Stategia de Dezvoltare Durabila A Comunei Bodesti

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA
Strategia de
dezvoltare durabila a
comunei Bodesti,
judetul Neamt
INTRODUCERE : Portretul actual al comunei
Dezvoltarea durabilă se realizează atunci când se răspunde nevoilor generaţiei

actuale, fără a fi ameninţate cele ale generaţiilor viitoare, deoarece avem, cu toţii,
dreptul la un nivel de trai ridicat.
Dezvoltarea durabilă susţine o viziune despre progres care integrează atât nevoile
imediate, cât şi cele pe termen lung, şi care se adresează sectoarelor economic,
social şi de mediu - ca inseparabile şi interdependente. Astfel, dezvoltarea durabilă
asigură creşterea economică, dar acordă în egală măsură atenţie sectorului social şi
protecţiei mediului, ca ingrediente esenţiale ale unei societăţi sănătoase şi
echilibrate. Nu în ultimul rând, atunci când vorbim despre planificarea dezvoltării
durabile, este necesar ca toate cele trei sectoare (economic, social şi de mediu) să
fie luate în considerare, în aceeaşi măsură.
Resursele locale pe care se poate sprijini o comunitate în realizarea şi aplicarea
unei strategii pot fi structurate în patru categorii:
· capitalul fizic: cladiri, drumuri, reţele etc.;
· capitalul uman: cunostinţe, abilităţi, capacităţi, creativitate;
· capitalul natural: sol, aer, apa, flora, fauna etc.;
· capitalul social: structuri de administrare şi luare a deciziilor, comunitatea şi
participarea acesteia la luarea deciziilor, cultură.
Dezvoltarea durabilă a spaţiului rural, în strânsa legătură cu dezvoltarea durabilă a
agriculturii, presupune existenţa unor mecanisme, care privesc:
 favorizarea propagării comunicării şi difuzării ideilor privind mijloacele de
modernizare a agriculturii şi a vieţii întregii comunităţi rurale;
 mobilizarea şi investirea capitalurilor disponibile în cadrul comunităţii
rurale, orientate spre investiţii productive în agricultură şi în agroindustriile
din centrele rurale, facilitând astfel mişcarea capitalurilor între comunitatea
rurală şi alte părţi ale ţării;
 facilitarea accesului comunităţii rurale la utilizarea creditului şi la procesele
de comercializare, care să permită transferul de energii umane şi materiale,
precum şi schimbul de bunuri şi de servicii în interiorul comunităţii rurale şi

între aceasta şi lumea exterioară;
 mobilizarea resurselor umane ale comunităţii rurale, furnizarea structurilor
necesare constituirii de grupuri şi utilizarea de animatori locali, dotarea
populaţiei cu mijloacele necesare pentru a se exprima în afacerile locale şi
naţionale şi încurajarea participării sale active la dezvoltare.
Trebuie menţionat faptul că, deşi comunităţile rurale nu sunt favorizate atunci când
discutăm de accesul la informaţie, de mobilitate sau de resurse financiare, zona
rurală deţine atu-ul unor comunităţi coezive.
Acestea se pot mobiliza mai uşor, cetăţenii au sentimentul de apartenenţă la
comunitate şi sunt dispuşi să sprijine dezvoltarea acesteia mai mult decât în zonele
urbane.
Cercetarea de teren a fost realizată prin intermediul chestionarelor şi interviurilor.

Chestionarul, cuprinzând 25 de întrebări, a fost completat, cu ajutorul operatorilor
de teren, de 100 de persoane. Eşantionul a fost selectat cu un pas statistic de
eşationare, pe baza listelor electorale.
Cercetarea a înregistrat opiniile şi atitudinile populaţiei din comuna Bodeşti,
judeţul Neamţ cu privire la:
· Satisfacţia faţă de viaţa şi serviciile publice locale;
· Condiţii de viaţă şi migraţie;
· Încredere în instituţii şi participare cetăţenească;
· Percepţia schimbărilor şi a potenţialului de dezvoltare al comunei.
Comuna Bodeşti este o mare şi frumoasă aşezare, cu gospodării întemeiate şi bine

îngrijite, aşezată la distanţă de 20 km de Munincipiul Piatra Neamţ, în depresiunea
Cracău-Bistriţa, străbătută de drumul naţional 15 C Piatra Neamţ - Târgu-Neamţ.
Comuna se compune din 4 sate:

• Bodeşti
• Bodeştii de Jos
• Oşlobeni
Vecini:
 N comunele Petricani şi Tibucani;

• E comuna Ştefan cel Mare;
• N-V comunele Grumăzeşti, Bălţăteşti, Crăcăoani;
• S comuna Dobreni
CAPITOLUL I. Prezentarea potenţialului economic, natural şi uman
1.1. Caracteristici generale
1.1.1 Scurt istoric

Localitatea Bodeşti este aşezată mai sus, în apropierea Ozanei, fiind
străbătută de şoseaua naţională care leagă oraşul Piatra Neamţ de oraşul
Târgu Neamţ.
În legătură cu înfiinţarea acestui sat există o legendă care circulă şi, se spune
că patru familii: Cosma Hudiceanu, Leon Lunca, Vasile Ilisoaie si Trifan
Catana fugind din Ardeal ( probabil din cauza persecuţiilor religioase), s-au
oprit prin aceste locuri şi au intemeiat gospodării, punând astfel temelie unei
noi aşezări. Pe atunci ţinutul acesta era împădurit, locuitorii tăind copaci şi
croindu-şi poieni. Locul unde s-a aşezat Vasile Ilisoaie s-a numit “ Poiana lui
Ilisei”.
Mai târziu au venit din Ardeal şi locuitori unguri care s-au aşezat prin
aceste parti. În sat se gasesc şi azi locuitori care îşi păstrează numele de
obârşie, dovedind că sunt urmaşii celor care au venit din Ardeal. Cu timpul,
urmaşii acestor emigranţi au invăţat limba română, păstrând atât limba cât şi
religia lor.Se presupune că numele de “Bodeşti” ar fi luat de la o familie “
Bodescu” care are moşii prin aceste părti, nume care îl au mulţi locuitori din
sat.
1.1.2 Asezare geografica
Bodesti este o localitate din judeţul Neamţ, regiunea Moldova,

România.Asezarea este situata în nordul judeţului Neamţ, în vestul regiunii
istorice Moldova, şi în nord-estul României. Localitatea este situata la o
altitudine medie de 365 m, in apropiarea raului Ozana, un afluent al
Moldovei, care se varsă în râul Siret. Prin aşezarea sa, oraşul se află, de
asemenea, la intrarea în Depresiunea Neamţului, la poalele Culmii Pleşu,
Vârful Vânători (624 m). Aşezarea este străbătută de şoseaua naţională care
leagă oraşul Piatra Neamţ de oraşul Târgu Neamţ.
Neamţ
Bodeşti
1.1.3 Relieful
Principale forme de relief sunt Depresiunea Neamţului (Ozana - Topliţa) şi

dealurile şi culmile ce ţin de Subcarpaţii Moldovei: Culmea Pleşu (culme
submontană) la nord, dealurile Movilelor, Humuleşti şi Ocea la sud, şi dealul
Boiştea care închide valea Ozanei la est. Culmea Pleşului, cu o lungime de
24 km, situată la nord, are înălţimea maximă de 913 m. Înspre oraşul Târgu
Neamţ, respectiv inspre Bodesti, se află vârful Vânători care are altitudinea
de 623 m, ce se ridică cu aproape 250 m deasupra albiei râului Ozana, printr-
o pantă stâncoasă. Înspre sud dealurile au aspect de coline datorită
înăltimilor lor nu foarte mari: Dealul Movilelor (440 m), dealul Humuleşti
(410 m), dealul Ocea (400 m). Dealul Boiştea este situat pe latura estică a
oraşului Târgu-Neamţ, pe cealaltă parte a râului Ozana, la ieşirea din
depresiunea subcarpatică. Are altitudinea maximă de 582 m şi străjuieşte
întreaga vale.
1.1.4 Clima
Prin poziţia sa, în Depresiunea Neamţului, închisă spre vest de Munţii Carpaţi, iar
spre nord şi est de culmi şi dealuri subcarpatice, cu rol de obstacol în calea maselor
de aer subpolar sau continental, localitatea Bodesti are parte de factori climatogeni
ce prezintă particularităţi specifice, datorită caracterului de adăpost, altitudinii si
orientării reliefului. Localizarea aproximativ pe paralela de 47o12', latitudine
nordică, determină o insolaţie moderată tot timpul anului, favorizată şi de
expunerea reliefului predominant spre sud-est. În ceea ce priveşte circulaţia
generală a atmosferei aceasta este dominată de masele de aer maritim din vest şi
nord-vest, contientalizate după escaladarea Carpaţilor şi modificate prin
caracteristicile de umezeală. O frecvenţă mare au şi masele de aer continental din
est şi nord-est, reci iarna şi calde şi uscate în timpul verii. Sunt numeroase invaziile
de aer rece de origine subpolară de la nord, cât şi pătrunderea de aer din părţile
posterioare ale ciclonilor care se deplasează din vestul Europei. Aşezarea localitatii
Bodesti într-o zonă de adăpost climatic atenuează influenţele extreme ale
caracteristicilor maselor de aer. Temperatura medie anuală a aerului este de 8,2 oC.
Luna cu temperatura medie cea mai coborâtă este ianuarie (-3,8oC), iar luna cu
temperatura cea mai ridicată este iulie (19,5 oC), rezultând o amplitudine termică
medie anuală de 23,3oC, care ne arată că la Bodesti climatul este temperat-
continental moderat. Cea mai coborâtă valoare termică înregistrată în aer la Târgu
Neamţ, in apropiere de Bodesti a fost de -29,1oC (02.01.1909) iar cea mai ridicată a
fost de 37,0oC (17.08.1952).
1.1.5 Reteaua hidrografică
Reţeaua hidrografică de suprafaţă este constituită din bazinul principalei ape care
tranzitează oraşul - Râul Neamţ ( in apropiere de Bodesti) sau mai bine cunoscut
ca Râul Ozana ("cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul" după cum o
descria Ion Creangă în scrierile sale), un afluent de dreapta al Moldovei, râu de
munte cu o albie foarte largă şi o luncă similară, a cărui debit creşte foarte mult în
perioadele ploioase şi scade în perioadele secetoase (nivelul apei este mic, de circa
25-50 cm). Acesta are o serie de afluenţi, dintre care 3-4 pâraie mici care se varsă
în dreptul oraşului. Lunca şi terasele Ozanei au constituit suportul pe care s-a
dezvoltat orasul Târgu Neamţ si asezările din împrejurimi ( Bodeşti), întrunind
condiţii favorabile pentru construcţii, pomicultură, industria lemnului etc.
Zona oraşului Târgu Neamţ – Bodesti este bogată în ape subterane de stratificaţie
şi în straturi acvifere freatice. În zona Băilor Oglinzi, staţiune situată în vecinatatea
oraşului Târgu Neamţ, apele de stratificaţie apar la suprafaţă sub forma izvoarelor
minerale. Calitatea acestor izvoare minerale a făcut ca aceste izvoare să fie folosite
din cele mai vechi timpuri până în prezent. În perioada interbelică aici funcţiona
una din cele mai apreciate staţiuni balneo, fiind frecventată de familia regală şi de
către turiştii străini. Cel de-al doilea război mondial a adus distrugerea acestei
staţiuni în proporţie de 90%, şi chiar dacă între timp staţiunea a mai fost refăcută,
ea nu a mai beneficiat de dotările din perioada interbelică, devenind o staţiune de
interes local.
1.1.6 Vegetatia si fauna
Flora actuală din zona Târgului Neamţ- Bodeşti este reprezentată prin păduri
(situate pe culmile, dealurile şi versanţii montani din jur), prin pajişti, prin
vegetaţie de luncă şi prin vegetaţie specifică versanţilor cu terenuri degradate.
Printre arborii care formează pădurile din jurul oraşului si asezarilor din
imprejurimi ( Bodesti) se numără: fagul, gorunul, carpenul şi mesteacănul - în
zonele de deal; stejarul - în zona de terasă dintre Ozana şi Nemţişor; bradul, pinul,
molidul şi salcâmul (la poale) - în zona versanţilor; bradul alb, paltinul de munte,
plopul tremurător şi teiul argintiu - ca specii de amestec. Gorunii seculari de lângă
Văratec sunt ocrotiţi, fiind cuprinşi în rezervaţia Codrii de Aramă (9 ha), iar
mestecenii seculari din aceeaşi zonă aparţin rezervaţiei Pădurea de Argint (0,5 ha).
O mare parte din stejari se regăsesc în pădurea cu arbori seculari de la Vânători, în
prezent rezervaţia naturală Braniştea, cu o suprafaţă de 55 ha. Din cauza umbrei

dese din pădure, în general, arbuştii lipsesc, izolat regăsindu-se păducelul
(Cratageus monogyna), alunul (Corylus avellana), socul (Sambucus nigra) şi
zmeura (Rubus idaeus). Din aceeaşi cauză, cele mai întâlnite plante sunt vineriţa şi
breiul. Pe lângă aceste plante, mai apar şi ferigi (Dryopteris filix mas), apoi diverse
plante cu flori: coltişor (Dentaria bulbifera), floarea-paştelui (Anemone nemorosa),
măcrişul-iepurelui (Oxalis acetosella), ciocul-berzei (Geranium sanguineum) etc.
Vegetaţia ierboasă din păduri mai este reprezentată, numai primavara, prin câteva
plante efemeroide (trei rai -Hepatica nobilis; brebenei - Coryadilis solida; păştiţa -
Anemone ramunculoides; horsti - Luzula pilosa etc).
Fauna este caracteristică zonei subcarpatice din apropierea localitatii. Speciile

de interes cinegetic sunt numeroase: căprioara (Capreolus capreolus), mistreţul
(Sus scropha), jderul (Martes martes; Martes foina), vulpea (Vulpes vulpes) şi
iepurele (Lepus europaeus). Ursul (Ursus arctos ) coboară din zona montană,
extinzandu-si arealul in dealurile subcarpatice, dar este rar întâlnit. În păduri şi
livezi pot fi văzute veveriţa (Sciurus vulgaris), şoarecele gulerat (Apodemus
flavicollis), parsul mare (Glis glis ), şoimuleţul de seară (Falco vespertinus),
ciocănitoarea vierzuie (Picus canus), sturzul cântător (Turdus philomelos),
porumbelul gulerat (Columba palumbus) etc.
Pădurea de Argint
În apropierea Mănăstirii Neamţ, în

Rezervaţia "Dragoş Vodă" de la Dumbrava,
se cresc în captivitate zimbrul, animalul
simbolic al Moldovei.
1.1.7Solurile
Condiţiile pedogenetice din depresiunea

Ozana-Topliţa, în zona Târgu Neamţ-
Bodeşti, au determinat formarea
cernoziomurilor cambice. Dealurile
subcarpatice au soluri brune eumezobazice,
brune luvice si luvisoluri albice. În locuri
drenate pe un substrat de roci argiloase, sărace
în carbonaţi, în altenanţa cu nisipuri şi, uneori,
cu pietrişuri, se găsesc soluri brune si brune luvice. Luncile şi gacisurile de
acumulare au avut condiţii favorabile formării solurilor brune luvice
pseudogleizate până la pseudogleice.
Versanţii nordici ai unor dealuri si versanţii estici ai culmilor montane, care

mărginesc depresiunea subcarpatică Ozana- Topliţa, au soluri brune acide, formate
in condiţiile acoperirii cu păduri de fag sau de gorun, cu afin. Pe margine s-au
format soluri intrazonale, determinate de rocă (pseudorendzine) sau de excesul de
umezeală ( soluri humicogleice). În lungul pârâiaşelor cu conţinut bogat în săruri
sau în jurul izvoarelor de sare apar soluri halomorfe ( sărături). Aluviunile recente
au evolut spre soluri aluviale, în diferite stadii de evoluţie de la protosoluri la soluri
gleice sau humicogleice.
Caracteristicile pedologice ale zonei au determinat modul de folosinţa al

terenurilor, contribuind la diversificarea peisajului subcarptic.
1.1.8 Riscuri naturale
Principalele riscuri naturale care ameninţă comuna sunt inundaţiile, primăvara la

topirea zăpezii sau atunci când cad cantităţi mari de precipitaţii. Principalul râu
care tranzitează comuna este Râul Neamţ (Ozana).
1.2 Resurse naturale şi umane
1.2.1 Resurse minerale
Resursele naturale reprezintă totalitatea zăcămintelor de minerale şi de minereuri,

a terenurilor cultivabile, a pădurilor şi apelor de care dispune o anumită ţară.
Resursele naturale sunt substanţe care apar în mod natural dar care sunt considerate
valoroase în forma lor relativ nemodificată. O materie este considerată o resursă
naturală atunci când activităţile primare asociate cu ea sunt extragerea şi
purificarea, ele fiind opuse creaţiei. Mineritul, extragerea petrolului, pescuitul şi

silvicultura sunt în general considerate industrii ale resurselor naturale, în timp ce
agricultura nu e.
Singurele resurse ale substratului geologic sunt: gresia (ca piatră de construcţie,
criblură pentru şosele şi căi ferate ,marnele şi marno-calcarele, precum şi apele
minerale sulfuroase şi sărate .
1.2.2 Resurse funciare si forestiere
Pe teritoriul comunei BODEŞTI utilizarea terenului, conform datelor furnizate de

raportările statistice locale, este :
* Suprafaţa agricolă: 4089 ha
- arabil : 2817 ha
- livezi : 1 ha
- vii : 1 ha
- păşuni : 830 ha
- fineţe : 440 ha
* Suprafaţa vetrelor satelor componente: 812 ha
* Suprafaţa locuibilă: 72350 mp
Utilizarea terenului în comună este:
* Păduri
- Suprafaţa : 1740 ha
* Sol dezgolit/Păşuni
- Suprafata : 131 ha
* Stine
- Suprafata : 47 ha
* Asociatii de terenuri arabile cu suprafaţa mică (<2 ha) şi păşuni
* Asociaţii de păşuni, vegetaţie arborescenţă şi copaci
* Suprafeţe rezidenţiale cu densitate mică a populaţiei
* Asociaţii de păşuni şi vegetaţie arborescenţă
* Vegetaţie specifică luncilor de râuri
* Asociaţii de copaci, vegetaţie arborescentă şi păşuni
* Iazuri
- Suprafaţa : 7 ha
* Terenuri arabile cu suprafaţa mică (<2 ha)
* Livezi
- Suprafaţa : 2 ha
* Sol dezgolit
* Asociaţii de copaci şi păşuni

* Păşuni
* Albia râurilor
* Terenuri arabile cu suprafaţa mare (5-50 ha)
Încadrarea terenului arabil în clase de pantă este următoarea:
* 0-2% Suprafaţa: 1318 ha
Încadrarea păşunilor în clase de pantă este următoarea:
* >15% Suprafaţa: 1 ha
Din punct de vedere al claselor de calitate terenul arabil al comunei se
încadreaza astfel:
* Clasa 2: Nota de bonitare medie: 70 Suprafaţa: 456 ha
1.2.3 Resurse turistice
Date la nivel de regiune

În domeniul turismului, perioada de după 1990 a însemnat deteriorarea accentuată

a infrastructurii pentru turismul de masă, fapt care a determinat orientarea
turismului către capacităţile noi create în sistemul agroturistic. Astfel că începând
cu anul 1993 activitatea de agro-turismului a fost inclusă în listele de priorităţi
pentru dezvoltarea locală în zonele cu potenţial turistic, în sensul valorificării
serviciilor pe care gospodăriile ţărăneşti din regiune, le pot oferi.
Vegetaţia din zonă, precum şi serviciile pe care gospodăriile ţărăneşti din regiune
ce le pot oferi au dus la o altă formă de turism, agro- turismul. Există agenţii care
au preluat partea organizatorică legată de rezervări, asigurări servicii şi plata
impozitelor.
Date la nivel de comună
La nivelul comunei nu există gospodării care să asigure cazare şi masă turiştilor
străini, în sistem agro-turistic. Acest gen de activitate ar putea completa veniturile
gospodăriilor din comună.
Obiective turistice ar fi:
 Mănăstirile Neamţ, Agapia, Secu, Sihăstria

 Casa memorială Ion Creangă
 Casa memorială Alexandru Vlahuţă
 Rezervatia de Zimbri
 Cetatea Neam
 Casa memorială Mihail Sadoveanu
1.2.4 Resurse umane
Perfecţionarea resurselor umane reprezintă principalul atu în realizarea iniţiativelor

de dezvoltare locală şi comunitară. Planul strategic de dezvoltare propune două
tipuri de măsuri:
-măsuri pe termen de scurt;
-măsuri pe termen mediu şi lung.
Pe termen scurt, pentru facilitarea realizării măcar parţiale a obiectivelor propuse
una din soluţiile aflate la îndemâna primăriei şi consiliului local din comună este
existenţa a unui facilitator comunitar care asigură optimizarea fluxului de
informaţii privind posibilităţile de finanţare. În acelaşi timp această persoană
sprijină şi elaborarea de proiecte pe diferite domenii în urma solicitărilor care să

vină din partea comunităţilor locale.
De asemenea, rolul facilitatorului comunitar este acela de a stabili legături cu
instituţii existente la nivel judeţean sau regional: Camera de Comerţ şi Industrie,
Agenţia Judeţeană pentru Muncă şi Protecţie Socială, Agenţia de Dezvoltare
Regională, Direcţia pentru Tineret şi Sport etc. Prin intermediul acestor instituţii de
stat sau a unor organizaţii non - guvernamentale, comunităţile locale vor reuşi să
acceseze mult mai rapid informaţii privind programe şi proiecte de perfecţionare
profesională sau creşterea nivelului de informare pentru anumite categorii
profesionale în vederea unei mai bune adaptări la cerinţele economiei de piaţă.
Pe termen mediu şi lung, este necesar ca administraţiile locale să susţină calificarea
forţei de muncă în următoarele domenii: agricultură şi servicii.
De aceea propunem următoarele programe pentru componenta de resurse umane:
-participarea funcţionarilor la programe de perfecţionare continuă;
-încurajarea implicării ONG - urilor locale în organizarea de programe
pentru educaţia adulţilor.
Comuna are 5121 locuitori, majoritatea fiind pensionari.
1.2.4 Resurse culturale şi istorice
1.3 Activităţi economice

Prelucrarea lemnului
Confecţii textile
Comerţ
Activitati economice principale:
Construcţii
Agricultură
Creşterea animalelor
1.3.1 Agricultura
Potenţialul agricol de care dispune comuna reprezintă unul din punctele tari spre
care trebuie să se orienteze atenţia agenţilor de dezvoltare locali. Majoritatea
populaţiei comunei îşi are principala sursă de venit din agricultură, aproape fiecare
membru al comunităţii are o oarecare legătură cu activităţile agricole. În momentul
de faţă economia comunei este monocoloră bazată în cea mai mare parte pe
activităţile agricole. Fărâmiţarea excesivă a proprietăţii agricole determină un nivel
scăzut al productivităţii a activităţilor din agricultură.
Această structură a proprietăţii ar trebui schimbată pe termen mediu prin
constituirea unor ferme agro - zootehnice care să valorifice potenţialul natural şi al
resurselor umane existent la nivelul comunei. Se recomandă totodată organizarea
agricultorilor în asociaţii cu scopul de a valorifica mai bine potenţialul uman şi
produsele agricole din această zonă. Comuna Doba, datorită apropierii de Satu
Mare, este într-o poziţie privilegiată deoarece poate beneficia de consultanţa
specialiştilor sătmăreni în acest domeniu.
Factorii importanţi care susţin dezvoltarea acestui sector:
-stabilirea în termen scurt a drepturilor de proprietate asupra pământului,
lucru care presupune desigur eforturi susţinute din partea autorităţilor locale;
-susţinerea sau iniţierea unor iniţiative de asociere în ceea ce priveşte
activităţile agricole, deoarece existenţa asociaţiilor agricole permite accesarea
mult mai uşor a finanţărilor din fondurile UE pt. dezvoltarea investiţiilor în
agricultură, disponibile din 2007.
-existenţa unui sistem de creditare flexibil.
Având în vedere cele enunţate mai sus propunem următoarele linii de dezvoltare
pentru comuna Doba în domeniul agricol:
-susţinerea concentrărilor de teren prin vânzare - cumpărare sau prin
asocieri;
-specializarea şi echiparea a fermelor agricole cu echipaje / utilaje
moderne;
-marketingul produselor agricole.
Mulţi dintre deţinători de terenuri agricole sunt persoane peste 65 ani, aceştia au
posibilitatea de obţinere a unei rente viagere din partea UE, în cazul în carea î-şi
închiriează terenurile sau şi le vănd aceştia primesc anual 50 euro în primul caz şi
100 euro în cazul în care se vinde terenul.
1.3.2 Industriile locale şi meşteşugurile
Industria locală principală este prelucrarea lemnului (SC SIRIUS SRL produce
mobilie ; gater SC TACO BOSTAN SNC).
Dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii

Asistenţă permanentă pentru firmele din zonă. În acest sens APL va facilita
contacte, consultanţă şi informaţii în legătură cu organizaţiile finanţatoare, finanţări
rambursabile şi nerambursabile, sistemul bancar. Se impune ca APL să-şi
stabilească o listă a contactelor prioritare cu autorităţile judeţene şi centrale,
organizaţii non-guvernamentale care pot contribui la schimbul de idei, parteneriate
şi finanţări.
Dat fiind situaţia slabă a sectorul privat mic şi mijlociu, principalul agent care să
mobilizeze aceste eforturi rămân autorităţile publice locale.
În acest domeniu propunem următoarele programe:
-sprijinirea dezvoltării firmelor deja existente
-atragerea unor firme în zonă
Responsabilitatea realizării obiectivelor strategice:
Primăria şi consiliul local al comunei Doba.
Partenerii ai administraţiei locale (ONG-uri, agenţii şi instituţii ale statului etc)
Industria comunei noastre se caracterizează în principal prin asociaţii familiale,
independenţi şi SRL – uri, în următoarele domenii:
Domeniul de activitate Nr.

Comerţ produse alimentare 8
Comerţ produse nealimentare 4
Vopsitor zugrăveli, pardos. placare pereţi, tămplărie dulgherie. 2
Reparaţii articole electrice, radio-TV. 1
Tămplar, dulgher 2
Activităţi veterinare 2
Zidărie 1
Fierărie 1
1.3.3 Turism rural
În domeniul turismului comuna nu dispune de un potenţial natural, istoric şi

cultural. Tradiţiile, modul de viaţă al locuitorilor pot fi puncte de atracţie pentru
turişti atraşi de mediul rural. Totodată veniturile ce pot fi obţinute de populaţie din
acest tip de activitate ar putea avea un aport semnificativ în veniturile
gospodăriilor. În momentul de faţă nu există turism.
Ceea ce ar putea fi dezvoltat în comuna în acest domeniu sunt următoarele
componente: agro-turism, bio-turism, turism educaţional şi confesional, turism
gastronomic.
Din acest motiv propunem următoarele programe în domeniul turismului în această
comună:
-crearea unor condiţii optime pentru practicarea turismului în zonă;
-amenajarea posibilelor atracţii turistice;
-promovarea activităţilor de tip turistic din zonă.
Biserica Bodeştii de Jos - monument istoric
Biserica din satul Corni - monument istoric
Obiective turistice: Mănăstirea Dumbravele
Mânăstirea Braditel
Schitul "Sf. Vasile cel Mare"
2. Turism c2.1. Crearea unor condiţii 2.1.1. Construcţia unor Lung

optime pentru practicarea pensiuni agro-turistice
turismului în comună, care să aibă apacitatea de
a caza grupuri de turişti,
2.1.2. Acreditarea unor Lung
case în sistemul agro-

turistic,
2.1.3. Iniţierea construirii Lung
unor monumente
2.2. Promovarea 2.2.1 Promovarea ofertei Mediu
activităţilor de tip turistic turistice a localităţii în
din comună ţară şi în străinătate
2.2.2 Creşterea gradului Mediu
de interes din partea
locuitorilor comunei
pentru organizarea
activităţilor de tip turistic
1.3.4 Servicii
3. Comerţ şi servicii 3.1. Sprijinirea 3.1.1. Consultanţă de specialitate Scurt

populaţiei în privind înfiinţarea unor asemenea
activităţile de societăţi comerciale/asociaţii de
comerţ producători
3.1.2. Identificarea unor posibile pieţe Lung
de desfacere pentru produsele locale
3.2. Sprijinirea 3.2.1. Organizarea unor târguri Mediu
activităţilor specializate pe diferite tipuri de
comerciale prin produse.
manifestări
organizate de tip
târguri
3.3. Organizarea 3.3.1. Organizarea unui centru de Lung
unui centru de resurse pentru activităţile turistice,
resurse pentru
activităţile turistice
3.4.Imbunătăţirea 3.4.1. Dotarea serviciului de Scurt
serviciilor de salubrizare
salubrizare pentru
comună 3.4.2. Organizarea la standarde Mediu
ridicate a serviciului de salubrizare
2. Turism
2.2. Promovarea
activităţilor de
tip turistic din 2.2.2 Creşterea gradului de interes Mediu
comună din partea locuitorilor comunei
pentru organizarea activităţilor de
tip turistic
3. Comerţ şi servicii 3.1. Sprijinirea 3.1.1. Consultanţă de specialitate Scurt

populaţiei în privind înfiinţarea unor asemenea
activităţile de societăţi comerciale/asociaţii de
comerţ producători
3.1.2. Identificarea unor posibile Lung
pieţe de desfacere pentru
produsele locale
3.2. Sprijinirea 3.2.1. Organizarea unor târguri Mediu
activităţilor specializate pe diferite tipuri de
comerciale prin produse.
manifestări
organizate de tip
târguri
3.3. Organizarea 3.3.1. Organizarea unui centru de Lung
unui centru de resurse pentru activităţile turistice,
resurse pentru
activităţile
turistice
3.4.Imbunătăţirea 3.4.1. Dotarea serviciului de Scurt
salubrizare pentru
comună 3.4.2. Organizarea la standarde Mediu
ridicate a serviciului de
salubrizare
3.5.Imbunătăţirea serviciilor de PSI pentru 3.5.1.Dotarea serviciului PSI Scurt

comună
1.4 Infrastructura rurală

1.4.1 Infrastructura rutieră
Comuna Bodeşti este o mare şi frumoasă aşezare, cu gospodării întemeiate şi bine

îngrijite, aşezată la distanţă de 20 km de Munincipiul Piatra Neamţ, în depresiunea
Cracău-Bistriţa, străbătută de drumul naţional 15 C Piatra Neamţ - Târgu-Neamţ.
Satele Oşlobeni şi Bodeşti sunt străbătute de DN 15 C, iar satele Bodeştii de Jos şi
Corni sunt traversate de un DJ. Drumurile comunale şi străzile sunt balastate; în
mare parte acestea sunt asfaltate.
1.4.2 Infrastructura tehnico-edilitară
Comuna Bodeşti, şi implicit satele componente (Bodeşti, Bodeştii de Jos,

Oşlobeni, Corni) nu beneficiază de alimentare cu gaze naturale, deoarece nu există
conductă de gaze naturale între Piatra Neamţ şi Târgu Neamţ. Din punct de vedere
al electrificării, comuna Bodeşti dispune de reţea electrică integrală. Nu există
sistem de canalizare la nivel de comună, în schimb există alimentare cu apă curentă
(puţ forat) în două sate componente (Bodeşti şi Bodeştii de Jos).
1.4.3 Infrastructura de comunicaţie
Din punct de vedere al căilor de comunicaţie, în comuna Bodeşti toţi locuitorii sunt
abonaţi la radio, la TV sunt 1000 de abonaţi. Serviciul de telefonie fixă de la
Romtelecom deţine monopolul la nivel de comună,fiind prezent în toate localităţile
şi având în total 400 de abonaţi. Presa scrisă nu este preferată de niciun locuitor al
comunei Bodeşti. De asemenea, factorul poştal ajunge zilnic în satele componente
ale comunei.
Ca agenţii bancare, în comună sunt prezente doar agenţii aparţinând CEC şi un

bancomat al acestei instituţii.
1.4.4 Infrastructura socială

Comuna se întinde pe o suprafaţă de 6353 ha, având o populaţie de 5121 persoane.
Învăţământul este cuprins în preşcolar, primar, gimnazial, complementar cu un

număr de aproximativ 500 elevi anual care învaţă în 4 şcoli existente în satele
Bodeşti, Bodeştii de Jos, Oşlobeni.
Numărul personalului didactic este de 38 din care 19 sunt cu studii superioare şi 19

cu studii medii şi postliceale.
Şcoala cu clasele I-IV, Grădiniţa Bodeşti, Şcoala cu clasele I-IV Oşlobeni, Şcoala
cu clasele I-VIII Bodeştii de Jos şi Bodeşti, care dispun de sală de sport şi centru
de documentare pentru elevi şi părinţi.
În comună se află un singur dispensar, unde sunt înscrişi 4000 oameni, nu sunt
spitale. În dispensar se află şi un cabinet stomatologic, 2 farmacii în care se
eliberează şi reţete compensate. În comuna Oşlobeni se află un centru de îngrijire
pentru bătrâni.
Principalele ocupaţii ale sătenilor sunt în construcţii (100 persoane), transport (50
persoane), confecţii încălţăminte (50-100 persoane), vânzători (50 persoane).
Dintre aceştia, aproximativ 100 de persoane fac naveta în Piatra Neamţ sau Târgu
Neamţ pentru a lucra. Majoritatea locuitorilor sunt pensionari (3200 persoane).
Caracteristicile şi istoricul sărăciei comunitare: Datorită falimentării industriei la

nivel de comună, mulţi locuitori au rămas fără loc de muncă. Comuna a beneficiat
de fabrică de pâine, abator de preparate din carne, fabrică de mobile, fabrică de
încălţăminte; în timp şi în special după 1989 aceste au intrat în faliment, datorită
lipsei fondurilor, a investiţiilor şi a scăderii vânzărilor. Datorită acestora în
localitate sunt foarte mulţi şomeri, oameni cu studii medii (majoritatea); aceştia ar
fi dispuşi să facă naveta într-o localitate apropiată pentru un loc de muncă, dar nu
şi să-si aprofundeze studiile sau să urmeze o specializare.
1.5 Mediu
1.5.1 Apa
Lungimea totală a râurilor cadastrate pe teritoriul comunei BODEŞTI este de

16.512 km.
Corpurile de apă de suprafaţă (râuri) de pe teritoriul comunei sunt:
Râul: Cracău - confluenţa cu: Burloaia
Râul: Cracău - confluenţa cu: Horaiţa
Râul: Tolici - confluenţa cu: Raiosul
Râul: Burloaia - confluenţa cu: Almaş
Râul: Zahorna - confluenţa cu: Bahna
Râul: Valea Mare - confluenţa cu: Temnic (Slatina)
Râul: Horaiţa - confluenţa cu: Almaş
Perimetrul total al lacurilor cadastrate de pe teritoriul comunei BODEŞTI este
de .461 km.
Corpurile de apă de suprafaţă (lacuri) de pe teritoriul comunei sunt:
Lacul: Bodeşti situat în bazinul: Burloaia Tip: Amenajare piscicolă
Lacul: Bodeşti situat in bazinul: Burloaia Tip: Amenajare piscicolă
Lacul: Bodeştii de Jos situat în bazinul: Cracău Tip: Amenajare piscicolă
Calitatea apelor subterane
Valoarea concentraţiei indicatorilor analizaţi în forajele de control şi în unele

fântâni, se încadrează în general în limitele admise prin STAS 1342/91. Sunt
puţine cazurile în care este depăşită concentraţia maxim admisă (CMA) şi aceasta
mai ales în forajele amplasate în apropierea zonelor agricole unde se practică
agricultură intensivă. Nu acelaşi lucru se poate spune despre fântânile amplasate de
regulă în curţile gospodăriilor, în apropiere de depozitul propriu de gunoi de grajd
sau de latrine. Analizele efectuate pentru apa din aceste fântâni indică de cele mai
multe ori depăşiri ale CMA pentru azotiţi.
Degradarea calităţii apei din stratul freatic este produsă de:
- evacuările de ape menajere;
- lipsa reţelei de canalizare;
- dejecţii evacuate de la fermele de animale şi de la animalele din gospodării;
- îngrăşăminte chimice şi pesticide administrate incorect pe terenurile agricole
Comuna BODEŞTI are reţea de apă potabilă, dar nu are şi sistem de canalizare.
În consecinţă este absolut necesară realizarea sistemului de canalizare şi a
sistemelor de purificare a apelor uzate adecvate.
1.5.2 Aer
Din punct de vedere climatic, teritoriul comunei este inclus provinciei climatice II,
cu un pronunţat caracter de continentalism, cu mari contraste de la vară la iarnă
Din punct de vedere climatic pentru evaluarea vulnerabilitaţii la poluarea cu
nitraţi, cel mai important parametru este raportul dintre precipitaţii şi
evapotranspiraţia potenţială. Valoarea medie a acestui raport pentru seria de
ani climatici 1961-1990, considerată ca serie de referinţă în studiile privind
impactul climatic, este pentru comuna BODEŞTI .998 cu un domeniu de variaţie
cuprins între .649 şi 1.356.
Din aceste valori rezultă că regimul hidroclimatic induce în general transferuri
importante de apă din atmosferă către corpurile de apă prin intermediul solului.
În anii deficitari pluviometric valoarea cumulată anual a evapotranspiraţiei
potenţiale este mai mare decât cea corespunzătoare precipitaţiilor, riscul de
transfer al nitraţilor către corpurile de apă de suprafaţă şi subterane fiind
redus. Anii ploioşi însă, vor induce mişcarea nitraţilor stocaţi astfel în zona
nesaturată către corpurile de apă subterane.
Parametrii climatici pe baza cărora se determină perioadele de interdicţie
pentru aplicarea îngrăşămintelor organice sunt data de apariţie a primului
îngheţ (toamna/iarna) şi cea de apariţie a ultimului îngheţ (primăvara).
Utilizând seria climatică de referinţă (1961-1990), pentru comuna BODEŞTI
valorile acestor parametri climatici sunt:
* Data de apariţie a primului îngheţ
- valoare medie : 10 octombrie
- cel mai timpuriu: 29 septembrie
- cel mai târziu : 30 noiembrie
* Data de apariţie a ultimului îngheţ
- valoare medie : 17 aprilie
- cel mai timpuriu: 9 martie
- cel mai târziu : 21 mai
.
Radiaţia solară în zonă are un potenţial caloric ridicat, cu valori ale sumelor medii
cuprinse între 125- 127,5 kcal/cm2/an. Regimul eolian este slab influenţat de
relieful uniform de câmpie, viteza medie anuală variind între 2,6 şi 5,3 m/s.
1.5.3 Solul
Pe teritotiul comunei Bodeşti predomină solurile brune acide, urmate în zonele

mai înalte de soluri brune podzolice, feriiluvionale. Solurile brune acide ocupă
arcade mari în etajul pădurilor de amestec. Pe suprafeţe reduse acoperite de
formaţiuni vegetale erbacee de fâneţe şi păşuni, evoluţia procesului de solificare s-

a făcut pe direcţia înţelenirii slab acide.
Pentru calculul bilantului de azot se considera că aplicarea îngrăşămintelor

organice din gospodariile populaţiei se face pe o suprafaţă care nu depăşeste cu
mai mult de 2.5 km limitele vetrei satului. În această zonă, din punct de vedere
agricol, utilizarea terenului este:
* Teren arabil : 1545 ha
* Păşuni şi fânete : 1427 ha
* Livezi : 0 ha
* Vii : 0 ha
Nu există limitări impuse de fluxurile medii de curgere ale corpurilor de apă
subterane situate sub perimetrul comunei asupra încărcării cu animale a
terenurilor agricole. În consecinţă valoarea maxim admisă pentru numărul de
animale este dată de Codul de Bune Practici Agricole, fiind de 4.1 UVM/ha.
Bilanţul azotului, definit ca diferenţa între cantitatea de azot introdusă în
sol sub formă de îngrăşăminte organice şi cea extrasă din sol prin producţia
principală şi secundară a culturilor agricole, este de -2.16499999999999 t-N/an,
ceea ce reprezintă -1 kg-N/ha/an.
Bilantul azotului corectat cu aportul adus de populatie este de 65.903 t-N/ha,
adica 18 kg-N/ha/an.
Calitatea solului este puternic influentata de factorii antropici si mai ales de modul
cum se practica agricultura. Principalii factori de degradare a solului sunt:
eroziunea de suprafata si de adâncime,acidifierea, poluarea chimica (pesticide etc),
saturarea.
Activitatile agricole produc efecte asupra calitatii solului, mai ales în situatia
fertilizarilor unilaterale, precum si prin diverse lucrari mecanice în zone cu
potential de erodabilitate a solului. Folosirea, în culturile agricole, cu prioritate a
metodelor chimice în detrimentul metodelor agrofitotehnice, biologice, fizice
pentru reducerea pierderilor produse de boli, daunatori si buruieni, poate avea
efecte negative, asupra solului si a altor factori de mediu. Folosirea nerationala a
îngrasamintelor minerale poate provoca o poluare cu nitrati a apelor freatice.
1.5.4 Padure
1.6. Veniturile si cheltuielile comunei

1.6.1 Structura veniturilor administratiei publice locale Bodesti

1.6.2 Structura cheltuielilor administratiei publice locale Bodesti
1.6.3 Obiective investitionale, proiecte derulate
Administratia publica locala
Mai mult ca oricand ,comunitatile locale sunt obligate sa gaseasca

modalitati noi si creative pentru a face fata dificultatilor cu care se confrunta.
Abordari noi sunt necesare atat pentru a rezolva problemele prezentului,cat si pe
cele ale viitorului. Daca cetatenii si autoritatile nu vor realiza faptul ca exista o
profunda schimbare in contextul rezolvarii de probleme la nivel local ,sansele ca
reactia lor sa fie cea potrivita sunt foarte mici.
Autoritatile locale dispun de sume mult mai mici decat cele

necesare,cheltuirea banilor de la buget fiind restrictionata de diverse cerinte.
Autoritatile nationale sunt presate de problemele majore cu care se confrunta

Romania in acest moment. Ele nu au nici timpul ,nici energia de a se concentra
suficient asupra problemelor ridicate de comunitatile locale. O mare parte din
problemele care erau pana nu demult transmise spre nivelurile superioare ale
administratiei centrale ,raman acum in sarcina autoritatilor locale. Acestea includ
probleme sociale,de mediu si de dezvoltare economica.
Fara a neglija sprijinul pe care trebuie sa-l primeasca de la autoritatile

nationale, comunitatile ar trebui sa se bazeze in primul rand pe fortele proprii
pentru a-si rezolva problemele.
Comunitatile locale trebuie sa identifice noi instrumente si strategii pentru a

determina colaborarea intre cetateni ,institutii si reprezentanti ai diferitelor sectoare
de activitate,in vederea planificarii viitorului comunitatii.
Structura administratiei publice locale

Aparatul propriu de specialitate al Consiliului local al comunaui Bodesti

functioneaza in temeiul Legii nr. 215/2001 privind administratia publica locala
Primarul este seful administratiei publice locale ,conduce aparatul propriu de

specialitate ,controleaza activitatea tuturor serviciilor publice si raspunde de buna
functionare a administratiei publice a comunei Bodesti . Primarul reprezinta
comuna in relatiile cu alte autoritati ,cu persoanele fizice sau juridice sau straine. In
exercitarea atributiunilor sale emite dispozitii care devin executorii dupa ce sunt
aduse la cunostinta publica sau sunt comunicate persoanelor interesate.
Primarul deleaga unele din atributiile sale Viceprimarului ,cu exceptia celor
care nu pot fi delegate si care sunt prevazute de lege.
Primarul,viceprimarul ,secretarul impreuna cu aparatul propriu de specialitate al

Consiliului local ,constituie Primaria, structura functionala cu activitate
permanenta care aduce la indeplinire hotararile Consiliului local, dispozitiile
Primarului si solutioneaza problemele curente ale cetatenilor comunei Bodesti .
Aparatul propriu de specialitate al Consiliului local este organizat in

servicii,birouri, compartimente,iar fiecare persoana are un superior fata de care se
subordoneaza si Primarului comunei.
Finantele publice locale ( structura veniturilor si structura cheltuielilor )
In contul de executie a bugetului local la data de 31 decembrie 2009,este

prezentata structura veniturilor realizate si a cheltuielilor efectuate la nivelul
comunei Bodesti.
Prevederi Prevederi
Incasari
DENUMIREA INDICTORILOR bugetare bugetare
realizate
initiale definitive
TOTAL VENITURI 3264000 3855000 3455770
VENITURI PROPRII 695000 800000 787289

I. VENITURI CURENTE 2976000 3487000 3200535
A. VENITURI FISCALE 2934000 3447000 3167897
A1. IMPOZIT PE VENIT, PROFIT SI CASTIGURI DIN CAPITAL 435000 584000 582295
A1.2. IMPOZIT PE VENIT, PROFIT, SI CASTIGURI DIN

CAPITAL DE LA PERSOANE FIZICE 435000 584000 582295
Impozit pe venit 101
Impozit pe veniturile din transferul proprietatilor imobiliare 101
Cote si sume defalcate din impozitul pe venit 435000 584000 582194
Cote defalcate din impozitul pe venit 160000 287000 286264
Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru

echilib B.L. 275000 297000 295930
A3. IMPOZITE SI TAXE PE PROPRIETATE 155000 123000 122081
Impozite si taxe pe proprietate 155000 123000 122081
Impozitul si taxa pe cladiri 45000 44000 43383
Impozit pe cladiri de la persoane fizice 30000 20000 19160
Impozitul si taxa pe cladiri de la persoane juridice 15000 24000 24223
Impozitul si taxa pe teren 110000 79000 78698
Impozit pe terenuri de la persoane fizice 55000 32000 31923
Impozitul si taxa pe teren de la persoane juridice 5000 6000 6072
Impozitul pe terenul din extravilan 50000 41000 40703
A4. IMPOZITE SI TAXE PE BUNURI SI SERVICII 2314000 2720000 2444294
Sume defalcate din TVA 2281000 2687000 2413743
Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea

cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor,
municipiilor, sectoarelor si Municipiului Bucureşti 1687000 1639000 1496743
Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru drumuri 54000 54000 54000
Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilib.B.L. 540000 869000 738000
Taxe pe servicii specifice 0 20 20
Impozitul pe spectacole 0 20 20
33000 33000 30531

Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau
pe desfasurarea de activitati
Impozit pe mijloacele de transport 30000 30000 28971
Impozitul pe mijloacele de transport detinute de persoane fizice 20000 23000 22621
Impozitul pe mijloacele de transport detinute de persoane juridice 10000 7000 6350
Alte taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau

pe desfasurare de activitati 3000 3000 1543
A6. ALTE IMPOZITE SI TAXE FISCALE 30000 20000 19227
Alte impozite si taxe fiscale 30000 20000 19227
Alte impozite si taxe 30000 20000 19227
C. VENITURI NEFISCALE 42000 40000 32638
C1. VENITURI DIN PROPRIETATE 11000 11000 9034
Venituri din proprietate 11000 11000 9034
Venituri din concesiuni si inchirieri 11000 11000 9034
C2. VANZARI DE BUNURI SI SERVICII 31000 29000 23604
Venituri din prestari de servicii si alte activitati 4000 2000 882
Venituri din recup chelt.de judecata, imputatii si despagubiri 4000 2000 882
Venituri din taxe administrative, eliberari permise 7000 7000 6124
Taxe extrajudiciare de timbru 7000 7000 6124
Amenzi, penalitati si confiscari 20000 20000 16598
Venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate potrivit dispozitiilor

legale 20000 20000 16598
II. VENITURI DIN CAPITAL 0 0 497
Venituri din valorificarea unor bunuri 0 0 497
Venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice 0 0 497
IV. SUBVENTII 288000 368000 254738
SUBVENTII DE LA ALTE NIVELE ALE ADMINISTRATIEI

PUBLICE 288000 368000 254738
Subventii de la bugetul de stat 208000 288000 254738
A. De capital 0 80000 80000
Subvenţii pentru finanţarea chelt de capital invatamant

preuniversitar de stat 0 80000 80000
B. Curente 208000 208000 174738
Sprijin financiar pentru constituirea familiei 23000 23000 5763
Subventii pt.acordarea ajutorului pt.incalzire 179000 179000 163425
Subventii de la alte administratii 80000 80000 0
Subvenţii de la bugetul asigurărilor pentru şomaj catre bugetele

locale, pentru finanţarea programelor pentru ocuparea temporară a
fortei de munca si subventionarea locurilor de munca 80000 80000 0
TOTAL CHELTUIELI 3264000 3855000 3334856
CHELTUIELI CURENTE 642) 3263000 3442000 3053856
TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL 2158000 2113000 1925854
TITLUL II BUNURI SI SERVICII 359000 453000 383714
TITLUL VI TRANSFERURI INTRE UNITATI ALE

ADMINISTRATIEI PUBLICE 83000 91000 90500
Transferuri curente 83000 91000 90500
Transferuri din bugetele locale pentru institutiile de asistenta

sociala pentru persoanele cu handicap 68000 81000 81000
Transferuri privind contribuţii de sănătate pentru persoane

beneficiare de ajutor social 15000 10000 9500
TITLUL VIII ASISTENTA SOCIALA 544000 630000 498806
Ajutoare sociale 544000 630000 498806
Ajutoare sociale in numerar 479000 509000 377983
Tichete cadou acordate pentru cheltuieli sociale 65000 121000 120823
TITLUL IX ALTE CHELTUIELI 19000 35000 34982
Burse 16000 16000 16000
Sustinerea cultelor 3000 19000 18982
CHELTUIELI DE CAPITAL 1000 413000 281000
TITLUL X ACTIVE NEFINANCIARE 1000 413000 281000
Active fixe 1000 243000 125000
Construcţii 0 207000 125000
Mobilier, aparatură birotică şi alte active corporale 0 8000 0
Alte active fixe 1000 28000 0

Reparaţii capitale aferente activelor fixe 0 170000 156000
Partea I-a SERVICII PUBLICE GENERALE 852000 958000 884929
Autoritati publice si actiuni externe 745000 819000 747274
CHELTUIELI CURENTE 744000 801000 747274
TITLUL VII ALTE TRANSFERURI 100000 120000 120000
Transferuri interne 100000 120000 120000
Active fixe 1000 18000 0
Mobilier, aparatură birotică şi alte active corporale 3000 0
Alte active fixe 1000 15000 0
Din total capitol:
Autoritati executive si legislative 745000 819000 747274
Autorităţi executive 745000 819000 747274
Alte servicii publice generale 24000 48000 47155
24000 48000 47155
Transferuri cu caracter general intre diferite nivele ale

administratiei 83000 91000 90500
TITLUL VI TRANSFERURI INTRE UNITATI ALE

ADMINISTRATIEI PUBLICE 83000 91000 90500
Transferuri curente 83000 91000 90500
Transferuri din bugetele locale pentru instituţiile de asistenţă

socială pentru persoanele cu handicap 68000 81000 81000
Transferuri privind contribuţii de sănătate pentru persoane

beneficiare de ajutor social 15000 10000 9500
Din total capitol:

Transferuri din bugetele locale pentru institutiile de asistenta

sociala pentru persoanele cu handicap 68000 81000 81000
Transferuri din bugetele locale către bugetul fondului de asigurări

sociale de sănătate 15000 10000 9500

Partea a II-a APARARE, ORDINE PUBLICA SI SIGURANTA

NATIONALA 144000 177000 120566
Din total capitol:
Ordine publica si siguranta nationala 144000 177000 120566
Din total capitol:
Politie comunitara 58000 59000 37145
Protectie civila şi protecţia contra incendiilor (protecţie civilă

nonmilitară) 86000 118000 83421
Partea a III-a CHELTUIELI SOCIAL-CULTURALE 2035000 2282000 2009665
Invatamant 1350000 1501000 1461711
Titlul VIII ASISTENTA SOCIALA 30000 56000 55823
TITLUL IX ALTE CHELTUIELI 16000 16000 16000
Burse 16000 16000 16000
CHELTUIELI DE CAPITAL 161000 156000
TITLUL X ACTIVE NEFINANCIARE 161000 156000
Reparaţii capitale aferente activelor fixe 156000 156000
Din total capitol:

Învatamânt prescolar si primar 595000 654000 642307
Învatamânt prescolar 208000 202000 195204
Învatamânt primar 387000 452000 447103
Învatamânt secundar (rd.339 la 341) 755000 847000 819404
Învatamânt secundar inferior 755000 847000 819404
Sanatate 0 82000 0
Alte cheltuieli in domeniul sanatatii 0 82000 0
Construcţii 0 82000 0
Cultura, recreere si religie 32000 46000 42235
Titlul VIII ASISTENTA SOCIALA 1000 2000 2000
Din total capitol:
Servicii culturale 32000 46000 42235
Biblioteci publice comunale, orasenesti, municipale 29000 27000 23253
Servicii religioase 3000 19000 18982
Asigurari si asistenta sociala 653000 653000 505719
Ajutoare sociale 479000 509000 377983
Ajutoare sociale in numerar 479000 509000 377983
Asistenta sociala in caz de boli si invaliditati 170000 140000 127088
Asistenta sociala in caz de invaliditate 170000 140000 127088

Asistenta sociala pentru familie si copii 29000 29000 11313
Prevenirea excluderii sociale 450000 480000 366670
Ajutor social 450000 480000 366670
Alte cheltuieli in domeniul asigurarilor si asistentei sociale 4000 4000 648
Partea a IV-a SERVICII SI DEZVOLTARE PUBLICA, LOCUINTE,

MEDIU SI APE 157000 174000 87106
Locuinte, servicii si dezvoltare publica 157000 174000 87106
Iluminat public si electrificari rurale 70000 87000 83162
Alte servicii în domeniile locuintelor, serviciilor si dezvoltarii

comunale 87000 87000 3944
Transporturi 76000 264000 232590
Din total capitol:
Transport rutier 76000 264000 232590
Drumuri si poduri 76000 264000 232590
EXCEDENT 0 0 120914
Obiective investitionale.Proiecte derulate
Viziunea asupra unei comunităţi este expresia unei posibilităţi, o situaţie

viitoare ideală pe care comunitatea speră să o atingă. O astfel de viziune trebuie
împărtăşită de către toţi membrii comunităţii, asftel încât ea să se identifice cu
comunitatea însăşi.
Obiectivul investitional este procesul care urmăreşte descrierea a ceea ce

comunitatea vrea să devină în următoarea perioadă de timp, fie că este vorba de 5,
10, 20 sau 30 ani, este ceea ce permite comunităţii să acţioneze în direcţia obţinerii
unui mediu mai curat, a unei economii mai sănătoase, a unei calităţi mai bune a
vieţii. Şi în acest caz, participarea publică joacă un rol crucial.
Colaborarea dintre reprezentanţii diverselor grupruri de interese şi cetăţeni

permite ca obiectivele investitionale să includă preocupările şi interesele tuturor.
Odată stabilite obiectivele, comunitatea poate acţiona spre îndeplinirea

scopurilor propuse în mod eficace şi eficient.
Obiectivele fundamentale :
 Dezvoltarea socio-economica echilibrata a regiunilor ;

 Imbunatatirea calitatii vietii;
 Gestionarea responsabila a resurselor naturale si protectia mediului;
 Folosirea rationala a terenului
Strategia de dezvoltare locala a comunei Bodesti a fost elaborata avand in

vedere Strategia Regionala Nord Est 2007-2013 , ce contine prioritati si masuri
ce vor putea fi finantate din instrumente structurale prin Programul Operational
Regional,Programe Operationale Sectoriale (Infrastructura de Transport,
Infrastructura de Mediu, Cresterea Competitivitatii Economice, Dezvoltarea
Resurselor Umane si Servicii Sociale, Dezvoltarea Capacitatii Administrative),
Planul National Strategic pentru Dezvoltare Rurala,precum si din alte surse de
finantare ,avand urmatoarea structura :
Prioritate 1 Masura 1.1 –Modernizarea infrastructurii locale si regionale de transport rutier
Infrastructura si Masura 1.2 –Modernizarea garilor si a retelei feroviare
mediu Masura 1.3 –Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de mediu
Masura 1.4- Dezvoltarea infrastructurii energetice
Masura 1.5 –Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii educationale ,sociale si de

sanatate
Masura 1.6.– Infiintarea centrelor de asistenta sociala
Prioritate 2- Masura 2.1 –Investitii pentru sprijinirea creearii IMM-urilor ,microintreprinderilor si

dezvoltarii celor existente
Sprijinirea afacerilor
Masura 2.2- Servicii de consultanta in/si pentru dezvoltarea afacerilor in regiune
Masura 2.3- Cercetare,dezvoltare,inovare si dezvoltare tehnologica
Prioritate3-Turism Masura 3.1- Investitii in turism
Masura 3.2 – Promovarea potentialului turistic
Prioritate 4- Masura 4.1 –Dezvoltarea infrastructurii rurale
Dezvoltare rurala Masura 4.2 –Diversificarea activitatilor economice alternative din mediul rural
Prioritate 5- Masura 5.1 –Dezvoltarea formarii continue
Dezvoltarea Masura 5.2- Sprijin pentru dobandirea competentelor antreprenoriale

resurselor umane si
a serviciilor sociale Masura 5.3 – Dezvoltarea de servicii aferente sistemului integrat de formare a
categoriilor dezavantajate
Masura 5.4 – Sprijin pentru calificarea / reconversia profesionala a populatiei ocupate

din mediul rural
Masura 5.5 – Dezvoltarea formarii initiale
Masura 5.6 – Intarirea capacitatii administrative si eficientizarea managementului

fondurilor structurale
Masura 5.7 – Dezvoltarea de servicii existente si infiintarea de noi servicii comunitare

alternative.
Proiecte derulate:
Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii de baza si asigurarea accesului tuturor locuitorilor si

agentilor economici la servicii continue si de calitate .Protectia mediului
Masura Proiect Cost Cofinantare Finantare Termen de

proiect Proprie externa realizare
Euro
Euro Euro
Amenajare spatii de joaca 100.000 FEADR 2009

pentru copii ,parc de
recreere si teren de sport
multifunctional cu tribune
Implementare sistem de 150150 15015 2009

management al
deseurilor
FEADR 2010
Reabilitare si reparatii
capitale scoli
Extindere retea curent 2010

electric -5km
FEADR 2010
Modernizarea drumurilor
comunale -lungime 30 km
Realizare retea distributie FEADR 2010

gaze naturale
500.000 50.000 Program 2010

Amenajarea unor terenuri national
de sport
Modernizare iluminat public FEADR 2010
Extindere retea alimentare FEADR 2011

cu apa
Realizare de alei pietonale 1000000 100.000 FEADR 2011
Realizarea unor lucrari de - Program 2011

imbunatatiri funciare, national de
inbunatatiri
funciare
Amenajarea de zone verzi 500.000 50.000 FEADR 2012
in centrul resedintei de
comuna ;
Realizare canalizare si 3500.000 350000 FEADR 2013

statie de epurare
Dezvoltarea resurselor umane
Dezvoltarea Elaborarea de programe 100.000 10.000 POS- 2010

formarii continue pentru imbunatatirea Dezvoltarea
serviciilor de educatie si Resurselor
Umane
pregatire profesionala
,elaborate de cadrele
didactice si derulate cu
sprijinul administratiei
publice locale
Promovarea educatiei non- 200.000 20.000 POS- 2010

formale in randul tinerilor,in Dezvoltarea
vederea dezvoltarii Resurselor
Umane
personale, a
voluntariatului ,a implicarii
civice si sprijinirea infiintarii
Organizatiilor de tineret si a
activitatilor desfasurate de
acestea
Dezvoltarea Dezvoltarea de parteneriate 50.000 50.000 POS-

capacitatii intre administratia locala si Dezvoltarea
antreprenoriale mediu privat de afaceri,prin Resurselor
implementarea de Umane
programe de educatie si
formare antreprenoriala
Intarirea Perfectionarea specialistilor 30.000 POS-

capacitatii din primaria comunei Dezvoltrarea
administrative si Bodesti in managemetul Resurselor
eficientizarea fondurilor structurale. Umane
managementului
fondurilor
structurale
Avand in vedere potentialului zonei, comuna Bodesti va tinde sa devina pana in anul
2013 o comunitate cu conditii de trai decente ,cu oameni bogati material si spiritual care merita
sa fie vizitata .
CAPITOLUL II. Organizarea administrativa, institutionala

2.1 Organizarea administrativa
Comuna se compune din 4 sate:

• Bodesti
• Bodestii de jos
• Oslobeni
• Corni
Satul Bodesti este asezat mai sus, pa valea Cracaului, in partea de vest a acestua,
fiind strabatut de soseaua nationala care leaga orasul Piatra Neamt de orasul Targu
Neamt. In legatura cu infiintarea satului exista o legenda care circula printre
locuitori si, se spune ca patru familii : Cosma, Hudiceanu, Leon Lunca, Vasile
Ilisoaie si Trifan Catana, fugind din Ardeal (probabil din cauza persecutiilor
religioase), s-au oprit prin aceste locuri si si-au intemeiat gospodarii, punand astfel
temelie unei noi asezari. Pe atunci tinutul acesta era tot impadurit, locuitorii taind
copacii si croindu-si poieni. Locul unde s-a asezat Vasile Ilisoaie s-a numit ‘Poiana
lui Ilisei".
Mai tarziu, au venit din Ardeal si locuitori unguri care s-au asezat prin aceste parti.
In sat se gasesc si azi locuitori care isi pastreaza numele de obarsie, dovedind ca
sunt urmasii celor care au venit din Ardeal. Cu timpul, urmasii acestor emigranti au
invatat limba romana, pastrand atat limba cat si religia lor. Deci locuitorii din
Bodestii de Sus, sunt o amestecatura de romani si unguri, din care cauza li se
ziceau "Ungureni", spre deosebirte de locuitorii din Bodestii de Jos care erau
numiti "Molodoveni", cei mai multi fiind originari din aceste parti. Se presupune
ca numele de "Bodesti" ar fi luat de la o famile "Bodescu"care avea mosii in aceste
parti, nume pe care il au multi locuitori din sat.
Locuri pitoresti : de o mare frumusete este liziera din Dealul Ceuca.
Satul Bodestii de Jos. La o distanta de 2.5 km de pe soseaua ce leaga satul Bodesti

de satul Corni, se afla localitatea Bodestii de jos, sat asezat pe malul stang al
paraului Cracau. Originea acestui sat este veche, dupa traditii el fiind infiintat de
cateva familii de transilvaneni veniti in aceste locuri mult inainte de voievodul
Stefan cel Mare, adaugandu-se mai apoi si alte familii de unguri, iar mai tarziu si
lipoveni, care s-au contopit in timp cu localnicii.
Acest sat este numit astfel din secolul al XVII-lea, pentru a se face deosebirea de
satul Bodestii de Sus. In romanul « Valea Alba », Mihail Sadoveanu spune ca
Stefan cel Mare a dus lupte cu trucii si pe Valea Cracaului intre satele Bodesti si
Girov, ceea ce dovedeste ca satul a existat cu mult inainte. In cartea : "Influenta
religioasa la romani si influenta ei asupra vietii publice" Dumitru Ivancescu, ne
vorbeste deasemeni despre satul Bodestii de Jos, fiind amintit intr-un act de
vanzare al unei mosii pe apa Cracaului.
Gheorghe Ghibancescu, in lucrarea sa "Ispisoace si Zapise" vol. I, partea I-a

pomeneste despre mosia Bodesti. In anul 1559 cand Alexandru Voda, domnul
Moldovei intareste unui oarecare Cioplan, cumpararea cu 220 zloti tataresti de la
un calugar pe nume Neofit Nicoara, iar despre satul Bodestii de Jos se mentioneaza
intr-un zapis de la anul 1589, in partea a-II-a a volumului I.
In partea de SE a satului se afla un deal inalt ce a fost denumit de catre localnici, in

mod sugestiv "Dealul Cetatuia". Legenda spune ca, pe aceasta Cetatuie ar fi fost o
veche cetate, iar pe vremea lui Stefan cel Mare ar fi fost o straja modolveneasca.
Pe platoul Cetatuiei, la punctul numit"Frumusica", in urma unor sapaturi in anul
1942 s-au descoperit cioburi de vase de cca. 3 cm grosime, diferite obiecte ce sunt
astazi depuse la Muzeul de Istorie din Piatra Neamt, printre care si "Hora de la
Frumusica" - una dintre capodoperele culturii Cucuteni. Este un suport
antropomorf compus din sase statuete feminine, vazute din spate, inlantuite intr-o
hora. Mesterul cucutenian nu a modelat decat soldurile, care exprima feminitatea
personajelor.
Artistul din mileniul al IV-lea i.Hr. a renuntat la modelarea capului, bratelor si

picioarelor, dar decuparile ovale, pe doua registre, confera ritm ansamblului, dand
impresia de rotire. Modelatorul a demonstrat un patrunzator spirit de observatie,
rezultatul fiind o sinteza geniala. Femeile reprezentate par preocupate de dansul lor
ce trebuie sa aduca soare, apa, belsug si grane. Impresia de ceremonie sacra, legata
de reinvierea naturii este accentuata de decorul in elipse pictate cu alb, pe fondul
rosu al grupului.
Satul Oslobeni. Se afla la jumatatea distantei dintre Piatra Neamt si Tg. Neamt.
Se spune ca si-ar fi luat denumirea de la un boier pe nume Oslobanu. Aici se facea
popas mare pe cand se circula cu birji si carute; chiar la sosea se afla un rates mare
(han), iar mai tarziu - dupa ce s-a daramat -" o crasma in drum", unde gaseai un
blid de mancare calda, un pahar de vin vechi si ... doi ochi simpatici de crasmarita.
Tot aici se facea legatura cu drumul ce apuca prin codrul Grumazestilor, scurtand
calea spre Tg. Neamt. Calatorii care apucau sa treaca "cu bine" prin renumitul
codru, rasuflau usurati si zaboveau mai mult la « crasmuta din valce », unde,
pentru delectarea sufletului, scartaia si un arcus pe vioara unui amarat de tuciuriu.
In Oslobeni se afla singurul Centru de Ingrijire si Asistenta Sociala din comuna.

Centrul este amplasat pe drumul national Piatra Neamt-Tg.Neamt si functioneaza
in baza O.G.-102/1999 aprobata si modificata prin legea 519/202. Initatea este
structurata P+2 nivele cu 12 apartamente, fiecare avand 2,3 camere de locuit, doua
bai de serviciu, camerele fiind ocupate de unul sau doi utilizatori.
Capacitatea totala este de 55-56 de locuri. Unitatea beneficiaza de dotari specifice

pentru: - cabinet medical, si pentru farmacie; - sala de kinetoterapie (bicicleta
ergonomica, colaci de cauciucu nisip); - atelier de croitorie si tesatorie; - activitati
sociale, recreative, culturale, dotate cu mobilier si aparatura specifica (audio-video)
; Locatia are un aspect interior placut, armonios oferind ambianta familiala.
Camerele sunt parchetate, mochetate, dotate cu mobilier din lemn. Baile sunt
faiantate.
Dumbravele a luat fiinta prin secolul al XVIII-lea in partea de E a soselei

nationale Piatra Neamt-Targul Neamt. Se crede ca acest catun a capatat denumirea
de Dumbravele datorita asezarii sale intr-un loc de dumbrava. La inceput purata
denumirea de Dumbraveni.
Satul Corni. Se afla asezat pe doua dealuri - Corni si Viei - de pe care se deschide
o frumoasa panorama pe intreaga vale a Cracaului, pana la Versesti.
Interesant la acest sat este imprejurarea in care a luat fiinta, inca de prin anul 1780.
In locul denumit astazi Dealul bisericii. La inceputul inceputurilor, care se crede a
fi din vremea lui Alexandru cel Bun, prin aceste locuri erau paduri nesfarsite, unite
cu cele de pe Valea Alba, Grumazesti si Tolici.
Intre esentele ce cresteau in aceste paduri erau si multi corni, de unde si-a luat
numele primul sat care s-a croit aici, prin taierea copacilor din aceasta parte. Mai
tarziu satul s-a intins si mai spre sud, formand un al doilea catun, cu numele de
Bordea, dupa numele primului gospodar care s-a asezat in aceasta parte a satului.
Astfel satul Corni s-a format din doua catune legate intre ele. Pamanturile care
inconjoara aceste doua catune erau proprietatea boierului Nicu Kalinau, care le-a
vandut treptat locuitorilor de aici.
2.2 Organizarea institutionala, parteneriate
Primaria Comunei Bodesti desfasoara urmatoarele activitati:

- secretariat consiliu
- stare civila
- lucrari publice
- control comercial
- administrative
- relatii cu publicul
- investitii
- impozite si taxe locale
- autoritatea tutelara si protectie sociala
Consiliul local Statutul legal: Institutie publica locala
Reprezentanti: Primar, Macovei Ioan

Viceprimar Paval Ioan
Educatie
Invatamantul este cuprins in prescolar, primar, gimnazial, complementar cu un

numar de aproximativ 500 elevi anual care invata in 4 scoli existente in satele
Bodesti, Bodestii de Jos, Oslobeni.
Numarul personalului didactic este de 38 din carte 19 sunt cu studii superioare si

19 cu studii medii si postliceale.
Institutii de invatamant : Scoala cu clasele I-IV
Gradinita Bodesti
Scoala cu clasele I-IV Oslobeni
Scoala cu clasele I-IV Bodestii de Jos ;
Scoala cu clasele I-VIII Bodesti
Dotari : Sala de sport, Centru de documentare si informare pentru elevi si parinti
Lacase de cult
† Biserica Sfintii Voievozi "Mihail si Gavril",

sat Bodestii de jos
† Biserica Crestin Ortodoxa, sat Corni
† Biserica Filadelfia-Uniunea bisericilor Crestine dupa evanghelie
† Biserica Crestin-Adventista de ziua a saptea
† Manastirea Sfantul Vasile cel Mare
† Manastirea Dumbravele
† Manastirea "Braditel"
Biserica cu hramul Sfintilor Voievozi Mihail si Gavril este asezata in partea de

apus a satului Bodestii de jos, fiind construita din piatra masiva, cu pereti grosi de
peste 1,5 m, avand in interior forma treflata, iar in exterior forma de cruce, cu turla
inalta in partea de apus. Desi locuitorii satului o considera ctitorie a lui Stefan cel
Mare - lucru ce este si pomenit in sfintele liturghii, arhitectura bisericii dovedeste o
perioada mult mai tarzie a constructiei si anume perioada de decadenta a stilului
modovenesc(secolul al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea).
In mod mai precis, aceasta biserica a fost construita in preajma anului 1600, lucru
dovedit prin cele doua morminte ce se afla in pronaos, din care unul poseda o
piatra funerara scrisa in limba slavona cu urmatoarea traducere:"Aceasta piatra o
facu si o infrumuseta Pan Toader si fratele sau Zosima, parintelui sau Pan Patru
Racovita marelui logofat si Kneghinei sale Ileana. Si a raposat in luna aprilie 25

in zilele lui Vasile Voevod, la anul 7159.+(1651) »
Zidurile groase, cat si crenelurile ce se vad pana astazi demonstreaza ca aceasta

biserica a fost folosita de localnici si ca cetate de aparare impotriva dusmanilor.
Pictura murala nu prezinta nici o data si nu-i semnata. Nu e facuta in acelasi timp
in intregime si acest lucru poate fi dovedit prin faptul ca pictura de la arcul
despartitor dintre nartex si naos este executata in fresca iar pictura boltilor si a
peretilor laterali este executata in ulei si de o factura mai salaba in executare.
Catapeteasma bisericii este din lemn scluptat, pictura fiind executata de catre
pictorul Niculai Dumitriu si sotia sa Ecaterina din Roman in anul 1903, asa cum se
poate citi pe icoana Sfintilor Voevozi Mihail si Gavril de la catapeteasma.
CAPITOLUL III. Analiza SWOT a comunei
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI PERICOLE

Resurse umane -Forţă de -Fenomene Legislaţie: - Pe
muncă ieftină demografice -înfiinţareatermen mediu şi
-Forţă de negative: Agenţiei naţionale lung vom asista
muncă bine -Emigrarea de ocupare la
şi scăderea
pregatită în forţei de muncă cu formare nivelului de
construcţii şi înaltă calificare profesională; calificare
industrie profesională a
-Îmbătrânire -Legea
tinerilor;
-Costuri accentuată a asigurărilor de
de calificare populaţiei sănătate nr. 145/97; -
reduse în menţinerea
-Scăderea -creşterea
domeniul tendinţelor
natalităţii nivelului de
meşteşugurilor migraţioniste
- calificare prin
către centrele
-Existenţa unei Subutilizarea forţei participarea în
urbane,
asociaţii cu scop de muncă calificată programe regionale,
accentuarea
de informare şi de superior naţionale şi
proceselor de
asigurare a internaţionale;
-Lipsa îmbătrânire în
condiţiilor pentru -Modificarea
programelor de rural;
instruire şi mentalităţii
acompaniere socialã -
formare persoanelor
pentru şomerii ineficienţa / lipsa
disponibilizate, în
-Lipsă centre de programelor de
sensul unei atitudini
orientare calificare /
active pe piaţa
profesională recalificare
muncii, de căutare a
profesională
unui loc de muncă şi
destinate
de reconversie
persoanelor din
profesională
comună
-Declin
demografic
Infrastructura - -Viteza si Apropierea -Grad scăzut de
fizică Acoperirea capacitate redusă de de Târgu Neamţ , dotare a
teritorială bună a transport a reţelei respectiv Piatra localităţii cu
reţelei de existente de Neamţ reţele tehnico-
distribuţie cu edilitare
energie electrică comunicaţie - Apariţia

Existenţa a fondurilor
unui microbuz ruta structurale şi de
- Inexistenţa
Bodeşti- Târgu accesului direct la coeziune, precum şi
Neamţ care circulă calea ferată cele pt. dezvoltare
din 30 în 30 de rurală din 2008;
minute; -
- Există o Îmbunătăţirea
acoperire relativ strategiilor agenţilor
bună cu telefonie de dezvoltare locală
mobilă în vederea obţinerii
surselor de finanţare
-Există personal
pentru modernizarea
angajat în primărie
infrastructurii
pentru elaborare
de strategii şi - Existenţa
proiecte şi pentru unor programe de
scriere cererilor de dezvoltare a
finanţare din surse infrastructurii la
extrabugetare nivel naţional
- Legislaţie
Mediu - Calitatea -Inexistenţa -Gospodărirea - Lipsa
factorilor de unei reţele de eficientă a cadrului programelor şi
mediu bună; canalizare şi de , natural (sol, subsol) resurselor ce
- Cadrul tratare si epurare a ar duce la protejarea vizează protecţia
natural relativ apei reziduale; mediului; mediului, poate
variat; -Inexistenţa - Legislaţie: conduce pe
serviciului de termen mediu la
- - Aderarea României
colectare şi scăderea /
Inexistenţa în la unele convenţii
transportare înrăutăţirea
imediata apropiere internaţionale în
săptămânală a calităţii factorilor
a unor surse de domeniu.
gunoaielor menajere de mediu;
poluare de origine -Produse agricole
industrială; în sate; - Lipsa unor
ecologice;
-Lipsa instalaţii şi
- Conştientizarea
tehnologiilor de sisteme de
acestor categorii
colectare prin sortare prevenire a
de probleme de
şi de reciclare a poluării şi
către factorii de
deşeurilor calamităţilor
răspundere locali
naturale.
-Lipsa spaţiilor
amenajate pentru
gunoaie menajere
Dezvoltare locală - Existenta unei - Grad redus de - Înfiinţarea unor - Fărâmiţarea
mari diversităţi de asociere a centre de excesivă a
produse agricole proprietarilor consultantă agricolă proprietăţii
locale; agricoli; si crearea unor IMM agricole;
- Potenţial - Slabă reprezentare în mediul rural; - Lipsa
zootehnic ridicat a activităţilor - Dezvoltarea atitudinilor şi
cu existenţa a industriale la nivelul infrastructurii fizice practicilor de tip
suprafeţe mari de localitaţii; în mediul rural ar asociativ în
păşuni; - Lipsa lanţului duce la revigorarea agricultură

- Nivel satisfăcător producţie – colectare spaţiului rural;
al asistentei - procesare- - Dezvoltarea
medicale. distribuţie în serviciilor sociale ar
agricultura; duce la ridicarea
- Există un gard de calităţii vieţii.
fărâmiţare excesivă
a terenurilor
agricole;
- Existenţa a foarte
multe afaceri ca şi
persoane fizice în
loc de IMM-uri cu
personalitate juridică
- Informare
insuficientă a
populaţiei aşezării
despre posibilităţile
de dezvoltare locală;
- Utilizarea parţială a
terenurilor agricole;
- Practicarea unor
tehnologii învechite
şi nerentabile în
agricultură.
Investiţii - Apropierea de un - Lipsa aproape în - Înfiinţarea de noi - Gradul ridicat
centru financiar - totalitate a IMM-uri situaţie de izolare în
bancar Târgu activităţilor cu care ar conduce la raport cu
Neamţ, respectiv, caracter industrial; dezvoltarea cadrului cercurile de
Piatra Neamţ - Potenţial economic economic; afaceri;
- Sprijinul redus al IMM; - Existenţa unor - Inexistenţa în
autorităţilor locale domenii cu potenţial cadrul localităţii
în vederea de absorbţie şi a unor puncte de
demarării unor modernizare ridicat lucru ale
investiţii în plan (turism, agricultură, sistemului
local; meşteşuguri financiar -
- Preţ actual foarte tradiţionale) bancar
scăzut a -Potenţial ridicat de - Lipsa unor
terenurilor investiţii în IMM-uri care să
agricole. zootehnie, activităţi iniţieze proiecte
de prelucrare a de investiţii în
lemnului, servicii şi zonă.
agro-turism.
Turism - Existenţa unor - Existenţa unei - Exploatarea -Lipsa unei
obiective turistice infrastructuri fizice evenimentelor concepţii
atractive. şi a unei dotări culturale şi manageriale
- Buna funcţionare edilitare tradiţionale; moderne
a transportului necorespunzătoare -Existenţa unui
public. turismului; cadru natural

-Inexistenţa unor prielnic practicării
organizatori locali şi turismului;
gospodării înscrise - H.G. nr. 118 / 1998
în circuitul agro- privind colaborarea
turistic; în turism
- Lipsa unei - O. G. nr. 63 / 1998
promovări susţinute; şi Leg. Nr. 187 /
- Lipsa caselor de 1998 privind
vacanţă; stabilirea unor
- Lipsa unor facilităţi în domeniul
manifestări culturale turismului rural;
remarcabile. - Viitoarele fonduri
europene.
CAPITOLUL IV. Strategia dezvoltarii economico-sociale pe termen mediu si

lung –comuna Bodesti
4.1 Obiective generale
Planul strategic de dezvoltare
Obiective strategice de dezvoltare

Această strategie stabileşte obiectivele a căror implementare creează cadrul
dezvoltării viabile comunităţilor micro-regiunii în vederea creşterii nivelului de
viaţă a locuitorilor acestor comunităţi. Principalele scopuri ale strategiei sunt
următoarele:
-iniţierea dezvoltării infrastructurale şi comunicaţionale;
-întărirea spiritului competitiv al firmelor locale;
-întărirea spiritului întreprinzător al populaţiei în domeniul serviciilor de interes
local;
-dezvoltarea sistemului de instituţii democratice pentru a ajuta stabilitatea

populaţiei în localităţile comunei;
-întărirea şi dezvoltarea potenţialului economic al populaţiei prin creşterea

competivităţii de piaţă a firmelor locale, prin creşterea gradului de preocupare
şi prin apariţia surselor alternative de venit
-dezvoltarea comunei în conformitate cu cerinţele şi modelele de succes vest
europene;
-pregătirea resurselor umane, a competivităţii acesteia, sporirea gradului de
inovaţie a acesteia şi a capacităţii de reânnoire.
Metodologia elaborării strategiei

Pentru elaborarea prezentei strategii au fost derulate următoarele tipuri de
activităţi:
*Evaluarea potenţialului – economic, de resurse umane etc., de care dispune
comuna;
*Inventarul opiniilor unor responsabili din administraţia publică locală vizavi de
dezvoltarea comunitară (probleme, posibile direcţii de soluţionare);
*Elaborarea planului strategic de dezvoltare a comunei.
Pentru implementarea prezentului plan strategic sunt responsabili următorii actori
sociali:
-autorităţile publice locale (poziţia de agent principal al dezvoltării locale
implică responsabilităţi sporite în ceea ce priveşte elaborarea şi implementarea
strategiilor de dezvoltare);
-comunităţile care intră în componenţa comunei;
-sectorul profit şi organizaţiile non – profit.
Resursele necesare realizării obiectivelor strategiei:
-resurse financiare
-resurse umane
-resurse organizaţionale
-resurse naturale.
Rolul infrastructurii în procesele de dezvoltare locală
Existenţa şi dezvoltarea continuă a unor elemente de infrastructură este o
cerinţă de bază, o garanţie a stabilităţii populaţiei din comună. În cazul comunei
Bodeşti se impun lucrări de infrastructură de bază care să asigure pentru locuitorii
din zonă condiţii de viaţă apropiate de condiţiile existente în mediul urban din
România. În această ordine de idei putem aminti printre lucrările de infrastructură
necesare:
-introducerea reţelei de transport a gazelor naturale;
-iluminatul public;
-extinderea reţelelor de alimentare cu apă potabilă şi înfiinţarea reţelei de
canalizare;
-dezvoltarea infrastructurii rutiere;
-înfiinţarea sistemului de colectare a deşeurilor;
-modernizarea imobilelor aparţinând domeniului public;
Dezvoltarea infrastructurii trebuie să fie unul din obiectivele permanente pe
agenda Administraţiei Publice Locale. Aceste obiective privesc mai ales
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a locuitorilor din localităţi, accesul rapid la
magistralele rutiere naţionale şi internaţionale poate constitui unul din factorii de
atracţie pentru turişti sau investitori la nivelul comunei.
Rolul economic al agriculturii şi calitatea acestuia de susţinere a populaţiei
Conform acestei orientări agricultura apare în economia comunei ca o ramură
ce ar te putea deveni în timp una competitivă, fiind necesar atragerea sectorul
economic în zonă, care ar acorda unei mari părţi din populaţie condiţii de muncă şi
viaţă şi faţă de care sunt legate mai multe sectoare ale vieţii economice. Poziţia,
rolul economic, capacitatea de producţie a acestuia au nu numai o conotaţie
economică ci şi una socială – de aceea iniţierea şi formarea unor programe de
dezvoltare cu caracter economic trebuie să fie o parte importantă a programului
operativ de dezvoltare.
Dezvoltarea resurselor umane
Conform acestei orientări condiţia de bază a dezvoltării sociale şi economice
durabile este reprezentată de oameni cu o bună pregătire profesională care cunosc
şi îşi asumă valorile personale şi ale comunităţii în care trăiesc, îşi organizează
viaţa în conformitate cu aceste coordonate. Acest lucru are o importanţă deosebită
odată cu integrarea României în Uniunea Europeană şi cu dezvoltarea economiei
mondiale, cu tendinţele de globalizare, tendinţe ce au o deosebită importanţă într-
un spaţiu rural unde lipsesc chiar şi dotările infrastructurale de bază. Este foarte
important ca în aceste localităţi să putem impulsiona crearea unei comune
funcţionale, care să faciliteze schimbul de informaţii între actorii implicaţi.
Calitatea mediului comunitar şi natural, dezvoltarea socială şi economică
continuă, ecologică.
Conform acestui considerent administrarea unitară a concepţiei asupra
mediului înconjurător şi asupra economiei la nivelul comunei trebuie să se facă cu
respectarea şi ocrotirea valorilor mediului înconjurător. O asemenea abordare a
problemei ar îmbunătăţii atât calitatea mediului dar şi a condiţiilor de viaţă
asigurând condiţii mai bune pentru dezvoltarea economică.
Obiective operaţionale
Elaborarea programului operativ de dezvoltare locală a fost gândit ca un sistem

coerent privind dezvoltarea regiunii. În alegerea subprogramelor cel mai important
considerent a fost iniţierea unor proiecte de dezvoltare convergente. Condiţia de
bază pentru dezvoltarea locală este păstrarea tradiţiilor economice şi sociale
comunitare. Acest lucru ajută la păstrarea caracteristicilor de viaţă ale locuitorilor
din comuna Bodeşti.
Subprograme şi proiecte de dezvoltare

Infrastructura socială şi comunitară.
În urma analizelor efectuate putem propune următoarele programe de infrastructură
în comuna Bodeşti:
-introducerea reţelei de transport a gazelor naturale;
-iluminatul public;
-extinderea reţelelor de alimentare cu apă potabilă şi înfiinţarea reţelei de
canalizare;
-dezvoltarea infrastructurii rutiere;
-înfiinţarea sistemului de colectare a deşeurilor;
-modernizarea imobilelor aparţinănd domeniului public;
Resurse umane
Perfecţionarea resurselor umane reprezintă principalul atu în realizarea iniţiativelor
de dezvoltare locală şi comunitară. Planul strategic de dezvoltare propune două
tipuri de măsuri:
-măsuri pe termen de scurt;
-măsuri pe termen mediu şi lung.
Pe termen scurt, pentru facilitarea realizării măcar parţiale a obiectivelor propuse
una din soluţiile aflate la îndemâna primăriei şi consiliului local din comună este
existenţa a unui facilitator comunitar care asigură optimizarea fluxului de
informaţii privind posibilităţile de finanţare. În acelaşi timp această persoană
sprijină şi elaborarea de proiecte pe diferite domenii în urma solicitărilor care să
vină din partea comunităţilor locale.
De asemenea, rolul facilitatorului comunitar este acela de a stabili legături cu
instituţii existente la nivel judeţean sau regional: Camera de Comerţ şi Industrie,
Agenţia Judeţeană pentru Muncă şi Protecţie Socială, Agenţia de Dezvoltare
Regională, Direcţia pentru Tineret şi Sport etc. Prin intermediul acestor instituţii de
stat sau a unor organizaţii non - guvernamentale, comunităţile locale vor reuşi să
acceseze mult mai rapid informaţii privind programe şi proiecte de perfecţionare
profesională sau creşterea nivelului de informare pentru anumite categorii

profesionale în vederea unei mai bune adaptări la cerinţele economiei de piaţă.
Pe termen mediu şi lung, este necesar ca administraţiile locale să susţină
calificarea forţei de muncă în următoarele domenii: agricultură şi servicii.
De aceea propunem următoarele programe pentru componenta de resurse umane:
-participarea funcţionarilor la programe de perfecţionare continuă;
-încurajarea implicării ONG - urilor locale în organizarea de programe pentru
educaţia adulţilor.
Agricultura
Potenţialul agricol de care dispune comuna reprezintă unul din punctele tari
spre care trebuie să se orienteze atenţia agenţilor de dezvoltare locali. Majoritatea
populaţiei comunei îşi are principala sursă de venit din agricultură, aproape fiecare
membru al comunităţii are o oarecare legătură cu activităţile agricole. În momentul
de faţă economia comunei este monocoloră bazată în cea mai mare parte pe
activităţile agricole. Fărâmiţarea excesivă a proprietăţii agricole determină un nivel
scăzut al productivităţii a activităţilor din agricultură.
Această structură a proprietăţii ar trebui schimbată pe termen mediu prin
constituirea unor ferme agro - zootehnice care să valorifice potenţialul natural şi al
resurselor umane existent la nivelul comunei. Se recomandă totodată organizarea
agricultorilor în asociaţii cu scopul de a valorifica mai bine potenţialul uman şi
produsele agricole din această zonă. Comuna Bodeşti, datorită apropierii de Târgu
Neamţ, respectiv Piatra Neamţ, este într-o poziţie privilegiată deoarece poate
beneficia de consultanţa specialiştilor nemţeni în acest domeniu.
Factorii importanţi care susţin dezvoltarea acestui sector:
-stabilirea în termen scurt a drepturilor de proprietate asupra pământului, lucru
care presupune desigur eforturi susţinute din partea autorităţilor locale;
-susţinerea sau iniţierea unor iniţiative de asociere în ceea ce priveşte activităţile

agricole, deoarece existenţa asociaţiilor agricole permite accesarea mult mai uşor a
finanţărilor din fondurile UE pt. dezvoltarea investiţiilor în agricultură, disponibile
din 2007.
-existenţa unui sistem de creditare flexibil.
Având în vedere cele enunţate mai sus propunem următoarele linii de dezvoltare
pentru comuna Bodeşti în domeniul agricol:
-susţinerea concentrărilor de teren prin vânzare - cumpărare sau prin
asocieri;
-specializarea şi echiparea a fermelor agricole cu echipaje / utilaje
moderne;
-marketingul produselor agricole.
Mulţi dintre deţinători de terenuri agricole sunt persoane peste 65 ani, aceştia au
posibilitatea de obţinere a unei rente viagere din partea UE, în cazul în carea îşi
închiriează terenurile sau şi le vănd aceştia primesc anual 50 euro în primul caz şi
100 euro în cazul în care se vinde terenul.
Turism
În domeniul turismului comuna dispune de un potenţial natural, istoric şi
cultural. Tradiţiile, modul de viaţă al locuitorilor pot fi deasemenea puncte de
atracţie pentru turişti atraşi de mediul rural. Totodată veniturile ce pot fi obţinute
de populaţie din acest tip de activitate ar putea avea un aport semnificativ în
veniturile gospodăriilor.
Ceea ce ar putea fi dezvoltat în comuna în acest domeniu sunt următoarele
componente: agro-turism, turism religios, bio-turism, turism educaţional ,turism
gastronomic.
Din acest motiv propunem următoarele programe în domeniul turismului în această
comună:
-crearea unor condiţii optime pentru practicarea turismului în zonă;
-amenajarea posibilelor atracţii turistice;
-promovarea activităţilor de tip turistic din zonă.
Dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii

Sectorul privat mic şi mijlociu în această comună este slab dezvoltat,

principalul agent care să mobilizeze aceste eforturi rămân autorităţile publice
locale.
În acest domeniu propunem următoarele programe:
-sprijinirea dezvoltării firmelor deja existente
-atragerea unor firme în zonă
Responsabilitatea realizării obiectivelor strategice:
*Primăria şi consiliul local al comunei Bodeşti.
*Partenerii ai administraţiei locale (ONG-uri, agenţii şi instituţii ale statului etc)
Programe si proiecte de dezvoltare
Programele şi proiectele sunt grupate din punctul de vedere al timpului de

implementare în trei etape:
- pe termen scurt (2 - 3 de ani)
- pe termen mediu (4 - 8 de ani)
- pe termen lung (25 de ani)
Programele şi proiectele de dezvoltare în această strategie au fost aşezate în ordinea priorităţilor
evidenţiate de administraţia publică locală şi în funcţie de realităţile observate.
Domeniu Programe propuse Proiecte propuse Perioada de

implementare
Infrastructură Introducerea reţelei de Construcţia magistralei Mediu
transport a gazelor principale,
naturale
Branşarea gospodăriilor Lung
individuale la reţeaua de
gaz.
Introducerea Construcţia reţelei de Mediu
sistemului de canalizare,
canalizare
Crearea unei staţii de Mediu
epurare a apei uzate.
Iluminat public Modernizarea şi Scurt
îmbunătăţirea sistemului
de iluminat public.
Îmbunătăţirea reţelei Refacerea drumurilor Scurt
de transport rutier. comunale,
Refacerea drumurilor Mediu
judeţene de pe raza
comunei.
Renovarea căminelor Renovarea căminului Scurt
culturale cultural Bodeşti
Spaţii verzi Realizări de noi spaţii Mediu
verzi
Întreţinerea şi dotarea Scurt
spaţiilor verzi existente
Staţii de autobuz Amenajarea staţiilor de Scurt
autobuz
Turism Crearea unor condiţii Construcţia unor pensiuni Lung
optime pentru agro-turistice care să aibă
practicarea turismului capacitatea de a caza
în comună, grupuri de turişti,
Acreditarea unor case în Lung
sistemul agro-turistic,
Promovarea Promovarea ofertei Mediu
activităţilor de tip turistice a localităţii în
turistic din comună ţară şi în străinătate
Creşterea gradului de Mediu
interes din partea
locuitorilor comunei
pentru organizarea
activităţilor de tip turistic
Comerţ şi servicii Sprijinirea populaţiei Consultanţă de Scurt
în activităţile de specialitate privind
comerţ înfiinţarea unor asemenea
societăţi
comerciale/asociaţii de
producători
Identificarea unor Lung
posibile pieţe de
desfacere pentru
produsele locale
Sprijinirea activităţilor Organizarea unor târguri Mediu
comerciale prin specializate pe diferite
manifestări organizate tipuri de produse.
de tip târguri
Organizarea unui Organizarea unui centru Lung
centru de resurse de resurse pentru
pentru activităţile activităţile turistice,
turistice
Imbunătăţirea Dotarea serviciului de Scurt
salubrizare pentru
Organizarea la standarde Mediu
comună
ridicate a serviciului de
salubrizare
Resurse umane Organizarea de cursuri, Participarea populaţiei la Scurt
înfiinţarea unui perfecţionare.
telecentru
Creşterea Participarea Scurt
performanţelor funcţionarilor la cursuri
profesionale ale de formare profesională
funcţionarilor din continuă în cadrul
administraţia publică centrelor de perfecţionare
locală pentru APL sau în cadrul
unor ONG-uri
Agricultură Sprijinirea asocierilor Iniţierea unor asociaţii de Mediu
şi a concentrărilor de producători
teren
Activităţi conştientizarea Scurt
oamenilor privind
necesitatea concentrărilor
de teren
Dezvoltarea sectorului Creşterea animalelor, Mediu
zootehnic îmbunătăţirea raselor de
animale
Dezvoltarea activităţilor Lung
de prelucrare a
produselor provenite din
zootehnie
Promovarea produselor Lung
zootehnice
Dezvoltarea sectorului Iniţierea unor ferme de Lung
pomicol profil
Promovarea produselor Lung
zootehnice
Aceste programe / proiecte identificate pentru dezvoltarea localităţii pot fi

finanţate din următoarele surse accesibile pe termen scurt, mediu şi lung:
-bugetul local şi central;

-fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene (Fondurile Structurale);
-alţi finanţatori interni sau externi;

-împrumuturi de la organisme financiare interne şi externe.
CAPITOLUL V. Portretul de viitor al comunei, rezultat in urma implementarii

proiectelor propuse
Mai mult ca oricand ,comunitatile locale sunt obligate sa gaseasca modalitati noi
si creative pentru a face fata dificultatilor cu care se confrunta. Abordari noi sunt
necesare atat pentru a rezolva problemele prezentului,cat si pe cele ale viitorului.
Daca cetatenii si autoritatile nu vor realiza faptul ca exista o profunda schimbare in
contextul rezolvarii de probleme la nivel local ,sansele ca reactia lor sa fie cea
potrivita sunt foarte mici.
Autoritatile locale dispun de sume mult mai mici decat cele necesare,cheltuirea
banilor de la buget fiind restrictionata de diverse cerinte.
Autoritatile nationale sunt presate de problemele majore cu care se confrunta

Romania in acest moment. Ele nu au nici timpul ,nici energia de a se concentra
suficient asupra problemelor ridicate de comunitatile locale. O mare parte din
problemele care erau pana nu demult transmise spre nivelurile superioare ale
administratiei centrale ,raman acum in sarcina autoritatilor locale. Acestea includ
probleme sociale,de mediu si de dezvoltare economica.
Fara a neglija sprijinul pe care trebuie sa-l primeasca de la autoritatile nationale,

comunitatile ar trebui sa se bazeze in primul rand pe fortele proprii pentru a-si
rezolva problemele.
Din aceasta cauza una din optiunile posibile pentru finantarea proiectelor
comunitare ar fi colaborarea mai stransa cu sectorul de afaceri. De asemenea
,pentru o perioada de 6 ani ,este valabil ajutorul financiar acordat de catre Uniunea
Europeana prin programele structurale si de coeziune.
Avand tot mai multe responsabilitati ,autoritatile locale trebuie sa demonstreze ca

sunt capabile sa le indeplineasca ,sa-si demonstreze creativitatea,eficacitatea si
eficienta. Reprezentantii locali trebuie sa se bucure de increderea celor care i-au
ales.Comunitatile locale trebuie sa identifice noi instrumente si strategii pentru a
determina colaborarea intre cetateni ,institutii si reprezentanti ai diferitelor sectoare

de activitate,in vederea planificarii viitorului comunitatii.

Stategia de Dezvoltare Durabila A Comunei Bodesti

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Stategia de Dezvoltare Durabila A Comunei Bodesti

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA

INTRODUCERE : Portretul actual al comunei

Dezvoltarea durabilă se realizează atunci când se răspunde nevoilor generaţiei

precum şi schimbul de bunuri şi de servicii în interiorul comunităţii rurale şi

Cercetarea de teren a fost realizată prin intermediul chestionarelor şi interviurilor.

Comuna Bodeşti este o mare şi frumoasă aşezare, cu gospodării întemeiate şi bine

Comuna se compune din 4 sate:

 N comunele Petricani şi Tibucani;

CAPITOLUL I. Prezentarea potenţialului economic, natural şi uman

1.1. Caracteristici generale

1.1.1 Scurt istoric

1.1.2 Asezare geografica

Bodesti este o localitate din judeţul Neamţ, regiunea Moldova,

Principale forme de relief sunt Depresiunea Neamţului (Ozana - Topliţa) şi

1.1.5 Reteaua hidrografică

1.1.6 Vegetatia si fauna

prezent rezervaţia naturală Braniştea, cu o suprafaţă de 55 ha. Din cauza umbrei

Fauna este caracteristică zonei subcarpatice din apropierea localitatii. Speciile

În apropierea Mănăstirii Neamţ, în

Condiţiile pedogenetice din depresiunea

Versanţii nordici ai unor dealuri si versanţii estici ai culmilor montane, care

Caracteristicile pedologice ale zonei au determinat modul de folosinţa al

1.1.8 Riscuri naturale

Principalele riscuri naturale care ameninţă comuna sunt inundaţiile, primăvara la

1.2 Resurse naturale şi umane

1.2.1 Resurse minerale

Resursele naturale reprezintă totalitatea zăcămintelor de minerale şi de minereuri,

purificarea, ele fiind opuse creaţiei. Mineritul, extragerea petrolului, pescuitul şi

1.2.2 Resurse funciare si forestiere

Pe teritoriul comunei BODEŞTI utilizarea terenului, conform datelor furnizate de

* Asociaţii de copaci şi păşuni

1.2.3 Resurse turistice

Date la nivel de regiune

În domeniul turismului, perioada de după 1990 a însemnat deteriorarea accentuată

 Mănăstirile Neamţ, Agapia, Secu, Sihăstria

1.2.4 Resurse umane

Perfecţionarea resurselor umane reprezintă principalul atu în realizarea iniţiativelor

sprijină şi elaborarea de proiecte pe diferite domenii în urma solicitărilor care să

Comuna are 5121 locuitori, majoritatea fiind pensionari.

1.2.4 Resurse culturale şi istorice

1.3 Activităţi economice

1.3.2 Industriile locale şi meşteşugurile

Dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii

Domeniul de activitate Nr.

1.3.3 Turism rural

În domeniul turismului comuna nu dispune de un potenţial natural, istoric şi

2. Turism c2.1. Crearea unor condiţii 2.1.1. Construcţia unor Lung

case în sistemul agro-

3. Comerţ şi servicii 3.1. Sprijinirea 3.1.1. Consultanţă de specialitate Scurt

3. Comerţ şi servicii 3.1. Sprijinirea 3.1.1. Consultanţă de specialitate Scurt

3.5.Imbunătăţirea serviciilor de PSI pentru 3.5.1.Dotarea serviciului PSI Scurt

1.4 Infrastructura rurală

1.4.1 Infrastructura rutieră

Comuna Bodeşti este o mare şi frumoasă aşezare, cu gospodării întemeiate şi bine

1.4.2 Infrastructura tehnico-edilitară

Comuna Bodeşti, şi implicit satele componente (Bodeşti, Bodeştii de Jos,

1.4.3 Infrastructura de comunicaţie

Ca agenţii bancare, în comună sunt prezente doar agenţii aparţinând CEC şi un

1.4.4 Infrastructura socială

Comuna se întinde pe o suprafaţă de 6353 ha, având o populaţie de 5121 persoane.

Învăţământul este cuprins în preşcolar, primar, gimnazial, complementar cu un

Numărul personalului didactic este de 38 din care 19 sunt cu studii superioare şi 19