Analiza Calității Vieții

-EDUCAȚIE-

București
2022
Introducere

1
În economiile bazate pe cunoaștere, educația susține creșterea economică, deoarece este
principalul motor al inovației tehnologice și al productivității ridicate. Mai mult, ca mijloc de
transmitere a cunoștințelor de-a lungul generațiilor, educația stă la baza civilizației umane și are
un impact major asupra calității vieții indivizilor. Lipsa abilităților și competențelor limitează
accesul la piața muncii și prosperitatea economică, crește riscul de excluziune socială și de
sărăcie și poate împiedica o participare deplină la afacerile civice și politice. Educația sporește
înțelegerea de către oameni a lumii în care trăiesc și, prin urmare, percepția asupra capacității lor
de a o influența.

Din punct de vedere statistic, educația este un subiect complez, uneori greu de măsurat.
Publicația Eurostat ”Abordări statistice pentru măsurarea competențelor”, ediția din 2016 citează
o definiție a capitalului uman din ”Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică” ca
fiind „cunoștințele, abilitățile, competențele și alte atribute încorporate în indivizi care sunt
angajați în crearea de personal, social. și bunăstarea economică”.

Aspecte generale ale metodologiei privind calitatea vieții :

În timp ce majoritatea dimensiunilor cadrului pentru măsurarea statistică a calității vieții se referă
la capacitățile funcționale obiective ale persoanelor (cum ar fi condițiile materiale de viață,
mediul de viață, timpul liber și interacțiunile sociale, angajarea etc.), orice măsurare a calității
vieții ar trebui să se extindă și la acoperă bunăstarea subiectivă a persoanelor. Măsurarea
bunăstării subiective, pe lângă agregarea experiențelor oamenilor din aceste dimensiuni obiective
prin cântărirea implicită a propriilor preferințe, este poate singura modalitate de a lua în
considerare opțiunile, prioritățile și valorile diverse ale oamenilor.

2
Într-un context european comparativ, trebuie să ținem cont de faptul că aceste priorități și valori
foarte diferite sunt, de asemenea, modelate de structurile societale, normele și fundalul cultural,
care pot varia de la diferite țări. Importanța acordată fiecăreia dintre dimensiunile obiective ale
calității vieții poate, de asemenea, să difere la nivel agregat de țară. Măsurarea bunăstării
subiective oferă, de asemenea, o perspectivă valoroasă asupra rolului jucat de capacitățile
obiective ca determinanți ai bunăstări.

Indicatorii de calitate a vieții este o publicație online a Eurostat care oferă statistici recente

privind calitatea vieții în Uniunea Europeană (UE) . Prezentul articol se concentrează pe
experiența generală a vieții. Publicația prezintă o analiză detaliată a 8+1 dimensiuni care pot fi
măsurate statistic pentru a reprezenta diferitele aspecte complementare ale calității vieții,
completând indicatorul utilizat în mod tradițional ca măsură a dezvoltării economice și
sociale, produsul intern brut (PIB) . Opt dintre aceste dimensiuni se referă la capacitățile
funcționale pe care cetățenii ar trebui să le aibă la dispoziție pentru a-și urmări în mod eficient
bunăstarea autodefinită, în conformitate cu propriile valori și priorități. Ultima dimensiune se
referă la realizarea personală a satisfacției vieții și a bunăstării.

Pentru fiecare dimensiune a calității vieții este prezentat și analizat un set de indicatori statistici
relevanți selectați. Sunt discutate tendințele în timp și diferențele dintre țări sau grupuri
demografice. În fiecare caz, s-a pus accentul pe evidențierea constatărilor interesante, mai
degrabă decât pe furnizarea unei prezentări complete și exhaustive a tuturor datelor statistice
disponibile.

3
Aspecte metodologice privind educația și formarea

Nivelul general de educație poate fi măsurat prin date privind nivelul de educație formală și
formare, precum și statistici legate de activitățile educaționale non-formale sau informale (un
aspect din ce în ce mai important al procesului educațional).

În 2020, aproape o treime (32,8 %) din populația UE cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani avea
un nivel terțiar de studii, în timp ce aproape jumătate (46,2 %) au absolvit învățământul secundar
superior sau postsecundar non-terțiar.

4
Proporția persoanelor cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani cu un nivel terțiar de studii a
crescut în toate statele membre ale UE între 2010 și 2020.

Părăsirea timpurie a educației :

Rata medie a UE a abandonului timpuriu de la educație și formare a fost de 9,9 % în 2020, cu 3,9
puncte procentuale mai mică decât în 2010. Douăzeci de state membre ale UE au reușit să își
reducă rata de părăsire timpurie între 2010 și 2020, unele dintre ele în mod semnificativ. Cele
mai mari reduceri au fost înregistrate în Portugalia (minus 19,4 pp) și Spania (minus 12,2 pp),
singurele țări cu o scădere de două cifre.

În schimb, în șase țări rata abandonului timpuriu de la educație și formare a fost mai mare în
2020 decât în 2010, în special în Slovacia (plus 2,9 pp), Cehia (plus 2,7 pp), Ungaria (plus 1,3
pp), Suedia (plus 1,2 pp). pp), Luxemburg (plus 1,1 pp) și Bulgaria (plus 0,2 pp). În Polonia, pe
de altă parte, rata a rămas neschimbată.

Figura următoare oferă o imagine de ansamblu asupra proporției de abandon timpuriu din
educație și formare înregistrată în 2020 și 2010.

5
Educația ocupă un loc important în politica UE, deoarece două obiective principale ale strategiei
globale Europa 2020 sunt legate de educație: cel puțin 40 % dintre persoanele cu vârsta cuprinsă
între 30-34 de ani ar trebui să fi absolvit învățământul terțiar, iar ratele de abandon de la educație
și formare ar trebui să fie mai mică de 10% până în 2020.

COVID-19 ȘI EDUCAȚIA :
Pandemia de COVID-19 a pus o presiune considerabilă asupra sectorului educației și formării și
a dus adesea la o trecere pe scară largă la învățarea la distanță în anumite perioade de izolare.
Această schimbare în furnizarea de educație și formare a subliniat o serie de inegalități, inclusiv
decalajul digital, elevii și studenții din medii dezavantajate și cei care trăiesc în zone rurale și
îndepărtate întâmpinându-se adesea obstacole mai mari atunci când încearcă să studieze acasă.

Cele 8 criterii de referință ale UE privind educația și formarea definite pentru

2020 :

ROMÂNIA
1. Participarea adulților la învățare - În medie, cel puțin 15% dintre adulți ar trebui să
participe la învățarea pe tot parcursul vieții.

6
2. Performanțe slabe în abilitățile de bază - Ponderea tinerilor de 15 ani cu rezultate slabe
în lectură, matematică și științe ar trebui să fie mai mică de 15%.
3. Nivel de studii terțiare - Ponderea persoanelor de 30-34 de ani cu studii superioare ar
trebui să fie de cel puțin 40%.
4. Cei care părăsesc timpuriu din educație și formare - Ponderea celor care părăsesc
timpuriu educația și formarea ar trebui să fie mai mică de 10%.
5. Educația timpurie - Cel puțin 95% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta
de începere a învățământului obligatoriu ar trebui să participe la educația timpurie.
6. Ratele de ocupare a proaspeților absolvenți - Ponderea absolvenților angajați (20-34
de ani) care au părăsit studiile și formarea cu 1-3 ani înainte de anul de referință ar trebui
să fie de cel puțin 82%.
7. Mobilitatea învățării în învățământul superior - O medie a UE de cel puțin 20% dintre
absolvenții de învățământ superior ar trebui să fi avut o perioadă de studii sau de formare
în domeniul învățământului superior (inclusiv stagii de muncă) în străinătate, cu o durată
de minim trei luni.
8. Mobilitatea învățării în educația și formarea profesională inițială (IVET) - O medie a
UE de cel puțin 6 % dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani cu o calificare
de educație și formare profesională inițială (IVET) ar trebui să fi avut o perioadă de studii
sau formare (inclusiv stagii de muncă) în străinătate, care să dureze minim două
săptămâni, sau mai puțin dacă este documentat de Europass

7
CONCLUZII :
1. Informatiile prezentate mai sus confirma faptul ca educația afectează calitatea vieții
indivizilor în multe feluri. Persoanele cu abilități și competențe limitate tind să aibă
oportunități de angajare mai proaste și perspective economice mai proaste, în timp ce cei
care abandonează școala timpurie se confruntă cu riscuri mai mari de excluziune socială
și sunt mai puțin probabil să participe la viața civică. Dar, dincolo de considerente
pragmatice, educația este în sine de valoare pentru societățile noastre, deoarece le permite
oamenilor să înțeleagă mai bine lumea în care trăiesc.

2. O alta concluzie ar fi ca nivelul de educație devine un factor din ce în ce mai important,

atât pe piața muncii, cât și pentru indivizi, precum și pentru societate în general. Pe piața
muncii, educația este apreciată de angajatori atunci când angajează angajați. În următorii
ani, se așteaptă o creștere a cererii de oameni cu înaltă calificare și educație relevantă
pentru a gestiona locuri de muncă mai flexibile și mai complexe. Mai general, a avea cel
puțin o educație secundară superioară este adesea considerată ca nivelul minim care îi
ajută pe indivizi să fie echipați pentru o participare deplină în societate și să trăiască o
viață împlinită.

3. O a treia concluzie o putem extrage din factorii demografici și socio-economici, cum ar fi

vârsta, nivelul de studii, tipul gospodăriei și gradul de urbanizare ce joaca un rol
semnificativ in viata noastra. Satisfacția vieții pare să scadă odată cu vârsta în Uniunea
Europeană, cu excepția unor țări vorbitoare de engleză, nordice și Benelux. Pe de altă
parte, nivelul educațional are un impact pozitiv asupra satisfacției vieții, la fel ca a fi într-
un cuplu și a avea copii.

8
STIATI CA?..

Venitul are un impact asupra satisfacției vieții. Dar, în timp ce cei mai mari venituri tind să fie
mai mulțumiți de viața lor decât cei cu cele mai mici venituri, chiar și oamenii din cuantila cu cel
mai mic venit tind să fie mai mulțumiți de viața lor decât nu. Impactul veniturilor asupra
satisfacției cu viața tinde să fie mai semnificativ pe măsură ce nivelurile generale de satisfacție
cu viața unei societăți scad. Astfel, la compararea țărilor, diferența de venit între straturile
economice în ceea ce privește satisfacția cu viața crește pe măsură ce nivelul general pentru o
țară scade.

Si de asemenea, Pilonul european al drepturilor sociale subliniază, de asemenea, importanța

educației ca cale către egalitatea de șanse, ca mai mulți indicatori principali și un singur obiectiv
(proporția de adulți care participă la învățarea pe tot parcursul vieții în ultimele 12 luni) aparțin
acestui domeniu. În plus, cadrul strategic pentru cooperarea europeană în educație și formare (ET
2020)stabilește obiective pentru a face din învățarea și mobilitatea pe tot parcursul vieții o
realitate, precum și pentru îmbunătățirea calității și eficienței educației și formării.

 În economiile noastre bazate pe cunoaștere, educația joacă un rol esențial în viața cetățenilor și
este un factor important în determinarea gradului de progres în viață.