emisie n
atmosfer. Dac pn n prezent noiunea de gunoi menajer era folosit
pentru reziduurile rezultate din activitatea uman, astzi aceast
denumire nu mai este valabil deoarece prin gunoi se nelege un obiect
care nu mai are nici o valoare i care trebuie ndeprtat considerndu-se
total nefolositor. Realitatea arat ns c, odat cu evoluia i creterea
populaiei i a gradului de civilizaie, resturile rezultate din gospodrie, de
la prepararea hranei la care se mai adaug i o cantitate nsemnat de
materiale provenite din ambalarea alimentelor, i chiar o serie de obiecte
de uz casnic sau personal deteriorate, nu mai sunt nite gunoaie de
aruncat ci o adevrat resurs secundar de materii prime i materiale
refolosibile. Lada de gunoi constituie astzi un bogat i inepuizabil
zcmnt.
n rile europene dezvoltate, deeurilor menajere au urmtoarea
compoziie: 16 % hrtie i cartoane, 5 % metale, 6 % sticl, 39 % resturi
menajere, 6 % textile, 11 % plastice i 17 % alte componente diverse.
Cantiti anuale de reziduuri menajere din diferite ri Elveia 450
kg/locuitor India 1060 kg/locuitor Ungaria 600 kg/locuitor SUA 930
kg/locuitor Anglia 760 kg/locuitor Brazilia 640 kg/locuitor Frana 800
kg/locuitor Romnia 985 kg/locuitor Cantitatea deeurilor menajere
variaz dup numrul populaiei, dup standardul de via, dup felul de

hran, dup condiiile climatice i dup anotimpurile anului. Astfel c i


cantitile de deeuri menajere urbane prezint varieti importante, de la
o ar la alta, de la un ora la altul, n funcie de clim, modul de via al
locuitorilor, caracterul localitilor, etc.
3.2 Necesitatea implementarii proiectului
Gestionarea deeurilor reprezint una din problemele cu care se
confrunt n prezent Romnia. Abordarea integrat n gestionarea
deeurilor se refer la activitile de colectare, transport, tratare,
valorificare i eliminare a deeurilor i include construcia instalaiilor de
eliminare a deeurilor mpreun cu msuri de prevenire a producerii lor i
de reciclare, conforme cu ierarhia principiilor: - prevenirea producerii de
deeuri i a impactului negativ al acesteia; - recuperarea deeurilor prin
reciclare, refolosire ; - depozitare final sigur a deeurilor, acolo unde nu
mai exist posibilitatea recuperrii.
Se cunosc foarte bine, de ctre toat lumea, avantajele colectrii i
reciclrii deeurilor economisirea resurselor naturale, reutilizarea unor
materiale, reducerea polurii.
Dar cel mai mare beneficiu al reciclrii va nsemna, fr ndoial,
conservarea energiei i a resurselor naturale. Pentru c se vor utiliza, n
procesele de fabricaie, materialele rezultate din reciclare, nu cele
primare. Materialele care se recupereaz prin reciclare deja au fost
purificate i prelucrate anterior, iar asta nseamn c va avea loc un
proces de fabricaie mult mai curat, cu un consum de energie mult mai
mic.
Reciclarea conserv energia, fiindc nu-i totuna s ncepi producia
plecnd de la materiale primare, sau s transformi materiale deja
reciclate, n produse noi. n cel de al doilea caz, va fi nevoie de mult mai
puin energie. Prin reciclare se face economie la gazele naturale,
crbune, petrol, electricitate. Este economicos s reciclm, chiar i n
condiiile n care tim c vor fi cheltuieli n cursul proceselor de colectare i
transport al materialelor recuperate.
Efectele reciclrii se rsfrng asupra ntregii dezvoltri industriale.
Pentru c reciclarea cu siguran poate crea noi locuri de munc, mai ales
n domeniul industriei manufacturiere moderne. Prelucrnd resurse mai
ieftine, apar avantaje economice pe termen lung, crete competitivitatea
industriei manufacturiere i se cheltuie mai puin pe ambalaje. Programele
de reciclare corect proiectate i implementate pot fi competitive cu
depozitarea sau incinerarea reziduurilor.
Merit s iniiem programe de reciclare, costurile reciclrii fiind parial
amortizate prin evitarea cheltuielilor de depozitare sau incinerare. Pe plan
naional deja sunt disponibile cteva tehnici de eficientizare a reciclrii, iar
altele se afl n curs de testare i implementare.
3.3 Obiectivele generale ale proiectului
Contientizarea de ctre elevi a problemelor de mediu generate de
ambalaje i deeuri din ambalaje (deeuri din plastic i ambalaje tip PET,

deeurile din hrtie i carton, doze de aluminiu) i educarea elevilor n


spiritul unui comportament prietenos fa de mediu.Prin implementarea
acestui proiect , legea obliga toti cei 1.300.000 de functionari din
institutiile publice sa colecteze selectiv hartia,plasticul,sticla,metalul
pentru a fi revalorificate
3.4 Obiectivele specifice ale proiectului
- implicarea elevilor liceului n activiti de colectare selectiv a deeurilor
pe baz de voluntariat;
- responsabilizarea elevilor pentru colectarea selectiv a deeurilor care
contribuie la protejarea naturii i a resurselor naturale;
- promovarea voluntariatului
- contientizarea importanei reciclrii i valorificrii deeurilor;
- Realizarea unui mediu mai curat i sntos pentru generaia de azi i de
mine;
- S acioneze n sensul colectrii selective i depozitrii controlate a
materialelor refolosibile prin nfiinarea unui punct de colectare a
materialelor refolosibile;
- S dezvolte capaciti de organizare i spirit de cooperare n echip;
- S dezvolte i s pun n practic perspectiva european asupra
mediului.

3.5 Identificarea activitatilor desfasurate in cadrul proiectului


pentru realizarea obiectivelor generale si specifice.
1. Cumpararea containerelor si recipientelor folosite pentru colectarea
selectiva si inscriptionarea cu denumirea materialului
2.Amplasarea pubelelor- Plasarea bateriilor se face n funcie de zona de
generare a acestora. Zonele de generare sunt spaiile de birouri destinate
angajailor, zone de acces, zone de ntlniri cu publicul, sli de edine, dar
i spaii destinate aprovizonrii i cele de restaurant, buget sau alte spaii
de servire a mesei. Pubelele trebuie amplasate la loc vizibil i accesibil,
preferabil pe culoarele dintre birouri, n special n cazul n care spaiul este
restrns.
3.Golirea pubelelor- Golirea pubelelor se face de ctre personalul ce
asigur curenia, care are obligaia s preia separat fiecare flux de
deeuri. Golirea pe fluxuri de deeuri se face innd cont de cantitatea
generat pe fiecare flux. O variant simpl poate fi urmtoarea: lluni pubela galben lmiercuri - pubela albastr lvineri - pubela verde Golirea
minipubelelor se face n containerele exterioare cu respectarea fluxurilor
colectate separat sau n saci diferii, pe fluxuri de material. Predarea
deeurilor colectate selectiv se face pe baz de contract ctre un operator
autorizat care, conform autorizaiei de mediu, poate desfura activiti de
colectare i/sau valorificare deeuri.
4.Informarea si instruirea angajatilor- se vor comunica angaja ilor cel
puin urmtoarele informaii:
1.Scopul implementrii sistemului de colectare selectiv conform art.2

2.Modul de amplasare a containerelor


3.Indicarea persoanei responsabile din cadrul instituiei
4.Obligaiile care le revin pentru a asigura buna funcionare a sistemului
5.Msurile aplicabile n cazul nerespectrii obligaiilor (avertismente,
sanciuni etc.) O not sau proces verbal de instruire va fi semnat de ctre
fiecare angajat instruit, iar documentul se va pstra de ctre responsabilul
desemnat.
6.Informarea vizitatorilor- Informarea vizitatorilor se realizeaz prin
afiarea la loc vizibil a obligaiei de a depune selectiv deeurile, att la
intrarea n instituiile publice, ct i n zonele destinate lucrului cu publicul.
Suplimentar se pot pune la dispoziia angajailor informaii cu privire la
beneficiile colectrii selective i a valorificrii deeurilor, care s conduc
la creterea gradului de contientizare a populaiei.
3.6 Analiza economica a proiectului
Costurile pentru aceasta variant implic crearea unui fond special
n domeniul colectrii selective.
Alte cheltuieli prevzute pentru implementarea variantei sunt cele legate
de costurile pentru elaborarea materialelor de promovare informare
(pliante, afie, anunuri mass-media) precum i cheltuieli de comunicare i
consumabile.
Costurile privind resursele umane nu vor suferi modificri datorit faptului
c gestionarea programului va fi derulat de angajaii instituiei n limita
posibilitilor de timp.
La nivelul beneficiarilor finali aceast variant va ajuta la:
- stimularea agenilor economici in vederea prelucrrii deeurilor
datorita creterii cantitii de deeuri colectate selectiv
- creterea valorii adugate a iniiativei datorit cofinanrii mobilizate
3.7 Analiza SWOT
Puncte forte:
-

S-a implementat sistemul de management i audit la agenii


economici. Acesta a presupus identificarea riscurilor i primejdiilor
pe care, prin activitatea lor, firmele le pot aduce mediului; gsirea
mijloacelor pentru eliminarea acestora; stabilirea responsabilitilor;
contractarea de asigurri specifice, toate cu scopul de a crea o
imagine final pozitiv;
Firmele care introduc pe pia ambalaje au nceput s se implice i n
recuperarea lor. Productorii au obligaia de a recicla 20% i de a
valorifica 30% din cantitatea de ambalaje rezultate n urma activitii
lor. Procentul va crete la 50%, respectiv 66%, iar dac nu l vor
respecta firmele vor plti sume compensatorii per kg de deeuri
ctre statul romn. Exist asociaii, precum ECOROM Ambalaje, la
care productorii pot deveni membri i, pltind o tax, au garania

c ambalajele pe care le produc, odat devenite deeuri, sunt


colectate i reciclate de firme specializate;
n instituiile de nvmnt de toate gradele se desfoar tot mai
multe aciuni pentru recuperarea i revalorificarea deeurilor, dar i
pentru educare, contientizare, sensibilizare a copiilor i tinerilor n
privina conceptului de colectare selectiv .a. Cu acelai scop se
deruleaz diverse campanii de mediu. Unele dintre cele mai recente
i mai cunoscute totodat sunt: SORT- fiecare deeu la locul su
sau Romnia curat, n care iniiatorii au urmrit s antreneze nu
numai mediul social, ci i pe cel politic;
Compostarea deeurilor organice i utilizarea lor n agricultura
ecologic, n agricultura specializat (viticultur, silvicultur,
pomicultur), n ntreinerea spaiilor verzi, n reabilitarea drumurilor
i carierelor sau n staiunile unde se practic sporturi de iarn.
Puncte slabe:

Romnia import anual pet-uri alimentare n valoare de 80-100


milioane de euro;
Nu exist un reciclator care s obin pet-uri alimentare din deeuri.
Reciclatorii nu au investit nc n Romnia pentru c pet-ul trebuie
colectat selectiv pe culori, iar infrastructura necesar lipsete.
Actualmente, pet-urile se colecteaz, compacteaz i transform n
fulgi, care apoi se export n Asia de Sud-Est. Singura firm de
reciclare a PET-urilor din Romnia se afl la Buzu i este o investiie
taiwanez. Aceasta e nevoit s apeleze i la materie prim din
afar deoarece colectarea deeurilor este deficitar. n primii ani de
funcionare, societatea livra granulele i fulgii din PET unor
productori de mase plastice din ar i din strintate. Din 2004
ns investitorii taiwanezi au nfiinat o fabric de fibre sintetice,
GreenFiber International, cu un capital social de aproape 7 milioane
de euro, ce utilizeaz integral produsul rezultat din reciclarea PETurilor;
Dac n mediul urban s-au realizat pai importani pentru colectare,
selectare i reciclare, n mediul rural nu se poate vorbi despre aa
ceva. Generatorii de deeuri din cele 2686 de comune nu au soluii
i trebuie s se descurce cum pot n aceast situaie;
Nu se poate afirma c exist realmente un sistem generalizat al
managementului deeurilor, pentru c multe firme nu fac dect ceea
ce le oblig legea, iar dac aceasta nu este foarte clar sau explicit,
atunci ele nu fac nimic;
Oportunitati

Tot datorit integrrii, protecia mediului se transform dintr-o


preocupare derizorie ntr-una dintre cele mai prolifice domenii pentru
afaceri viitoare. De exemplu, suntem obligai s nlocuim gropile de
gunoi existente, care sunt surse de boli i infecii, cu depozite
ecologice, care nu afecteaz mediul i respect legislaia european;

Managementul i marketingul deeurilor nseamn valorificarea lor


economic i sunt, dup opinia specialitilor, mai profitabile dect
cele ale apelor, aerului i solului;
Exportul de deeuri poate contribui la reechilibrarea balanei
comerciale a rii noastre; ne referim chiar i la deeurile din
materiale compozite, de exemplu tetra pack-urile care au n
compoziie plastic, hrtie i aluminiu;
Deeurile nereciclabile ar putea fi arse pe post de combustibil n
fabricile de ciment sau n termocentrale;
Companii strine sunt tot mai interesate n valorificarea deeurilor
din Romnia. De exemplu, cutiile de bere din aluminiu sunt o
materie prim foarte cutat, dar deocamdat nu avem un sistem
de colectare a acestora, fapt ce amn potenialele investiii;
Se pot accesa fonduri pentru managementul deeurilor,
biodiversitate, reconstrucie ecologic, retehnologizare, prevenirea
polurii etc. Fondurile de preaderare au totalizat circa 10 miliarde de
euro, alte trei miliarde fiind disponibile din fonduri structurale;
Amenintari:

Pn n anul 2007 s-a cerut Romniei s nchid toate gropile de


gunoi neconforme. n locul lor trebuiau construite 50 de depozite
ecologice mari i 15 mai mici pentru zonele izolate. Astzi nu este
acoperit aceast cerin i de aceea presiunea pe cele existente
este foarte mare, iar riscurile de penalizare a rii noastre sunt
foarte mari;
Se vor plti penaliti n conformitate cu gravitatea, durata,
domeniul i importana politic i economic a greelii comise;
Costul unei instalaii de reciclare a plasticului cu o capacitate de 7
kilotone este ntre 1,12 i 1,68 milioane de euro. Fiind sume mari
proiectul de realizare trebuie atent monitorizat;
n domeniul acesta, totul depinde de colectarea selectiv la
surs, adic de voina fiecrui cetean de a-i separa gunoiul
menajer n recipiente diferite. n Romnia aceast deprindere abia se
formeaz sau nu exist, dup cum nu exist nici aceea de a spla
ambalajele din sticl sau PET;
Iniiativele de pn acum nu sunt susinute i promovate dect
parial, ceea ce descurajeaz pe alii s le considere un exemplu de
bun practic. Lipsa de interes artat de ctre autoriti risc s
adnceasc prpastia dintre romni i atitudinea responsabil fa
de deeuri i de mediul nconjurtor.
3.8 Analiza de mediu a proiectului

Varianta fara proiect(Legea


132/2010)

Varianta cu proiect(Legea
132/2010)

Pericolul imbolnavirii datorita


deseurilor

Cresterea gradului de reciclare si


de valorificare a deseurilor

Poluarea aerului si a mediului


inconjurator

Educarea in spirit ecologic intre 1


si 4 milioane de romani

Resurse murdare si poluate

Reducerea cantitatii de
deseuri,avand ca efect pe termen
mediu si lung reducerea
costurilor de colectare si
transport.

Produse mai scumpe

Implicarea comunitatii in
sortarea deseurilor

Folosirea unor cantitati prea mari


de energie

Responsabilizare populatiei fata


de sanatatea mediului.

3.9 Concluzii si propuneri


n concluzie, organizarea colectrii selective a
deeurilor nu nseamn doar simpla instalare a unor recipiente,
containere sau clopote. Informarea i contientizarea publicului este
esenial, pentru ca n timp,colectarea selectiv s devin o
obinuin pentru toi locuitorii din mediul urban sau rural. n acest
scop sunt necesare campanii susinute i repetate de educare a
populaiei i de promovare a colectrii selective precum i punerea
accentului pe importana responsabilitii extinse a productorului
(REP).
Aplicarea Legii nr. 132/2010 va duce cu siguranta la cresterea
cantitatii de ambalaje de deseuri colectate si reciclate in Romania.
Dar poate cel mai important efect al legii va fi cel educational.
Aproximativ 1,3 milioane de romani care lucreaza in institutiile
statului vor colecta selectiv deseurile la serviciu, incepand din
aceasta toamna. Daca o parte din aceste masuri vor fi realizate si
acasa, atunci putem spune ca legea 132/2010 va educa in spiritul
ecologic intre 1 si 4 milioane de romani.
Iar in aceasta situatie putem afirma ca proiectul realizat de Comisia
pentru Administratie Publica, Amenajarea Teritoriului si Echilibru
Ecologic din Camera Deputatilor, in parteneriat cu Asociatia Green
Revolution va fi unul dintre cele mai de succes proiecte din
Romania.
-Raluca Fiser, presedinte Asociatia Green Revolution

Bibliografie:
www.anpm.ro
www.greenrevolution.ro
www.green-report.ro
www.mmediu.ro

Cuprins

Capitolul I: Date generale despre ONG


1.1

Aparitie. Scurt istoric

1.2

Structura organizatorica

1.3

Identificarea si caracterizarea succinta a domeniilor in care activeaza


ONG-ul

1.4

Identificati activitatile specifice fiecarui domeniu de aplicare

Capitolul II: Relatiile dintre ONG-ul ales si celelalte categorii de


operatori
2.1 Identificarea si caracterizarea succinta a tipurilor de relatii dintre ONG
si operatorii guvernamentali
2.2 Identificarea si caracterizarea succinta a tipurilor de relatii dintre ONG si
operatorii neguvernamentali
2.3 Identificarea si caracterizarea succinta a tipurilor de relatii dintre ONG si
operatorii individuali
Capitolul III: Solutionarea problemei de mediu
3.1 Caracterizarea succinta a problemei de mediu
3.2 Necesitatea implementarii proiectului
3.3 Obiectivele generale ale proiectului
3.4 Obiectivele specifice ale proiectului

3.5 Identificarea activitatilor desfasurate in cadrul proiectului pentru


realizarea obiectivelor generale si specifice
3.6 Analiza economica a proiectului
3.7 Anaiza SWOT
3.8 Analiza de mediu a proiectului
3.9 Concluzii si propuneri
Bibliografie

S-ar putea să vă placă și