Varianta 16

1.Instrumentele utilizate de Uniunea Europeană menite să susțină

dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii.
Întreprinderile micro, mici și mijlocii (IMM) joacă un rol esențial în economia europeană. Ele
reprezintă o sursă de abilități antreprenoriale, inovare şi creare de locuri de muncă. Principalii
factori care determină dacă o întreprindere este un IMM sunt: efectivul personalului; cifra de
afaceri și totalul bilanțului.
Comisia Europeană își propune să sprijine companiile, în special IMM-urile, pe tot parcursul
ciclului lor de viață, promovând educația antreprenorială la toate nivelurile, precum și
întinzând și încurajând grupuri specifice cu potențial antreprenorial.
Unul din instrumente folosite este Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și a
întreprinderilor mici și mijlocii (COSME), care urmărește următoarele obiective generale:

 îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțarea sub formă de capitaluri proprii și

datorii: care va oferi IMM-urilor servicii directe sau indirecte de partajare a riscurilor
cu intermediari financiari pentru a acoperi împrumuturile; o contribuție de 1,3 miliarde
EUR din bugetul COSME este destinată instrumentelor financiare;
 îmbunătățirea accesului la piețe, atât pe teritoriul Uniunii, cât și la nivel mondial:
 promovarea antreprenorialului: activitățile vor include dezvoltarea competențelor și a
atitudinilor antreprenoriale, în special în rândul noilor antreprenori, al tinerilor și al
femeilor.

Ultimul obiectiv este promovat pentru a apărea conceptul Women entrepreneurs. Business
angels. Scopul principal este de a încuraja apariția mai multor femei “business angels” în UE
și de a spori accesul la surse alternative de finanțare, prin înființarea unei comunități europene
de femei business angels și femei antreprenore.

2.Rolul coeziunii economice, sociale și teritoriale în edificarea unei economii

regionale performante.
Politica de coeziune este una din cele mai importante politici ale UE, care are drept scop de a
obține o dezvoltare armonioasă a tuturor state membre ale Uniunii Europene prin reducerea
diferențelor existente între diversele regiuni și prevenirea rămânerii în urmă a celor mai
defavorizate regiuni, precum și a decalajelor economice, sociale și teritoriale.
Orice politica își drept scop îndeplinirea anumitor obiective:
Primul obiectiv a fost reprezentat de convergență, fiind finanțat din Fondul European pentru
Dezvoltare Regională. Scopul a fost de a stimula creșterea și de a încuraja ocuparea forței de
muncă în regiunile mai puțin dezvoltate ale Uniunii Europene. Domeniile acoperite au cuprins
inovația, societatea cunoașterii, calitatea mediului, eficacitatea administrativă și
adaptabilitatea la schimbările economice.
Al doilea obiectiv este reprezentat de competitivitatea regională și ocuparea forței de muncă,
care la fel a fost finanțat din Fondul European pentru Dezvoltare Regională și din Fondul
Social European, agresându-se regiunilor care nu se încadrau în cadrul primului obiectiv.
Obiectivul respectiv trebuia să conducă la consolidarea competitivității, la creșterea
atractivității regiunilor și la stimularea ocupării forței de muncă.
Și ultimul obiectiv este reprezentat de cooperarea teritorială europeană, a fost menit să
încurajeze consolidarea cooperării transfrontaliere, transnaționale și inter-regionale. Au fost
promovate soluții comune pentru autoritățile din diferitele State Membre pentru aspecte din
domeniile dezvoltării rurale, urbane și de coastă, dezvoltării relațiilor economice, crearea
relațiilor între întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), precum și în ceea ce privește
cercetarea, societatea informațională, mediul înconjurător, și prevenirea riscurilor.
Alocările de la bugetul Uniunii Europene destinate politicii de coeziune înregistrează o
creștere constantă a valorilor nominale, ceea ce înseamnă că observăm schimbări majore în
economia regională performantă.

3. Noua abordare și Marcajul CE.

Standardele sînt documente voluntare bazate pe rezultatele consolidate ale științei, tehnologiei
și experienței. Organizație internațională la nivel mondial care se ocupă cu stabilirea normelor
de comerț între națiuni este Organizația Mondială a Comerțului (OMC). Acordurile ale OMC
au menirea să definească clar standardele voluntare și reglementările obligatorii care stabilesc
cerințele tehnice, de asemenea privesc evitarea oricăror bariere tehnice în calea comerțului. În
scopul înlăturării barierelor tehnice s-a aprobat o nouă strategie numită Noua Abordare,
misiunea căreia a fost de a utiliza așa-numite directive cadru, care descriu cerințe esențiale
cum ar fi securitatea, sănătatea și protecția mediului. Aceste cerințe sunt descrise mai detaliat
în standarde armonizate.Standardele armonizate pot fi folosite pentru a demonstra că
produsele sau serviciile se conformează cerințelor tehnice prevăzute de legislația UE
relevantă. Una dintre măsurile referitoare la implementarea Pieței unice a fost introducerea
marcajului CE. Semnificația literelor „CE” reprezintă abrevierea textului francez „Conformité
Européenne”, care înseamnă „conformitate europeană”. Marcajul CE reprezintă declarația că
produsul este evaluat înainte de a fi plasat pe piață și îndeplinește cerințele esențiale ale
legislației europene în domeniul sănătății, siguranței și protecției mediului, denumite în
practică „directivele produsului”. Prin aplicarea marcajului CE pe un produs, un producător
declară că produsul îndeplinește toate cerințele legale pentru marcajul CE și poate fi vândut în
tot Spațiul Economic European, deci este pe responsabilitatea fiecărui producător să
stabilească fișierul tehnic, precum și că produsul lui corespunde conform declarației UE și să
aplice marcajul CE.

4. Impactul transformării digitale pentru industrie

Tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) au determinat creșterea productivității și au
impulsionat creșterea economică în UE. Transformarea digitală este una dintre prioritățile UE
ce se referă la integrarea tehnologiilor digitale de către companii și la impactul acestor
tehnologii asupra societății. Rolul și impactul transformării digitale la etapă actuală are două
părți : pe de o parte, transformarea digitală este o forță motrică pentru inovații, creștere
economică, crearea noilor oportunități pe piață, pe de altă parte, dezvoltarea acesteia creează
noi pericole pentru securitatea cibernetică, impactul asupra mediului și agravarea inegalității
digitale. În viitor această transformare va conduce la perturbația piețelor de forței de muncă,
deoarece munca manuală va fi înlocuită cu roboți sau alte tehnologii mai performante, astfel
contribuind la mărirea șomajului. Va conduce la creșterea tensiunilor sociale, deoarece
angajatul va fi evaluat din punct de vedere al segmentelor „slabă calificare / salariu scăzut” și
„calificare înaltă / salariu înalt”.
Astăzi putem vorbi despre transformare digitală ca un trend. Marile companii au nevoie de
echipamente care să le permită adaptarea la lumea digitală.  Cu toate acestea, implementarea
este destul de greoaie. Provocarea provine din lipsa de cunoaștere a companiilor în ceea ce
privește strategia de adoptare pentru a reuși în era digitală. Transformarea digitală oferă
oportunități considerabile pentru întreprinderi. Strategia digitală se află în centrul
organizațiilor și face parte din viața acestora. Digitalizarea durabilă a companiilor se
realizează prin transformarea simultană a mai multor categorii și tehnologii. Aceasta include
modelul de afaceri, structura companiei, capitalul uman, procesele de funcționare. Este un
proces de îmbunătățire continuă, deoarece o strategie digitală trebuie adaptată în permanență
pentru a profita de noi oportunități
În concluzie, digitalizarea companiei sau a organizației, permite consolidarea pe termen lung
a unei bune strategii în atingerea obiectivelor. O bună adaptare duce la atingerea succesului în
cadrul oricărei organizații.