Coordonator:

Conf. univ. dr. Paul Lucian

Student:
Burlacu Gelu
ID_Management_1_Gr.1
Economie Europeană
BURLACU GELU
MANAGEMENT, AN 1, GRUPA 1

Strategia Europa 2020 a fost adoptată în cadrul Consiliului European din 17 iunie
2010, pe fondul unei crize economice profunde și al intensificării provocărilor pe termen
lung, precum globalizarea, presiunea asupra utilizării resurselor și îmbătrânirea populației.
Strategia Europa 2020 a propus o nouă viziune economică, care să ajute UE să iasă din
criză și să edifice o economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, cu niveluri
ridicate de ocupare a forței de muncă, de productivitate și de coeziune socială. (M.A.E.,
2018)
Pentru a defini acțiunile necesare aplicării Strategiei Europa 2020, Comisia Europeană
a propus atingerea, până în anul 2020, la nivelul UE, a următoarelor obiective:

 rata de ocupare a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 ani – minimum 75%;

 nivelul investițiilor în cercetare și dezvoltare – 3% din PIB-ul UE;
 atingerea obiectivului „20/20/20" (sau 30/20/20, în cazul respectării anumitor
condiții) în domeniul schimbărilor climatice și al energiei;
 rata părăsirii timpurii a școlii – 10%, iar ponderea populației cu studii superioare și
vârsta între 30 și 34 de ani – cel puțin 40%;
 reducerea cu 20 de milioane a numărului cetățenilor europeni amenințați de sărăcie
(ceea ce ar corespunde reducerii cu 25% a numărului de persoane cu risc de sărăcie).
Succesul în atingerea obiectivelor Europa 2020 depinde de implementarea la nivel
național a reformelor structurale necesare pentru a accelera creșterea economică
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Programele Naționale de Reformă (PNR)
reprezintă obligația fiecărui stat membru UE de a translata la nivel național obiectivele
Europa 2020. (M.A.E., 2018)

1
BURLACU GELU
MANAGEMENT, AN 1, GRUPA 1

Voi încerca în cele ce urmează să fac o paralelă între situația României din anul
2010, raportată la cele 5 mari obiective ale Strategiei Europa 2020 și măsura în care a
reușit sau nu să le realizeze.
După cum am precizat mai sus primul obiectiv al Strategiei Europa 2020 face
referire la rata de ocupare a forței de muncă în rândul populației cu vârste cuprinse
între 20 si 64 de ani cu un target de minim 75% .
Pentru atingerea acestui obiectiv este nevoie de realizarea unor reforme în ceea
ce privește cadrul legal de stimulare a ocupării și formării continue a forței de muncă,
de dezvoltare a instrumentelor relevante în domeniul ocupării și de creștere a
investițiilor în formarea profesională. România şi-a asumat doar 69-70%, în condiţiile
în care, la nivelul anului 2008, rata ocupării la nivel naţional era de 64,4%. (I.E.R.,
2014)
În anul 2010, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă de 20-64 ani a fost
de 63,3%, la o distanţă de 6,7 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită
în contextul Strategiei Europa 2020.
În anul 2010 populaţia activă a României era de 9965 mii persoane, din care 9240
mii persoane ocupate şi 725 mii şomeri BIM (definiţi conform criteriilor Biroului
Internaţional al Muncii). (INS, 2011)

2
BURLACU GELU
MANAGEMENT, AN 1, GRUPA 1

În anul 2020, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 70,8%,
cu 0,8 puncte procentuale peste ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei
Europa 2020. În acest an populaţia activă a României era de 8973 mii persoane, din
care 8521 mii erau persoane ocupate şi 452 mii erau şomeri.
În anul 2020, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de
65,6%, în scǎdere faţă de anul anterior cu 0,2 puncte procentuale. Ca şi în anii anteriori,
rata de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (74,4%, faţă de 56,5% la femei). Pe medii
de rezidență, rata de ocupare a fost mai mare în mediul urban (67,1%, faţă de 63,8%
în mediul rural). (Kristina, 2021)
În condițiile în care efectele pandemiei si restricțiile impuse de autorități au jucat
un rol destul de important în evoluția și stabilitatea pe piață a agenților economici mici
și mijlocii (și nu numai) evoluția gradului de ocupare a forței de muncă , in România,
a urmat o pantă descendentă la finele anului 2021 atingând un nivel de 62,3%.

Cel de-al doilea obiectiv al Strategiei Europa 2020 și anume creșterea nivelului
investițiilor în cercetare și dezvoltare până la un procent de 3% din PIB este ceea ce
specialiștii numesc motorul cheie al inovării . ,

3
BURLACU GELU
MANAGEMENT, AN 1, GRUPA 1

Conform statisticilor Eurostat și la acest capitol România se afla in coada

clasamentului cu un procent alocat de 0,48% din PIB cercetării și dezvoltării făcând
astfel ca acest domeniu atât de important în dezvoltarea economică a unei țări să devină
un teren arid , ceea ce a generat o criză a resurselor umane. Lipsa de interes a
guvernantilor in dezvoltarea unei politici fiabile de atragere a tinerilor performanți și
de menținere a oamenilor de știință în România a dus la un “exod” al acestora către
țările care au înțeles o dezvoltare economică durabilă, sustenabilă nu se poate realiza
decât prin cercetare și inovare.

Dacă tot am atins acest subiect destul de în vogă, să zicem, sustenabilitatea , putem
să atingem și cel de-al treile obiectiv Europa 2020 și anume schimbări climatice si
energie - reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%,
in condiții favorabile) față de nivelurile înregistrate în 1990 :
• cresterea ponderii surselor de energie regenerabile pânà la 20%
• cresterea cu 20% a eficienței energetice
Încă din anul 2014, România şi-a depăşit angajamentul de a avea o cotă-parte de
24% a energiilor regenerabile şi a rămas peste acest prag deși a mai slăbit ritmul în ultimii
ani.Una peste alta, datele statistice se prezintă destul de bine la consumul de energie și
structura de producție din acest domeniu. (Pană, 2019)
În 2020, producția de energie electrică din România provenea în proporție de
12,4% energie eoliană, 3,4% din panouri solare fotovoltaice și 27,6% din hidroenergie. În
total, producția de energie regenerabilă (eoliană, fotovoltaică și biomasă) a reprezentat
16% din total. (www.ey.com, 2021)
Spațiul rămas la dispoziție pe partea de schimbări climatice și energie în raport cu
cerințele ar putea părea chiar spectaculos dar ar trebui să fim atenți la faptul că nu
eficientizarea consumurilor a fost principalul factor ci diminuarea considerabilă a unor
capacități de producție, îndeosebi din sectorul petrochimic, care concentrează nu mai puțin
de trei sferturi din deficitul comercial. (Pană, 2019)
Emisiile de gaze cu efect de seră ale României au scăzut cu peste 50% față de
nivelurile din 1990 datorită unei reduceri semnificative a cererii de energie și a activității
industriale, creșterii eficienței energetice și conformării treptate la standarde de mediu mai

4
BURLACU GELU
MANAGEMENT, AN 1, GRUPA 1

restrictive. În prezent, energia reprezintă încă sursa principală de emisii, reprezentând 2/3
din emisiile naționale de gaze cu efect de seră, urmate de agricultură și industrie.
Cert este faptul ca in conditii pandemice foarte multe proiecte, tratate, programe de
dezvoltare durabila au fost blocate sau sistate iar in conditiile actuale de politica externa
dominata de incertitudini in urma razboiului reluarea angajamentelor si urmarea
tendintelor in ceea ce priveste sustenabilitatea , reducerea emisiilor de CO2 si dezvoltarea
exploatarii surselor de energie regenerabila va fi foarte dificila.

Penultimul obiectiv al Strategiei Europa 2020 face referire la educatie si anume la

rata părăsirii timpurii a școlii – 10%, iar ponderea populației cu studii superioare și
vârsta între 30 și 34 de ani – cel puțin 40%.
Părăsirea timpurie a școlii (PTȘ) este definită în România ca procentul tinerilor cu
vârste cuprinse între 18-24 de ani care au finalizat cel mult nivelul secundar inferior
(echivalentul clasei a opta) și care nu mai urmează nicio altă formă de școlarizare sau
formare profesională1. În ultimii zece ani, rata de PTȘ în România a scăzut constant și
România și-a propus să atingă ținta de 11,3% în 2020. Totuși, rata PTȘ a crescut, fapt ce
a coincis cu criza financiară globală din 2008-2009, anulând progresul anilor anteriori.
Rata PTȘ a fost de 17,3% în 2013, plasând România în urma a numai patru țări cu rate ale
PTȘ mai mari: Italia, Portugalia, Spania și Malta.
Cauzele părăsirii timpurii sunt multiple și diverse: lipsa accesibilității în general și a
adaptării rezonabile în învățământ, lipsa tehnologiilor de acces și a tehnologiilor și
dispozitivelor asistive în procesul de învățământ, insuficiența serviciilor de sprijin oferite,
lipsa transportului adaptat, slaba conștientizare a familiei cu privire la importanța
dezvoltării potențialului copilului/tânărului cu dizabilități, atitudini discriminatorii sau
negative cu privire la incluziunea școlară a copiilor și tinerilor cu dizabilități și/sau cerințe
eductive speciale și altele. (edu.ro, 2019)
În practică, încă nu există o abordare națională integrată pentru a preveni și a combate
problema structurală a părăsirii timpurii a școlii.
In ceea ce priveste obiectivul UE de crestere a ponderii populatiei din grupa de
varsta 30 – 34 ani ,absolvente de invatamant tertiar pana la un procent de 40% ,
Romania si-a asumat pentru 2020 un procent de 26,7%.

5
BURLACU GELU
MANAGEMENT, AN 1, GRUPA 1

Doar 0,3 puncte procentuale au lipsit în 2020 pentru ca obiectivul legat de populația
cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani și care au studii superioare, să fie îndeplinit pe
deplin. Din 2012, procentul a început să crească, iar anul 2020 a înregistrat cea mai mare
valoare: 26,4%. Acesta este singurul capitolul la care România a performat în privința
educației, între toate obiectivele asumate pe acest domeniu în 2010, la nivel european.
(Edupedu.ro, 2021)

Una dintre inovațiile majore ale Strategiei Europa 2020 pentru o creștere
inteligentă, sustenabilă și incluzivă, adoptată în 2010, a fost stabilirea unui nou obiectiv
concret comun în materie de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale: reducerea cu
25 % a numărului de europeni care trăiesc sub pragul național de sărăcie și scoaterea
din sărăcie a peste 20 de milioane de oameni.
La nivel european acest obiectiv nu a fost atins, iar în martie 2021 Comisia a inclus
în Planul de acțiune al Pilonului european al drepturilor sociale un nou obiectiv principal
de reducere a numărului de persoane aflate în situație de sărăcie cu cel puțin 15 milioane
(inclusiv cel puțin 5 milioane de copii) până în 2030.
Deşi a scăzut cu 3.5 puncte procentuale între 2007 şi 2010, rata riscului de sărăcie
din România a urmat o tendinţă ascendentă între 2010 şi 2016, atingând nivelul de 25,4%
in 2016, fata de media UE-28 de 16,9%; România prezintă atât cea mai mare rată a sărăciei
relative cât si cel mai mic prag al sărăciei dintre toate țările membre UE. Între 2017 si
2019, AROP inregistreaza o valoare constantă, de aproximativ 23,5% din totalul
populatiei rezidente; aceasta înseamnă că în Romania aproximativ 4,5 milioane de
persoane sunt expuse riscului de sărăcie monetară. (www.eapn.eu, 2021)

6
BURLACU GELU
MANAGEMENT, AN 1, GRUPA 1

In concluzie , putem observa o usoara tendinta de aliniere la obiectivele

europene, dar in lipsa unor politici adecvate ,concrete si coerente , indeplinirea
obiectivelor Europa 2020 in Romania , poate fi considerata un semi-esec politic.

7
BURLACU GELU
MANAGEMENT, AN 1, GRUPA 1

Bibliografie
(2021, Aprilie 01). Preluat de pe www.ey.com: https://www.ey.com/ro_ro/news/2021/04/ey-romania-report--
renewables-can-accelerate-the-decarbonisation

edu.ro. (2019). Preluat de pe Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România.

Edupedu.ro. (2021). Preluat de pe Edupedu.ro: singura-tinta-aproape-atinsa-de-romania-pe-educatie-

procentul-tinerilor-de-30-34-de-ani-cu-studii-superioare-in-2020-a-fost-de-264-potrivit-eurostat/

I.E.R. (2014, Octombrie). http://europedirectbucuresti.ier.ro. Preluat de pe

http://europedirectbucuresti.ier.ro/wp-content/uploads/brosura_europa_2020_8mb.pdf

INS. (2011, Iunie 14). COMUNICAT DE PRESĂ nr.130. Preluat de pe

https://insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/ocup-somaj/somaj_2010.pdf

Kristina, R. (2021, Aprilie 20). Preluat de pe Economedia.ro: https://economedia.ro/ins-romania-are-o-

populatie-activa-de-89-milioane-de-persoane-aproape-jumatate-lucreaza-in-sectorul-
serviciilor.html#.YlcQJNNBxPZ

M.A.E. (2018). https://www.mae.ro. Preluat de pe https://www.mae.ro/node/19272#null

Pană, M. (2019, Oct. 08). Preluat de pe cursdeguvernare.ro: https://cursdeguvernare.ro/romania-si-tintele-

fixate-prin-strategia-europa-2020-punctele-tari-si-punctele-slabe.html

www.eapn.eu. (2021, Ianuarie). Preluat de pe R E N A S I S – R E Ț E A U A N A Ț I O N A L Ă A N T I S Ă R Ă C I E -

I N C L U D E R E S O C I A L Ă.