ESTE FINANȚAREA PRIN FONDURI EUROPENE

GENERATOARE DE CONCURENȚĂ ÎN
ECONOMIA ROMÂNIEI?

Disciplina: Prețuri și concurență

Cuprins:

1. Introducere
2. Istoric
3. Impactul Finanțării Europene asupra Concurenței în economia României
4. Provocări și Obstacole care pot afecta concurența
5. Impactul accesării fondurilor europene în diverse sectoare
6. Studiu de Caz: Impactul Finanțării prin Fonduri Europene asupra Concurenței în Sectorul IT
din România
7. Concluzii referitoare la studiul de caz în sectorul IT
8. Studiu de Caz: Impactul Finanțării prin Fonduri Europene asupra Concurenței în Sectorul
Agriculturii din România
9. Concluzii referitoare la studiul de caz în sectorul agriculturii
10. Evaluarea Impactului Finanțării Europene asupra concurenței în sectorul Agriculturii
României
11. Comparație între o firmă cu vechime și o firmă nouă pe piață în sectorul agriculturii
12. Concluzie referitoare la comparația dintre cele două firme
13. Concluzie finală
14. Bibliografie
1
 1. Introducere

Economia României a devenit o economie de piață odată cu adoptarea Constituției din 1991.
Conform acesteia, statul este obligat să asigure libertatea comerțului și protecția concurenței loiale.
În economia României acționează așadar legea cererii și a ofertei, la baza căreia se află proprietatea
privată care trebuie protejată și garantată.1
Economia României este formată dintr-o varietate de sectoare și industrii. În general, aceasta
poate fi împărțită în următoarele categorii:

1. Industria: Include producția de bunuri, precum mașini și echipamente, produse chimice,

produse farmaceutice, produse metalurgice, textile și încălțăminte, electronice, autovehicule,
și altele. Industria joacă un rol important în crearea de locuri de muncă și contribuția la PIB.
2. Agricultura: Sectorul agricol este semnificativ în economia României, contribuind la
producția de alimente și materii prime. Culturile principale includ cereale (grâu, porumb,
orz), legume, fructe, și viță de vie. Creșterea animalelor, în special a bovinelor și a
porcinelor, este, de asemenea, importantă.
3. Servicii: Sectorul serviciilor reprezintă o parte semnificativă a economiei, incluzând
domenii precum comerțul, turismul, transportul, telecomunicațiile, serviciile financiare,
educația, sănătatea și altele. Bucureștiul, capitala României, este un centru important pentru
servicii financiare și IT.
4. Construcții: Construcțiile au jucat un rol important în economia României, cu o creștere
semnificativă a construcțiilor rezidențiale și comerciale în ultimii ani. Investițiile în
infrastructură, precum drumuri și autostrăzi, au fost, de asemenea, o preocupare constantă.
5. Energie: Sectorul energetic include producția și distribuția de energie electrică, gaze
naturale, precum și extracția și rafinarea petrolului. România dispune de resurse
considerabile de gaze naturale și petrol, și investițiile în sectorul energiei regenerabile au
crescut în ultimii ani.
6. Tehnologia Informației (IT): Industria IT a cunoscut o dezvoltare semnificativă, cu o
creștere a exporturilor de servicii IT și dezvoltarea unui sector de outsourcing în țară.
Bucureștiul și alte orașe importante au devenit centre pentru companii IT.
7. Turism: România are un potențial turistic vast, cu atracții precum castelele, munții, delta
Dunării și orașe istorice. Turismul joacă un rol important în generarea de venituri și crearea
de locuri de muncă.

Finanțarea prin fonduri europene a devenit un element esențial în dezvoltarea economică a

statelor membre ale Uniunii Europene, inclusiv a României. În contextul economic actual, se pune
întrebarea dacă această finanțare este cu adevărat generatoare de concurență în economia
românească sau dacă există aspecte care ar putea limita impactul pozitiv al acestui proces. .2
Fondurile europene, surse de finanțare nerambursabilă din bugetul Uniunii Europene (UE),
au ca obiective majore reducerea disparităților regionale și promovarea unei agriculturi sustenabile.
Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE, vizând cu precădere sprijinirea
creării de locuri de muncă, a creșterii economice, dar și a dezvoltării durabile și a îmbunătățirii
calității vieții. Obiectivele politicii de coeziune sunt realizate prin intermediul a trei fonduri
principale : Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul de Coeziune (FC) și Fondul
Social European (FSE). FEDR finanțează investiții în sectoare cu scopul de a impulsiona creșterea
economică (prin crearea de locuri de muncă și stimularea competitivității). Totodată, sunt vizate și
proiecte de cooperare transfrontalieră. Se urmărește astfel consolidarea coeziunii economice și
sociale în cadrul UE prin corectarea disparităților existente între regiunile acesteia. FC finanțează
investiții în creștere sustenabilă din punct de vedere ecologic și al dezvoltării durabile. Nu în ultimul
1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Rom%C3%A2niei
2
Chat GPT
2
rând, FSE pune accentul pe îmbunătățirea oportunităților în materie de ocupare a forței de muncă și
educație, în același timp sprijinind persoanele defavorizate care se confruntă cu riscul de sărăcie sau
de excluziune socială.3
Înființarea construcției europene, ce poartă astăzi numele de Uniunea Europeană (în
continuare U.E. sau Uniunea), a avut ca fundament o serie de obiective clar definite, la care statele
membre au aderat în mod succesiv, în vederea asigurării bunăstării cetățenilor lor. În temeiul
principiului solidarității și a acțiunii comune, țările membre ale spațiului comunitar au urmărit în
permanență realizarea progresului economic și social, dezvoltarea armonioasă a regiunilor
defavorizate, asigurarea unui înalt nivel de convergență interregională, îmbunătățirea condițiilor de
viață și de muncă ale cetățenilor, garantarea concurenței loiale și a unui înalt nivel de
competitivitate pe piață, deziderate care sunt reflectate prin concepte precum prosperitatea,
modernizarea și sustenabilitatea.
Cu toate acestea, în ciuda disparităților interregionale existente, încă, la nivel unional,
politicile europene comune au contribuit la dezvoltarea individuală a majorității statelor membre,
inclusiv a zonelor rurale și urbane din România, prin investițiile finanțate sau, după caz, co-
finanțate prin fonduri europene în domenii precum: infrastructura modernă de transport și de mediu,
afaceri inovatoare, infrastructura de comunicații în bandă largă de mare viteză, dezvoltarea
sectorului agricol, îmbunătățirea procesului de educație și formare pentru diferite categorii de
persoane.4
Concurenţa este un mod de manifestare a economiei pe piaţă, în care pentru un bun omogen
şi substitutele sale, existenţa unui singur producător devine, practic, imposibilă. Problema
concurenţei prezintă interes pentru toţi actorii pieţei: producători, consumatori, intermediari. Fiecare
firmă este preocupată să fie cât mai competitivă, iar câştigul net să fie cât mai bun. Acţiunile unei
firme nu depind exclusiv de aceasta, ci de acţiunile concurenţilor ei. În absenţa concurenţilor orice
firmă aflată pe piaţă ar putea să-şi stabilească liber preţurile la un nivel ridicat. 5
Concurența constituie o trăsătură esențială a economiei de piață. Ea se prezintă drept
coordonata fundamentală la care se raportează economia de piață, terenul pe care se manifestă
competiția dintre agenții economici, mijlocul prin care libera inițiativă poate acționa nestingherit
spre realizarea unei înalte finalități economice.
Concurența reprezintă competiția, rivalitatea dintre agenții economici ofertanți (producători
de mărfuri, comercianți, bancheri, etc.) pentru a atrage de partea lor clientela consumatoare, în
vederea obținerii unor profituri cât mai mari. Ea exprimă, totodată, comportamentul specific,
interesat al tuturor subiecților de proprietate în condițiile economiei de piață, care pentru a-și atinge
obiectivele, intră in raporturi de cooperare și confruntare.
Economia modernă de piață presupune concurența generalizată în toate sectoarele
economice și nu doar confruntarea limitată la piață și desfășurată cu mijloacele exclusive ale
acesteia. Astfel, pentru un bun, concurența se circumscrie tuturor etapelor pe care le parcurge
acesta, in drumul său de la producător la consumator, respectiv de la concepție si proiectare până la
producere, vânzare și urmărirea comportării în consum.

Concurența face posibil ca prin mecanismul prețurilor, al cererii și ofertei, agenții economici
să producă doar ceea ce este dorit și cerut de consumatori, la costurile cele mai scăzute, cu eficiența
cea mai ridicată. Ea constituie un stimulent pentru cei ce lucrează și o forță coercitivă pentru cei
care lucrează prost, obligându-i să reducă cheltuielile, să sporească capitalul, să-și modernizeze
activitatea prin investirea în cercetare și concretizarea rezultatelor în toate fazele activității.

3
https://www.bing.com/search?pglt=41&q=Evaluarea+Impactului+Finan%C8%9B
%C4%83rii+Europene+asupra+Agriculturii+Rom
%C3%A2niei&cvid=f50c6b9b5db44de083f206a005b8b9ee&gs_lcrp=EgZjaHJvbWUyBggAEEUYOdIBBzg1NGowajGoAgC
wAgA&FORM=ANSPA1&PC=ACTS
4
https://revista.universuljuridic.ro/impactul-fondurilor-europene-asupra-dezvoltarii-si-modernizarii-romaniei/
5
Definitia concurentei si tipurile de concurenta (masterprof.ro)
3
 Concurența contribuie la distribuirea și folosirea resurselor de care dispune societatea la un
moment dat în funcție de nevoile reale ale acestora, stimulează progresul general contribuind la
reducerea costurilor și prin aceasta a prețului de vânzare.
Din cele subliniate reiese faptul că, concurența se manifestă ca o lege economică obiectivă
specifică economiei de schimb - legea concurenței - care exprimă relațiile dintre producători,
precum și dintre producători și consumatori, în vederea asigurării unor condiții cât mai favorabile
pentru producerea și desfacerea bunurilor economice.6

2. Istoric

România a devenit stat membru al Uniunii Europene în 2007, beneficiind astfel de acces la
fonduri europene destinate dezvoltării regionale, modernizării infrastructurii, stimulării educației și
inovației, creșterii competitivității și reducerii discrepanțelor regionale și a altor domenii cheie,
menite să stimuleze dezvoltarea economică și să îmbunătățească calitatea vieții. Această finanțare a
reprezentat o oportunitate semnificativă pentru modernizarea și creșterea economică a țării. În acest
timp, s-au ridicat întrebări cu privire la impactul acestei finanțări asupra concurenței în cadrul
economiei naționale.

3. Impactul Finanțării Europene asupra Concurenței în economia României

Impactul Fondurilor Europene asupra concurenței în economia României poate fi evaluat în

mai multe domenii, cuprinzând aspecte precum dezvoltarea infrastructurii, stimularea inovației,
creșterea competitivității întreprinderilor și facilitarea accesului la piețele europene. Mai jos se
regăsesc câteva puncte cheie care ar putea fi luate în considerare:

1. Dezvoltarea infrastructurii: Fondurile europene au fost adesea alocate pentru proiecte de

infrastructură, cum ar fi drumuri, căi ferate, aeroporturi și rețele de comunicații. O
infrastructură bine dezvoltată poate reduce costurile de producție și transport, creând astfel
un mediu mai competitiv pentru întreprinderi.
2. Inovație și cercetare: Fondurile europene pot stimula inovația prin finanțarea proiectelor
de cercetare și dezvoltare, precum și prin susținerea întreprinderilor inovatoare. Acest lucru
poate contribui la creșterea competitivității economiei prin producția de bunuri și servicii cu
valoare adăugată ridicată.
3. Dezvoltarea resurselor umane: Fondurile europene pot fi direcționate către programe de
formare și educație, îmbunătățind astfel calificările forței de muncă. O forță de muncă
educată și specializată poate spori competența întreprinderilor și poate face economia mai
competitivă la nivel regional și internațional.
4. Sectoare cheie: Fondurile europene pot fi utilizate pentru a susține dezvoltarea unor
sectoare cheie ale economiei, cum ar fi tehnologia informației, energiile regenerabile sau
industria de producție. Aceasta poate contribui la diversificarea economiei și la creșterea
competitivității în aceste sectoare.
5. Îmbunătățirea climatului de afaceri: Fondurile europene pot fi folosite pentru a sprijini
reformele structurale și îmbunătățirea climatului de afaceri. Măsuri precum reducerea
birocrației, combaterea corupției și îmbunătățirea reglementărilor pot contribui la creșterea
competitivității întreprinderilor.
6. Internționalizarea afacerilor: Prin intermediul Fondurilor Europene, se pot implementa
proiecte care să faciliteze accesul întreprinderilor românești la piețele europene și
internaționale. Acest lucru poate crește șansele de a concura eficient pe piețele externe.

6
Concurenta: concept, mecanism, factori de influenta, indicatori de masurare (creeaza.com)
4
 7. Îmbunătățirea accesului la finanțare: Fondurile europene pot contribui la îmbunătățirea
accesului la finanțare pentru întreprinderi, în special pentru cele mici și mijlocii. Acest
aspect este esențial pentru stimularea dezvoltării și consolidării sectorului privat.
8. Inovare și Cercetare: Fondurile europene au sprijinit proiecte de cercetare și inovare,
generând astfel o creștere a competitivității în sectoarele tehnologice și științifice. Acest
aspect poate contribui la formarea unei economii mai competitive și orientate către viitor.
9. Antreprenoriat și IMM-uri: Finanțarea europeană acordată întreprinderilor mici și
mijlocii (IMM-uri) și antreprenoriatului a avut un impact semnificativ asupra diversificării
economiei. Încurajarea acestor sectoare poate spori competiția prin diversitatea și inovația
ofertei de produse și servicii.

4. Provocări și Obstacole care pot afecta concurența

1. Proceduri Birocratice: Unul dintre principalele obstacole în utilizarea eficientă a fondurilor

europene în România este birocrația. Procedurile complicate pot încetini implementarea
proiectelor și pot afecta competitivitatea.
2. Monitorizare și Evaluare: Este esențială o monitorizare riguroasă și o evaluare constantă a
modului în care fondurile sunt cheltuite pentru a asigura că acestea generează cu adevărat
beneficii economice și că există o concurență sănătoasă în distribuirea acestora.

5. Impactul accesării fondurilor europene în diverse sectoare

1. Industria Manufacturing:
 Conform rapoartelor Ministerului Economiei, investițiile în modernizarea liniilor de
producție cu finanțare europeană au dus la creșterea eficienței și a calității
produselor.
2. Sectorul Agricol:
 Datele din studii de caz, precum "Impactul Fondurilor Europene în Agricultură"
realizat de Institutul de Economie Agrară, indică o creștere a competitivității prin
modernizarea infrastructurii agricole și sprijinirea fermierilor mici și mijlocii.
3. Tehnologia Informației și Comunicațiilor (IT&C):
 Datele din rapoarte guvernamentale arată că finanțarea europeană a contribuit la
creșterea competitivității în sectorul IT&C prin investiții în inovare, educație și
infrastructură digitală.

6. Studiu de Caz: Impactul Finanțării prin Fonduri Europene asupra

Concurenței în Sectorul IT din România

5
 În ultimii ani, sectorul IT din România a beneficiat în mod substanțial de finanțare prin
fonduri europene. Această investiție a fost orientată spre creșterea competitivității, inovare și
extinderea capacităților tehnologice. Acest studiu de caz examinează modul în care această
finanțare a influențat concurența în cadrul industriei IT din România.

Contribuții

1. Finanțare și Inovare: Fondurile europene au fost alocate pentru proiecte de cercetare și

dezvoltare în domeniul tehnologiei, stimulând inovarea în companiile din sectorul IT. Companiile
au putut investi în tehnologii de ultimă generație, consolidându-și poziția pe piață și aducând soluții
inovatoare.
2. Dezvoltarea Resurselor Umane: Parte din finanțarea europeană a fost direcționată către proiecte
de formare și dezvoltare a resurselor umane specializate în tehnologie. Acest lucru a contribuit la
creșterea calificărilor angajaților din sector, sporind astfel nivelul de expertiză și competitivitatea pe
piață.
3. Acces la Piețe Internaționale: Fondurile europene au facilitat participarea companiilor
românești la proiecte internaționale, consolidând parteneriatele și deschizând noi oportunități de
afaceri. Această extindere a avut un impact pozitiv asupra concurenței prin creșterea prezenței pe
piețele globale.
4. Infrastructură și Conectivitate: Investițiile în infrastructură IT au fost susținute de fondurile
europene, îmbunătățind conectivitatea și accesul la tehnologii avansate. Acest aspect a contribuit la
creșterea eficienței operaționale și la încurajarea competiției prin inovație și eficiență sporită.
5. Antreprenoriat și Start-up-uri: Fondurile europene au fost direcționate și către sprijinirea start-
up-urilor și a inițiativelor antreprenoriale în sectorul IT. Acest lucru a creat un ecosistem vibrant de
inovație și a stimulat concurența prin apariția unor noi jucători pe piață.

7. Concluzii referitoare la studiul de caz în sectorul IT

Studiul de caz asupra impactului finanțării prin fonduri europene în sectorul IT din România
evidențiază un impact pozitiv asupra concurenței și dezvoltării economice. Investițiile în inovare,
resurse umane, accesul la piețe internaționale și sprijinirea start-up-urilor au contribuit la
consolidarea poziției României în peisajul tehnologic european. Cu toate acestea, este important să
se mențină un cadru de gestionare eficientă și monitorizare pentru a asigura utilizarea
corespunzătoare a fondurilor și pentru a maximiza beneficiile pe termen lung.

8. Studiu de Caz: Impactul Finanțării prin Fonduri Europene asupra

Concurenței în Sectorul Agriculturii din România

6
 Sectorul agriculturii reprezintă unul dintre pilonii fundamentali ai economiei României, și a
fost subiectul unor investiții semnificative prin intermediul fondurilor europene. Acest studiu de caz
se concentrează asupra modului în care această finanțare a influențat concurența în industria
agriculturii.7
Peste 28.000 de fermieri, procesatori, antreprenori şi autorităţi publice au solicitat, în
perioada de tranziţie 2021 – 2022, fonduri europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală în
valoare de 2,37 de miliarde de euro, iar până în prezent au fost selectate pentru finanţare 14.364 de
proiecte de investiţii, însumând 768,9 milioane de euro.
Potrivit unui comunicat al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), instituţia a
încheiat 8.474 de contracte de finanţare cu o valoare de 149,7 milioane de euro, procesul de
contractare fiind în desfăşurare.8
Sectorul agricol a avut în 2021 una dintre cele mai bune evoluţii de la aderarea României la
Uniunea Europeană, însă a fost şi un domeniu care s-a confruntat cu probleme majore legate de
majorarea preţurilor la gaze şi energie, decapitalizarea fermierilor şi de lipsa unor măsuri concrete
pentru sprijinirea producătorilor agricoli. Dacă anul trecut valoarea adăugată brută în agricultură s-a
redus cu 16,2%, pentru acest an estimările autorităţilor indică un avans de 20,3%, faţă de 2020, iar
contribuţia agriculturii la PIB este estimată la 4,4%. Cu toate aceste recorduri, România continuă să
importe alimente şi să îşi adâncească deficitul în comerţul cu produse agriculturii. De aici reiese că
este necesară investirea în dezvoltarea sectorului agricol, chiar prin accesarea de fonduri europene. 9

Contribuții ale finanțării asupra sectorului agricol

1. Modernizarea Agriculturii
 Investiții în Echipamente și Tehnologie: Fondurile europene au fost alocate pentru
modernizarea echipamentelor agricole și adoptarea tehnologiilor avansate în agricultură,
creșterea eficienței și productivității.
2. Sprijinirea Fermierilor Mici și Mijlocii
 Programe de Dezvoltare Rurală: Fondurile europene au finanțat proiecte destinate
sprijinirii fermierilor mici și mijlocii, inclusiv programe de diversificare a activităților,
dezvoltare a turismului rural și promovarea produselor locale.
3. Siguranța Alimentară și Calitatea Produselor
 Standarde Europene: Finanțarea a fost orientată către conformarea cu standardele
europene în ceea ce privește siguranța alimentară și calitatea produselor. Acest lucru a
consolidat reputația produselor românești pe piața internă și internațională.
4. Lanțuri de Aprovizionare Sustenabile
 Integrarea în Lanțurile de Aprovizionare Europene: Prin finanțarea europeană, au fost
create legături mai strânse între producătorii români și lanțurile de aprovizionare europene,
stimulând astfel concurența și creând oportunități pentru export.

5. Dezvoltarea Piețelor Locale:

 Promovarea Produselor Locale: Fondurile au fost direcționate către proiecte care
promovează produsele locale și stimulează consumul acestora în cadrul piețelor interne,
susținând astfel dezvoltarea economică la nivel local.10
7
Chat GPT
8
AFIR: Avem peste 21.000 de fermieri care au solicitat fonduri europene în valoare de circa 1,5 mlrd euro
(agrobiznes.ro)
9
https://agerpres.ro/economic-intern/2021/12/30/retrospectiva-2021-agricultura-romaneasca-marcata-de-productii-
record-si-criza-energetica--839640
10
Chat GPT
7
 Uniunea Europeană susține dezvoltarea deopotrivă a zonelor rurale și urbane din statele
membre, prin acțiunea diferitelor sale politici comune. În acest sens, este important de menționat
faptul că, în intervalul 2007 – 2013, prin politica agricolă comună, a fost investită o sumă ce
depășește 10 miliarde de Euro, atât pentru dezvoltarea sectorului agricol, cât și pentru modernizarea
zonelor rurale din România. Prioritățile de investiții în aceste domenii pot fi ilustrate, succint, prin:
stabilizarea veniturilor fermierilor, modernizarea și îmbunătățirea sustenabilității fermelor din
România, garantarea producției și furnizării de alimente sigure, calitative și la prețuri accesibile
pentru consumatorii români.
În cadrul Fișei intitulate „România – PAC în țara dumneavoastră”, elaborată de Comisia
Europeană, se precizează faptul că, în intervalul 2007-2013, peste 8 miliarde de Euro din fonduri
publice (incluzând finanțarea U.E. și finanțarea națională) au fost destinate sprijinirii unui set de
activități în vederea dezvoltării producției agricole și creării de beneficii zonelor rurale din
România. Din perspectivă practică, fondurile europene pentru dezvoltarea rurală au pus la dispoziție
resurse în vederea intrării în profesie a unui număr de peste 12700 de tineri fermieri (229 milioane
de Euro investindu-se în acest domeniu), astfel încât o nouă generație de fermieri să poată fi
formată în țara noastră.
Prin acțiunea comună a României și a UE, au fost modernizate peste 2800 de exploatații
agricole, investiția totală generată fiind de 1,87 miliarde de Euro, proiectele fiind realizate în
vederea consolidării dezvoltării potențialului agricol la nivel național. Pentru a veni în ajutorul
fermelor de semi-subzistență, a fost acordat sprijin financiar pentru aproximativ 52000 de astfel de
ferme, în vederea restructurării și transformării acestora în exploatații viabile. Totodată, prin
politica agricolă comună, Uniunea Europeană a oferit resurse financiare pentru a încuraja
investițiile în aproximativ 900 de comunități locale, astfel încât să se realizeze modernizarea
infrastructurii rurale și să se faciliteze accesul la serviciile de bază. În acest sens, proiectele
finanțate de U.E. s-au finalizat cu rezultate precum punerea la dispoziție a 2300 km de
infrastructură rutieră, a 1600 km de infrastructură de apă și a 2400 km de infrastructură a apelor
reziduale.
Mai mult, în vederea asigurării sustenabilității în agricultură, politica agricolă comună, prin
fondurile sale, a oferit sprijin unui număr aproximativ de 321000 de exploatații, rezultatele concrete
fiind ameliorarea biodiversității pe o suprafață de 3,7 milioane ha și încurajarea agriculturii
ecologice pe 85212 ha. Prin sprijinul pus la dispoziție prin intermediul politicii agricole comune,
Uniunea Europeană a contribuit la încurajarea producției agricole de tip sustenabil și la dezvoltarea
efectivă a zonelor rurale, menținând diversitatea și consolidând puterea economică și bogăția
culturală a acestora.
Între proiectele realizate, enunțăm îmbunătățirea producției de lapte a unei ferme din județul
Dâmbovița, prin care s-a investit într-o unitate de producție de biogaz, în vederea înființării unui
sistem propriu de producție a energie electrice, prin utilizarea gunoiului de grajd și a apelor
reziduale. Punerea la dispoziție a propriului sistem de încălzire a sprijinit societatea beneficiară în
procesul de reducere a consumului de energie și ape reziduale, bunăstarea animalelor fiind
îmbunătățită prin facilitarea ventilației și reducerea cantității insectelor. Proiectul a beneficiat de o
finanțare de aproape un milion de Euro din fonduri europene, în timp ce contribuția societății a fost
de aproximativ 4 milioane.
O altă investiție interesantă realizată prin fonduri puse la dispoziție prin politica agricolă
comună a UE are în vedere dezvoltarea activității centrului de sortare şi ambalare a ouălor din
localitatea Costeşti Vale. Printr-o investiție de 20514558 RON (cu sprijin U.E. 8205561 RON),
societatea beneficiară asigură producția unei cantități de peste un milion de ouă pe zi, destinate atât
pieței interne, cât și exportului. Totodată, prin dezvoltarea capacității sale de producție, societatea
asigură un număr de 110 locuri de muncă în localitatea menționată.11

11
Comisia Europeană, Fișa „România – PAC în țara dumneavoastră”, p. 3
8
9. Concluzii referitoare la studiul de caz în sectorul agriculturii

Studiul de caz asupra impactului finanțării prin fonduri europene în sectorul agricol din
România relevă că finanțarea prin fonduri europene în sectorul agriculturii din România a avut un
impact semnificativ asupra concurenței. Modernizarea agriculturii, sprijinirea fermierilor mici și
mijlocii, conformitatea cu standardele europene, integrarea în lanțurile de aprovizionare și
promovarea produselor locale au contribuit la creșterea competitivității industriei agriculturii
românești. Cu toate acestea, este important să se continue monitorizarea și evaluarea eficientă a
modului în care aceste fonduri sunt utilizate pentru a asigura durabilitatea și eficacitatea impactului
lor în timp.

10. Evaluarea Impactului Finanțării Europene asupra concurenței în sectorul

Agriculturii României

Evaluarea impactului finanțării europene asupra concurenței în sectorul agriculturii din

România implică analiza mai multor factori, inclusiv alocările financiare, implementarea politicilor
agricole, eficiența utilizării resurselor și impactul asupra producătorilor agricoli.

Alocările financiare: Un aspect important este evaluarea sumelor de bani alocate pentru
agricultură prin programele și fondurile europene. Este esențial să se analizeze dacă aceste fonduri
sunt suficiente pentru a susține nevoile agriculturii românești și dacă distribuția lor este echitabilă
între diferitele sectoare agricole.
Implementarea politicilor agricole: Este crucial să se evalueze modul în care politicile
agricole europene sunt implementate în România. Dacă există deficiențe în implementare sau dacă
aceste politici nu sunt adaptate corespunzător la specificul agricol al țării, aceasta poate afecta
negativ concurența.
Eficiența utilizării resurselor: Analiza modului în care resursele financiare sunt cheltuite
în agricultură este esențială. Dacă fondurile sunt utilizate în mod eficient pentru a sprijini
modernizarea și creșterea competitivității sectorului agricol, atunci aceasta poate duce la
îmbunătățirea concurenței.
Impactul asupra producătorilor agricoli: Este important să se evalueze modul în care
finanțarea europeană afectează direct producătorii agricoli din România. În unele cazuri, aceasta
poate încuraja inovația și creșterea productivității, îmbunătățind astfel concurența. Pe de altă parte,
anumite politici sau distribuții inechitabile pot crea inechități în competiție.
Dezvoltarea durabilă: O evaluare completă ar trebui să includă și impactul asupra
durabilității în agricultură. Fondurile europene pot avea un rol semnificativ în promovarea
practicilor agricole durabile și respectarea normelor de mediu, ceea ce poate influența concurența în
mod pozitiv.
Accesul la piețe: Evaluarea impactului finanțării europene ar trebui să includă și analiza
modului în care aceasta facilitează accesul producătorilor agricoli români la piețele europene,
precum și modul în care aceștia concurează cu produsele agricole din alte țări.

11. Comparație între o firmă cu vechime și o firmă nouă pe piață în sectorul

agriculturii

Pentru a ilustra impactul finanțării europene asupra concurenței în sectorul agriculturii din
România, vom analiza modul în care aceste proiecte au influențat competiția între micii fermieri și
marile exploatații agricole. Vom examina schimbările în productivitate, accesul la piețe și inovațiile
aduse de finanțarea europeană în acest domeniu. În acest context, vom analiza prin comparație două
9
companii, una care are vechime și una care este nouă pe piață, ambele implicându-se activ în
această concurență pentru a obține finanțare europeană.

1. Prezentare generală a firmelor:

 Firma cu vechime are o experiență îndelungată în domeniu, optând pentru accesarea
fondurilor europene pentru a-și moderniza infrastructura și a-și diversifica gama de produse.
 Firma nouă pe piață este un jucător relativ nou pe piața agriculturii. Cu o abordare
inovatoare, s-a concentrat asupra tehnologiilor de ultimă generație și a strategiilor
sustenabile pentru a atrage finanțare europeană și a-și crește cota de piață.
2. Accesarea fondurilor europene:
 Firma cu vechime a beneficiat de fonduri europene pentru proiecte precum modernizarea
liniei de producție, implementarea unor practici agricole sustenabile și extinderea
exporturilor. Investițiile au dus la creșterea eficienței și a calității produselor, consolidându-
și astfel poziția pe piață.
 Firma nouă pe piață a obținut finanțare europeană pentru cercetare și dezvoltare în
domeniul agriculturii, implementând tehnologii avansate pentru optimizarea proceselor de
producție și creșterea durabilității. Această strategie a permis celei de a doua firme să ofere
produse inovatoare și competitive pe piață.
3. Impactul asupra competitivității:
 Firma cu vechime: Modernizarea infrastructurii și diversificarea gamei de produse au
consolidat poziția firmei pe piață. Calitatea îmbunătățită a produselor și creșterea eficienței
operaționale au dus la atragerea unui număr mai mare de clienți și parteneri de afaceri.
 Firma nouă pe piață: Investițiile în tehnologii avansate au conferit firmei o imagine de
inovator în industrie. Produsele sustenabile și procesele de producție eficiente au determinat
o creștere semnificativă a cererii, consolidându-și astfel poziția pe piața agriculturii.
4. Provocări și oportunități viitoare:
 Firma cu vechime: Cu toate beneficiile aduse de fondurile europene, firma se confruntă cu
provocări precum fluctuațiile pieței și creșterea concurenței. Oportunitățile viitoare includ
extinderea pe piețe internaționale și consolidarea parteneriatelor strategice.
 Firma nouă pe piață: Deși a avut un succes notabil, firma trebuie să rămână vigilentă în
fața schimbărilor tehnologice și a evoluțiilor pieței. Oportunitățile viitoare includ extinderea
gamei de produse inovatoare și consolidarea poziției de lider în sustenabilitate.

12.Concluzie referitoare la comparația dintre cele două firme

Analiza comparativă a firmelor evidențiază modul în care accesarea fondurilor europene în

sectorul agriculturii a generat o concurență sănătoasă și a stimulat inovația și modernizarea în
rândul companiilor. Cu toate că au abordări diferite, ambele firme au reușit să-și consolideze
pozițiile pe piață și să creeze produse competitive, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a
sectorului agriculturii din România.

13.Concluzie finală

Finanțarea prin fonduri europene generează concurență în economia României prin :

 Stimularea inovației: Proiectele finanțate prin fonduri europene pot fi concentrate

pe inovare și dezvoltare, încurajând astfel întreprinderile să aducă pe piață produse sau servicii
10
inovatoare. Acest proces poate genera o concurență sănătoasă, cu întreprinderi care își îmbunătățesc
constant ofertele pentru a răspunde cerințelor pieței.
 Creșterea competitivității: Finanțarea europeană poate sprijini modernizarea și
creșterea competitivității întreprinderilor românești. Prin investiții în tehnologie, infrastructură și
dezvoltare de resurse umane, aceste proiecte pot face ca întreprinderile să fie mai eficiente și mai
competitive la nivel regional și internațional.
 Diversificarea economică: Proiectele finanțate prin fonduri europene pot contribui
la diversificarea economiei, stimulând sectoare precum tehnologia informației, industria verde sau
turismul. Aceasta poate duce la o economie mai robustă și rezistentă la schimbările ciclului
economic.
 Creșterea accesului la piețe externe: Fondurile europene pot sprijini companiile
românești să își extindă activitățile pe piețele externe, facilitând astfel o concurență mai largă.
Exporturile pot crește, iar întreprinderile pot beneficia de noile oportunități de afaceri și colaborare.

Finanțarea prin fonduri europene poate fi cu siguranță un factor generator de concurență în

economia României, având un impact pozitiv în multiple domenii. Cu toate acestea, este esențial ca
autoritățile să gestioneze eficient aceste resurse, să depășească obstacolele birocratice și să asigure o
monitorizare corespunzătoare pentru a maximiza beneficiile și a stimula competitivitatea pe termen
lung. Este, astfel, crucial ca România să capitalizeze pe această oportunitate de finanțare europeană
pentru a-și consolida poziția în peisajul economic al Uniunii Europene.
Bazându-ne pe informațiile provenite din surse diverse, evaluarea impactului finanțării prin
fonduri europene în economia României indică că aceasta a avut un impact semnificativ asupra
competitivității în diverse sectoare. Cu toate acestea, este esențial să continuăm monitorizarea și
evaluarea eficientă pentru a asigura că aceste fonduri contribuie la o creștere economică sustenabilă
și la o concurență sănătoasă în viitorul României.

14.Bibliografie:

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Rom%C3%A2niei Wikipedia

11
2. https://www.bing.com/search?pglt=41&q=Evaluarea+Impactului+Finan%C8%9B
%C4%83rii+Europene+asupra+Agriculturii+Rom
%C3%A2niei&cvid=f50c6b9b5db44de083f206a005b8b9ee&gs_lcrp=EgZjaHJvbWUyBgg
AEEUYOdIBBzg1NGowajGoAgCwAgA&FORM=ANSPA1&PC=ACTS
3. https://revista.universuljuridic.ro/impactul-fondurilor-europene-asupra-dezvoltarii-si-
modernizarii-romaniei/
4. Definitia concurentei si tipurile de concurenta (masterprof.ro)
5. Chat GBT
6. Concurenta: concept, mecanism, factori de influenta, indicatori de masurare (creeaza.com)
7. AFIR: Avem peste 21.000 de fermieri care au solicitat fonduri europene în valoare de circa
1,5 mlrd euro (agrobiznes.ro)
8. https://agerpres.ro/economic-intern/2021/12/30/retrospectiva-2021-agricultura-romaneasca-
marcata-de-productii-record-si-criza-energetica--839640
9. Comisia Europeană, Fișa „România – PAC în țara dumneavoastră”, p. 3

12