CUPRINS:

1. Prezentarea bunului public. Informatii generale.

2. Structurile centrale
2.1 Departamentul pentru Integrare Euroatlantica si Politica de Aparare
2.2 Departamentul pentru Relatii cu Parlamentul, Armonizare Legislativa si Relatii Publice
2.2.1 Directia Legislatie si Asistenta Juridica
2.2.2 Directia Relatii Publice
2.2.3 Traditii Militare si Educatie Civica
2.3 Departamentul pentru Armamente
2.4 Statul Major General
2.4.1 Fortele Terestre
2.4.2 Fortele Aeriene
2.4.3 Fortele Navale
2.4.4 Directia Organizare, Personal si Mobilizare
2.4.5 Directia Planificare Strategica
2.4.6 Comandamentul 2 Operational Intrunit
2.4.7 Comandamentul Logistic Intrunit
2.4.8 Arhivele Militare Romane
2.5 Inspectoratul Ministerului Apararii Nationale
2.6 Secretariatul General
2.7 Directia Management Resurse Umane
2.8 Directia Financiar – Contabila
2.9 Directia Audit Intern

3. Bibliografie

-1-
 1. Prezentarea bunului public - aparearea nationala

Apararea nationala este un bun public pur, adica un bun aflat in proprietate publica, publicul
plateste direct pt producerea lui si e furnizat de un singur furnizor, in cazul nostru Ministerul
Apararii Nationale sau pe scurt MApN.
Apararea nationala este un bun public cu proprietatea de NON-RIVALITATE – adica bunul
public nu variaza pentru ca una sau mai multe pers le consuma deci nu exista rivalitate iun
consum
Apararea nationala este un bun public cu proprietatea de NON-EXCLUDERE – adica nimeni de
pe teritoruiul national nu este privat de acest bun, idiferent de statut social, rasa sau orice alt
criteriu..
Caracteristica de bun public PUR este data de cele doua proprietati ale bunului, proprietatea
de non-excludere si non-rivalitate.

Furnizorul de bun public: Ministerul Apararii Nationale

Ministerul Apararii Nationale este organul de specialitate al administratiei publice centrale, in

subordinea Guvernului, prin care este condusa activitatea in domeniul apararii nationale, potrivit
prevederilor legii si strategiei de securitate nationala, pentru garantarea suveranitatii,
independentei si unitatii statului, integritatii teritoriale a tarii si democratiei constitutionale.

Ministerul Apararii Nationale raspunde in fata Parlamentului, a Guvernului si a Consiliului Suprem

de Aparare a Tarii pentru modul de aplicare a prevederilor Constitutiei, a celorlalte acte
normative in vigoare, a hotararilor Guvernului si ale Consiliului Suprem de Aparare a Tarii,
precum si ale tratatelor internationale la care Romania este parte, in domeniul sau de activitate.

Conform monitorului oficial al Romaninei s-a afisat ORDONANTA DE URGENTA privind

organizarea si functionarea Ministerului Apararii Nationale, in temeiul prevederilor art.114
alin. 4 din Constitutia Romaniei, guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta:

CAPITOLUL I - Dispozitii generale

Art. 1.
(1) Ministerul Apararii Nationale este organul de specialitate al administratiei publice
centrale, in subordinea Guvernului, prin care este condusa activitatea in domeniul
apararii nationale, potrivit prevederilor legii si strategiei de securitate nationala, pentru
garantarea suveranitatii, independentei si unitatii statului, integritatii teritoriale a tarii si
democratiei constitutionale.
(2) Ministerul Apararii Nationale are personalitate juridica.
(3) Ministerul Apararii Nationale are sediul in municipiul Bucuresti, str. Izvor nr. 3-5 sectorul 5.
(4) Ministerul Apararii Nationale raspunde in fata Parlamentului, a Guvernului si a Consiliului
Suprem de Aparare a Tarii pentru modul de aplicare a prevederilor Constitutiei, a
celorlalte acte normative in vigoare, a hotararilor Guvernului si ale Consiliului Suprem de
Aparare a Tarii, precum si ale tratatelor internationale la care Romania este parte, in
domeniul sau de activitate.

Art. 2. – Pentru indeplinirea atributiilor care ii revin Ministerul Apararii Nationale coopereaza cu
celelalte ministere si organe de specialitate ale administratiei publice centrale, cu
autoritatile administratiei publice locale, cu autoritati publice autonome, cu organizatii
neguvernamentale, precum si cu agenti economici.

-2-
CAPITOLUL II - Organizarea si functionarea

Art. 3. - Ministerul Apararii Nationale este organizat in structuri centrale.

Art. 4.
(1) Structurile centrale ale Ministerului Apararii Nationale, subordonate ministrului apararii
nationale, sunt:

Departamentul pentru Integrare Euroatlantica si Politica de Aparare

Departamentul pentru Relatii cu Parlamentul, Armonizare Legislativa si Relatii Publice
Departamentul pentru Armamente
Statul Major General
Inspectoratul Ministerului Apararii Nationale
Secretariatul General
Directia Generala de Informatii a Apararii
Directia Management Resurse Umane
Directia Financiar - Contabila
Directia Audit Intern
Centrul de Drept International Umanitar al Armatei

(2) In subordinea ministrului apararii nationale mai functioneaza: consilierii ministrului, consilierul
diplomatic, cabinetul ministrului si corpul de control al ministrului.
(3) directia Instantelor Militare si Sectia Parchetelor Militare se subordoneaza ministrului apararii
nationale numai in ceea ce priveste aspectele stabilite prin ordin comun al ministrului apararii
nationale, ministrului justitiei si procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema
de Justitie.
(4) Structurile centrale ale Ministerului Apararii Nationale au in compunere, dupa caz, directii,
servicii, sectii, birouri si compartimente.
(5) Pentru executarea conducerii structurilor prevazute la alin. (1), (2) si (3) sunt prevazute in
statele de organizare functiile corespunzatoare.
(6) Structura organizatorica si numarul de posturi ale ministerului se aproba prin hotarare a
Guvernului.

Art. 5. - Ministerul Apararii Nationale are in subordine statele majore ale categoriilor de forte ale
armatei, comandamente, directii, institutii militare de invatamant, institutii de cercetare,
formatiuni si alte structuri.

Art. 6.
(1) Ministerul Apararii Nationale este condus si reprezentat de ministrul apararii nationale.
(2) In exercitarea conducerii ministrul apararii nationale este ajutat de secretarii de stat si de
seful Statului Major General.
(3) La nivelul ministrului apararii nationale se constituie Colegiul Ministerului Apararii Nationale si
Consiliul de Planificare a Apararii, cu rol consultativ si, respectiv, deliberativ. Organizarea si
functionarea acestora se stabilesc prin regulamente aprobate prin ordin al ministrului apararii
nationale.

Art. 7.
(1) In exercitarea competentelor conferite de lege ministrul apararii nationale emite ordine si
instructiuni.
(2) Secretarii de stat, inspectorul general, secretarul general, directorul general si sefii de
directii emit dispozitii si instructiuni, potrivit competentelor specifice.
(3) Seful Statului Major General emite ordine cu caracter militar, dispozitii si instructiuni, potrivit
domeniilor de competenta.

-3-
Art. 8. – Pe timpul absentei ministrului apararii nationale conducerea Ministerului Apararii
Nationale se exercita de catre un secretar de stat desemnat de acesta.

CAPITOLUL III - Atributiile Ministerului Apararii Nationale

Art. 9.
(1) Ministerul Apararii Nationale are urmatoarele atributii specifice:
a) analizeaza si propune Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si Guvernului Romaniei masurile
care se impun pentru asigurarea capacitatii de aparare a tarii;
b) aduce la indeplinire masurile adoptate de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii si de Guvernul
Romaniei care privesc armata;
c) raspunde de capacitatea de lupta a armatei;
d) infiinteaza, desfiinteaza, disloca si redisloca unitati, in timp de pace, pana la esalonul
brigada exclusiv;
e) elaboreaza proiectele de acte normative privind apararea nationala si asigura armonizarea
acestora cu legislatia din statele membre NATO;
f) coordoneaza politica de integrare in NATO si in Uniunea Europeana pentru structurile din
subordine, intretine si dezvolta relatiile de cooperare politico-militara cu celelalte state si
asigura reprezentarea armatei romane in raporturile cu armatele statelor cu care Romania are
relatii diplomatice;
g) conduce activitatea de informatii, protectie si siguranta militara;
h) elaboreaza propunerile de buget pentru finantarea armatei, raspunde de executia acestuia
dupa aprobare si asigura buna desfasurare a activitatii financiar- contabile;
i) realizeaza planificarea apararii in limitele resurselor la dispozitie;
j) raspunde de pregatirea comandamentelor, instruirea efectivelor active si in rezerva;
k) conduce invatamantul militar;
l) asigura ca in toate activitatile pe care le desfasoara armata sa fie respectate normele de
protectie a mediului, potrivit reglementarilor in vigoare;
m) organizeaza si conduce activitatea de relatii publice a armatei;
n) stabileste modul de organizare, functionare si competentele consiliilor de onoare si ale
consiliilor de judecata;
o) conduce activitatea de logistica a armatei;
p) raspunde de asistenta medicala a efectivelor;
r) asigura inzestrarea armatei cu armament, tehnica militara si materiale;
s) elaboreaza normele de inzestrare, intrebuintare, intretinere si reparare pentru armament,
tehnica militara si alte bunuri din dotare, precum si normele de consum pentru munitii si alte
materiale, stabileste normele privind planificarea materiala si financiara, decontarea,
evidenta si controlul mijloacelor materiale si banesti necesare structurilor subordonate;
s) conduce, indruma si coordoneaza activitatea de comert exterior privind importul si exportul de
produse cu destinatie militara si documentatiile pentru acestea; t) aproba, in limita competentei
sale, documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii proprii si urmareste
executarea acestora la termenele stabilite;
t) ia masurilece se impun, potrivit reglementarilor in vigoare, pentru rechizitionarea de bunuri si
chemarea persoanelor fizice la prestari de servicii, potrivit nevoilor armatei;
u)elaboreaza regulamente si instructiuni cu caracter militar necesare personalului
armatei; editeaza publicatii in domeniile de activitate ale armatei;
v) conduce activitatea de cercetare si proiectare din structurile subordonate;
w) conduce inspectiile, controalele si auditul intern in toate structurile armatei.
(2) Ministerul Apararii Nationale indeplineste orice alte atributii prevazute de lege.

-4-
CAPITOLUL IV - Domenii de responsabilitate ale structurilor centrale

Art. 10. – Departamentul pentru Integrare Euroatlantica si Politica de Aparare coordoneaza

procesul de integrare euroatlantica si dezvoltare a relatiilor militare internationale, raspunde de
aplicarea politicii de aparare, asigura planificarea integrata a apararii si conduce activitatea de
cercetare stiintifica in aria sa de responsabilitate.

Art. 11. – Departamentul pentru Relatii cu Parlamentul, Armonizare Legislativa si Relatii Publice
asigura relatiile cu Parlamentul, cu alte autoritati publice si organizatii neguvernamentale,
coordoneaza activitatea legislativa, sustine proiectele de legi in Parlament, indruma procesul de
armonizare a prevederilor actelor normative din domeniul apararii cu cele ale statelor
membre NATO si ale Uniunii Europene, conduce activitatile care privesc relatiile publice si
cercetarea stiintifica in aria sa de responsabilitate.
Art. 12. – Departamentul pentru Armamente raspunde de achizitiile de tehnica militara si
conduce activitatea de cercetare stiintifica in aria sa de responsabilitate.

Art. 13. – Fiecare departament este condus de un secretar de stat, care este si sef al
departamentului, numit prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului apararii
nationale.

Art. 14.
(1) Statul Major General asigura conducerea militara a armatei, raspunde de capacitatea de lupta
a acesteia, aduce la indeplinire programele de integrare euroatlantica si cooperare politico-
militara pentru structurile proprii si conduce activitatea de cercetare stiintifica in aria sa de
responsabilitate.
(2) Statul Major General este condus de seful Statului Major General, numit pe o perioada de 4
ani, de Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului apararii nationale, cu avizul primului-
ministru.
(3) Seful Statului Major General este militarul cu rangul cel mai inalt din armata.
(4) La nivelul sefului Statului Major General se constituie Comitetul Sefilor Statelor Majore, cu rol
deliberativ. Organizarea si functionarea acestuia se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin
al ministrului apararii nationale.

Art. 15. – (1) Inspectoratul Ministerului Apararii Nationale este structura prin care ministrul
apararii nationale isi exercita atributiile specifice de control si evaluare a activitatilor desfasurate
in armata.
(2) Inspectoratul organizeaza si conduce activitatile de protectie a muncii si a mediului, de
supraveghere tehnica si de metrologie.
(3) Inspectoratul este condus de inspectorul general, numit prin ordin al ministrului
apararii nationale.

Art. 16. – (1) Secretariatul General conduce directiile si serviciile subordonate, coordoneaza
directiile stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale si asigura realizarea lucrarilor de
secretariat, administrative si de protocol la nivelul Ministerului Apararii Nationale.
(2) Secretariatul General este condus de secretarul general, care este functionar public, numit
prin ordin al ministrului apararii nationale.

Art. 17.
(1) Directia Generala de Informatii a Apararii este structura specializata a Ministerului
Apararii Nationale care raspunde de obtinerea, prelucrarea, verificarea, stocarea si valorificarea
informatiilor si datelor referitoare la factorii de risc si amenintare externi si interni, militari si
nonmilitari care pot afecta siguranta nationala,de elaborarea conceptiei privind realizarea
securitatii informatiilor si activitatii criptografice si de asigurarea informatiilor geografice necesare

-5-
armatei.
(2) Directia Generala de Informatii a Apararii este condusa de un director general, numit prin
decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului apararii nationale.
(3) Functia de director general al Directiei Generale de Informatii a Apararii se asimileaza din
punct de vedere al salarizarii cu functia de subsecretar de stat.
(4) Personalul Directiei Generale de Informatii a Apararii isi desfasoara activitatea, deschis
sau acoperit, in raport cu nevoile de realizare a sigurantei nationale in domeniul militar.
(5) Unele categorii de tehnica si bunuri specifice se achizitioneaza prin structuri specializate
proprii, pe baza de contract, cu parteneri interni sau externi.

Art. 18. – Directia Management Resurse Umane este structura specializata in elaborarea
politicilor, strategiilor si reglementarilor in domeniul managementului resurselor umane
profesionalizate – posturi, personal, salarizare.

Art. 19. – Directia Financiar-Contabila este structura specializata a Ministerului Apararii

Nationale prin care se asigura indeplinirea sarcinilor economice si financiar- contabile ce revin
ministrului in calitate de ordonator principal de credite.

Art. 20. – Directia Audit Intern este structura specializata destinata executarii verificarilor de tip
endogen si expost asupra administrarii patrimoniului si utilizarii banului public pe criterii de
eficienta, eficacitate si economicitate.

Art. 21. – Sefii directiilor subordonate ministrului apararii nationale se numesc de catre acesta.

CAPITOLUL V - Personalul Ministerului Apararii Nationale civili.

Art. 22. – Personalul Ministerului Apararii Nationale este format din militari si

Art. 23.
(1) In efectivele structurilor operative ale Ministerului AparariiNationale si ale structurilor
subordonate acestuia nu sunt incluse:
a) efectivele Directiei Generale de Informatii a Apararii si ale unitatilor subordonate.
Finantarea lor se realizeaza din fonduri bugetare aprobate cu aceasta destinatie. Modul de
planificare, evidenta si utilizare a fondurilor necesare se stabileste de ministrul apararii nationale,
similar reglementarilor privind cheltuielile operative;
b) cadrele militare care isi desfasoara activitateain alte structuri ale administratiei publice
centrale de specialitate, alte organe centrale si unitati bugetare, precum si in cele subordonate
acestora. Finantarea lor se asigura in conformitate cu prevederile legale in vigoare;
c) personalul militar si civil din structurile finantate de la alte capitole bugetare decat
“Aparare nationala” din bugetul Ministerului Apararii Nationale, precum si cel din structurile care
se finanteaza integral din venituri extrabugetare;
d) militarii in termen aflati in bazele de instructie, in primele 4 luni de la incorporare. Finantarea
lor se face din bugetul Ministerului Apararii Nationale.
(2) Evidenta efectivelor mentionate la lit. a) – d) se tine separat.

Art. 24. - Ministerul Apararii Nationale asigura, potrivit legii, asistenta medicala si protectia
sociala a personalului din subordine, inclusiv pentru cel in rezerva si in retragere, familiilor si
urmasilor acestuia, precum si drepturile la pensie ale cadrelor militare.

Art. 25. – (1) Cadrele militare in rezerva si retragere si familiile acestora, precum si personalul
civil din armata beneficiaza, ca masura de protectie sociala, de inlesniri stabilite prin ordin al

-6-
ministrului apararii nationale in folosirea caselor de odihna, sanatoriilor, caminelor de
garnizoana si a altor amenajari recreative si sportive.
(2) Personalul civil beneficiaza de folosirea locuintelor de serviciu sau de interventie, potrivit
ordinului ministrului apararii nationale.

Art. 26. – Celelalte drepturi si obligatii ale personalului militar si civil sunt prevazute de lege si de
alte acte normative.

CAPITOLUL VI - Dispozitii comune

Art. 27. – In cadrul Ministerului Apararii Nationale se pot constitui colegii, consilii, comitete sau
comisii profesionale. Organizarea si functionarea acestora se stabilesc prin regulamente aprobate
prin ordin al ministrului apararii nationale.

Art. 28. – Atributiile structurilor centrale ale Ministerului Apararii Nationale se aproba prin ordin al
ministrului apararii nationale.

Art. 29. - Ministerul Apararii Nationale isi organizeaza propriul sistem de formare si
perfectionare a personalului militar, integrat in invatamantul national.

Art. 30.
(1) Ministerul Apararii Nationale are retea sanitara proprie, camine de garnizoana, amenajari
sportive si recreative, sanatorii, case de odihna, cabane de instructie, locuinte de serviciu si de
interventie, organe de presa.
(2) In subordinea Ministerului Apararii Nationale functioneaza urmatoarele institutii de
interes national: Muzeul Militar National, Biblioteca Militara Nationala si Cercul Militar National.
(3) Ministerul Apararii Nationale poate avea in subordine sau in coordonare regii autonome,
companii nationale, societati comerciale, agentii, formatii cultural- artistice, cluburi si asociatii
sportive.
(4) In subordinea sau in coordonarea Ministerului Apararii Nationale pot functiona unitati si
formatiuni stabilite prin hotarare a Guvernului, finantate integral sau partial din venituri
extrabugetare.

Art. 31. - Ministerul Apararii Nationale asigura personalul propriu si tehnica din dotare
impotriva riscurilor specifice, precum si pentru cazuri de raspundere civila stabilite prin ordin al
ministrului apararii nationale, in conditiile legii.

Art. 32.
(1) Ministerul Apararii Nationale dispune de un parc propriu de autovehicule, dimensionat
conform statelor de organizare, de sisteme si mijloace de transmisiuni si informatica, precum si
de alte tipuri de tehnica si materiale stabilite prin normele de inzestrare.
(2) Carburantii si lubrifiantii pentru tehnica de lupta neinmatriculata sunt exceptati de la
plata sumelor datorate pentru Fondul special al drumurilor publice.

Art. 33. – Ministerul Apararii Nationale administreaza patrimoniul aflat in dotare, putand sa
inchirieze bunuri care fac parte din acesta sau sa le valorifice in alt mod, in functie de regimul
lor juridic. Sumele incasate se vor retine ca mijloace extrabugetare pentru acoperirea unor
cheltuieli materiale si de capital.

-7-
Art. 34.
(1) Ministerul Apararii Nationale poate angaja si executa, la cerere, prin unitatile sale, prestari de
servicii pentru persoane juridice sau pentru persoane fizice, in domeniile si in conditiile stabilite
prin ordin al ministrului apararii nationale. Sumele incasate din prestarile de servicii vor fi
retinute integral de Ministerul Apararii Nationale ca venituri extrabugetare si se vor utiliza pentru
finantarea cheltuielilor materiale si de capital.
(2) Ministerul Apararii Nationale presteaza si servicii cu caracter obligatoriu, prevazute prin lege.
Tarifele aferente acestor servicii, inclusiv cele in regim de urgenta, se stabilesc prin hotarare
a Guvernului.

Art. 35. – Fondurile necesare pentru desfasurarea activitatilor in Ministerul Apararii Nationale se
asigura astfel: de la bugetul de stat; din mijloace extrabugetare; fondurile primite cu ocazia
participarii la actiuni sub egida organizatiilor internationale; din alte surse legal constituite.

Art. 36. - Ministerul Apararii Nationale are dreptul sa solicite si sa obtina de la autoritatile
administratiei publice centrale si locale, de la agentii economici si de la oricare alte persoane
juridice sau persoane fizice date, informatii ori documente necesare pentru indeplinirea
atributiilor sale. Nerespectarea prezentei prevederi legale atrage raspunderea disciplinara,
contraventionala, civila sau penala, dupa caz.

Art. 37. – Pe data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se abroga Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 74/2000 privind organizarea si functionarea Ministerului Apararii
Nationale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 271 din 15 iunie 2000,
precum si orice alte dispozitii contrare.

-8-
2. Structurile centrale ale Ministerului Apararii Nationale.

Conform ordonantei de urgenta din monitorul oficial al Romaniei, structurile centrale ale
MapN sunt:

Departamentul pentru Integrare Euroatlantica si Politica de Aparare

Departamentul pentru Relatii cu Parlamentul, Armonizare Legislativa si Relatii Publice
Departamentul pentru Armamente
Statul Major General
Inspectoratul Ministerului Apararii Nationale
Secretariatul General
Directia Generala de Informatii a Apararii
Directia Management Resurse Umane
Directia Financiar - Contabila
Directia Audit Intern
Centrul de Drept International Umanitar al Armatei

Fiecare din aceste structuri centrale sunt departamente de sine statatoare cu aplicatii pe diferite
domenii.

2.1 Departamentul pentru Integrare Euroatlantica si Politica de Aparare

Coordoneaza procesul de integrare euroatlantica si dezvoltare a relatiilor militare

internationale, raspunde de aplicarea politicii de aparare, asigura planificarea integrata a apararii
si conduce activitatea de cercetare stiintifica in aria sa de responsabilitate.

2.2 Departamentul pentru Relatii cu Parlamentul, Armonizare Legislativa si Relatii

Publice

Asigura relatiile cu Parlamentul, cu alte autoritati publice si organizatii

neguvernamentale, coordoneaza activitatea legislativa, sustine proiectele de legi in Parlament,
indruma procesul de armonizare a prevederilor actelor normative din domeniul apararii cu cele
ale statelor membre NATO si ale Uniunii Europene, conduce activitatile care privesc relatiile
publice si cercetarea stiintifica in aria sa de responsabilitate.

Acest departament detine urmatoarele trei sub-departamente:

2.2.1 Directia Legislatie si Asistenta Juridica a fost infiintata in luna ianuarie 2004, in urma
preluarii de catre Directia Relatii cu Parlamentul si Armonizare Legislativa a personalului si a
atributiilor Directiei Juridice. Seful Directiei Legislatie si Asistenta Juridica este doamna general de
brigada dr. Floarea SERBAN.

2.2.2 Directia Relatii Publice

Activitatea de relatii publice in armata constituie o functie distincta a conducerii si consta in

stabilirea, mentinerea si dezvoltarea unor relatii biunivoce intre armata, ca institutie publica, si
cetatenii Romaniei.

Misiunea fundamentala a sistemului de relatii publice din armata este de a contribui in mod
activ si permanent la promovarea si apararea valorilor Armatei Romaniei atat in tara, cat si in
afara acesteia, prin furnizarea prompta catre cetateni si organizatii a informatiilor publice privind

-9-
activitatea militara.

In timp de pace, activitatea de relatii publice vizeaza obtinerea intelegerii si sprijinului public
pentru institutia militara, printr-o informare publica oportuna, corecta si completa.

Totodata, activitatea de relatii publice urmareste fluidizarea comunicarii in interiorul organismului

militar, identificarea si rezolvarea problemelor de comunicare ce ar putea afecta capacitatea
armatei de a-si indeplini misiunile. Astfel, personalul armatei, publicul civil, structurile societatii
civile, mass-media etc. au posibilitatea de a percepe si evalua corect activitatile, evolutiile si
tendintele de transformare si modernizare a armatei.

Pe timpul situatiilor de criza si in timp de razboi, activitatea de relatii publice urmareste cu

prioritate ca publicul sa beneficieze de un flux continuu, oportun si corect de informatii publice
despre activitatile si operatiile desfasurate de fortele armatei in scopul castigarii sprijinului pentru
operatiile militare.
Necesitatea organizarii si desfasurarii activitatii de relatii publice in armata deriva din:
a) dreptul constitutional al fiecarui cetatean de a fi informat corect in legatura cu activitatea
institutiilor publice si asupra modului de utilizare a fondurilor din bugetul de stat;
b) obligatia legala a institutiei militare de a furniza persoanelor fizice sau juridice, din oficiu sau la
cerere, informatii de interes public;
c) importanta deosebita pe care o are propria imagine publica in activitatea organismului militar;
d) efectul pozitiv al procesului de informare interna asupra eficacitatii si motivarii actiunilor
personalului militar pentru indeplinirea misiunilor primite.
Ministerul Apararii Nationale urmareste ca prin difuzarea de informatii corecte, complete si
oportune sa ofere opiniei publice, personalului armatei, mass-media, organismelor
guvernamentale si neguvernamentale, posibilitatea de a analiza si a intelege problematica
domeniului apararii nationale.

Activitatea de relatii publice in cadrul Ministerului Apararii Nationale se desfasoara pe baza

urmatoarelor principii aprobate de ministrul apararii nationale:
a) prevederile Constitutiei Romaniei referitoare la dreptul la informatie al tuturor cetatenilor vor fi
respectate, atat in litera cat si in spiritul lor;
b) informatiile solicitate de mass-media, diferite organizatii sau de cetateni vor fi puse la
dispozitie in mod oportun si complet, cu respectarea reglementarilor referitoare la protectia
informatiilor militare;
c) intregul personal al armatei, cadrele militare in rezerva si in retragere si membrii familiilor
acestora vor beneficia de un flux permanent si nedistorsionat de informatii generale si militare
publice;
d) informatiile nu vor fi clasificate sau oprite de la publicare din dorinta de a proteja organismul
militar de critici sau alte situatii neplacute;
e) difuzarea informatiilor poate fi refuzata numai in cazurile cand acest fapt ar afecta negativ
securitatea si apararea nationala, siguranta sau intimitatea militarilor si civililor din cadrul
armatei;
f) politica de informare publica a Ministerului Apararii Nationale exclude propaganda de orice fel.
Raspunderea pentru respectarea acestor principii revine tuturor comandantilor/sefilor structurilor
militare, Directiei Relatii Publice si personalului cu activitatea de relatii publice.

Principalele obiective ale activitatii de relatii publice in armata sunt:

a) consilierea comandantilor/sefilor in domeniul comunicarii;
b) mentinerea unei imagini veridice a institutiei militare;
c) informarea intregului personal al armatei si a celui in rezerva si in retragere, cu privire la
deciziile politice, administrative, evolutia institutiei militare, alte aspecte privind apararea si
securitatea nationala;

- 10 -
d) asigurarea accesului la informatiile de interes public;
e) deschiderea si mentinerea canalelor de comunicare dintre armata si societate;
f) informarea mass-media straine cu privire la politica de aparare a tarii si activitatile importante
ale armatei, in vederea perceperii corecte a disponibilitatii si eficacitatii participarii romanesti la
crearea si mentinerea unui climat stabil de securitate in zona noastra geografica, la nivel
european si in alte zone ale lumii;
g) sprijinirea operatiilor informationale desfasurate de Armata Romaniei prin derularea de operatii
mass-media.

2.2.3 Traditii Militare si Educatie Civica

Atributiile sectiei de traditii militare si educatie civica - sectia Traditii Militare si Educatie Civica
este sectie unicat in armata prin domeniile de activitate, responsabilitati si competente. Aceasta
structura se regaseste, sub diferite denumiri, dar cu atributii identice, in statele membre NATO.

a. elaboreaza instructiuni si programe pentru cunoasterea si cultivarea traditiilor militare in

armata si societate; 
b. asigura functionarea Secretariatului Comisiei de Heraldica si Denumiri a M.Ap.N.; 
c. constituie, pastreaza si actualizeaza baza de date privind locurile de inhumare, operele
comemorative de razboi, locurile istorice si memorialele militarilor romani din tara si strainatate,
precum si ale militarilor straini inhumati pe teritoriul Romaniei.
d. aplica, in partile care privesc M.Ap.N., acordurile internationale, semnate de Romania, privind
ingrijirea cimitirelor militare. 
e. elaboreaza si difuzeaza in armata strategia, obiectivele, programele si tematica activitatii de
educatie civica pe categorii de personal. Coordoneaza structurile din armata cu atributii in
domeniu.

2.3 Departamentul pentru Armamente

Raspunde de achizitiile de tehnica militara si conduce activitatea de cercetare stiintifica in

aria sa de responsabilitate.

Domenii de responsabilitate:
a. managementul programelor majore de achizitii si al activitatilor de testare si evaluare,
cercetare-dezvoltare si inovare pentru tehnica si tehnologii militare, invatamant militar superior
tehnic;
b. politici de achizitii pentru inzestrare, monitorizare si evaluare tehnica, obiective de parteneriat
si relatii industriale;
c. management contracte de achizitii din tara si import, evaluarea, certificarea si supravegherea
calitatii la furnizorii interni ai Ministerului Apararii Nationale;
d. colaborari tehnice externe;
e. controlul importurilor si exporturilor de produse speciale pentru Ministerul Apararii Nationale;
f. metrologie si standardizare tehnica;
g. planificare si executie financiara in domeniile de responsabilitate;
h. stat major, secretariat si management resurse umane specifice procesului de achizitii.
Misiunea de baza - managementul programelor majore de achizitii si inzestrare cu sisteme de
armament si echipamente militare.

Obiective pe termen scurt:

 realizarea programelor de achizitii in corelatie cu noua structura a fortelor;
 revizuirea politicii de achizitii a DpA in concordanta cu strategia de restructurare a
industriei de aparare;

- 11 -
  imbunatatirea continua a procedurilor de lucru si generalizarea abordarii prin prisma
Ingineriei Sistemelor;
 aplicarea politicii de standardizare si a sistemului de codificare al NATO;
 imbunatatirea cooperarii in domeniul tehnico - militar cu tarile membre NATO;
 imbunatatirea procesului de asigurarea calitatii la furnizorii interni.

Obiective pe termen mediu si lung:

 mentinerea unui inalt nivel al cercetarii pentru aparare sub coordonarea si supravegherea
MApN;
 initierea de noi programe de achizitii in limita resurselor si utilizarea de sisteme de arme
inteligente care indeplinesc standardele internationale de interoperabilitate;
 imbunatatirea analizelor de raport cost/performante;
 participarea la programe internationale de cooperare in domeniul armamentelor;
 imbunatatirea participarii industriei nationale la realizarea programelor de inzestrare;
 promovarea conceptului de achizitii coordonate.

2.4 Statul Major General

Asigura conducerea militara a armatei, raspunde de capacitatea de lupta a acesteia,

aduce la indeplinire programele de integrare euroatlantica si cooperare politico-militara pentru
structurile proprii si conduce activitatea de cercetare stiintifica in aria sa de responsabilitate.
Statul Major General este condus de seful Statului Major General, numit de Presedintele
Romaniei, la propunerea ministrului apararii nationale, cu avizul primului-ministru. Seful Statului
Major General este militarul cu rangul cel mai inalt din armata. La nivelul sefului Statului Major
General se constituie Comitetul Sefilor Statelor Majore, cu rol deliberativ. Organizarea si
functionarea acestuia se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului apararii
nationale.

Statul major general are urmatoarele sub-departamente:

2.4.1 Fortele Terestre

a. Istoricul fortelor terestre:

Dimensiunea istorica a Fortelor Terestre si a biruintelor lor izvoraste din vremuri imemoriale,
incepand cu anonimii luptatori pedestri. Istoria armatei de uscat reprezinta o insumare a istoriilor
armelor si specialitatilor ce au compus-o dintotdeauna si o compun si in prezent: infanteria,
vanatorii de munte, tancurile, artileria, geniul, apararea NBC etc.
Denumite ca atare sau nu, fortele terestre au fost la romani, dintotdeauna, nu numai cea mai
numeroasa componenta a ostirii, dar si singura categorie de forte capabila sa angajeze, sa
desfasoare si sa desavarseasca lupte, batalii si operatii, indeplinind misiuni deosebit de grele,
uneori fara sprijinul celorlalte componente ale armatei, situatie mai frecvent intalnita inainte de
primul razboi mondial.   
Bazele moderne ale constituirii si consacrarii Fortelor Terestre pot fi plasate in timp din cea de-a
doua jumatate a secolului al XIX-lea, ca urmare a procesului revolutionar de la 1848, a fauririi
statului roman modern prin Unirea de la 1859 si a infaptuirii politicii militare a lui Al.I.Cuza.
Principalele arme si specialitati componente existau inca din perioada 1859-1860.

Infanteria:

- 12 -
 Arma de baza a sistemului militar romanesc, era organizata in sapte regimente,
constituite fiecare din doua batalioane a cate patru companii. In 1860 a fost creat primul batalion
de tiraliori, denumit apoi Batalionul 1 Vanatori, marcand astfel aparitia trupelor de vanatori.

Cavaleria:
Singura arma cu mare mobilitate in campul tactic, era destinata sa indeplineasca misiuni
de cercetare si siguranta, sa execute manevre de intoarcere si invaluire, precum si urmarirea
inamicului. Cavaleria era constituita din doua regimente, organizate fiecare pe cate patru
escadroane de lancieri, carora li s-a mai adaugat apoi, incepand cu anul 1862 si cate un escadron
de depozit.

Artileria:
Desi era o arma in plin proces de afirmare in armatele altor state, la noi se rezuma la
doar sase baterii (patru in Moldova si doua in Muntenia), care au fost reorganizate in cate un
divizion pentru fiecare provincie, iar acestea, ulterior, au format impreuna primul regiment de
artilerie. Politica militara a lui Al.I.Cuza s-a materializat atat in legile organizarii armatei romane,
cat si in masuri importante care au dus la infiintarea Statului Major General, a primelor
comandamente militare (din Moldova, Muntenia si Oltenia), care au inceput sa functioneze inca
din anul 1860 si sa-si desfasoare activitatea dupa un regulament propriu (1863), precum si prin
aparitia primelor comitete consultative si inspectorate de arma.

Institutia inspectoratelor de arma:

Poate fi sesizata inca din anul 1860, cand Bugetul Oastei Moldovei prevedea infiintarea
unui post de inspector al infanteriei cu gradul de general, insa consacrarea a survenit ceva mai
tarziu. Inspectoratul infanteriei a luat fiinta abia in anul 1912 (cu mult timp dupa cele ale
cavaleriei, artileriei si geniului, instituite in anii 1873, 1875 si respectiv 1887), probabil datorita
faptului ca problemele specifice erau rezolvate prin comandantii regimentelor si diviziilor, iar la
nivelul ministerului de catre comitetul consultativ al armei.
    La 15 februarie 1865, s-a decretat infiintarea comitetelor consultative pentru diferite arme,
care trebuiau sa examineze toate chestiunile privitoare la constituirea, organizarea, disciplina,
instruirea, armamentul si sa dezbata regulamentele, proiectele si planurile corespunzatoare
fiecarei arme. In lumina Constitutiei din 1866, a fost adoptat un pachet de legi care a creat cadrul
adecvat dezvoltarii sistemului militar. Atunci, pentru prima data in istoria militara a Romaniei, s-
au definit structurile organizatorice: corp de armata, divizie, brigada, care se constituiau numai la
manevre sau in caz de razboi. La pace, functionau entitatile organizatorice cunoscute: regiment,
batalion (divizion, escadron), companie (baterie), pluton, sectie.
    Proclamata de Parlamentul de la Bucuresti la 9 mai 1877, independenta de stat a Romaniei
urma sa fie consolidata prin participarea ostirii romane, implicit a Fortelor Terestre, la Razboiul
ruso-turc, primul conflict armat de anvergura din epoca moderna a istoriei noastre militare.
Romania dispunea, la acea vreme, de patru divizii de infanterie, grupate in doua corpuri de
armata. Dupa executarea mobilizarii, armata a fost structurata in doua entitati constitutive, bine
delimitate si cu misiuni precise: armata de operatii, cu doua corpuri de armata, care subordonau
patru divizii; si armata teritoriala, cu patru divizii teritoriale, 13 regimente de militii, patru
escadroane militii si garda oraseneasca. Saltul semnificativ in conturarea si afirmarea Fortelor
Terestre s-a produs intr-o perioada scurta de timp, pana catre sfarsitul secolului a XIX- lea. Se
stie ca, prin aplicarea Legii asupra organizarii comandamentelor armatei (Legea nr. 1677 din 8
iunie 1882), la pace existau doua elemente principale: armata activa, cu rezerva ei si armata de
militii.

Arma activa:
Cuprindea trupele permanente (infanterie, artilerie, cavalerie, geniu si flotila) si trupele
teritoriale (dorobanti, calarasi, pompieri). In anul 1900, intreaga armata romana era organizata
in: patru comandamente de corp de armata, noua comandamente de divizie, noua batalioane de

- 13 -
vanatori (cate unul in fiecare divizie), 34 de regimente de infanterie (fiecare avea cate trei
batalioane), 11 regimente de artilerie de camp (fiecare compus din sase baterii cal. 75 mm si
sase baterii obuziere cal. 120 mm), o baterie de artilerie de munte, doua regimente de artilerie
de cetate, un regiment de artilerie de asediu si doua regimente de geniu. La inceputul primului
razboi mondial, armata de uscat a tarii noastre era structurata in: cinci corpuri de armata, 15
divizii de infanterie, doua brigazi de rosiori si cinci de calarasi, 25 regimente de artilerie si doua
de geniu (cu batalioane de pionieri si pontonieri), semibatalioane de cai ferate, companii de
telegrafie, sectii de aerostatie, de automobile si de porumbei.
    Avand la baza prevederile Legii de organizare din 6 mai 1913, aceasta structura introducea ca
element nou corpurile de armata, ca mari unitati de arme intrunite. Organizarea Fortelor Terestre
era esalonata, astfel, pe corpuri de armata, divizii de infanterie, brigazi de infanterie, de calarasi
si de artilerie. In cadrul infanteriei, unitatea de baza era regimentul, compus din batalioane, iar
acestea din companii. Totodata, acest moment a marcat si aparitia distincta a unitatilor de arma
(artilerie, cavalerie, geniu), desi acestea aveau mari unitati, unitati si subunitati inclusiv in
structurile marilor unitati de arme intrunite. De pilda, corpul de armata avea in compunere, pe
langa cele doua divizii de infanterie si o brigada de calarasi, un regiment de obuziere, un batalion
de pionieri, iar divizia, pe langa cele doua brigazi de infanterie, mai avea unitati si subunitati de
artilerie si un batalion de vanatori. Evident, se conturau si trupele celorlalte arme si specialitati
carora astazi le spunem categorii de forte ale armatei: fortele aeriene si fortele navale.

Esalonul armata:
A aparut in structura sistemului militar romanesc la intrarea tarii in primul razboi mondial.
Prin decretarea mobilizarii, la 15 august 1916, dupa Marele Cartier General urmau patru
comandamente de armata (ale Armatelor 1, 2, 3 si de Nord), sase de corp de armata (ale
Corpurilor 1, 2, 3, 5, 6 si 7 Armata), 23 de divizii de infanterie si doua de cavalerie, cinci brigazi
de calarasi, doua de artilerie grea (a cate doua regimente fiecare) si una de graniceri, un
regiment si un divizion de artilerie de munte, artileria capetelor de pod fortificate din Dobrogea,
artileria de pozitie, un regiment de cai ferate, un regiment de pontonieri si un batalion
specialitati, cu o companie aerostatie.
    Evolutia razboiului a impus reorganizarea si refacerea armatei romane in iarna anilor 1916-
1917, structurata doar pe doua armate si cinci corpuri de armata, 15 divizii de infanterie, fiecare
avand in compunere, pe langa cele doua brigazi de infanterie, una de artilerie, un divizion de
cavalerie, un batalion de pionieri, iar cele numerotate de la 1 la 10 mai aveau si cate un regiment
de vanatori. Cavaleria era organizata in doua divizii si doua brigazi independente (doua de
calarasi si doua de rosiori). In afara de artileria divizionara, mai existau si doua regimente de
artilerie de munte, patru regimente de artilerie grea si artileria antiaeriana.
    Noi mutatii au cunoscut Fortele Terestre dupa primul razboi mondial cand, in compunerea de
lupta a regimentului si a diviziei de infanterie, au intrat si alte arme, in special tancurile (in 1919),
artileria, pionierii, transmisiunile, formatiunile de logistica si medicale. In anul 1932, prin Legea
din 28 aprilie cu privire la stabilirea efectivelor armatei, structura Armatei Romane era
urmatoarea: sapte corpuri de armata cu 21 divizii de infanterie, un corp de vanatori de munte, 72
regimente de infanterie, un regiment care de lupta, un batalion garda palat, doua batalioane de
graniceri, patru batalioane de infanterie usoara, 22 companii de mitraliere divizionare.
    O importanta masura adoptata pe linie organizatorica a constituit-o infiintarea, in anul 1936,
respectiv 1938, a inca doua departamente pe langa Ministerul Apararii Nationale. Este vorba de
Ministerul Aerului si Marinei si de Ministerul Inzestrarii Armatei.
    Prin Decretul Lege nr. 3488 din 16.10.1940, erau stabilite urmatoarele structuri in cadrul
ministerului: Subsecretariatul de Stat al Armatei de Uscat, Subsecretariatul de Stat al Marinei,
Subsecretariatul de Stat al Aerului, Subsecretariatul de Stat al Inzestrarii si Administratiei
Armatei.
    Atributiile Subsecretariatului de Stat al Armatei de Uscat vizau: instructia cadrelor si a trupei;
asigurarea materiala; disciplina si controlul comandamentelor, unitatilor si formatiunilor de uscat
ale armatei, precum si a celor de justitie; de incadrare si sanitare in ansamblul fortelor armate.

- 14 -
Structura Subsecretariatului de Stat al Armatei de Uscat nu se va schimba pana in 1947.
    In momentul intrarii in cel de-al doilea razboi mondial, Romania avea un organism militar
structurat si inzestrat corespunzator vremii, cu un potential uman de 1.170.000 militari,
reprezentand 8,5% din populatia tarii. Conducerea militara centralizata era asigurata de
Ministerul de Razboi, Marele Stat Major si Consiliul Superior al Ostirii. Fiecare categorie de forte
ale armatei avea comandamente, asa cum aveau si armele componente.

Infanteria:
Arma de baza a Fortelor Terestre, era cuprinsa in 19 divizii, ca mari unitati tactice ale
armei, structurate fiecare pe cate trei regimente de infanterie, doua de artilerie, ambele categorii
constituind, fiecare, cate o brigada de infanterie si, respectiv, de artilerie, precum si pe elemente
indivizionate (subunitati de pionieri, transmisiuni, artilerie anticar si artilerie antiaeriana).

Vanatorii de munte:
Erau organizati in patru divizii de munte, insumand 24 batalioane de vanatori de munte,
patru grupuri de artilerie de munte, opt divizioane de obuziere de munte. In structura trupelor
acestei arme mai intrau patru comandamente de munte, cu opt batalioane.

Artileria de camp:
Era structurata in regimente, divizioane, baterii, sectii si piese. Unitatea de baza a
organizarii acestei arme era regimentul, afectat de regula diviziilor de infanterie si cavalerie,
precum si direct corpurilor de armata si armatelor (indeosebi regimentele de artilerie grea,
anticar si antiaeriana).

Cavaleria:
Cuprindea cinci divizii, iar trupele motomecanizate si de tancuri doar o divizie blindata,
iar acestea, ulterior, au fost subordonate Comandamentului Trupelor Motomecanizate, nou
infiintat.
    Este de mentionat ca in multe lucrari se includ in sfera de cuprindere a Fortelor Terestre, pe
langa marile unitati si unitatile armelor mai sus prezentate si alte opt regimente de artilerie grea,
doua de artilerie anticar, 10 de artilerie antiaeriana, trei de transmisiuni, sapte de pionieri, unul
de pontonieri, o brigada de cai ferate (trei regimente), noua batalioane de drumuri si de
constructii. Toate aceste forte erau organizate in cele patru armate si 10 corpuri de armata. Pe
timpul desfasurarii razboiului au survenit modificari structurale, soldate cu organizarea unor
detasamente si grupuri, constituirea unor comandamente operative care aveau in subordine mari
unitati si unitati de arme intrunite, precum si cu reorganizarea unor arme in corpuri (de cavalerie,
de munte, motomecanizate).
    In luptele antihitleriste si antihorthyste din nord-vestul tarii, din Ungaria, Cehoslovacia si
Austria, Romania a mai folosit, pe langa cele doua comandamente de armata, patru corpuri de
armata, corpurile de munte, cavalerie si motomecanizat si alte structuri luptatoare apartinand
celorlalte arme, inclusiv institutii de invatamant. Fata de cifrele indicate prin protocolul din 26
octombrie 1944 si stipulatiile conventiei de armistitiu din 12 septembrie 1944, aportul real al
fortelor terestre romanesti a fost mult mai mare.
    De pilda, in Ungaria si Cehoslovacia au luptat in plus un corp de armata, o divizie de infanterie
si doua de cavalerie, iar in Austria un regiment care de lupta, fata de cele doua armate, patru
corpuri de armata, noua divizii de infanterie, una de munte, doua de cavalerie, prevazute in
protocolul din 26 octombrie 1944. Aceste cifre si unele aspecte structural-organizatorice pot sa ne
conduca la ideea ca in timpul celui de-al doilea razboi mondial s-a ivit un prim moment istoric in
care notiunea de Forte Terestre a corespuns unei sfere de cuprindere unitare a tuturor armelor
din compunerea lor, atat ca unitati si mari unitati, cat si sub aspectul conducerii actiunilor lor.
    Reorganizarea Armatei Romane din anul 1947, legiferata de Instructiunile speciale nr. 41 900
din 15.08.1947 au vizat si Subsecretariatul de Stat al Armatei de Uscat, atributiile acestuia fiind
preluate de cele patru regiuni militare infiintate cu acest prilej de comandamentele de armata si

- 15 -
de directiile subordonate nemijlocit Marelui Stat Major (Comandamentul Infanteriei,
Comandamentul Cavaleriei, Comandamentul Geniului, Directia Inzestrarii Auto si Blindate).
Nevoia unui organ care sa-si asume conducerea centralizata a Fortelor Terestre a determinat
infiintarea Directiei Pregatirii de Lupta a Armatei de Uscat, prin Ordinul Marelui Stat Major nr. 46
839 din 09.08.1949.
    Analizand activitatea Directiei Pregatire de Lupta a Armatei de Uscat, s-a desprins concluzia ca
numai o parte a Fortelor Terestre era controlata de acest organism, multe compartimente intrand
in competenta altor structuri. Aceasta stare este confirmata de existenta Comandamentului
Trupelor de Tancuri si Mecanizate, infiintat prin Ordinul Marelui Stat Major nr. 00123254 din
16.10 1950, care era directional pentru toate unitatile de tancuri, autotunuri si mecanizate si
subordonat nemijlocit Ministerului Fortelor Armatei. Celelalte arme de uscat aveau
comandamente proprii.
    In septembrie 1956, prin Ordinul Marelui Stat Major nr. C.L. 004402 din 07.09.1956,
Comandamentul Trupelor de Tancuri si Mecanizate isi inceteaza activitatea, luand fiinta Directia
Tancuri si Auto, care, din 15.09.1960, se va numi Comandamentul Trupelor de Tancuri si Auto.
Conducerea bicefala a celei mai mari parti a armatei a fost eliminata in anul 1969, cand din cele
doua organe centrale s-a structurat Comandamentul Infanteriei si Tancurilor. Ca urmare a
schimbarilor survenite in Romania dupa decembrie 1989, in contextul procesului de
democratizare a societatii romanesti s-a trecut si la reorganizarea sistemului militar. Astfel, in
conformitate cu Ordinul ministrului apararii nationale nr. M.102 din 30.07.1990, incepand cu
01.08.1990, Comandamentul Infanteriei si Tancurilor se reorganizeaza in Comandamentul
Trupelor de Uscat, in compunerea caruia au intrat: Directia Tehnica de Tancuri si Auto;
Inspectoratul General al Infanteriei si Vanatorilor de Munte; Inspectoratul General al Blindatelor;
Inspectoratul General al Artileriei; Inspectoratul General al Geniului; Inspectoratul General al
Protectiei Antichimice; Inspectoratul General al Apararii Antiaeriene a Trupelor de Uscat.
    Procesul a continuat si necesitatile operationale au determinat ca, in baza Ordinului general al
ministrului apararii nationale nr. 24 din 30.08.1993, Comandamentul Trupelor de Uscat sa se
transforme in Statul Major al Trupelor de Uscat, avand in subordine armate de arme intrunite,
institutiile de invatamant si formatiunile de diferite arme subordonate direct. Incepand cu data de
11.04.2000, in baza Hotararii Consiliului Suprem de Aparare a Tarii nr. S 8, referitoare la
"PLANUL - CADRU PRIVIND PROCESUL DE RESTRUCTURARE SI MODERNIZARE A ARMATEI
ROMANIEI", Statul Major al Trupelor de Uscat isi modifica denumirea in Statul Major al Fortelor
Terestre.
    In etapa actuala, Fortele Terestre constituie o componenta importanta a securitatii Romaniei
prin relevanta misiunilor acestora pentru nevoile de securitate ale tarii, care sunt nemijlocit legate
de capacitatea lor intrinseca de a actiona in toata gama operatiunilor militare. Mentinerea
capacitatii de lupta a acestei forte, in prezent si in viitor, simultan cu transformarea sa intr-o forta
militara pentru secolul XXI, cere un efort cumulativ pe termen lung, de timp si resurse. In acest
context, Fortele Terestre vor continua sa fie puse in fata dificilei decizii de a mentine permanent
echilibrul constant intre cerinte si resurse.
    Prin alocarea resurselor necesare si punerea in aplicare a noii conceptii de restructurare,
Fortele Terestre ale Armatei Romaniei vor deveni, mai mult ca oricand in istorie, un organism
militar modern, cu o capacitate operationala similara fortelor terestre din armatele tarilor
europene avansate din punct de vedere militar, flexibile, suple si dinamice, apte sa dea o riposta
eficace oricarei agresiuni armate la adresa securitatii Romaniei si de a-si indeplini cu
profesionalism misiunile ce le revin din obligatiile militare internationale asumate de catre tara
noastra.

b. Scopul actiunilor fortelor terestre romane in misiuni de mentinerea pacii si misiuni

umanitare consta in:
1. prevenirea razboiului;
2. rezolvarea conflictelor;
3. promovarea pacii;

- 16 -
 4. sprijinul populatiei civile;

2.4.2 Fortele Aeriene

a. Istoricul:
Dupa revolutia anticomunista din Romania din decembrie 1989, Fortelor Aeriene li s-a
acordat un loc prioritar in procesul de reorganizare a fortelor armate romane.
In anul 1993, in contextul reorganizarii armatei, ca necesitate a alinierii la structurile occidentale,
prin unirea Aviatiei Militare cu Trupele Apararii Antiaeriene a Teritoriului ia fiinta Aviatia si
Apararea Antiaeriana, structura ce reuneste intr-un corp comun aviatia, artileria si rachetele
antiaeriene si radiolocatia. Procesul de restructurare a unitatilor continua intr-un ritm alert pentru
a face fata noilor orientari politice ale Romaniei dar si constrangerilor bugetare impuse de
perioada de tranzitie. In aceasta perioada se ia decizia modernizarii unor tipuri de aeronave, in
cadrul programelor MiG-21 Lancer, IAR-330 Puma SOCAT si IAR-99 Soim. De asemenea, sunt
achizitionate primele aeronave C-130, Romania fiind astfel prima tara din fostul Tratat de la
Varsovia care introduce in serviciu un astfel de avion pentru a acoperi nevoile de transport al
trupelor in teatrelel de operatii in care se executa misiuni de mentinere a pacii.
Incepand cu data de 1 iunie 2000 intra in vigoare dispozitiunea prin care sunt stabilite structura
si denumirea actuala a Fortelor Aeriene.
Urmare a constrangerilor bugetare, un mare numar de unitati sunt restructurate sau desfiintate si
sunt scoase gradual din serviciu o serie de aeronave, radare si rachete care nu puteau asigura
compatibilitatea cu structurile ti fortele NATO. Astfel ies gradual din serviciu avioanele MIG-15,
MiG-17, MiG-23, Hong -5 si MiG-29.

b. Dispozitii guvernamentale:

CAPITOLUL I - Dispozitii generale

SECTIUNEA 1 - Domeniul de aplicare

Art. 1. Prevederile prezentei legi se aplica tuturor aeronavelor civile si militare care opereaza in
spatiul aerian al
Romaniei, indiferent de statul in care au fost inmatriculate.

Art. 2. Spatiul aerian al Romaniei este constituit din coloana de aer ce se ridica deasupra solului si
spatiului acvatic, fiind delimitat lateral prin frontierele terestre, fluviale si maritime stabilite prin
lege, iar in sus, pana la limita inferioara a spatiului extraatmosferic.

SECTIUNEA 2 - Termeni si definitii

Art. 3. In sensul prezentei legi, se utilizeaza termenii si definitiile de mai jos:

3.1. act de interventie ilicita - orice act de violenta impotriva echipajului si persoanelor aflate la
bordul unei aeronave, orice actiune vizand avarierea sau distrugerea acesteia, a mijloacelor de
navigatie aeriana si care pot pune in pericol siguranta unei aeronave;
3.2. aerodrom - suprafata delimitata pe pamant sau pe apa, care cuprinde, eventual, cladiri,
instalatii si materiale, destinata sa fie utilizata pentru decolarea, aterizarea si manevrarea la sol a
aeronavelor militare;
3.3. aeronava - orice aparat, cu motor sau fara motor, pilotat sau nepilotat, dirijat sau nedirijat,
care se poate mentine in atmosfera cu ajutorul altor reactii ale aerului decat cele asupra
suprafetei pamantului;
3.4. aeronava de stat - aeronava folosita pentru servicii militare, vamale sau de politie;

- 17 -
3.5. aeronava care utilizeaza neautorizat spatiul aerian al Romaniei - aeronava militara sau civila,
romana sau straina, care executa activitati de zbor in spatiul aerian al Romaniei fara a avea
autorizare in acest sens sau care se abate de la prevederile autorizarii primite;
3.6. aeronava interceptoare - aeronava de stat ce executa manevre de apropiere fata de
aeronava care utilizeaza neautorizat spatiul aerian al Romaniei, in scopul identificarii, avertizarii si
insotirii acesteia pentru a intra in legalitate;
3.7. aeronava cu pasageri la bord - aeronava special amenajata si autorizata care, in afara
personalului aeronautic navigant, transporta persoane care nu au aceasta calitate;
3.8. aeroport - suprafata delimitata pe pamant sau pe apa, care cuprinde, eventual, cladiri,
instalatii si materiale, destinata sa fie utilizata pentru decolarea, aterizarea si manevrarea la sol a
aeronavelor civile sau militare;
3.9. amerizare - manevra hidroavionului sau a hidroelicopterului pentru luarea contactului lin cu
suprafata apei, din momentul redresarii si pana in momentul opririi acestuia pe aceasta
suprafata;
3.10. apuntare - manevra aeronavei pentru luarea contactului lin cu puntea unei nave, unui
portavion sau portelicopter, din momentul inceperii redresarii si pana la oprirea acesteia;
3.11. aterizare - manevra aeronavei pentru luarea contactului lin cu suprafata solului, din
momentul inceperii redresarii si pana in momentul opririi acesteia pe pista sau pe platforma de
aterizare;
3.12. deturnare - actiunea de schimbare a destinatiei unei aeronave prin folosirea fortei sau a
amenintarii cu forta;
3.13. foc de avertisment - focul executat de aeronava interceptoare cu armamentul artileristic de
bord pentru atentionarea echipajului aeronavei care utilizeaza neautorizat spatiul aerian al
Romaniei, fara ca aceasta sa fie lovita;
3.14. foc de nimicire - focul executat de aeronava interceptoare cu armamentul de bord sau de
mijloacele terestre de aparare aeriana pentru distrugerea aeronavei care utilizeaza neautorizat
spatiul aerian al Romaniei:
3.15. helidrom - aerodromul sau aeroportul utilizat exclusiv pentru decolarea, aterizarea si
manevrarea la sol a elicopterelor;
3.16. hidroavion - aeronava de constructie speciala care poate stationa, decola si ameriza pe
suprafata unei ape;
3.17. hidroelicopter - elicopter de constructie speciala care poate stationa, decola si ameriza pe
suprafata unei ape;
3.18. organe de trafic aerian - structuri civile si militare specializate in supravegherea, coordonarea,
controlul si dirijarea aeronavelor;
3.19. survol - patrunderea si traversarea cu sau fara escala a spatiului aerian al unui stat;
3.20. traiect de zbor - linia care uneste pozitiile succesive ocupate sau care urmeaza sa fie
ocupate de o aeronava in zbor.

Art. 4.Orice activitate de zbor in spatiul aerian al Romaniei se desfasoara pe baza unei autorizari
date de:
a) Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, pentru aeronavele civile romane si
straine; b) Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, cu avizul obligatoriu al
Ministerului Apararii Nationale, pentru aeronavele civile straine care transporta trupe, armament,
tehnica de lupta, materiale periculoase si.orice alte tipuri de incarcatura care, prin natura lor, pot
afecta siguranta nationala a Romaniei;
c) Ministerul Apararii Nationale, pentru toate aeronavele de stat romane si straine;
d) Ministerul Apararii Nationale, pentru toate aeronavele care survoleaza municipiul Bucuresti la
inaltimi mai mici de 3.000 m.

Art. 5. Raspunderea pentru controlul utilizarii spatiului aerian al Romaniei revine Ministerului
Apararii Nationale, care este autorizat sa ia masurile prevazute in prezenta lege si sa foloseasca in
acest scop fortele si mijloacele proprii.

- 18 -
CAPITOLUL II

SECTIUNEA 1 - Situatii in care aeronavele utilizeaza neautorizat spatiul aerian al Romaniei

Art. 6. Situatiile in care aeronavele utilizeaza neautorizat spatiul aerian al Romaniei sunt
urmatoarele:
a) decolarea de pe un aeroport, aerodrom sau un alt loc de pe teritoriul national fara a avea
autorizare in acest sens de la organele in drept;
b) abaterea de la traiectul de zbor aprobat prin autorizarea primita de la organele in drept, fara
instiintarea organelor de trafic aerian;
c) intrarea in spatiul aerian al Romaniei fara autorizarea data de organele in drept prevazute la
art. 4;
d) aterizarea, amerizarea sau apuntarea fara autorizare;
e) primirea de informatii ca la bordul aeronavei a avut loc un act de interventie ilicita, indiferent
daca se respecta autorizarea primita sau daca aeronava a fost deturnata;
f) nerespectarea de catre echipajul unei aeronave a dispozitiilor organelor de trafic aerian.

Art. 7. Determinarea momentului si a locului de producere a situatiilor prevazute la art. 6 se

realizeaza de catre organele de trafic aerian.

SECTIUNEA 2 - Masurile care se iau impotriva aeronavelor care utilizeaza neautorizat spatiul
aerian al Romaniei

Art. 8. Impotriva aeronavelor care utilizeaza neautorizat spatiul aerian al Romaniei Ministerul
Apararii Nationale va lua succesiv urmatoarele masuri:
a) stabilirea de la sol a pozitiei aeronavei, a legaturii radio si a identitatii acesteia;
b) transmiterea de la sol a informatiilor si dispozitiilor catre pilotul sau echipajul aeronavei, in
vederea utilizarii autorizate a spatiului aerian al Romaniei;
c) interceptarea aeronavei care continua sa utilizeze neautorizat spatiul aerian al Romaniei;
d) executarea focului de avertisment de catre aeronavele interceptoare;
e) executarea focului de nimicire de catre aeronavele interceptoare;
f) executarea focului de nimicire de catre mijloacele terestre de aparare aeriana.

SECTIUNEA 3 - Modul de actiune impotriva aeronavelor care utilizeaza neautorizat spatiul aerian
al Romaniei

Art. 9.
(1) Stabilirea de la sol a pozitiei aeronavei care utilizeaza neautorizat spatiul aerian al Romaniei, a
legaturilor radio cu aceasta si determinarea identitatii ei se realizeaza de catre organele de trafic
aerian, folosindu-se mijloacele specializate aflate in serviciu sau care sunt puse in functiune
special in acest scop.
(2) La identificarea aeronavelor care utilizeaza neautorizat spatiul aerian al Romaniei, la
solicitarea Ministerului Apararii Nationale, pot participa aeronave apartinand Ministerului Lucrarilor
Publice, Transporturilor si Locuintei, Ministerului de Interne, Serviciului Roman de Informatii si
altor detinatori de aeronave.

Art. 10. Organele de trafic aerian se informeaza reciproc asupra descoperirii si identificarii
aeronavei, cauzelor care au determinat incalcarea prevederilor prezentei legi si, pe baza
informatiilor de care dispun, dau dispozitii pilotilor sau echipajelor in vederea utilizarii legale a
spatiului aerian al Romaniei.

Art. 11.

- 19 -
(1) In cazul imposibilitatii stabilirii legaturilor radio cu aeronava care utilizeaza neautorizat spatiul
aerian al
Romaniei, aceasta se intercepteaza cu aeronave militare.
(2) Interceptarea se realizeaza si in situatia in care pilotii sau echipajele nu executa dispozitiile
primite de la organele de trafic aerian.
(3) Interceptarea aeronavelor care utilizeaza neautorizat spatiul aerian al Romaniei se executa cu
respectarea reglementarilor interne si internationale specifice si are drept scop identificarea
vizuala a acestora, indicarea directiilor de urmat pentru readucerea pe traiectele de zbor autorizate
sau iesirea din limitele spatiului aerian al Romaniei, dirijarea in afara zonelor reglementate ca
interzise sau periculoase, indrumarea la aterizare pe aerodromul, aeroportul sau helidromul
indicat.
(4) Pe timpul interceptarii pentru transmiterea dispozitiilor aeronavele interceptoare vor folosi
frecventele radio autorizate, iar in cazul lipsei legaturii radio vor folosi semnalele vizuale si
manevre conform reglementarilor internationale stabilite in acest scop.

Art. 12.
(1) Aeronavele interceptoare pot executa foc de avertisment impotriva aeronavei care utilizeaza
neautorizat spatiul aerian al Romaniei numai daca celelalte proceduri prevazute la art. 8 lit. a)-c)
nu au avut ca rezultat intrarea in legalitate a acesteia.
(2) Focul de avertisment are drept scop atentionarea pilotilor sau a echipajelor aeronavei ca
utilizeaza neautorizat spatiul aerian al Romaniei si obligarea acestora sa urmeze neconditionat
instructiunile si dispozitiile transmise de organele de trafic aerian sau de aeronavele interceptoare.
(3) Focul de avertisment se executa cu armamentul artileristic de bord, excluzandu-se utilizarea
munitiei trasoare si a armelor inteligente.

Art. 13.
(1) Focul de nimicire impotriva aeronavei care utilizeaza neautorizat spatiul aerian al Romaniei se
executa de aeronavele interceptoare numai daca masurile prevazute la art. 8 lit. a)-d) nu au avut
ca rezultat intrarea in legalitate a aeronavei respective sau in cazul in care aceasta riposteaza, prin
manevre agresive sau cu foc, la instructiunile, dispozitiile si semnalele transmise.
(2) Mijloacele terestre de aparare aeriana vor executa foc de nimicire numai in situatia in care prin
masurile prevazute la alin. (1) aeronava nu a fost distrusa.

Art. 14.
(1) Impotriva aeronavei cu pasageri la bord, care utilizeaza neautorizat spatiul aerian national, se
pot lua numai masurile prevazute la art. 8 lit. a)-c).
(2) In cazul in care aceste masuri nu au avut drept rezultat intrarea sau reintrarea in legalitate a
aeronavei cu pasageri la bord, care utilizeaza neautorizat spatiul aerian al Romaniei, aeronavele
interceptoare o vor insoti si supraveghea pe durata in care aceasta se afla in spatiul aerian
national, pana la aterizarea pe un aeroport sau pana la iesirea din spatiul aerian al Romaniei.

Art. 15.
(1) In cazurile in care o aeronava nu respecta prevederile autorizarii de zbor primite, ca urmare a
unor cauze de forta majora - conditii meteorologice periculoase, defectiuni tehnice sau avarii,
situatii speciale la bord privind echipajul sau pasagerii, pierderea orientarii -, se vor lua numai
masurile prevazute la art. 8 lit. a)-c).
(2) Toate aceste masuri vor avea drept scop sprijinirea echipajului aeronavei de a-si continua
zborul sau de a ateriza in siguranta.

Art. 16.
(1) Aeronava care a aterizat pe teritoriul Romaniei ca urmare a aplicarii masurilor prevazute in
prezenta lege continua sa fie tratata ca aeronava care utilizeaza neautorizat spatiul aerian al
Romaniei pana la obtinerea de la organele abilitate a autorizarii de a-si relua zborul.

- 20 -
(2) Pana la obtinerea autorizarii de reluare a zborului, impotriva aeronavei se vor lua urmatoarele
masuri:
a) parcarea in locul indicat;
b) supravegherea si paza aeronavei;
c) stabilirea identitatii membrilor echipajului, a pasagerilor, a naturii incarcaturii si obtinerea altor
date cu privire la zborul aeronavei, precum si la circumstantele care au determinat abaterea de la
autorizarea detinuta.
(3) Obligatia de a lua masurile prevazute la alin. (2) o au:
a) comandantii bazelor aeriene, in cazul aterizarii aeronavei pe un aerodrom sau aeroport utilizat
in comun cu aviatia civila;
b) directorii generali ai aeroporturilor civile, in cazul aterizarii aeronavei pe unul dintre acestea;
c) organele Ministerului de Interne, in cazul aterizarii aeronavelor pe alte terenuri decat
aerodromuri si aeroporturi.
(4) La solicitarea comandantilor bazelor aeriene sau a directorilor generali ai aeroporturilor civile
organele
Ministerului de Interne vor participa la indeplinirea masurilor prevazute la alin. (3) lit. a) si b).
SECTIUNEA a 4-a - Competentele privind aprobarea executarii masurilor impotriva aeronavelor
care utilizeaza neautorizat spatiul aerian al Romaniei

Art. 17. Dreptul de a ordona sau de a aproba masurile prevazute la art. 8 lit. a)-c) il au sefii
structurilor stabilite de Ministerul Apararii Nationale.

Art. 18. Dreptul de a ordona sau de a aproba executarea focului de avertisment de catre
aeronavele interceptoare, executarea focului de nimicire de catre aeronavele interceptoare si de
catre mijloacele terestre de aparare aeriana il are ministrul apararii nationale.

Art. 19. In scopul executarii in siguranta a zborurilor, pe timpul aplicarii masurilor prevazute la art.
8, Statul Major General poate da dispozitii de deviere sau chiar de oprire temporara a tuturor
zborurilor intr-o anumita zona sau in intregul spatiu aerian al Romaniei.

Art. 20. Transmiterea datelor, dispozitiilor si ordinelor cu privire la clarificarea situatiei aeriene si
actiunile impotriva aeronavelor care utilizeaza neautorizat spatiul aerian al Romaniei au prioritate in
toate sistemele de comunicatii nationale.

Art. 21.
(1) Datele obtinute, demersurile facute, dispozitiile si ordinele date cu privire la aeronava care
utilizeaza neautorizat spatiul aerian al Romaniei vor fi inregistrate folosindu-se aparatura specifica
din dotare sau vor fi consemnate si pastrate pana la finalizarea cercetarii evenimentului.
(2) Aceste date vor fi puse la dispozitie organelor de cercetare, cu respectarea prevederilor legale
in vigoare.
(3) Distrugerea, falsificarea sau divulgarea catre institutii sau persoane neautorizate a datelor
prevazute la alin. (1) se pedepseste conform legii.

CAPITOLUL III - Dispozitii finale

Art. 22. Prezenta lege intra in vigoare la 60 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I.

Art. 23. In termen de 30 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, Ministerul Apararii Nationale impreuna cu Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si
Locuintei, Ministerul de Interne si Serviciul Roman de Informatii vor emite dispozitii comune
privind aplicarea prezentei legi.

- 21 -
Art. 24. Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Decretul Consiliului de Stat al
Republicii Socialiste Romania nr. 416 din 5 decembrie 1979 privind modul de actiune impotriva
aeronavelor infractoare la regimul de zbor in spatiul aerian al Republicii Socialiste Romania,
publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 95 din 7 decembrie 1979, precum si orice alte dispozitii
contrare.

2.4.3 Fortele Navale

Organizarea fortelor navale:

STATUL MAJOR AL FORTELOR NAVALE

      COMANDAMENTUL OPERATIONAL NAVAL
       COMPONENTA MARITIMA
          Fregate tip 22
          Fregata "Marasesti"
          Divizionul 150 rachete navale
          Divizionul 50 corvete
          Divizionul de nave minare - deminare
          Batalionul 307 infanterie marina
          Batalionul 110 transmisiuni
       COMPONENTA FLUVIALA
          Divizionul 67 nave purtatoare de artilerie
          Divizionul 88 vedete fluviale
    UNITATI SUBORDONATE           
       Centrul de scafandri
       Directia hidrografica maritima
       Centrul radioelectronic si observare "Callatis"
       Baza navala
       Academia Navala "Mircea cel Batran"
          Nava scoala "Mircea"
          Scoala militara de maistri a Fortelor Navale "Amiral I. Murgescu"
        Centrul de Informatica, Simulare si Evaluare
     Batalionul de stat major si deservire
       Muzeul Marinei
       Subunitati de asigurare

2.4.4 Directia Organizare, Personal si Mobilizare

a. Domenii de responsabilitate
- Participa la elaborarea proiectelor de acte normative si elaboreaza instructiuni, ordine si
dispozitii privind domeniile de activitate specifice;
- Coordoneaza iesirea din sistemul militar a cadrelor militare si personalului civil;
- Rezolva sarcinile repartizate pentru indeplinirea obiectivelor de parteneriat;
- Urmareste stadiul desfasurarii procesului de reforma si restructurare a sistemului militar privind
resursele umane (disponibilizari de personal, dinamica efectivelor pe categorii de militari etc.);

- 22 -
- Gestioneaza selectia si participarea la misiuni in strainatate, pregatirea prin cursuri in tara si
strainatate a personalului armatei si monitorizeaza utilizarea acestuia dupa absolvirea /incetarea
misiunii;
- Desfasoara programe de pregatire psihica a militarilor care participa la misiuni in afara
granitelor (ex.Kosovo, Afganistan, Irak);
- Intocmeste si inainteaza, in vederea avizarii de catre CSAT, propunerile privind completarea cu
militari in termen / militari cu termen redus si repartitia acestora la M.Ap.N., M.A.I. si S.R.I.;
- Organizeaza si conduce activitatile privind recrutarea si incorporarea militarilor in termen si a
militarilor cu termen redus;
- Coordoneaza activitatile privind incadrarea functiilor de militari angajati pe baza de contract de
catre categoriile de forte ale armatei;
- Gestioneaza resursele umane pentru completarea structurilor militare pe timpul ridicarii
graduale a capacitatii de lupta si a mobilizarii;
- Elaboreaza cerintele pentru planul de mobilizare a economiei nationale, precum si a celor pentru
rechizitii si prestari de servicii in interes public;
- Investigheaza fenomenele si procesele sociale din armata;
- Studiaza raporturile sociale dintre armata si societate.

b. Documente de interes public

- Strategia de securitate nationala a Romaniei;
- Strategia militara a Romaniei;
- Legea nr. 45/1994 a apararii nationale a Romaniei, cu modificarile si completarile ulterioare;
- Legea nr. 46/1996 privind pregatirea populatiei pentru aparare;
- Legea nr.477/2003 privind pregatirea economiei nationale si a teritoriului pentru aparare;
- Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificarile si completarile ulterioare;
- Legea nr.132/1997 privind rechizitiile de bunuri si prestarile de servicii in interes public;
- Legea nr.138/1999 privind sistemul de salarizare a cadrelor militare si salariatilor civili din
Ministerul Apararii Nationale;
- Legea nr.164/2001 privind pensiile militare de stat;
- Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.14/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului
Apararii Nationale, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 389 / 2001;
- Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate;
- Hotararea Guvernului nr. 582/2001 pentru aprobarea Ghidului Carierei Militare;
- Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1194/1996 referitoare la atributiile agentilor economici,
institutiilor publice si autoritatilor administratiei publice privind recrutarea, incorporarea si
evidenta militara ;
- Hotararea Guvernului Romaniei nr. 618 din 06.10.1997 privind modul de executare a serviciului
utilitar alternativ ;
- Legea nr. 42 / 2004 privind participarea fortelor armate la misiuni in afara teritoriului statului
roman ;
- Hotararea Guvernului Romaniei nr. 338 /2002 pentru asigurarea fortei de munca necesare la
mobilizare si pe timp de razboi cu personal cu obligatii militare ;
- Legea nr. 195 /2000 privind organizarea si functionarea clerului militar.

2.4.5 Directia Planificare Strategica

a. Domenii de responsabilitate
J5 - Directia Planificare Strategica e ste structura specializata a Statului Major General destinata:
 evaluarii mediului de securitate;
 fundamentarii, independent sau in colaborare cu alte structuri abilitate militare si civile, a
prognozelor (viziunilor) strategice, a scenariilor si planurilor strategice;
 fundamentarii Strategiei Militare a Romaniei;

- 23 -
  proiectarii cerintelor operationale si structurii de forte a Armatei Romaniei;
 coordonarii activitatii de cooperare civili - militari la nivelul Statului Major General;
 gestionarii problematicii relatiilor militare internationale a Statului Major General, a
relatiilor militare bilaterale cu tarile NATO, non-NATO si partenere;
 consilierii sefului Statului Major General in problematica planificarii strategice; Elaborarii
de studii in problematica planificarii strategice la nivelul Statului Major al Armatei
Romaniei.

b. Structura
 Serviciul Strategii de Aparare:
 Biroul evaluare Medii de securitate
 Biroul scenarii si planuri strategice
 Biroul politici si strategii
 Biroul cerinte operationale si proiectia fortei
 Biroul cooperare civili-militari
 Biroul Analiza coordonare programe
 Biroul secretariat si registratura
 Compartiment juridic
 Redactia revistei "Gandirea Militara Romaneasca" - in coordonare

c. Istoric
Infiintarea, organizarea si functionarea Directiei Planificare Strategica este reglementata
prin Ordinul Ministrului Apararii Nationale nr. M 28 din 25.04.1997, aprobat prin Hotararea de
Guvern nr.110 din 14.04.1997. Structura a intrat in vigoare pe 30.04.1997 cu denumirea Directia
Planificare Strategica si Controlul Armamentelor.
Reglementarea functionarii directiei si a unor modificari structurale s-a facut pe baza ordinelor
sefului Statului Major General, respectiv prin ordonante de guvern aprobate prin legi privind
organizarea si functionarea Ministerului Apararii Nationale.
Provizoriu, in perioada 15.09.2003-01.03.2004, directia a purtat numele de Directia Planificare
Strategica si Instructie (adoptata in baza HG nr.1612/2003 pentru modificarea anexei nr.1 din
Hotararea Guvernului nr.0217/2001 privind structura MApN).
Incepand cu 01.03.2004 denumirea directiei este "J5 - Directia Planificare Strategica"

d. Documente elaborate si gestionate:

STRATEGIA MILITARA A ROMANIEI

Este documentul de baza al armatei, care cuprinde obiectivele si optiunile fundamentale privind
indeplinirea, prin mijloace si cai de actiune militara, a politicii de aparare a statului roman.
Are la baza Strategia de Securitate Nationala a Romaniei si Carta Alba a Securitatii Nationale si
Apararii elaborata de Guvern.
Este realizata de J5 si semnata de catre ministrul Apararii Nationale si seful Statului Major
General.

VIZIUNEA STRATEGICA 2010

Evidentiaza evolutia si impactul fenomenelor politico-militare asupra mediului de securitate.
Identifica unele din caracteristicile viitoarelor conflicte / razboaie armate.
Prezinta noile concepte operationale si strategice.
Indica rolul factorului uman.
Dezvolta, pe termen mediu, Strategia Militara a Romaniei, proiectand dominantele care vor marca
eforturile Armatei noastre, pana la sfarsitul primului deceniu al secolului al XXI-lea si directiile pe
care acestea vor fi concentrate.

DISPOZITIA DE PLANIFICARE STRATEGICA A STATULUI MAJOR GENERAL

- 24 -
Este elaborata de J5 si semnata de seful Statului Major General.
Este principalul document de planificare al Statului Major General pentru elaborarea planurilor
strategice si operative de intrebuintare a fortelor armate, a programelor de restructurare si
modernizare a acestora in scopul realizarii resursei optime de aparare a tarii.

MANUALUL CIMIC
TACTICI, TEHNICI, PROCEDURI PE LINIE CIMIC (in curs de elaborare)
Sunt elaborate de J5 si aprobate de seful Statului Major General. Acestea abordeaza problematica
activitatii privind cooperarea civili-militari in timp de pace, in situatiile de raspuns la crize,
asigurand cadrul normativ de pregatire si actiune al structurilor CIMIC din Armata Romaniei.

Alte documente elaborate in cadrul Directiei Planificare Strategica:

01. Studii privind fenomenele politico-militare si militare din spatiul de interes strategic al Aliantei
si al Romaniei;
02. Evaluarea strategica a mediului de securitate;
03. Propunerile Statului Major General privind "Strategia de securitate nationala" si "Carta Alba a
securitatii si apararii nationale a Guvernului;"
04. "Planul Capacitatilor Strategice Intrunite;"
05. Scenarii si planuri strategice probabile in care armata Romaniei isi va indeplini misiunile;
06. Politici si strategii in domeniul apararii armate a Romaniei si al pregatirii Armatei Romaniei in
vederea respingerii unei agresiuni si gestionarii situatiilor de criza;
07. Cerintele operationale pentru Armata Romaniei;
08. Proiectiile structurii de forte a Armatei Romaniei;
09. Conceptia organizarii si desfasurarii cooperarii civili - militari (CIMIC), in timp de pace, in
situatii de criza si la razboi;
10. "Doctrina CIMIC";
11. Planurile de implementare a obiectivelor pe linie CIMIC;
12. Baza de date cu organizatiile neguvernamentale si internationale care isi desfasoara
activitatea pe teritoriul Romaniei;
13. Baza de date privind "Studiul de regiune" din perspectiva CIMIC in zona de interes a
Romaniei;
14. Planul de relatii militare internationale al Statului major General;
15. Studii, prognoze si evaluari ale relatiilor militare internationale.

2.4.6 Comandamentul 2 Operational Intrunit

a. Rolul comandamentului: conducerea operatiilor intrunite de nivel operativ.

b. Misiunile comandamentului:

 Asigura conducerea structurilor militare din Fortele Active ale Armatei si a altor elemente
care participa la actiuni militare intrunite in situatii de criza majora si pe timp de razboi;
 Exercita comanda si controlul operational al efectivelor participante la operatii
multinationale in afara teritoriului national;
 Organizeaza si conduce exercitii nationale si multinationale de tip intrunit.

c. Istoric:
Comandamentul 2 Operational Intrunit "Maresal Alexandru Averescu" este purtatorul
traditiei Armatei a 2-a, care a luat fiinta in timpul primului razboi mondial, participand la acesta,
precum si la al doilea razboi mondial.
In baza ordinului nr. 40 al Marelui Cartier General din 15 august 1916, Armata a 2-a ia fiinta la
data de 18 august 1916.

- 25 -
Militarii Armatei a 2-a participa la actiunile de lupta din primul razboi mondial de pe frontul
Carpatilor, din anul 1916.
Armatei a 2-a ii revine dificila si onoranta sarcina de a INTRA IN ISTORIE si de a participa la
marea ofensiva de la Marasti si la aprigele inclestari in operatia de la Oituz din vara anului 1917.
La 1 august 1918, Armata a 2-a primeste ordin de demobilizare.
In timpul celui de-al doilea razboi mondial, Armata a 2-a participa la actiuni de lupta, atat pe
timpul campaniei din est, cat si celei din vest.
In iunie 1947 a fost creata Regiunea a II-a Militara, cu comandamentul la Bucuresti. La 5 aprilie
1960, aceasta s-a desfiintat, luand fiinta Comandamentul Armatei a 2-a.

d. Alte date importante:

1980: Comandamentul Armatei a 2-a a fost mutat la Buzau;

2000: Comandamentul Armatei a 2-a a fost restructurat, devenind Comandamentul 2
Operational Intrunit;
2001: Comandamentul 2 Operational Intrunit devine Comandament Operational;
2003: Comandamentul Operational redevine Comandament Operational Intrunit "Maresal
Alexandru Averescu": - nivel corp de armata (***).

2.4.7 Comandamentul Logistic Intrunit

a. Domenii de activitate:

APROVIZIONARE
 Organizarea si realizarea aprovizionarii cu bunuri materiale din cele cinci clase de
aprovizionare, comune categoriilor de forte, conform competentelor;
 Cunoasterea in permanenta a necesarului existentului si deficitului in tehnica si materiale ale
tuturor categoriilor de forte;
 Efectuarea receptiilor materialelor din punct de vedere cantitativ si calitativ;
 Asigurarea stocurilor strategice de materiale comune categoriilor de forte ale armatei;
conservarea, preschimbarea si distribuirea materialelor;
 Managementul distributiei materialelor pentru forte in teritoriu;
 Managementul distributiei materialelor pentru teatru de actiuni militare in afara teritoriului
national;
 Sustinerea logistica a organelor centrale ale Ministerului Apararii Nationale;

TRANSPORT SI PAZA TRANSPORTURI MILITARE

 Planificarea transporturilor militare;
 Organizarea transporturilor militare;
 Stabilirea mijloacelor de transport pentru distributia materialelor;
 Monitorizarea transporturilor militare si a cailor de comunicatii;
 Emiterea documentelor de transport;
 Elaborarea documentelor de tranzitare a teritoriului altor state;
 Prin Brigada 122 Logistica se desfasoara:

- asigura cu autovehicule nevoile de transport ale instantelor militare, Comenduirii

Garnizoanei Bucuresti, Spitalului Militar Central, precum si alte unitati si formatiuni
din Garnizoana Bucuresti;
- executa receptia si rodajul autovehiculelor de oras, microbuzelor, autobuzelor si
autospecialelor ce intra in dotare;

- 26 -
 - asigura cu autovehicule nevoile de transport ale Ministerului Apararii Nationale si
ale structurilor subordonate acestuia;
- asigura cu autovehicule, tehnica si materiale misiunile militare ale Ministerului
Apararii Nationale aflate la post la organismele internationale;
- asigura deplasarea pe teritoriul Romaniei a delegatiilor straine precum si pe
teritoriul altor state a delegatiilor romane la nivelul ministrului apararii nationale si
directiile subordonate acestuia, departamentelor si organelor centrale, Statului
Major General, directiilor si unitatilor subordonate;
- asigura paza transporturilor auto sau pe cai ferate cu militari pregatiti;
- executa misiuni de paza transport pentru exercitiile multinationale ce se desfasoara
pe teritoriul Romaniei.

MENTENANTA
 Organizarea activitatii specifice de intretinere tehnica ;
 Repunerea tehnicii in stare de functionare;
 Mentinerea la nivel operational a tuturor categoriilor de tehnica, armament si munitie
apartinand unitatilor prin:
-mentenanta preventiva;
-mentenanta corectiva;
-mentenanta complexa.
 Prin centrele mentenanta tehnica speciala se asigura:
- repararea si modernizarea transportoarelor amfibii blindate;
- repararea si modernizarea armamentului si aparaturii artileristice;
- repararea stabilizatoarelor, sistemelor de conducere a focului, instalatiilor de lansare;
- repararea echipamentului si aparaturii NBC;
- repararea si pregatirea tehnicii militare ce participa la misiunile internationale, parade si
alte actiuni ordonate;
- repararea si fabricarea subansamblurilor si pieselor de schimb pentru fondul centralizat;
- asimilarea de produse, subansambluri si piese de schimb necesare in procesul de
productie si instructie;
- efectuarea inspectiilor tehnice si executarea reparatiilor la tehnica de transport auto
pentru unitatile arondate;
- acordarea asistentei tehnice de specialitate si punerea in stare de operativitate a
tehnicii la cererea unitatilor militare;
- lucrari de reparatii si alte prestari de servicii pentru beneficiari din afara Ministerului
Apararii Nationale.
 prin Brigada 122 Logistica se desfasoara:
- reparatii si intretineri tehnice la autoturismele de oras si de teren, autocamioane,
autobuze, motoare singulare, utilaje de atelier si parc, tehnica de resortul hranei si PSI,
compresoare de inalta presiune, aparatura audio-video si calculatoare pentru tehnica din
Comandamentul Logistic Intrunit si Statul Major General;
- reconditionari piese de schimb si subansamble pentru tehnica ce se repara in unitate si
pentru alti beneficiari;
- fabricarea de piese de schimb si subansamble pentru tehnica BAT;
- realizarea modernizarii de tehnica.

MUNITII SI EXPLOZIVI

 Testarea, evaluarea, stabilirea si urmarirea evolutiei starii tehnice a munitiilor si explozivilor;

 Evidenta statistica si asigurarea cu munitii si explozivi a categoriilor de forte armatei;
 Managementul activitatilor specifice cu materiale clasa V din unitatile subordonate
Comandamentului Logistic Intrunit;

- 27 -
 Coordonarea, indrumarea, actualizarea si exploatarea sistemului informatic de evidenta
calitativa si statistica a munitiilor;
 Urmarirea comportarii in exploatare si depozitare a materialelor de clasa V;
 Managementul activitatii de paletizare, containerizare, mecanizare in unitatile subordonate
Comandamentului Logistic Intrunit;
 Managementul reparatiilor capitale, delaborarilor si distrugerilor a munitiilor, explozivilor si
elementelor de munitii;
 Expertizarea prin trageri, caracteristicile tehnice ale sistemelor de armament care au suferit
reparatii capitale;
 Supunerea la probele de omologare si anduranta a armamentului nou;
 Experimentarea aparaturii de artilerie;
 Verificarea prin trageri a caracteristicilor tehnice ale loturilor de munitii aflate in depozitare la
limita duratei de serviciu;
 Supunerea la probele de omologare a munitiei aflata in stadiul de fabricatie - seria 0;
 Se experimenteaza munitie aflata in stadiul de prototip.

DISTRUGERI SI DELABORARI

 Primirea, receptia, transportul si depozitarea in conditii regulamentare a munitiilor si

elementelor de munitii periculoase;
 Dezmembrarea, delaborarea si distrugerea munitiilor si elementelor de munitii periculoase;
 Executarea si verificarea pregatirii personalului participant la activitatile de distrugeri si
delaborari;
 Asigurarea pazei si securitatii obiectivului.

INTENDENTA

 Asigurarea unitatilor subordonate si categoriilor de forte ale armatei cu echipamente din clasa
II, I de aprovizionare;
 Evidenta nominala si statistica a tehnicii si materialelor de resortul echipamentului, pe linia
tuturor armelor, depozitarea, intretinerea si preschimbarea articolelor din subclasa specifica;
 Fundamentarea necesarului de fonduri si urmarirea cheltuirii eficiente a sumelor alocate
pentru echiparea si dotarea armatei cu materiale de resortul echipamentului;
 Scoaterea din functiune, declasarea, casarea si valorificarea echipamentelor din domeniul de
competenta, din unitatile subordonate;
 Stabilirea necesarului, deficitului si excedentului la materialele din clasa I de aprovizionare;
 Fundamentarea de fonduri financiare pentru achizitia de bunuri materiale deficitare;
 stabilirea valorii financiare a normelor de hrana;
 Prin depozitele subordonate se desfasoara:
- centralizarea cererilor de materiale si produse si stabilirea necesarului de articole de
echipament, produse agroalimentare si materiale de resort,
- primirea si receptionarea bunurilor materiale primite de la agentii economici cat si de la
unitatile militare,
- organizarea distributiei de bunuri materiale, din competanta sa, pentru unitatile militare
din zona de responsabilitate, functie de existentul din depozite si deficitele raportate in
situatiile informative si comparative,
- efectueaza egalari de bunuri materiale intre unitatile din raza de asigurare si retrage de
la acestea materialele excedentare,
- urmareste respectarea regulilor privind depozitarea, conservarea si intretinerea
materialelor si produselor de resortul intendentei,

- 28 -
 - executa preschimbarea articolelor de echipament, produselor agroalimentare si
materialelor de resort de la stoc.

MATERIALE TEHNICE, GENIU

 Gestionarea activitatii de depozitare a rezervei strategice de tehnica si materiale de resortul

geniu;
 Gestioneaza activitatea de depozitare a rezervei strategice de munitii, explozivi si mijloace de
darea focului de resortul geniu;
 Organizeaza, planifica si conduce activitatea de preschimbare a bunurilor materiale de geniu
in cadrul termenelor de valabilitate;
 Organizeaza, planifica si conduce activitatile de control tehnic anual al munitiilor de geniu in
vederea asigurarii unei stari tehnice si de intretinere regulamentare;
 Desfasoara activitatea de prelevare si verificare prin analize fizico-chimice si explozii a
munitiilor de geniu;
 Distrugerea si delaborarea munitiei de geniu cu durata de serviciu indeplinita.

MATERIALE COMUNE

 Asigurarea unitatilor subordonate si categoriilor de forte ale armatei cu echipamente din

subclasa II, III de aprovizionare;
 Evidenta nominala si statistica a tehnicii de blindate, automobile si tractoare si a
autospecialelor, pe linia tuturor armelor, depozitarea, intretinerea si preschimbarea
echipamentelor din subclasa specificata;
 Inmatricularea si radierea autovehiculelor intrate, respectiv scoase din inzestrarea
Ministerului Apararii Nationale;
 Prin Brigada 122 Logistica se desfasoara:
- asigura depozitarea si aprovizionarea cu diferite categorii de tehnica si materiale a
organelor centrale ale Ministerului Apararii Nationale;
- participa la asigurarea logistica a numeroase misiuni internationale.

CARBURANTI-LUBRIFIANTI

 Executa misiuni specifice: primire, depozitare, control, distribuire, transport C.L. si lichide
speciale, combustibil pentru incalzire, materiale si tehnica de resort C.L.;
 Asigura mentenanta tehnicii de logistica, partea speciala (autocisterne C.L. sau apa,
motopompe, cuptoare, brutarii, bucatarii rulante de campanie, autolaboratoare, s.a.)
 Realizeaza verificarea metrologica a rezervoarelor C.L. si C.L.U., seturi de masuri, pompe de
distributie, mijloace de masurarea presiunilor;
 Realizeaza verificari metrologice la autocisterne si elibereaza certificate de calibrare la
acestea;
 Are in compunere singura subunitate din Ministerul Apararii Nationale de conducte magistrale
de campanie, similara cu cele din tarile membre NATO.

CAI FERATE SI DRUMURI

 Organizeaza si desfasoara activitatea de depozitare a tehnicii si materialelor specifice;

 Pregatirea efectivelor in specialitatea cai ferate, constructia, intretinerea si repararea liniilor,
instalatiilor de cai ferate, apartinand Ministerului Apararii Nationale;

- 29 -
 Intervine oportun cu efective si tehnica in caz de cutremure, dezastre ecologice,
hidrometeorologice sau tehnologice, pentru limitarea efectelor acestora;
 Executa transporturi feroviare cu delegatii straine si cu demnitari ai tarii noastre.

INVATAMANT DE FORMARE

 Formarea si specializarea cadrelor de logistica;

 Asigurarea resurselor materiale, umane, financiare si de alta natura necesare organizarii si
desfasurarii procesului de invatamant de specialitate;
 Gestionarea activitatii de elaborare a doctrinelor, manualelor, regulamentelor militare si
actelor normative;
 Organizarea activitatii de acordare/mentinere/retragere a titlului de specialist de clasa;
 Formarea ofiterilor, subofiterilor si gradatilor in rezerva, din arma logistica.

INVATARE LIMBI STRAINE

 Centrul secundar de invatarea limbii engleze, asigura instruirea lingvistica a personalului

militar din structurile subordonate Comandamentului Logistic Intrunit.

INSTRUIRE MILITARI IN TERMEN SI MILITARI CU TERMEN REDUS

 Asigurarea si desfasurarea pregatirii militarilor cu termen redus si militarilor in termen, anual

Brigada 122 Logistica instruind centalizat peste 1000 MT, in cele trei serii de instructie;
 Executa paza si apararea localurilor Ministerului Apararii Nationale si a altor obiective de
importanta nationala din garnizoana Bucuresti;
 Executa controlul tehnic antiterorist la sediul Ministerului Apararii Nationale.

ACHIZITII

 Investigarea posibilitatilor economice, identificarea si unificarea furnizorilor potentiali de

tehnica, produse si materiale comune categoriilor de forte ale armatei si perfectionarea
achizitiilor;
 Organizeaza si desfasoara proceduri de achizitii si perfectarea contractelor;
 Urmareste evolutia preturilor si negocierea acestora;
 Achizitia bunurilor contractuale, urmarirea realizarii contractelor si solutionarea litigiilor
aparute in derularea contractelor.

VALORIFICAREA BUNURILOR DEVENITE EXCEDENTARE CA URMARE A

RESTRUCTURARII FORTELOR ARMATE

 Asigurarea respectarii legislatiei in vigoare de catre unitatile subordonate si cele ale

categoriilor de forte ale armatei;
 Centralizarea bunurilor ce se valorifica din unitatile subordonate si din unitatile militare
apartinand tuturor categoriilor de forte ale armatei si evaluarea lor;
 Desfasurarea procedurilor legale de valorificare;
 Facturarea, incasarea contravalorii acestora, predarea bunurilor si efectuarea operatiunilor
legale de scoatere din gestiune.

- 30 -
b. Domenii de compententa
 
 Realizarea asigurarii cu materiale comune a categoriilor de forte ale armatei,
comandamentelor si directiilor centrale in timp de pace, in situatii de criza, criza majora si la
razboi;
 Realizarea managementului tuturor claselor de materiale din armata si managementului
distributiilor pentru materialele din competenta sa de aprovizionare, prin Centrul de
Management al Materialelor si Centrul de Management al Distributiilor Materialelor;
 Sprijinul logistic al fortelor armate in situatii de criza majora si la razboi, precum si al celor
care desfasoara actiuni militare in teatrul de operatii in timp de pace, in afara teritoriului
national;
 Gestionarea stocurilor strategice si operative pentru intreaga structura de forte;
 Organizarea, conducerea si executia activitatilor de colectare si valorificare a bunurilor
materiale, tehnicii si echipamentelor scoase din functiune si a celor excedentare din Ministerul
Apararii Nationale;
 Coordonarea activitatilor tehnice din depozitele si formatiunile subordonate;
 Planificarea, programarea si bugetarea Programului "Sprijin Logistic", organizarea si
conducerea activitatilor financiar contabile;
 Elaborarea proiectelor de regulamente si acte normative in domeniul logistic;
 Coordonarea activitatii de comunicatii, informatizare si automatizare a conducerii
comandamentului si structurilor subordonate, conform conceptiei Statului Major General;
 Realizarea sprijinului logistic al fortelor proprii dislocate in teatrele de actiuni militare precum
si a fortelor aliate, la cerere, participante la apararea colectiva in sistemele de alianta militara
sau actiunii privind mentinerea sau restabilirea pacii;
 Valorificarea bunurilor materiale aflate in administrarea Ministerului Apararii Nationale;
 Realizarea cooperarii in domeniul logistic cu structuri sau agentii similare din cadrul O.N.U.,
U.E. si O.S.C.E;
 Managementul formarii, perfectionarii si specializarii personalului armatei in domeniul logistic,
al educatiei fizice militare si sportului precum si instruirii lingvistice;
 Organizarea activitatii de mentenanta a tehnicii si materialelor;
 Fundamentarea necesarului de fonduri si urmarirea cheltuirii eficiente a sumelor alocate;
 Managementul distributiei materialelor pentru forte in teritoriu si pentru teatru de actiuni
militare in afara teritoriului national;
 Managementul transporturilor militare;
 Intocmirea programelor / subprogramelor anuale ale achizitiilor publice in baza planurilor de
aprovizionare si a solicitarilor directorilor de programe;
 Organizarea si desfasurarea procedurilor de achizitii, perfectarea contractelor.

c. Proiecte:

 Continuarea procesului de modernizare a structurilor operationale ale comandamentului si

structurilor subordonate pentru realizarea obiectivelor si cerintelor ciclului IV MAP cu referire
la sustinerea logistica a fortelor in teatrele de actiuni militare si modernizarea
echipamentelor;
 Achizitionarea si inzestrarea cu autocamioane de transport mediu, autobuze, microbuze si
autoturisme de teren pentru completarea deficitelor la aceste categorii de tehnica;
 Achizitionarea unor debitmetre omologate si verificate metrologic pentru efectuarea
masuratorilor la produsele petroliere;

- 31 -
 Continuarea amenajarii corpurilor de paza, punctelor de control si pavilioanelor
administrative, modernizarea si igienizarea blocurilor alimentare, achizitionarea de boilere
electrice si minicentrale de combustibil solid, executarea reparatiilor la spatiile de depozitare
si imprejmuirile din structurile subordonate;
 Analizarea propunerilor inaintate la Consiliul de Supraveghere a Cerintelor referitoare la
programele de inzestrare privind containerizarea, paletizarea si mecanizarea stocurilor de
materiale, asigurarea cu mijloace si echipament de transport si constituirea stocurilor;
 Achizitionarea unor echipamente de comunicatii digitale, centre RTP si statii cu salt de
frecventa pentru conectarea comandamentului si structurilor subordonate la retelele militare
nationale de comunicatii;
 Implementarea sistemului informatic logistic cu sprijinul partenerului american;
 Continuarea procesului de trecere la sistemul de codificare tip NATO;
 Realizarea retelelor locale de calculatoare in toate structurile subordonate conectate la
Intranetul Militar prin RTP / STAR;
 Intensificarea eforturilor de realizare a capabilitatilor pentru Sprijinul Natiunii Gazda prin
operationalizarea capacitatilor dislocabile stabilite;
 Finalizarea studiului pentru modificarea normelor de hrana rece si igiena personala pentru
efectivele participante la misiuni internationale;
 Perfectionarea colaborarii cu Comandamentul 2 Operational Intrunit prin desfasurarea in
comun a aplicatiilor si exercitiilor tactice planificate;
 Continuarea procesului de creare a unor depozite mixte care sa corespunda cerintelor de
interoperabilitate.

2.4.8 Arhivele Militare Romane

Acest departament este constituit din arhive fizice (microfilme si dosare) depozitate pentru
cercetari / documentatie

 peste 500 de benzi magnetice cu:

- amintiri despre al doilea razboi mondial;
- razboiul din Spania;
- evenimentele din 1907;
- congrese ale formatiunilor politice;
- grevele petrolistilor din Valea Prahovei 1932-1933;
- grevele ceferistilor de la Grivita 1931-1933;
- grupul de partizani Carpati, etc

 peste 1000 de filme de instructie;

 peste 300 de filme documentare cu marturii din al II-lea razboi mondial;
 vizitele unor delegatii straine in Romania;
 selectiuni din programul formatiunilor artistice ale armatei;
 parada trupelor;
 jurnale militare romane si straine, etc.
 evenimente: momente semnificative istorico-militare;
 imagini reflectand diverse activitati militare;
 activitati de pregatire: aplicatii, pregatire de lupta si politica, festivitati depuneri juramint
militar, decorari invatamint militar;
 arme - specialitati;
 eroi, personalitati, portrete;
 monumente si insemne funerare;

- 32 -
2.5 Inspectoratul Ministerului Apararii Nationale

Este structura prin care ministrul apararii nationale isi exercita atributiile specifice de
control si evaluare a activitatilor desfasurate in armata. Inspectoratul organizeaza si conduce
activitatile de protectie a muncii si a mediului, de supraveghere tehnica si de metrologie.
Inspectoratul este condus de inspectorul general, numit prin ordin al ministrului apararii
nationale.

a. Structura organizatorica:

 Inspector General
 Inspectori sefi pentru controlul si evaluarea starii armatei
 Inspector sef pentru Protectia Mediului si a Muncii
 Inspector sef pentru Verificarea Legalitatii
 Inspector sef pentru Administratie

b. Atributii si misiuni:

Misiune generala: Inspectoratul Ministerului Apararii Nationale este structura centrala

specializata, prin care ministrul apararii nationale isi exercita atributiile specifice de control si
evaluare a activitatilor desfasurate in armata, in domeniile conducerii administrative si
operationale.
Potrivit misiunii generale si domeniilor de competenta, Inspectoratul Ministerului Apararii
Nationale indeplineste urmatoarele atributii:

In domeniul controlului si evaluarii sistemice a starii organismului militar national

 Elaboreaza cadrul normativ general privind exercitarea controlului in Armata Romaniei si

urmareste respectarea acestuia in armata;
 Intocmeste si prezinta spre aprobare ministrului apararii nationale "Planul de control al
Ministerului Apararii Nationale";
 Planifica, organizeaza si desfasoara controlul general al ministrului apararii nationale si
inspectiile ordonate de catre acesta, in comandamente si mari unitati;
 Controleaza periodic, si determina capacitatea operationala a marilor unitati din
compunerea fortelor active.

Logistica activitatilor din armata

 Monitorizeaza compatibilitatile dintre "Programele de constituire, modernizare si pregatire

a fortelor" cu Programele de inzestrare";
 Analizeaza si evalueaza, in faza de proiect si pe timpul derularii, programele de inzestrare
cu echipamente si produse pentru armata;
 Evalueaza stadiul de proiectare, realizare si finalizare a programelor de operationalizare a
conceptiei sistemului logistic in armata;
 In cadrul controalelor generale si inspectiilor sau potrivit propriei planificari, verifica si
evalueaza realizarea suportului logistic pentru activitatile desfasurate in armata;
 Analizeaza periodic compatibilitatea programelor de cercetare stiintifica militara, in
domeniul echipamentelor si produselor specifice, cu programele de inzestrare, in faza de
initiere precum si in derularea lor sub aspectul respectarii caietelor de sarcini.

In domeniul protectiei mediului, muncii, supraveghere tehnica si metrologica legala

- 33 -
  Organizeaza, coordoneaza si indruma din punct de vedere metodologic, activitatile de
protectia mediului si a muncii, de supraveghere tehnica a instalatiilor si de metrologie
desfasurate in armata;
 Controleaza si evalueaza activitatile de protectia mediului si a muncii, de supraveghere
tehnica a instalatiilor si de metrologie legala, in vederea asigurarii aplicarii in armata a
legislatiei nationale si internationale in domeniu;
 Dezvolta relatii cu organismele nationale si internationale privind protectia mediului si a
muncii in domeniul militar, pentru armonizarea legislatiei si a actelor normative specifice
utilizate in armata, organizeaza activitati de specialitate pentru rezolvarea problemelor de
interes comun;
 Expertizeaza si face propuneri pentru avizarea de acte normative privind protectia
mediului si a muncii ce urmeaza a fi aprobate de catre ministrul apararii nationale;
 Cerceteaza - verifica, sesizarile si reclamatiile adresate ministrului apararii nationale, care
vizeaza producerea unor accidente de mediu, munca sau incalcari ale legislatiei specifice,
in care sunt implicate structuri din Ministerul Apararii Nationale sau personal din armata;
 Editeaza si difuzeaza buletine informative si materiale de specialitate privind protectia
mediului si a muncii, supraveghere tehnica si metrologie legala in armata.

Verificarea insusirii si respectarii actelor normative specifice in armata

 Asigura consilierea juridica, pentru intreg personalul inspectoratului, pregatirea de

specialitate a activitatilor de control si inspectie;
 Verifica si evalueaza modul de respectare a legilor, ordinelor, regulamentelor,
instructiunilor si a celorlalte acte normative specifice armatei, pe timpul controalelor,
inspectiilor sau in cadrul unor activitati distincte;
 Avizeaza, sub aspect juridic, actele normative elaborate de inspectorat, in vederea
promovarii spre aprobare de catre ministrul apararii nationale;
 Organizeaza si desfasoara cercetarea si verificarea unor sesizari si reclamatii adresate
ministrului apararii nationale si prezinta acestuia, prin inspectorul general, concluziile si
propunerile de solutionare adecvate;
 Participa, la ordinul ministrului apararii nationale, cu experti in cadrul comisiilor mixte
guvernamentale in vederea cercetarii sau verificarii unor sesizari si reclamatii privind
respectarea legalitatii in care sunt implicate structuri si personal din armata.

2.6 Secretariat general

Conduce directiile si serviciile subordonate, coordoneaza directiile stabilite prin ordin al

ministrului apararii nationale si asigura realizarea lucrarilor de secretariat, administrative si de
protocol la nivelul Ministerului Apararii Nationale. Secretariatul General este condus de secretarul
general, care este functionar public, numit prin ordin al ministrului apararii nationale.

a. Rolul, misiunea, domeniile de competenta si atributiile Secretariatului General al

Ministerului Apararii Nationale

Revolutia din Decembrie 1989 a deschis calea pentru inscrierea Romaniei intr-un amplu
proces de reforma institutionala, ce a produs schimbari radicale in domeniul administratiei publice
centrale.
In acest sens, prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 43 din 30 ianuarie 1998, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei nr. 51 din 5 februarie 1998, s-a infiintat, in cadrul ministerelor,
functia de secretar general. Actul normativ prevedea ca numirea si eliberarea din functie a
secretarului general, precum si atributiile acestuia trebuiau stabilite prin ordin al ministrului.

- 34 -
Pentru indeplinirea prevederilor acestei hotarari, prin Ordinul ministrului de stat, ministrul apararii
nationale nr. M.P. 482 din 31 iulie 1998, s-a aprobat numirea secretarului general civil al
Ministerului Apararii Nationale si s-a dispus infiintarea Secretariatului General, ca structura
administrativa menita sa-l sprijine in realizarea competentelor sale functionale.
Organizarea si functionarea Secretariatului General sunt reglementate de Ordonanta de Urgenta
a Guvernului Romaniei nr.14/26.01.2001 privind functionarea Ministerului Apararii Nationale,
aprobata prin Legea nr.389/10.07.2001, publicata in Monitorul Oficial nr.663/23.11.2001 si
Hotararea de Guvern nr.1612 din 23.12.2003.
Secretariatul General al Ministerului Apararii Nationale conduce directiile si structurile
subordonate, coordoneaza directile centrale stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale si
asigura realizarea lucrarilor de secretariat, administrative si de protocol la nivelul ministerului.
Secretariatul General este condus de catre secretarul general, care este inalt functionar public.
Misiunea Secretariatului General este aceea de a asigura fluidizarea relatiilor si a circulatiei
documentelor la nivelul structurilor centrale ale Ministerului Apararii Nationale, intre minister si
autoritatile publice, gestionarea principalelor activitati planificate in Ministerul Apararii Nationale,
organizarea si desfasurarea activitatilor privind asistenta medicala, domeniile si infrastructurile din
Armata Romaniei, coordonarea managementului resurselor umane.
Secretariatul General isi exercita competentele in urmatoarele domenii:

 organizarea si desfasurarea activitatilor de secretariat si relatii cu publicul;

 organizarea, coordonarea si controlul sistemului de asistenta medicala;
 organizarea, coordonarea si controlul activitatilor de domenii si infrastructuri;
 organizarea si asigurarea asistentei medicale in domeniul aeronautic si spatial-militar;
 coordonarea managementului resurselor umane in Ministerul Apararii Nationale.

De la infiintarea Secretariatului General al Ministerului Apararii Nationale si pana in prezent

structura organizatorica s-a modificat pentru a raspunde noilor cerinte si misiuni, cea actuala fiind
prezentata in anexa nr. 1.
Secretariatul General are in subordine: Directia Medicala, Directia Domenii si Infrastructuri si
Institutul National de Medicina Aeronautica si Spatiala "General dr. av. Victor Anastasiu".
Secretarul general cordoneaza Directia Management Resurse Umane.
Potrivit misiunii generale si domeniilor de competenta, Secretariatul General indeplineste
urmatoarele atributii:

 asigura legatura cu organele de specialitate ale Secretariatului General al Guvernului

pentru rezolvarea sarcinilor ce revin Ministerului Apararii Nationale;
 centralizeaza documentele primite de la Secretariatul General al Guvernului pentru
sedintele Guvernului, identifica responsabilitatile ministerului, solicita puncte de vedere,
observatii si propuneri structurilor de specialitate privind proiectele de legi, ordonante,
hotarari ale Guvernului si pregateste mapa ministrului apararii nationale pentru
participarea la sedintele Guvernului;
 primeste, de la Secretariatul Genenral al Guvernului, Programul de Guvernare si sarcinile
reiesite in urma desfasurarii sedintelor Guvernului, selecteaza din acestea pe cele care
implica in modul de rezolvare Ministerul Apararii Nationale si le transmite structurilor de
specialitate pentru solutionare;
 intocmeste si inainteaza Secretariatului General al Guvernului informarile privind stadiul
indeplinirii sarcinilor;
 asigura legatura cu organele de specialitate ale Consiliului Suprem de Aparare a Tarii,
pentru rezolvarea sarcinilor ce revin Ministerului Apararii Nationale;
 solicita structurilor de specialitate materialele prevazute in Programul de activitate al
Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, le supune aprobarii ministrului apararii nationale si
le inainteaza Secretariatului Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;

- 35 -
  asigura, impreuna cu structurile de specialitate ale ministerului, pregatirea documentelor
necesare participarii ministrului apararii nationale la sedintele Consiliului Suprem de
Aparare a Tarii;
 primeste hotararile Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, transmite structurilor
responsabile sarcinile stabilite Ministerului Apararii Nationale si urmareste modul de
indeplinire a acestora;
 asigura expertizarea si pregatirea documentelor ce se inainteaza spre informare, analiza,
avizare sau aprobare ministrului de catre structurile Ministerului Apararii Nationale;
 elaboreaza sau colaboreaza cu structurile de specialitate ale ministerului in redactarea
proiectelor de ordine ale ministrului apararii nationale;
 editeaza Buletinul Informativ al Armatei, asigura tiparirea si difuzarea acestuia structurilor
interesate;
 asigura expertizarea actelor normative specifice, initiate de structurile ministerului, si le
supune aprobarii ministrului apararii nationale;
 ia in evidenta documentele inaintate prin Secretariatul General,identifica sarcinile si
termenele de solutionare si le transmite stucturilor carora le-au fost repartizate prin
rezolutii de catre ministrul apararii nationale;
 urmareste indeplinirea, la termenele stabilite, a ordinelor si dispozitiilor ministrului
apararii nationale de catre structurile carora le-au fost repartizate;
 monitorizeaza documentele ce contin sarcini de rezolvat cu termene;
 primeste, analizeaza si repartizeaza pentru solutionare, structurilor cu responsabilitati in
domeniu, rapoartele si memoriile adresate ministrului apararii nationale de cadre militare,
salariati civili, functionari publici, militari in termen si cetateni;
 primeste de la structurile specializate ale Ministerului Apararii Nationale rezultatele
analizelor sau cercetarilor efectuate privind modul de solutionare a rapoartelor si
memoriilor, verifica continutul si legalitatea solutiilor adoptate, dispune redactarea si
expedierea raspunsurilor catre autoritatile publice/persoanele fizice care au solicitat
aceasta;
 organizeaza, impreuna cu Cabinetul ministrului, activitatea de primire la raport si in
audienta de catre ministrul apararii nationale a cadrelor militare, salariatilor civili si
cetatenilor;
 coordoneaza planificarea activitatilor Ministerului Apararii Nationale, prin Planul Unic si
activitatile specifice Secretariatului General;
 informeaza pe ministrul apararii nationale si sefii structurilor centrale cu principalele
activitati ce se desfasoara in armata, lunar si saptamanal;
 participa la gestionarea unitara a activitatii de inspectii si controale impreuna cu
Inspectoratul Ministerului Apararii Nationale;
 asigura securitatea documentelor ce se promoveaza la ministrul apararii nationale si
realizeaza selectarea, categorisirea si arhivarea acestora, conform instructiunilor in
vigoare;
 asigura desfasurarea activitatilor privind relatiile internationale pentru Secretariatul
General si coordoneaza aceasta activitate pentru structurile subordonate.

b. Conducerea :

 GEORGETA GAVRILA - secretar general al Ministerului Apararii Nationale.

 Colonel MIRCEA SORIN - DRUC - secretar general adjunct al Ministerului Apararii
Nationale.
 ANTON MERSCHI - secretar general adjunct al Ministerului Apararii Nationale.
 responsabil cu difuzarea informatiilor publice - colonel MIHAIL MATEI

c. Sursele financiare, bugetul si bilantul contabil

- 36 -
Sursele financiare ale Secretariatului General sunt asigurate de catre Directia Financiar-Contabila.

d. Programe, planuri si strategii

La nivelul Ministerului Apararii Nationale, Secretariatul General gestioneaza urmatoarele
programe, planuri si strategii:

 Programul "Administratie Centrala / Pensii". Secretarul general este directorul acestui

program.
 Strategia de modernizare a Administratiei Publice in Ministerul Apararii Nationale in
perioada 2004-2006.

e. Activitatea de Relatii cu Publicul

1. Organizare si responsabilitati
Activitatea de relatii cu publicul este organizata si se desfasoara in baza
prevederilor Legii nr.233/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.27/2002,
privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor, a Hotararii Guvernului
Romaniei nr.1723/2004 si a masurilor aprobate de ministrul apararii nationale, in
conformitate cu reglementarile in vigoare.
La nivelul Ministerului Apararii Nationale, gestionarea acestei activitati revine
Biroului Relatii cu Publicul din Secretariatul General, iar la nivelul celorlalte structuri din
armata compartimentelor de relatii cu publicul sau ofiterilor desemnati de sefii
(comandantii) structurilor respective in a caror atributii functionale sunt incluse si cele
specifice relatiilor cu publicul.
Conform prevederilor Legii nr.233/2002, sefii (comandantii) structurilor militare
sunt direct raspunzatori de buna organizare si desfasurare a activitatii de primire,
evidenta si rezolvare a petitiilor ce le sunt adresate, precum si de legalitatea solutiilor si
comunicarea acestora in termenul legal.

2. Principalele atributii ale Biroului Relatii cu Publicul:

 luarea in evidenta a rapoartelor si memoriilor, precum si a cererilor de primire la

raport sau in audienta adresate direct ministrului apararii nationale sau prin
intermediul autoritatilor publice si mass-media;
 prezentarea solicitarilor ministrului apararii nationale, cu propuneri adecvate de
analizare si solutionare de catre structurile competente in domeniu;
 redactarea si expedierea adreselor catre structurile nominalizate de catre ministrul
apararii nationale pentru analizarea si solutionarea solicitarilor;
 realizarea unor documentare pe baza datelor si informarilor aflate in evidenta Biroului
Relatiilor cu Publicul si transmiterea lor structurilor implicate in solutionarea
problemelor la solicitarea acestora;
 urmarirea solutionarii rapoartelor si memoriilor in baza rezolutiilor ministrului apararii
nationale;
 redactarea si expedierea, pe baza punctelor de vedere exprimate de structurile ce au
analizat problematica, a raspunsurilor catre autoritatile publice si mass-media de la
care s-au primit memorii si comunicarea de catre Ministerul Apararii Nationale a
modului de solutionare;
 consilierea persoanelor care se prezinta direct la sediul Ministerului Apararii Nationale
pentru a depune rapoarte si memorii;
 participarea la organizarea si desfasurarea activitatii de primire la raport sau in
audienta la ministrul apararii nationale;

- 37 -
  intocmirea si redactarea materialelor pentru analizele semestriale ale activitatii de
solutionare a rapoartelor si memoriilor adresate ministrului apararii nationale si a
sintezelor anuale privind activitatea de relatii cu publicul desfasurata in Ministerul
Apararii Nationale;
 clasarea si arhivarea rapoartelor si memoriilor solutionate adresate ministrului
apararii nationale, conform reglementarilor in vigoare.

2.7 Directia Management Resurse Umane

Este structura specializata in elaborarea politicilor, strategiilor si reglementarilor in

domeniul managementului resurselor umane profesionalizate - posturi, personal, salarizare.
Este structura de interfata a Ministerului Apararii Nationale cu structurile guvernamentale,
organele administratiei de stat si locale, organismele neguvernamentale, precum si cu alte
institutii de profil din tara si strainatate pe probleme specifice managementului resurselor umane.
Se subordoneaza nemijlocit Ministrului Apararii Nationale.

2.8 Directia Financiar – Contabila

Este structura specializata a Ministerului Apararii Nationale prin care se asigura

indeplinirea sarcinilor economice si financiar-contabile ce revin ministrului in calitate de ordonator
principal de credite.

a. Domenii de competenta:

 participarea la elaborarea proiectului de buget al Ministerului Apararii Nationale;

 executia bugetului Ministerului Apararii Nationale;
 organizarea si conducerea contabilitatii in armata;
 executarea bugetelor mijloacelor extrabugetare si ale fondurilor speciale;
 executarea bugetului propriu al ordonatorului principal de credite si asigurarea financiar-
contabila a structurilor centrale stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale;
 organizarea activitatilor privind plata drepturilor salariale, a altor drepturi banesti, precum
si a drepturilor cu caracter social, asigurarea platii drepturilor salariale pentru personalul
structurilor centrale repartizate in acest scop;
 stabilirea, evidenta si plata pensiilor militare si a altor drepturi cuvenite pensionarilor
militari;
 elaborarea proiectelor de acte normative privind activitatea economica, financiar-
contabila, de plati salariale, protectie sociala si de pensii In armata, precum si asigurarea
metodologiei pentru aplicarea unitara a acestora, asigurarea consultantei financiar-
contabile si a avizelor de specialitate;
 coordonarea, controlul si Indrumarea activitatii financiar-contabile din armata, exercitarea
controlului financiar preventiv propriu pentru ordonatorul principal de credite;
 coordonarea activitatii de formare a ofiterilor din specialitatea militara „serviciul financiar”
si de perfectionare a pregatirii profesionale a personalului cu atributii In domeniul
financiar-contabil din armata, examinarea si avizarea persoanelor care se numesc In
functia de contabil-sef la structurile din armata;
 asigurarea si implementarea programelor si aplicatiilor informatice privind executia
bugetara, salarizarea personalului, contabilitatea si pensiile militare.

b. Atributii:

- 38 -
 asigura, potrivit competentelor stabilite, si raspunde de constituirea, administrarea si
utilizarea resuselor financiare ale Ministerului Apararii Nationale, potrivit actelor
normative privind finantarea institutiilor publice;
 coopereaza cu Directia Planificare Integrata a Apararii In toate etapele privind elaborarea
proiectului de buget al ministerului;
 intocmeste, la ordin, pe baza analizelor economico-financiare, prognize si calcule de
fundamentare asupra indicatorilor financiari privind cheltuielile bugetare;
 dupa aprobarea bugetului ministerului, Impreuna cu structurile abilitate, Intocmeste si
supune spre aprobare bugetele ordonatorilor de credite care se afla In finantarea
ordonatorului principal de credite, cu defalcarea pe trimestre;
 asigura deschiderea lunara a creditelor bugetare, pe baza bugetelor aprobate sau a
limitelor de cheltuieli stabilite de Ministerul Finantelor, si propune, Impreuna cu Directia
Planificare Integrata a Apararii, virari de credite bugetare;
 urmareste executia indicatorilor bugetului pe ansamblul ministerului si, detaliat, pe
ordonatori de credite;
 actualizeaza, Impreuna cu Directia Planificare Integrata a Apararii, bugetul aprobat, ori
de cate ori este cazul, pe baza actelor normative de modificare (rectificare) a bugetului;
 prezinta propuneri pentru stabilirea sefilor/comandantilor carora sa li se atribuie calitatea
de ordonatori de credite, precum si competenta acestora privind repartizarea si utilizarea
mijloacelor financiare;
 organizeaza si conduce contabilitatea cantitativ-valorica a bunurilor materiale pentru
activitatea proprie, precum si pentru structurile centrale repartizate in asigurare
financiara;
 verifica si analizeaza darile de seama si bilanturile contabile ale ordonatorilor de credite si
Intocmeste darea de seama contabila centralizata a ministerului, bilantul contabil,
precum si raportul de gestiune, asigurand depunerea lor la organele In drept, la
termenele stabilite;
 analizeaza, Impreuna cu Directia Planificare Integrata a Apararii, propunerile primite de
la ordonatorii de credite si intocmeste proiectul bugetului de venituri si cheltuieli privind
mijloacele extrabugetare al Ministerului Apararii Nationale, pe care Il supune spre
aprobare ministrului apararii nationale;
 urmareste si asigura Indeplinirea indicatorilor bugetului de venituri si cheltuieli privind
mijloacele extrabugetare, aprobat atat pe ansamblul ministerului, cat si pe ordonatori de
credite;
 intocmeste proiectul de buget pentru nevoile proprii ale ordonatorului principal de credite
si ale structurilor centrale repartizate In asigurare financiara, pentru cheltuieli de
personal, pensii, cotizatii internationale, despagubiri, ajutoare, alte cheltuieli cu caracter
special;
 executa bugetul propriu aprobat al ordonatorului principal de credite si asigura financiar
structurile centrale stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale;
 intocmeste darea de seama contabila, bilantul contabil, raportul de gestiune si situatiile
periodice stabilite cu privire la executarea bugetului propriu;
 exercita controlul financiar preventiv propriu si avizeaza rapoartele cu propuneri pentru
aprobarea deplasarilor In strainatate (primirilor In tara);
 urmareste decontarea si justificarea avansurilor acordate In lei si valuta, precum si a
documentelor de transport, pe baza de acte justificative legale;
 tine evidenta cheltuielilor In lei si valuta privind executia financiara a Planului de Relatii
Internationale al Ministerului Apararii Nationale si prezinta, periodic, date pentru
informarea conducerii ministerului;
 intocmeste sau participa la Intocmirea proiectelor de acte normative pentru
reglementarea finantarii misiunilor de mentinere a pacii sub egida ONU sau NATO,
activitatilor In cadrul Parteneriatului pentru Pace, grupei romano-americane MIL-TO-MIL,

- 39 -
 activitatilor de integrare In structurile euroatlantice, misiunilor temporare In strainatate,
primirilor de oaspeti straini In tara, cheltuielilor de protocol si altor cheltuieli speciale;
 elaboreaza, potrivit competentelor stabilite, instructiuni si norme metodologice pentru
aplicarea unitara In armata a actelor normative privind plata drepturilor salariale si
acordarea altor drepturi banesti cuvenite cadrelor militare In activitate, militarilor angajati
pe baza de contract, militarilor In termen, elevilor si studentilor din institutiile militare de
Invatamant, rezervistilor chemati la concentrari sau mobilizati, precum si a functionarilor
publici si salariatilor civili, pe timp de pace, mobilizare sau razboi;
 analizeaza, pe baza datelor privind executia bugetara, cheltuielile de personal efectuate si
propune masuri de redistribuire a creditelor bugetare Intre ordonatorii de credite;
 aplica legislatia specifica In activitatea de stabilire, evidenta si plata a pensiilor militare de
stat si a celorlalte drepturi aferente acestora;
 emite si aproba deciziile de pensii militare;
 elaboreaza studii, documentari si proiecte de norme metodologice, pentru reglementarea
unitara a legislatiei de pensii militare;
 solutioneaza memoriile primite de la pensionarii militari sau urmasii acestora si acorda
relatiile necesare, In legatura cu stabilirea si plata pensiilor militare de stat si a
drepturilor aferente; asigura functionarea Comisiei de contestatii pensii din cadrul
Ministerului Apararii Nationale;
 elaboreaza studii, analize, documentari si sinteze, In vederea prezentarii de propuneri
pentru initierea de acte normative specifice prin care sa se reglementeze activitatea
financiar-contabila In Ministerul Apararii Nationale;
 intocmeste si prezinta spre aprobare proiecte de acte normative specifice In legatura cu
stabilirea sistemului de finantare a armatei, organizarea si conducerea contabilitatii, plata
drepturilor salariale si a altor drepturi banesti cuvenite militarilor si salariatilor civili,
precum si a drepturilor sociale, drepturile de pensii militare, Incadrarea, drepturile si
obligatiile gestionarilor, scoaterea din functiune, declasarea si casarea bunurilor
materiale, inventarierea valorilor materiale si banesti din armata, activitatea caselor de
ajutor reciproc ale cadrelor militare In activitate etc.;
 elaboreaza dispozitii, instructiuni si norme metodologice, dupa caz, pentru aplicarea
unitara In armata a actelor normative cu caracter economico-financiar si asigura
actualizarea oportuna a acestora;
 prezinta propuneri de organizare a controlului financiar preventiv propriu al ministerului si
a controlului financiar preventiv delegat prin reprezentanti ai Ministerului Finantelor;
 exercita controlul financiar preventiv propriu privind legalitatea, necesitatea,
oportunitatea si economicitatea operatiilor din care deriva drepturi si obligatii
patrimoniale pentru Ministerul Apararii Nationale, care se supun aprobarii ministrului
apararii nationale;
 stabileste competentele si abilitatile ce trebuie dobandite de absolventii institutiilor
militare de Invatamant In care se pregatesc/perfectioneaza cadre financiare;
 organizeaza examinarea persoanelor In vederea avizarii pe linie de specialitate, pentru
numirea In functii de contabil-sef la structurile din armata;
 organizeaza activitatea de cercetare, proiectare, introducere si generalizare a lucrarilor
informatice realizate In domeniile executiei financiare, contabilitatii, stabilirii si platii
drepturilor banesti si pensiilor militare din armata, ia masuri pentru elaborarea pachetelor
de programe si documentatiei de exploatare necesare, organizeaza activitati de instruire
a organelor financiare In vederea utilizarii corecte si eficiente a lucrarilor informatice
realizate;
 organizeaza si coordoneaza, planificarea, conducerea si controlul activitatii de informatica
pentru realizarea si exploatarea sistemului informatic al activitatii financiar-contabile din
Ministerul Apararii Nationale;

- 40 -
  asigura fluxurile informationale din domeniul de responsabilitate al Directiei Financiar-
Contabile cu institutii din afara Ministerului Apararii Nationale si cu celelalte structuri
militare

2.9 Directia Audit Intern:

Este structura specializata destinata executarii verificarilor de tip endogen si expost

asupra administrarii patrimoniului si utilizarii banului public pe criterii de eficienta, eficacitate si
economicitate.

a. Baza legala a activitatii de audit public intern in armata

Activitatea de audit public intern in armata se exercita pe baza urmatoarelor acte normative:
 Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern;
 Ordonanta Guvernului nr. 37/2004, pentru modificarea si completarea reglementarilor privind
auditul public intern;
 Hotararea Guvernului nr. 235/2003 pentru aprobarea Normelor privind modul de
nominalizare a membrilor Comitetului pentru Audit Public Intern;
 Ordinul ministrului finantelor publice nr. 38/2003 pentru aprobarea Normelor generale privind
exercitarea activitatii de audit public intern;
 Ordinul ministrului finantelor publice nr. 423/2004 pentru modificarea si completarea
Normelor generale privind exercitarea activitatii de audit public intern, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 38/2003;
 Ordinul ministrului finantelor publice nr. 252/2004 pentru aprobarea Codului privind conduita
etica a auditorului intern;
 Ordinul ministrului apararii nationale nr. M-87/2003 pentru aprobarea “ A.P.I.-1, Norme
privind exercitarea activitatii de audit public intern in Ministerul Apararii nationale”, modificat
cu Ordinul ministrului apararii nationale nr. M 93/2004;

b. Auditul public intern in armata romaniei

Auditul public intern se organizeaza in mod independent la nivelul Ministerului Apararii

Nationale si se efectueaza obiectiv in toate structurile subordonate acestuia, in conformitate cu
prevederile Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, a Normelor generale privind
exercitarea activitatii de audit public intern si Normelor privind exercitarea activitatii de audit
public intern in Ministerul Apararii Nationale, precum si a altor acte normative specifice in vigoare.
In Ministerul Apararii Nationale auditul public intern este organizat si functioneaza tinand cont de
particularitatile misiunilor ce revin ministerului in domeniul apararii nationale, precum si de
caracterul operatiunilor, activitatilor si actiunilor organizate si desfasurate de structurile militare.

c. Obiectivele fundamentale ale auditului public intern in armata sunt:

 asigurarea obiectiva si consilierea conducerii ministerului si structurilor militare auditate

pentru imbunatatirea calitatii sistemelor si activitatilor desfasurate;
 sprijinirea indeplinirii obiectivelor ministerului si structurilor subordonate printr-o abordare
sistematica si metodica, prin care se evalueaza si se imbunatateste eficacitatea sistemului
de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului si a proceselor administrarii.

d. Sfera auditului public intern

Sfera auditului public intern cuprinde, in principal, fara a se limita la acestea, urmatoarele:

- 41 -
  activitatile financiare sau cu implicatii financiare desfasurate de structurile auditate, din
momentul constituirii angajamentelor pana la utilizarea fondurilor de catre beneficiarii
finali, inclusiv a fondurilor provenite din asistenta externa;
 constituirea veniturilor publice, respectiv autorizarea si stabilirea titlurilor de creanta
precum si a facilitatilor acordate la incasarea acestora;
 administrarea patrimoniului public, precum si vanzarea, gajarea, concesionarea sau
inchirierea de bunuri din domeniul privat/public al statului ori al unitatilor administrativ-
teritoriale;
 sistemele de management financiar si control, inclusiv contabilitatea si sistemele
informatice aferente.

e. Organizarea auditului public intern in ministerul apararii nationale si atributiile

acestuia

In Ministerul Apararii Nationale auditul public intern se exercita de catre Directia Audit Intern si
sectiile audit intern subordonate.

f. Directia Audit Intern

Directia Audit Intern este structura centrala specializata, unica, infiintata prin Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 14/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Apararii
Nationale, aprobata cu modificari prin Legea nr. 389/2001.
Directia Audit Intern se subordoneaza nemijlocit ministrului apararii nationale si isi exercita
atributiile in conformitate cu prevederile Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, Normelor
generale privind exercitarea activitatii de audit public intern, Normelor privind exercitarea
activitatii de audit public intern in Ministerul Apararii Nationale, precum si actelor normative
specifice in vigoare.
Directia Audit Intern are urmatoarele atributii:

 elaboreaza norme metodologice specifice Ministerului Apararii Nationale, cu avizul Unitatii

Centrale de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) constituita in cadrul
Ministerului Finantelor Publice;
 elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern in Ministerul Apararii Nationale,
pe care il supune aprobarii ministrului;
 efectueaza activitati de audit public intern, pe baza planului anual aprobat, pentru a
evalua daca sistemele de management financiar si control ale ministerului si structurilor
militare subordonate sunt transparente si sunt conforme cu normele de legalitate,
regularitate, economicitate, eficienta si eficacitate;
 executa misiuni de audit public intern, necuprinse in plan, la ordinul ministrului apararii
nationale sau in urma receptarii, din diferite surse, a unor criterii semnal;
 raporteaza periodic ministrului apararii nationale asupra constatarilor, concluziilor si
recomandarilor rezultate din activitatile sale de audit;
 elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern;
 in cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii, raporteaza imediat
conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate.

g. Auditorii interni

Personalul Directiei Audit Intern si al structurilor subordonate, care conduce sau executa
auditul public intern, este format din cadre militare, functionari publici si personal contractual cu
studii in domeniile: economic, juridic, tehnic, informatic, medico-farmaceutic etc.

- 42 -
 Selectarea candidatilor, in vederea numirii in functii, se face conform prevederilor
normelor de audit si reglementarilor specifice Ministerului Apararii Nationale pentru cadrele
militare si , prin concurs, organizat de Directia Audit Intern, potrivit prevederilor legale in materie,
pentru functionarii publici si personalul contractual.
Personalul care exercita activitatea de audit public intern nu trebuie implicat in nici un fel in
indeplinirea activitatilor pe care in mod potential le poate audita si nici in elaborarea si
implementarea sistemelor de control intern ale Ministerului Apararii Nationale.
In desfasurarea activitatii auditorii interni sunt obligati sa respecte urmatoarele principii
fundamentale:

 integritatea;
 independenta;
 obiectivitatea;
 confidentialitatea;
 competenta profesionala;
 neutralitatea politica.

1. Integritatea

Conform acestui principiu auditorul intern trebuie sa fie corect, onest si incoruptibil. Integritatea
reprezinta suportul increderii si credibilitatii acordate rationamentului auditorului intern.

2. Independenta

Independenta fata de unitatea auditata si oricare alte grupuri de interese este indispensabila, iar
auditorii interni trebuie sa depuna toate eforturile pentru a fi independenti in tratarea problemelor
aflate in analiza.
Conform acestui principiu auditorii interni trebuie:

 sa fie independenti si impartiali atat in teorie, cat si in practica;

 sa-si pastreze independenta neafectata de interese personale sau exterioare;
 sa nu se implice in acele activitati in care au un interes legitim/intemeiat

3. Obiectivitatea

Conform acestui principiu auditorii interni trebuie:

 sa manifeste obiectivitate si impartialitate in redactarea rapoartelor, care vor fi precise si

obiective;
 in rapoartele de audit concluziile si opiniile formulate sa se bazeze exclusiv pe
documentele obtinute si analizate conform standardelor de audit;
 sa foloseasca toate informatiile utile primite de la structura auditata si din alte surse; de
aceste informatii sa se tina seama in opiniile exprimate intr-un mod impartial;
 sa analizeze punctele de vedere exprimate de structura auditata si, in functie de
pertinenta acestora, sa formuleze opiniile si recomandarile proprii;
 sa faca o evaluare echilibrata a tuturor circumstantelor relevante si sa nu fie influentati
de propriile interese sau de interesele altora in formarea propriei opinii.

4. Confidentialitatea

- 43 -
  auditorii interni sunt obligati sa pastreze confidentialitatea in legatura cu faptele,
informatiile sau documentele despre care iau cunostinta in exercitarea atributiilor lor;
 este interzis sa utilizeze in interes personal sau in beneficiul unui tert informatiile
dobandite in exercitarea atributiilor de serviciu;
 in cazuri exceptionale auditorii interni pot furniza aceste informatii numai in conditiile
expres prevazute de normele legale in vigoare.

5. Competenta profesionala

Conform acestui principiu auditorii interni sunt obligati sa isi indeplineasca atributiile de
serviciu cu profesionalism, competenta, impartialitate si la standarde internationale, aplicand
cunostintele, aptitudinile si experienta dobandite.

6. Neutralitatea politica

 auditorii interni trebuie sa fie neutrii din punct de vedere politic, in scopul indeplinirii in
mod impartial a activitatilor; in acest sens ei trebuie sa isi mentina independenta fata de
orice influente politice;
 auditorii interni au obligatia ca in exercitarea atributiilor ce le revin sa se abtina de la
exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice.

h. GLOSAR

Audit public intern - activitatea functional independenta si obiectiva care da asigurari si

consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor si cheltuielilor publice, perfectionand
activitatile entitatii publice, ajuta entitatea publica sa-si indeplineasca obiectivele printr-o
abordare sistematica si metodica, care evalueaza si imbunatateste eficienta si eficacitatea
sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului si a proceselor de administrare.

Fonduri publice - sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor
sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele institutiilor
publice autonome, fondurile provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si a
caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice si din fonduri externe
nerambursabile.

Patrimoniu public - totalitatea drepturilor si obligatiilor statului, unitatilor administrativ-

teritoriale sau ale entitatilor publice ale acestora, dobandite sau asumate cu orice titlu; fac parte
din patrimoniul public drepturile si obligatiile referitoare atat la bunurile din domeniul public, cat
si din domeniul privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale.

Economicitate - minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate

ale unei activitati, cu mentinerea calitatii corespunzatoare a acestor rezultate.

Eficacitatea - gradul de indeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activitati si

raportul dintre efectul proiectat si rezultatul efectiv al activitatii respective.

Eficienta - maximizarea rezultatelor unei activitati in relatie cu resursele utilizate.

3. Bibliografie: www.mapn.ro | www.roaf.ro | www.foter.ro | dmru.mapn.ro

- 44 -