COEZIUNE ECONOMIC SOCIAL I TERITORIAL Conceptul i necesitatea Conceptul si necesitatea Politicii de Coeziune Economica si Sociala a Uniunii Europene Uniunea

Europeana este una dintre cele mai prospere si competitive zone din lume, att din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare economica, ct si al potentialului de dezvoltare. Cu toate acestea, disparitatile privind prosperitatea si productivitatea dintre statele membre si regiunile acestora reprezinta o slabiciune structurala majora. Coeziunea reprezinta procesul de reducere a disparitatilor de dezvoltare economica si sociala. Coeziunea economica si sociala reprezinta unul din obiectivele prioritare ale Uniunii Europene, alaturi de la Piata Unica si Uniunea Economica si Monetara (tratatul de la Maastricht). Introducere Politica de coeziune economica si sociala cuprinde toate actiunile Uniunii Europene care vizeaza realizarea dezvoltarii economicearmonioase si echilibrate a acesteia, n special prin promovarea reducerii disparitatilor de dezvoltare ntre diferitele regiuni/state ale Uniunii Europene, a egalitatii sanselor si a dezvoltarii durabile. Aceasta va conduce la cresterea competitivitatii Uniunii Europene si va genera cresterea veniturilor, aducnd astfel beneficii pentru economia ntregii Uniuni Europene. Politica de coeziune economica si sociala a Uniunii Europene este o politica axata pe solidaritate. Scopul sau este sa creeze locuri de munca si sa creasca nivelul competitivitatii, oferind sprijin statelor din regiuni mai putin dezvoltate, precum si celor care se confrunta cu dificultati sructurale. Disparitatile de dezvoltare au crescut n mod semnificativ odata cu integrarea celor 10 noi state membre n mai 2004. Capitolul 1. Prezentarea problematicii coeziunii economice si sociale Extinderea Uniunii Europene la 27 de membrii, ncepnd cu anul 2007, a reprezentat o provocare fara precedent pentru competitivitatea si coeziunea interna a Uniunii Europene. Extinderea a condus la cresterea diferentelor de dezvoltare economica ntre vechile si noile statele

membre, al caror nivel de dezvoltare e mult mai scazut. Odata cu intrarea n Uniunea Europeana (UE) a noilor membrii, Produsul Intern Brut (PIB) mediu/locuitor al UE a scazut cu 12.5%. Dincolo de statisticile PIB, exista totusi inegalitati complexe ntre statele membre si celelalte regiuni, datorate diferentelor n ceea ce priveste: Infrastructura Calitatea mediului nconjurator Somajul si abilitatile fortei de munca relevante pentru dezvoltare Marimea si diversitatea afacerilor Nivelurile de inovare si utilizarea tehnologiei n afaceri n acest context, pentru perioada de programare 2007-2013, politica de coeziune este considerata principalul instrument prin care se va realiza modernizarea economiei Uniunii Europene.

Capitolul 2. Competitivitate vs. dezvoltare regionala Seciunea 2.1. Inovarea are prioritate Avem nevoie de mai multi cercetatori, trebuie sa dezvoltam cercetarea in domeniul tehnologiilor inalte si sa fim intreprinzatori, Ziga Turk ministrul sloven pentru crestere economica. Competitivitatea regionala depinde de productivitatea si accesibilitatea pietelor, de nivelul de calificare a fortei de munca si de factori institutionali, ca dotarea cu capital social sub forma culturii antreprenoriale, ce incurajeaza cooperarea si initiativa si contribuie la eficienta administratiei publice. Obiective: mai multe investitii in cercetare si dezvoltare, mai multe investitii in drepturile proprietatii intelectuale, o legislatie mai buna privind piata interna mai putina birocratie, trebuie create locuri de munca mai degraba decat inlocuirea lor In perioada 2007-2013, sistemul de orientare a creditelor va directiona 64% din resursele de 'convergenta' si 80% din cele de 'competitivitate regionala si ocupare a fortei de 2

munca' catre acoperirea cheltuielilor de inovare. Utilizarea acestor credite depinde, insa, de capacitatea regiunilor slab dezvoltate de a gestiona proiecte de cercetare, dezvoltare si inovare suficient de numeroase si de bine intocmite, pentru a garanta ca vor fi efectiv utilizate si ca nu vor fi redirectionate spre investitii cu valoare adaugata redusa. Seciunea 2.2. Parteneriatul public-privat - solutia pentru dezvoltarea regionala

Domeniul de aplicare al politicii de coeziune nu se poate limita, insa, doar la indeplinirea obiectivelor Strategiei de la Lisabona. Efectul de parghie al sprijinului structural poate fi consolidat prin cofinantari private, prin urmare e necesara introducerea rapida de reglementari si norme transparente pentru instituirea unor modele de parteneriate public-privat care sa permita regiunilor sa utilizeze capital privat in scopuri publice. Seciunea 2.3. Prevenirea urbanizarii necontrolate Procesul de "urbanizare necontrolata" poate crea dezechilibre demografice, economice, sociale, ecologice, cu efecte si in domeniul transporturilor, pe un spatiu restrans, mergand pana la suburbanizare si la depopularea zonelor rurale situate la distante mari de orase. Se recomanda o mai buna corelare a problematicilor urbane si rurale, sa se acorde prioritate politicilor ce urmaresc o reala dezvoltare policentrica a teritoriilor, astfel ca presiunile asupra capitalelor sa scada si sa se incurajeze aparitia unor poli secundari. Seciunea2.4. Noile provocari la adresa politicii de coeziune si bugetul Uniunii Europene Uniunea Europeana se va confrunta cu noi provocari caracterizate printr-un puternic impact teritorial, care vor contribui la accentuarea obstacolelor curente in dezvoltarea regionala, precum: schimbarile demografice, concentratia urbana, fluxurile migratorii (problematice mai ales pentru zonele rurale si periferice) sau aprovizionarea cu energie.

Capitolul 2. Politica de coeziune economica si sociala a Uniunii Europene Planul National de Dezvoltare a Romaniei 2007-2013

Uniunea Europeana si-a stabilit o politica de coeziune economica si sociala, cu un buget de cca 1/3 din bugetul total, pentru: a reduce disparitatile de dezvoltare economica si sociala intre statele a imbunatati functionarea Pietei unice si promovarea dezvoltarii sale stabile si durabile membre/regiunile UE,

Obiectivele de interventie ale acestei politici sunt: Convergenta (pentru tari cu PIB per capita <75% din media UE, dintre care Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca (pentru regiunile Cooperare teritoriala europeana (regiuni, judete si zone transnationale). Guvernul Romaniei - Ministerul Finantelor Publice, prin Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar (AMCSC), a coordonat elaborarea primului Plan National de Dezvoltare (PND) pe perioada 2007-2013, care va fundamenta accesul Romaniei la Fondurile Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene dupa data aderarii, in calitate de Stat Membru. PND va sta la baza negocierii cu Comisia Europeana a alocarii unei asistente nerambursabile pe perioada 2007-2013, a carei dimensiune anuala va fi de circa trei ori mai mare decat cea a asistentei financiare de preaderare (Phare, Sapard si ISPA). Pe plan intern, PND este documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala ce orienteaza dezvoltarea economico-sociala a tarii in concordanta cu principiile Politicii de Coeziune economica si sociala a Uniunii Europene. Prioritatile si obiectivele PND 2007-2013 se vor concentra pe domeniile eligibile pentru interventiile structurale ale Uniunii Europene: Fondul European de Dezvoltare Regionala - FEDR si Fondul Social European - FSE, precum si Fondul de Coeziune. n plus sunt actiuni complementare specifice: Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala - FEADR si Fondul European pentru Pescuit - FEP. Domeniile de interventie prevazute in PND: 4 va face parte si Romania), care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergenta),

in cadrul Fondului European de Dezvoltare Regionala - FEDR, pentru obiectivul

Convergenta, sustin dezvoltarea economica integrata si durabila la nivel regional si local prin mobilizarea capacitatilor locale si diversificarea structurilor economice, in cercetare si dezvoltare tehnologica, inovare si antreprenoriat, societatea informationala, protectia mediului, prevenirea riscurilor, turism, transport, energie, investitii in educatie, sanatate, sprijin pentru investitii pentru IMM-uri; pentru obiectivul Cooperare teritoriala europeana, sustin dezvoltarea activitatilor economice si sociale transfrontaliere, stabilirea si dezvoltarea cooperarii transnationale si promovarea lucrului in retea; in cadrul Fondului Social European - FSE, pentru obiectivul Convergenta sustin sporirea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor, cresterea accesului pe piata fortei de munca, incluziunea sociala a persoanelor dezavantajate, educatia si formarea profesionala, intarirea capacitatii institutionale si a eficientei administratiilor si serviciilor publice la nivel national si regional; in cadrul Fondului de Coeziune sunt: retele transeuropene de transport, proiecte majore de infrastructura de mediu, protectia mediului. Prioritatile Nationale de Dezvoltare cuprinse in PND, care vor fi detaliate in Programe Operationale, sunt: Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere; Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport; Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului; Dezvoltarea resurselor umane, cresterea gradului de ocupare si combaterea excluziunii sociale; Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol; Sprijinirea dezvoltarii echilibrate a tuturor regiunilor tarii.

Programele operationale care vor fi detaliate pentru fiecare din aceste prioritati vor fi coordonate de Ministerul Finantelor Publice si gestionate de Autoritati de Management, dupa cum urmeaza:

 Cooperatie; Turismului;

prioritatea 1 - Ministerul Economiei si Comertului, cu delegare de

competente organismelor intermediare MEdC, MCTI si Agentia Nationala pentru IMM si prioritatea 2 Ministerul Transporturilor, Constructiilor si

prioritatea 3 - Ministerul Mediului, cu organisme intermediare prioritatea 4 - Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei,

agentiile regionale de protectia mediului; scolare judetene; prioritatea 5 - Ministerul Integrarii Europene, cu organisme intermediare cele opt agentii de dezvoltare regionala. Pentru fondurile complementare, Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala - FEADR si Fondul European pentru Pescuit - FEP, Autoritatile de Management sunt: Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale cu Agentia Sapard si, respectiv, Agentia Nationala pentru Capitolul 3. COEZIUNEA TERITORIAL Articolul 3 din Tratatul de la Lisabona face din coeziunea teritorial un obiectiv explicit al politicii de coeziune n viitor. n plus, criza actual i efectele sale asimetrice asupra diferitelor teritorii au mrit importana coeziunii teritoriale n UE, iar discuia pe marginea acestui subiect a primit un nou impuls. n octombrie 2008, Comisia European a adoptat o carte verde privind coeziunea teritorial, lansnd o ampl dezbatere public pe tema coeziunii teritoriale i a implicaiilor sale strategice. Seciunea 3.1. Definiia, domeniul de aplicare i amploarea coeziunii teritoriale Cartea verde privind coeziunea teritorial nu propunea, ci solicita o definiie. n rspunsul su, Parlamentul European i-a exprimat preocuparea n ceea ce privete dificultatea de a discuta implicaiile strategice fr a dispune de o definiie stabilit de comun acord, mprtit i 6 Pescuit. organisme intermediare Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca si inspectoratele

neleas. Anumii respondeni au mprtit aceast preocupare, dar alii au susinut c solicitarea unei definiii precise ar ntrzia n mod inutil discuiile. Din fericire, din aceast dezbatere a rezultat un acord amplu cu privire la obiectivul i elementele fundamentale ale coeziunii teritoriale. Obiectivul coeziunii teritoriale este acela de a ncuraja dezvoltarea armonioas i durabil a tuturor teritoriilor, bazndu-se pe caracteristicile i resursele lor teritoriale. Cele trei elemente fundamentale propuse pentru atingerea acestui obiectiv au fost amplu susinute: concentrarea (atingerea unei mase critice luptnd mpotriva factorilor externi negativi); conectarea (consolidarea importanei conectrilor eficiente ntre zonele rmase n urm i centrele de cretere prin intermediul infrastructurilor i al accesului la servicii); cooperarea (colaborarea dincolo de barierele administrative pentru crearea de sinergii). Capitolul 4. Deficit bugetar excesiv = pierderea fondurilor de coeziune Recomandri pentru redresare n maximum 6 luni Dac se decide c exist un deficit excesiv, Consiliul adreseaz recomandri statului membru n cauz, astfel nct situaia s se redreseze n cel mult 6 luni. n cazul n care statul ignor aceste recomandri, Consiliul n poate soma s adopte msurile de reducere a deficitului i s prezinte un rapoart potrivit unui calendar impus. Consiliul abrog deciziile menionate anterior dac consider c deficitul excesiv a fost corectat. O alt problem legat de deficitul bugetar ce depete 3% este data adoptrii monedei unice europene, care, n acest caz, este amnat. Romnia avea ca int data de 1 ianuarie 2014. Dup cum prea bine cunoatem, n perioada 2007-2013, Romniei i-au fost alocate, prin intermediul Fondurilor Structurale si de Coeziune, aproximativ 20 miliarde EURO, iar prin intermediul Fondurilor pentru Agricultura i Pescuit, peste 10 miliarde EURO. Potrivit unui comunicat oficial al Departamentului de Afaceri Europene (DAE, 21 august a.c.), pe parcursul anului 2009 dinamica etapelor administrative de evaluare i aprobare a proiectelor a fost una pozitiv, fa de situaia similar a anului anterior. Numrul proiectelor aprobate a fost de peste 5 ori mai mare, iar numrul contractelor de finanare semnate cu beneficiarii a ntrecut de 10 ori nivelul anului precedent. Plile ctre beneficiari au evoluat de la aproximativ 1% din alocare la sfritul anului 2008, la aproximativ 7%, n anul 2009. Toate acestea n contextul n care abia luna trecut ara noastr a reuit s finalizeze obinerea acreditrii conformitii pentru sistemele de management ale celor 7 autoriti care gestioneaz Programe Operaionale, finanate din fonduri europene (ultimul fiind AMPOS-Transporturi, 20 august a.c.). 7

Evident, temporizarea acestei suite de operaiuni pentru atestarea capacitii de gestionare a fondurilor structurale (termenul iniial fiind cel trziu la data aderrii) a afectat nivelul ratei de absorbie. Motivul a fost acela c autoritatile romne nu prezentau garanii suficiente cu privire la utilizarea fondurilor comunitare, prin intermediul programelor finanate din fonduri structurale, iar eventuala continuare a situaiei ar fi fcut s derulm exclusiv avansuri, genernd, pe total, o capacitate modest de absorbie. Dar faptul c ne-a fost atestat de ctre CE capacitatea instituional n materie de gestionare a fondurilor comunitare nu reprezint dect o precondiie pentru atragerea respectivelor resurse. Rmne s rezovm i problemele legate de: simplificarea procedurilor operaionale (nu oricum, ci n cadrul convenit cu UE), standardizarea la nivelul Programelor Operaionale, o mai bun informare a companiilor i autoritilor publice, n special la nivel local, precum i consolidarea capacitii administrative i perfectionarea resurselor umane. De fapt, n aceast direcie, nc de la nceputul lui 2009, Guvernul Romniei a decis nfiinarea Grupului interministerial pentru gestionarea absorbiei fondurilor comunitare, sub conducerea premierului. Scopul viza stabilirea unor msuri concrete privind simplificarea mecanismelor de implementare i eliminare a blocajelor i ntrzierilor n absorbie. Pn n prezent putem vorbi de urmtoarele realizri ale Grupului: Majorarea plafonului maxim de acordare a prefinanrii ctre beneficiari, de la 15% la 20% (prin modificarea Normelor metodologice de aplicare a OG nr. 29/2007, prin Ordinul MFP nr. 469/2009) i, ulterior, de la 20% la 30%, prin Normele metodologice de aplicare a OUG nr. 64/2009, aprobate prin Ordin MFP. Promovarea OUG nr. 64/2009, ce are ca obiectiv general fluidizarea fluxurilor financiare n cadrul programelor operaionale finanate din instrumente structurale i, implicit, creterea gradului de absorbie a acestora n Romnia. S-a flexibilizat criteriul de eligibilitate privind lipsa datoriilor la bugetele publice, n sensul lurii n considerare a datoriilor nete (diferena ntre obligaiile de plat i volumul cererilor de compensare ale statului fa de persoana juridic, ex. rambursarea de TVA). S-a renunat la solicitarea depunerii unor documente (ex. rezumatul proiectului). S-a fcut precizarea distinct i clar n Ghidurile solicitanilor a documentelor ce trebuie prezentate de solicitani n faza de contractare. Tot n scopul accelerrii procedurii de atragere a fondurilor europene s-a decis i modificarea legii achiziiilor publice pentru flexibilizarea acestei proceduri. Circumscris acestui ultim punct, amintim c a fost elaborat i aprobat OUG nr. 64/03.06.2009 privind gestionarea financiar a instrumentelor structurale i utilizarea acestora pentru Obiectivul Convergen, avnd ca scop general fluidizarea fluxurilor financiare n cadrul 8

programelor operaionale finanate din instrumente structurale i, implicit, creterea gradului de absorbie a acestora n Romnia. De asemenea, a fost publicat OUG nr. 72/2009 pentru modificarea i completarea OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziie public, a contractelor de concesiune de lucrri publice i a contractelor de concesiune de servicii.

Capitolul 5. Msuri luate de Romnia Declanarea procedurii de deficit excesiv mpotriva Romniei se refer la situaia bugetar a anului 2008, cnd Romnia a nregistrat un deficit bugetar de 5,4 % din PIB. Actualul guvern a fcut deja pai importani pentru remedierea dezechilibrului fiscal. Pentru anul 2008, Romnia a nregistrat al 3-lea nivel al deficitului bugetar dintre toate statele membre UE (-5,4% ESA95), derapaj inacceptabil n condiiile unei creteri economice de 7,1%. Continuarea politicilor fiscale din 2008 ar fi condus n anul 2009 la un deficit bugetar de aproape 9% din PIB. Msurile luate de actualul executiv, att prin Legea Bugetului pentru anul 2009, ct i prin OUG 34/2009 cu privire la rectificarea bugetar pe anul 2009 i reglementarea unor msuri financiar-fiscale au avut drept scop ajustarea veniturilor i cheltuielilor bugetare n vederea ncadrrii n inta de 4,6% din PIB pe cash (5,1% ESA95), int agreat cu experii CE. n cursul negocierilor pentru acordarea de asisten n cadrul pachetului financiar comun FMI Comisia European, termenul asumat pentru atingerea unui nivel al deficitului bugetar sub 3% este 2011. Gheorghe Pogea Declanarea procedurii de deficit excesiv mpotriva Romniei presupune monitorizarea atent a politicii bugetare i a msurilor de reducere gradual a deficitului. Romnia a adoptat deja un program pe termen scurt i mediu de ajustare a deficitului bugetar. Prin OUG 34/2009 s-a adoptat reducerea deficitului bugetului general consolidat pn la nivelul de 4,6% din PIB. Pentru o mai bun disciplin a exerciiului bugetar, de comun acord cu experii Comisiei Europene, s-au stabilit inte trimestriale ale deficitului bugetar, astfel: pentru trimestrul I inta este de 8.3 miliarde lei; pentru trimestrul II - 14.5 miliarde lei, iar n trimestrul III - 18.6 miliarde lei. Pentru trimestrul I din 2009 deficitul bugetar al Romaniei a fost de 7,925 miliarde lei, ncadrnduse n inta de deficit bugetar stabilit. n anul 2010 inta de deficit bugetar este de aproximativ 3,7% din PIB, urmnd ca Romnia s ajung sub pragul de 3% din PIB n anul 2011. Numai n cazul statelor din zona euro, Consiliul poate impune sanciuni financiare i amenzi ntr-un cuantum corespunztor. Consiliul, printr-o decizie aprobat cu majoritate calificat, 9

la propunerea Comisiei, n cazul unui stat care nu face parte din zona Euro, poate hotr suspendarea parial sau integral a angajamentelor Fondului de Coeziune pentru statul n cauz, ncepand cu 1 ianuarie a anului urmator acestei decizii, dac statul membru nu a luat msuri efective, n conformitate cu Recomandarea Consiliului de reducere a deficitului excesiv. Daca statul membru ia msurile corective necesare, Consiliul ridic suspendarea creditelor de angajamente i, n acelai timp, decide reincluderea lor n buget. Sinteze propunerilor n iulie 2009, Consiliul a aprobat o propunere a Comisiei de ncepere a procedurii de deficit excesiv (PDE) pentru Romnia pe baza unui deficit de peste 3% din PIB n 2008 i a recomandat corectarea deficitului sub 3% pn cel trziu n 2011. Decizia Consiliului a stabilit ca termen limit 7 ianuarie 2010 pentru luarea de msuri efective. Romnia a redus cheltuielile cu salariile n sectorul public i a diminuat cheltuielile publice pe bunuri i servicii n 2009, conform recomandrii. Bugetul pe 2010 include, de asemenea, un pachet de msuri privind reducerea cheltuielilor cu aproximativ 2% din PIB i mrirea veniturilor cu circa % din PIB. n plus, o lege a responsabilitii fiscale care introduce un cadru fiscal obligatoriu pe termen mediu a fost trimis parlamentului pentru adoptare. Lund n considerare aceste diferite msuri, se poate conclude c Romnia a luat msuri efective aa cum a fost cerut n recomandare Cu toate acestea, Romnia a suferit o recesiune estimat la 7% n 2009, comparativ cu o recesiune de 4% prevzut n estimrile Comisiei din primvara lui 2009, datorit unei scderi importante a exporturilor i a unei reduceri a cererii interne cauzate de criza economic i financiar la nivel global. Acum se previzioneaz c deficitul bugetar pe 2009 va atinge 7,8% din PIB. Bugetul pe 2010 prevede o int de deficit de 5,9%. Pactul de Stabilitate i Cretere Economic prevede c n cazurile n care recomandrile au fost respectate, dar situaia economic se deterioreaz n mod semnificativ i n afara controlului rii respective, Consiliul poate revizui recomandrile i termenul limit pentru corectarea deficitului excesiv. Comisia recomand ca termenul limit s fie extins cu un an la 2012. Provocarea anului 2010 Provocarea major a anului 2010 o constituie elaborarea i implementarea unor politici macroeconomice coerente pe un orizont de timp mediu. Cu toate c este de ateptat ca, n anul 10

2010, economia Romniei s-i revin, aceasta se va datora n principal redresrii economiei zonei UE. Reperele macroeconomice dup care Guvernul va trebui s se ghideze sunt cele stipulate n acordul cu FMI. Dintre acestea, reducerea cheltuielilor bugetare va trebui s fie prioritar. Micorarea numrului de angajai din sectorul public va fi o provocare important, care va testa voina politic a noului guvern. Presiunile asupra deficitului bugetar vor continua s se menin i n 2010, iar finanarea acestuia ar putea fi mai costisitoare n absena unor politici economice clar definite. Preul petrolului va continua s fie volatil, influenat att de sustenabilitatea redresrii cererii globale, ct i de evoluia dolarului american. Performanele recente ale economiilor Indiei i Chinei, consumatori importani de petrol, sunt ncurajatoare i tind s sugereze c presiunea asupra preului petrolului va continua s se menin n 2010. Concluzii Pe plan intern, cererea de energie este de ateptat s creasc n 2010, raportat la anul curent. Relansarea economic a dus deja la o cretere a volumului activitilor de comer, care, implicit, va genera i o cretere a consumului de energie. Mai mult dect oricnd, trebuie definit o strategie energetic integrat, bazat pe o analiz profund a oportunitilor, dar i a necesitilor, n vederea atingerii obiectivelor asumate la nivel european. Aceasta trebuie s includ programe specifice, cu aciuni concrete, ncepnd cu 2010, referitoare la mbuntirea eficienei energetice, promovarea surselor regenerabile de energie i scderea gazelor ce produc efect de ser. De asemenea, trebuie s se acorde o importan corespunztoare promovrii tehnologiilor de captare i stocare a carbonului, avnd n vedere potenialul deosebit de dezvoltare n Romnia. Viabilitatea unei astfel de strategii energetice ar putea s se bazeze i pe un audit realizat de ctre o organizaie internaional de prestigiu, care ar putea fi Agenia Internaional pentru Energie. n ceea ce privete piaa energiei din Romnia, aceasta va continua s se afle sub influena schimbrilor. La nivel strategic, ar fi de dorit s se ia o decizie n ceea ce privete restructurarea companiilor de stat. Clarificarea acestui aspect ar ajuta i competitorii privai din sectorul energetic s i elaboreze direciile de aciune pe piaa energiei din Romnia. n plus, ar fi de dorit ca planurile de investiii n infrastructura fizic a companiilor de stat s capete o consisten mai puternic n 2010. Procesul de convergen dintre preul intern al gazelor naturale i cel de import trebuie s nceap n 2010. Convergena preului gazelor este necesar i ar grbi ajustarea structural a economiei. n plus, convergena preurilor ar genera investiii n producia autohton de hidrocarburi, cu impact n ceea ce privete creterea securitii aprovizionrii. 11

De asemenea, ar fi de dorit ca, dup modelul OPCOM pentru energie electric, s fie creat o platform de tranzacionare pentru gaze naturale. CE a deschis procedura de infringement mpotriva Romniei (i a multor alte state din UE) pentru distorsiuni existente n piaa energiei electrice i a gazelor naturale. Msuri de remediere a acestora vor trebui iniiate n 2010. Pentru realizarea unei piee competitive de gaz natural, dezvoltarea unor interconexiuni cu statele vecine este esenial. Din acest motiv, sper ca anul 2010 s aduc finalizarea proiectului Arad- Szeged i nceperea proiectului Giurgiu-Ruse. n plus, este de dorit ca folosirea fondurilor structurale n domeniul energetic s capete consisten n 2010.

12

Bibliografie

1. http://europa.eu/index_ro.htm 2. http://www.ier.ro/ 3. http://ec.europa.eu/

13