UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI

DEPARTAMENTUL DE FORMARE CONTINUĂ ȘI TRANSFER

TEHNOLOGIC
PROGRAM DE CONVERSIE PROFESIONALĂ
SPECIALIZAREA: ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI ȘI
SERVICIILOR

MEDIUL DE AFACERI
EUROPEAN

Coordonator științific: Cursant,

Lector Monica Zlati Banea Valentina-Vali (căs. Costea)

GALAȚI 2024

1
 Eseu tematic: diferențele de dezvoltare

sustenabilă dintre România și Spania

Dezvoltarea durabilă și sustenabilitatea:

Dezvoltarea durabilă este definită, de regulă, ca „o dezvoltare care satisface
nevoile prezente fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a răspunde
propriilor nevoi”1 Dezvoltarea durabilă este înțeleasă ca o abordare cuprinzătoare care leagă
cei trei piloni: sustenabilitatea mediului, sustenabilitatea socială și sustenabilitatea economică.
Integrarea acestor piloni nu înseamnă neapărat că se fac compromisuri între mediu și
dezvoltarea economică ci, mai degrabă, că dezvoltarea durabilă poate să creeze locuri de
muncă și poate genera o creștere economică.
Chestiunea sustenabilității a atras din ce în ce mai multă atenție atunci când s-
a realizat că schimbările climatice perturbă deja economiile și societățile, diferite părți ale
societății fiind afectate în moduri diferite. Acest lucru demonstrează că dimensiunile socială,
economică și de mediu ale sustenabilității sunt strâns corelate. Centrul European de Strategie
Politică – grupul de reflecție al Comisiei – a subliniat că ignorarea acestor corelații se numără
printre principalele riscuri care amenință viitorul durabil al UE.
Adoptarea Agendei 2030 și a celor 17 ODD-uri de către Adunarea Generală a
Organizației Națiunilor Unite a dat un nou impuls apreciabil dezvoltării durabile la nivel
mondial. ODD-urile (imaginea 1) se bazează pe cele trei dimensiuni ale sustenabilității și
includ elemente de dezvoltare economică, de incluziune socială și de gestionare durabilă a
mediului. Spre deosebire de obiectivele precedente – obiectivele de dezvoltare ale mileniului
– ODD-urile sunt universale și se adresează tuturor țărilor.

Imaginea 1: Cele 17 obiective de dezvoltare durabilă2

1
https://www.eca.europa.eu/lists/ecadocuments/rcr_reporting_on_sustainability/
rcr_reporting_on_sustainability_ro.pdf

2
https://www.eca.europa.eu/ro/sustainable-development-goals

2
Caracteristicile principale ale economiei
României
Economia României3 a devenit o
economie de piață odată cu adoptarea
Constituției din 1991. Conform acesteia,
statul este obligat să asigure libertatea
comerțului și protecția concurenței loiale. În
economia României acționează așadar legea
cererii și a ofertei, la baza căreia se află
proprietatea privată care trebuie protejată și
garantată.
Țara se poziționează în categoria
economiilor emergente, având un grad ridicat
de complexitate și o forță de muncă
specializată, iar în 2020 și 2022 s-a clasificat
drept "economie cu venituri mari" (high-
income economy) conform rapoartelor
Băncii Mondiale. Odată cu sfârșitul anului
2022, economia României se află pe locul 12
în Uniunea Europeană ca mărime și a 7-a ca
putere, atunci când PIB-ul este ajustat la
paritatea puterii de cumpărare (PPC).
Obiective SDG ale României5
3
https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Rom%C3%A2niei
4
https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Spaniei
5
https://dezvoltaredurabila.gov.ro/obiectivele-pentru-dezvoltare-durabila
6
https://www.renovablesverdes.com/ro/Spania-este-departe-de-a-realiza-o-dezvoltare-durabil%C4%83/
Caracteristicile principale ale economiei
Spaniei
Economia Spaniei4 la fel ca și
populația sa este a cincea economie
a Uniunii Europene și în termeni absoluți se
află printre cele mai mari 10 economii ale
lumii. În termeni relativi, pierde câteva
poziții în favoarea unor state mult mai
populate. Ținta sa de creștere economică,
chiar dacă moderată, le depășește pe cele
ale vecinilor săi și asociaților europeni.
O problemă cronică in Spania este
aceea a creșterii excesive a prețului
locuințelor, datorată speculei imobiliare
generalizate, modei celei de a doua
locuințe, turismului rezidențial masiv de
britanici și germani, spălării banilor de către
mafii, creșterii populației datorită
imigrației, a măririi finanțării primăriilor
etc.
În 2020, cele mai importante
sectoare ale economiei Spaniei erau:
administrația publică, apărarea, educația,
sănătatea și asistența socială (20,5 %),
comerțul cu ridicata și cu amănuntul,
transporturile și serviciile de cazare și
alimentație publică (19,7 %) și industria
(16,1 %).
Obiective SDG ale Spaniei6
3
 ONU și-a stabilit obiective de dezvoltare durabilă pentru toate țările care doresc să o
realizeze. Aceste obiective sunt șaptesprezece și participă 149 de țări. Există o serie de 17
obiective globale de dezvoltare durabilă definite de Adunarea Generală ONU în SDG –
Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Națiunilor Unite, care alcătuiesc Agenda 2030.
Ultimul raport ONU arată însă că eforturile țărilor de a atinge aceste obiective sunt
adesea împiedicate de factori precum conflicte, inegalități, un climat în continuă schimbare,
sărăcie, foamete și urbanizare rapidă. Orașele cu o creștere rapidă și împrejurimile acestora
precum și alte regiuni urbane au mari probleme legate de dezvoltarea durabilă, întrucât
instituțiile politice, economice și ale societății civile se pot adapta treptat la provocările
urbanizării.
Spania7 este destul de departe de a putea realiza o dezvoltare durabilă, așa cum este la
numărul 30. Obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite de ONU trebuie să fie atinse între 2015
și 2030. Rețeaua spaniolă pentru dezvoltare durabilă (REDS) a prezentat indicii ODD care
plasează într-un clasament toate țările lumii, raportându-l la gradul de realizare a obiectivelor.
Conform rezultatelor acestui raport, Spania mai are încă un drum lung de parcurs dacă dorește să
atingă obiectivele dezvoltării durabile. Acesta ocupă poziția 30 din 149 de țări.
În plus, în clasamentul țărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare
Economică (OECD), Spania este cea mai slabă clasată dintre țările vecine, clasat pe locul 26 din
34. De aceea, Spania trebuie să se îmbunătățească pentru a atinge ODD în această perioadă
2015-2030 și pentru a avansa pozițiile în clasament. Tot mai multe orașe din Spania recunosc
necesitatea unor pași îndrăzneți în vederea combaterii crizei urbane globale. Emisiile de gaze cu
efect de seră, schimbările climatice, sunt factori care afectează calitatea vieții. Prin urmare,
orașele ar trebui să se concentreze pe politici ce sprijină ideea de oraș verde.
Poluarea aerului este o problemă cu care se confruntă orașele spaniole8 ce cresc
foarte rapid. 35% din totalul emisiilor de CO2 sunt generate de transport, 11% fiind generate de
automobile. Cel puțin 15 milioane de spanioli respiră un aer ce conține cantități excesive de
dioxid de azot și ozon. Acest lucru este o realitate inadmisibilă și periculoasă, de exemplu în
Madrid aproape 3000 de oameni mor prematur din cauza poluării.
Spania este deja una dintre cele mai uscate țări din Europa și această situație de acum
se va înrăutăți. În prezent, 80% din apă este utilizată în agricultură. Există totuși pierderi foarte
mari, pierzându-se aproximativ 25% din volumul de apă în procesul de aprovizionare. Spania are
de asemenea probleme cu procesul de purificare a apei. Din această cauză, Curtea Europeană a

7
https://www.renovablesverdes.com/ro/Spania-este-departe-de-a-realiza-o-dezvoltare-durabil%C4%83/

8
https://urbanizehub.ro/spania-investeste-in-orase-smart-si-sustenabile/

4
stabilit penalizări de minim 10 milioane de euro pentru întârzierea atingerii obligațiilor de tratare
a apei.
În cazul României9, dezvoltarea sustenabilă pare a fi o mare problemă: mai mulți
indicatori din tabloul stabilit drept ghid de dezvoltare sustenabilă ne plasează pe ultimul loc între
statele membre, ceea ce ar trebui să dea de gândit factorilor de decizie. Raportul pentru anul
2023 al Comisiei Europene permite comparații ușor de făcut pentru fiecare dintre cele 17
obiective care vizează dezvoltarea sustenabilă, cu mai multe criterii definite clar din perspectivă
cantitativă:
Avem, în continuare, cea mai mare pondere a persoanelor aflate sub risc de sărăcie sau
excludere socială, fiind SINGURUL stat UE în care această pondere trece de o treime din
populație. Cu 34,5%, figurăm la acest capitol peste Bulgaria (31,7%), Grecia (28,3%), Spania
(27,8%), Letonia (26,1%) și Italia (25,2%).

Imagine 2: Grafic privind populația în risc de excluziune socială10

Tot cea mai mare pondere o găsim la noi și în ce privește persoanele aflate sub
risc de sărăcie, deși lucrează:

9
https://www.edu.ro/sites/default/files/Strategia-nationala-pentru-dezvoltarea-durabila-a-Rom%C3%A2niei-
2030.pdf

10
https://www.piatafinanciara.ro/dezvoltarea-sustenabila-o-mare-problema-pentru-romania/

5
Imagine 3: Grafic privind persoanele în risc de sărăcie11

Cei drept, aici suntem mai aproape de media europeană, situată la 8,9% și avem ca
vecină Luxemburgul (13,5%), situată peste un grup elocvent în sine pentru corelația între
performanța economică și implicarea socială, Spania (12,7%), Italia (11,6%), Grecia (11,3%)
și Portugalia (11,2%).
Românii sunt tot pe primul loc în materie de părăsire timpurie a sistemului de
învățământ. Cu un procentaj de 15,6% la grupa de vârstă 18 – 24 ani, se poate spune că „țara
noastră viitor de aur are”. Desigur, mai sunt și alții care nu prea se țin de carte, cu Spania
(13,9%) și Ungaria (12,4%) ceva mai bine decât noi.

Imaginea 4: Grafic privind populația în risc de abandon educațional12

Avem și un indicator aferent dezvoltării sustenabile la care suntem pe ultimul loc

între statele UE: ponderea persoanelor cu studii superioare în intervalul de vârstă 25 – 34 ani.
Cu doar 24,7%, suntem iarăși SINGURUL stat membru cu mai puțin de un sfert din populație
vizată în această situație.

11
https://www.piatafinanciara.ro/wp-content/uploads/2023/11/P2.png

12
https://www.piatafinanciara.ro/wp-content/uploads/2023/11/P4.png

6
Imaginea 5: Grafic privind ponderea persoanelor cu studii superioare13

De reținut, nu suntem doar ultimii dar și la mare distanță de alte codașe precum Italia
(29,2%), Ungaria (31,9%) sau Bulgaria (33,8%). Adică față de verii latini și față de vecini. În
condițiile în care, oricum, facultățile autohtone se străduie să prindă topul 1000 la nivel
mondial și nu prea are rost să ne bazăm pe tinerii (practic, cei mai performanți) incluși în
eșantion dar care studiază în străinătate.
Dincolo de problemele de piața forței de muncă, pe vremuri mult mai ofertantă pentru
investitori dar acum „tensionată”, se poate pune problema, din perspectiva numărului de
intelectuali, dacă mai interesează pe cineva și calitatea imaterială a vieții. În fine, fără grafic,
merită cugetat și la poziția de lanternă roșie europeană la abilități digitale ca procentaj în
marea masă a populației (doar 28%, cu Bulgaria la 31%, Polonia 43%, media UE la 54%)
chiar dacă o minoritate de vârf performează în sectorul IT.
Scorurile și clasamentele indicelui SDG 2023/2024 în funcție de țară plasează
România pe locul 29 cu un scor de 62,6 (în top este Finlanda cu 80,6), în timp ce Spania este
pe locul 22 cu un scor de 69,6.14
În ceea ce privește cei 17 indicatori SDG, același raport scoate în evidență cel mai bine
asemănările dar și diferențele de dezvoltare și de grad de realizare a obiectivelor SDG 15:

13
https://www.piatafinanciara.ro/wp-content/uploads/2023/11/P6.png

14
https://s3.amazonaws.com/sustainabledevelopment.report/2024/europe-sustainable-development-report-2023-
24.pdf

15
Idem. 14

7
 Indicator România Spania
1. FĂRĂ SĂRĂCIE
2. ZERO FOAMETE
3. SĂNĂTATE ȘI
BUNĂSTARE
4. EDUCAȚIE DE CALITATE
5. EGALITATE DE GEN
6. APĂ CURATĂ ȘI
SANITAȚIE
7. ENERGIE CURATĂ ȘI
LA PREȚURI ACCESIBILE
8. MUNCĂ DECENTĂ ȘI
CREȘTERE ECONOMICĂ
9. INDUSTRIE, INOVAȚIE ȘI
INFRASTRUCTURĂ
10. INEGALITĂȚI REDUSE
11. ORAȘE ȘI COMUNITĂȚI
DURABILE
12. CONSUM ȘI PRODUCȚIE
RESPONSABILE
13. ACȚIUNE CLIMATICĂ
14. VIAȚA ACVATICĂ
15. VIAȚA TERESTRĂ
16. PACE, JUSTIȚIE ȘI
INSTITUȚII EFICIENTE

8
17. PARTENERIATE PENTRU
REALIZAREA OBIECTIVELOR

BIBLIOGRAFIE WEB:
https://s3.amazonaws.com/sustainabledevelopment.report/2024/europe-sustainable-
development-report-2023-24.pdf
https://www.piatafinanciara.ro/wp-content/uploads/2023/11/P4.png
https://www.piatafinanciara.ro/wp-content/uploads/2023/11/P6.png
https://www.piatafinanciara.ro/dezvoltarea-sustenabila-o-mare-problema-pentru-
romania/
https://www.piatafinanciara.ro/wp-content/uploads/2023/11/P2.png
https://www.renovablesverdes.com/ro/Spania-este-departe-de-a-realiza-o-dezvoltare-
durabil%C4%83/
https://urbanizehub.ro/spania-investeste-in-orase-smart-si-sustenabile/
https://www.edu.ro/sites/default/files/Strategia-nationala-pentru-dezvoltarea-durabila-
a-Rom%C3%A2niei-2030.pdf
https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Rom%C3%A2niei
https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Spaniei
https://dezvoltaredurabila.gov.ro/obiectivele-pentru-dezvoltare-durabila
https://www.renovablesverdes.com/ro/Spania-este-departe-de-a-realiza-o-dezvoltare-
durabil%C4%83/
https://www.eca.europa.eu/lists/ecadocuments/rcr_reporting_on_sustainability/
rcr_reporting_on_sustainability_ro.pdf
https://www.eca.europa.eu/ro/sustainable-development-goals