Analiza capitalului uman

Piaţa muncii

Oferta de muncă Cererea de muncă

Ofertei de muncă îi sunt specifice
următoarele efecte:

• Efectul de venit • Efectul de substituţie

Timp de muncă Timp liber

Timp liber Timp de muncă

 Oferta de muncă

Aspect cantitativ Aspect calitativ

Capitalul uman reuneşte stocul de cunoştinţe
profesionale, competenţe, abilităţi şi aptitudini
care pot conduce o persoană la sporirea
capacităţilor sale creative şi, implicit, a
veniturilor scontate a se obţine în viitor.
Conceptul de capital uman s-a impus în ştiinţa
economică din anii 60 ai secolului XX prin lucrările unor
autori precum Theodor Schultz şi Gary Becker.
Acumularea de cunoştinţe/informaţii se
poate realiza prin:

• Instrucţie/educaţie
• Experienţă profesională
• Informare prin mass-media
 Parcurgerea acestor etape se
realizează de indivizi:

• Înaintea intrării în viaţa profesională

• După intrarea în viaţa profesională

 Formele principale la care se apelează
pentru continuarea învăţării după părăsirea
sistemului tradiţional de învăţământ sunt:

• perfecţionarea profesională a adulţilor,

inclusiv pe cale virtuală
• adaptarea profesională a resurselor
umane la cerinţele pieţei muncii
• învăţarea novativă, prin stimularea
creativităţii şi raţionalităţii manageriale
Factorii principali care influenţează investiţia
în educaţia oamenilor sunt:
• starea generală a economiei. Aici apare efectul
lucrătorilor descurajaţi şi efectul lucrătorilor
adiţionali.
• diferenţele existente în distribuirea veniturilor
• lungimea şi stabilitatea fluxului de venituri
• costurile
• renta de abilitate
• venitul marginal al investiţiei în capitalul uman şi
rata de recuperare a acestei investiţii
Teoria capitalului uman are şi unele critici, care
vizau dificultatea de a separa investiţiile în
capitalul uman de consumul personal. Din această
perspectivă toate cheltuielile personale pot avea
un posibil efect asupra veniturilor viitoare. (ex.
cheltuielile pentru sănătate, îmbrăcăminte, etc.)
Rata de ocupare a persoanelor cu vârsta între
20 – 64 de ani în 2017

Total Bărbaţi Femei

UE(28) 72,2 (75) 78 66,5

România 68,8 (70) 77,3 60,2

http://epp.eurostat.ec.europa.eu
Rata de ocupare a persoanelor cu vârsta între
20 – 64 de ani în 2018

Total Bărbaţi Femei

UE(28) 73,2 (75) 79 67,4

România 69,9 (70) 78,9 60,6

http://epp.eurostat.ec.europa.eu
 Rata tinerilor care au abandonat
prematur educaţia în 2017

Total Bărbaţi Femei

UE(28) 10,6 (10) 12,1 8,9

România 18,1 (11,3) 18 18,1

http://epp.eurostat.ec.europa.eu
 Rata tinerilor care au abandonat
prematur educaţia în 2018

Total Bărbaţi Femei

UE(28) 10,6 (10) 12,2 8,9

România 16,4 (11,3) 16,7 16,1

http://epp.eurostat.ec.europa.eu
 Ponderea populaţiei cu vârsta de 30 – 34
de ani cu nivel de educaţie terţiar în 2017

Total Bărbaţi Femei

UE(28) 39,9 (40) 34,9 44,9

România 26,3 (26,7) 23,9 28,9

http://epp.eurostat.ec.europa.eu
 Ponderea populaţiei cu vârsta de 30 – 34
de ani cu nivel de educaţie terţiar în 2018

Total Bărbaţi Femei

UE(28) 40,7 (40) 35,7 45,8

România 24,6 (26,7) 21,4 28,1

http://epp.eurostat.ec.europa.eu
Un an în plus de şcoală creşte veniturile cu 8-
9%, reduce riscul de a deveni şomer cu 8% şi
cel de apariţie a unor probleme grave de
sănătate cu 8,2%. Absolvenţii de învăţământ
secundar superior câştigă cu 25% -31% mai
mult decât cei care au terminat ciclul primar şi
cel gimnazial. Câştigurile obţinute de
persoanele care termină o facultate le
depăşesc cu aproape 67% pe cele ale elevilor
care renunţă la şcoală după învăţământul
secundar superior.

Studiu -Costurile Investiției Insuficiente în Educație în România

 Creşterea proporţiei absolvenţilor de
facultate la 19% în 2025 ar duce la mărirea
PIB-ul cu aproximativ 3,6%. Chiar şi o
uşoară creştere a numărului absolvenţilor
de învăţământ secundar ( la 59,7% în
2025) ar genera o creştere de 0,52% a
PIB-ului.

Studiu -Costurile Investiției Insuficiente în Educație în România

 Dacă s-ar mări treptat cheltuielile cu
educaţia până la 6% din PIB, creşterea
economică ar putea atinge un nivel de 2,7-
2,95% în perioada 2015-2025 în loc de 2%.

Studiu -Costurile Investiției Insuficiente în Educație în România

 Aplicații

a) Cum explicaţi rata de ocupare mai scăzută pentru

femei comparativ cu cea înregistrată pentru bărbaţi dacă
persoanele de sex feminin au o rată mai ridicată la
ponderea populaţiei cu nivel de educaţie terţiar?

b) Explicați de ce femeile din România au salarii cu 9,1%

mai mici decât bărbații, țara noastră fiind totuși pe locul 8
în Europa din punctul de vedere al diferenței salariale
între sexe (în anul 2015). (cercetare realizată de
Expert Market, http://www.expertmarket.co.uk/gender-pay-gap-in-
europe)