Autoritățile APC de specialitate.

Caracteristica generală a
sistemului APC de specialitate
 SCOP !!!

Însușirea cunoștințelor privind sistemul

autorităților publice centrale de specialitate.

2
 OBIECTIVE:

1. Identificarea sistemului organelor APC de

specialitate;
2. Analiza modalității de organizare și funcționare
a autorităților APC de specialitate;
3. Caracterizarea ministerelor – ca autorități APC
de specialitate;
4. Clasificarea ministerelor după criteriul ramural.
5. Analiza actelor ministerelor.
3
Subiecte:

1. Caracteristica generală a sistemului organelor

APC de specialitate
2. Organizarea şi funcţionarea organelor centrale de
specialitate ale administraţiei publice
3. Atribuţiile organelor centrale de specialitate ale
administraţiei publice
4. Organizarea și funcționoarea ministerelor.
Conducerea ministerelor
5. Clasificarea ministerelor după criteriul ramural.
6. Actele ministerelor

4
 Baza normativă:
• Constituţia Republicii Moldova din 29.07.1994;
• Legea Republicii Moldova cu privire la Guvern nr.136 din
07.07.2017;
• Legea Republicii Moldova nr. 98 privind administrația publică
centrală de specialitate, din 04.05.2012;
• Regulamentele de activitate ale ministerelor.
1. Caracteristica generală a sistemului organelor
APC de specialitate
Sistemul APC - totalitatea autorităților publice instituite prin
lege care vin să asigure servicii și reglementări populației prin
organizarea executării și executarea în concret a legii.
:

1.Sunt instituții ale statului;

2.Sunt înființate/desființate prin lege;
3.Dispun de personalitate juridică;
4.Activează pentru cetățeni;
5.Transpun în practică Programul de guvernare pe domenii.
Autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate spre
deosebire de cele cu competenţe generale sunt în putere să exercite
atribuţii numai într-un anumit domeniu sau ramură de activitate.
1. Caracteristica generală a sistemului organelor
APC de specialitate
Misiunile autorităților APC de specialitate:
:
 elaborarea politicii de stat în domeniul de care se preocupă, ce
găseşte reflectare în diferite concepţii şi strategii de dezvoltare a
ramurii respective;

 organizarea realizării politicii de stat conţinută în legi şi în acte

normative referitoare la domeniul de activitate încredinţat;

 asigurarea organizatorică, normativă, tehnico-materială şi de

altă natură a organelor şi instituţiilor subordonate şi efectuarea
controlului asupra activităţii lor;

 prestarea nemijlocită ori organizarea prestării de servicii prin

instituţiile subordonate către populaţie ori către alte instituţii şi
organizaţii.
 2. Organizarea APC și funcțiile acestora

Toate autoritățile APC îndeplinesc un șir de funcții care pot fi grupate astfel:

1.Funcții strategice: se asigură stabilirea obiectivelor sectoriale de

aplicare a Programului de guvernare;
2.Funcții de reglementare: elaborarea și supunerea spre aprobare a
cadrului normativ și instituțional;
3.Funcții de reprezentare: pe plan intern și extern (reprezintă atât
Guvernul cât și statul în ansamblu;
4.Funcții de autoritate de stat prin care se asigură urmărirea
modului de aplicare a legii;
5.Funcții de administrare a partimoniului și a proprietății publice;
 2. Organizarea și funcționarea APC de specialitate
  În temeiul art. 10 al Legii 98 privind administrația publică centrală de specialitate,
constituirea ministerelor se efectuează în conformitate cu direcţiile prioritare şi cu
sarcinile primordiale ale activităţii Guvernului, stabilite în programul său de activitate. În
acest sens Legea 136 stabilește acele direcții de activitate:

1.economie;
2.afaceri externe și integrare europeană;
3.ocrotirea sănătății, protecție socială și raporturi de muncă, familie;
4.justiție, afaceri interne, ordine publică și protecție civilă;
5.reintegrare teritorială;
6.finanțe publice, relații fiscale și vamale;
7.educație, știință, inovații, cultură, tineret și sport;
8.dezvoltare regională, construcții, amenajarea teritoriului și urbanism;
9.protecția mediului înconjurător și resursele naturale;
10.agricultură, dezvoltare rurală și siguranța alimentelor;
11.apărare și securitate națională;
12.securitate și eficiență energetică;
13.tehnologia informației, transport și infrastructură;
14.administrație publică și servicii publice;
15.demografie, migrație și azil;
16.protecția consumatorului, calitatea produselor și serviciilor;
17.raportare, evidență și statistică;
 Legea 98 stabileșe înființarea următoarelor categorii de
autorităţi ale administraţiei publice centrale:

Cu competență specială

1. Ministere (9)
2. Cancelaria de stat
3. Autorităţi administrative centrale subordonate
Guvernului (11 +4)
4. Autorităție administrative autonome față de Guvern
5. Serviciile desconcentrate
REZULTATUL REFORMEI APC
 2. Organizarea și funcționarea APC de specialitate

Autorități publice din subordinea Instituții publice din subordinea

Guvernului Guvernului

1. Agenția de Investiții 1. Agenția de Guvernare Electronică

2. Agenția de Stat pentru Proprietatea Intel 2. Agenția Națională Antidoping
ectuală
3. Agenția Servicii Publice
3. Agenția Medicamentului și Dispozitivelor
Medicale 4. Serviciul Tehnologia Informației și
4. Agenția Națională pentru Cercetare și De Securitate Cibernetică
zvoltare
5. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alim
entelor
6. Agenția Proprietății Publice
7. Agenția Relaţii Interetnice
8. Biroul Naţional de Statistică
9. Casa Națională de Asigurări Sociale
10. Compania Națională de Asigurări în Med
icină
11. Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat
4. Organizarea și funcționoarea ministerelor. Conducerea
ministerelor

Autorități publice centrale de specialitate, înfiinţate şi

organizată in condiţiile legii, în subordinea Guvernului
Republicii Moldova, cu scopul de a realiza programul
acestuia într-un anumit domeniu al serviciilor publice

Ministerul este persoană juridică de drept public

şi dispune de denumire, ştampilă cu Stema de
Stat, conturi trezoreriale şi bancare.
4. Organizarea și funcționoarea ministerelor. Conducerea ministerelor
PROIECTUL REFORMEI APC

APC de specialitate Autorităţi administrative centrale

subordonate Guvernului
Ministerul Economiei Ministerul Economiei și Infrstructurii
Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcţiilor (pe
componenta de construcții)
Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiei
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor
Ministerul Sănătății, Muncii și
Ministerul Sănătăţii
Protecției Sociale
Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei
Ministerul Educaţiei
Ministerul Educației, Culturii și
Ministerul Culturii
Cercetării
Ministerul Tineretului şi Sportului
AȘM
Agenția Turismului
Biroul Relații ineretnice
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare Ministerul Agriculturii, Dezvoltării
Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcţiilor (pe Regionale și Mediului
componenta de dezvoltare regională)
Ministerul Mediului
Agenția Relații Funciare și Cadastru Ministerul Afacerilor Interne
Ministerul Afacerilor Interne Ministerul Afacerilor Externe si
Ministerul Afacerilor Externe si Integrării Europene Integrării Europene
Ministerul Justiţiei Ministerul Justiţiei
Ministerul Apărării Ministerul Apărării
Ministerul Finanţelor Ministerul Finanţelor
 Structura ministerelor

 În cadrul Ministerului se instituie un colegiu, compus din ministru (preşedintele colegiului), secretarul
general de stat, secretarii de stat, conducători ai subdiviziunilor interne ale aparatului central al
Ministerului, precum şi conducători ai structurilor organizaţionale din sfera de competenţă a organului
de specialitate şi alte persoane.
  
 4. Organizarea și funcționoarea ministerelor. Conducerea
ministerelor

1. Ministru (emite ordine, instrucțiuni și dispoziții)

2. Secretar general de stat (este funcționar public de conducere
de nivel superior, numit în funcție pe criterii de profesionalism.
Acesta asistă ministrul în activitatea de conducere a ministerului
prin asigurarea realizării legăturilor funcționale dintre ministru și
corpul de funcționari publici, dintre subdiviziunile interne ale
aparatului central al ministerului, precum și dintre ministru și
structurile organizaționale din sfera de competență a ministerului )
3. Secretar de stat (asistă secretarul general de stat și i se
subordonează nemijlocit. Numărul secretarilor de stat este stabilit
de Guvern, la propunerea ministrului, în funcție de domeniile de
activitate ale Guvernului, date în competența ministerului.
Domeniile de activitate de care este responsabil secretarul de stat
sînt stabilite prin ordin al ministrului, la propunerea secretarului
general de stat. 
4. Colegiul ministerial (examinează în şedinţele sale chestiuni privind
organizarea activităţii Ministerului în vederea promovării politicii în domeniul de
activitate gestionat, soluţionării problemelor stringente, elaborării şi realizării
pronosticurilor de perspectivă şi de scurtă durată, actele acestuia avînd caracter de
recomandare. Numeric nu depășește 15 persoane)
 4. Organizarea și funcționoarea ministerelor. Conducerea
ministerelor

Ministerul se reorganizează prin:

1. fuziune (contopire şi absorbţie)
2. dezmembrare (divizare şi separare)
3. transformare.
Contopirea ministerului cu un alt minister sau cu o altă
autoritate administrativă centrală are ca efect încetarea
existenţei ministerului participant la contopire şi transferul
integral al competenţelor acestuia la autoritatea ce se constituie
ca urmare a contopirii.
Absorbţia are ca efect încetarea existenţei ministerului absorbit
şi transferul integral al competenţelor acestuia la autoritatea
absorbantă.
 4. Organizarea și funcționoarea ministerelor. Conducerea
ministerelor
Divizarea ministerului are ca efect încetarea existenţei
acestuia şi transferul competenţelor sale la două sau la
mai multe ministere şi/sau la alte autorităţi
administrative centrale care există sau care se
constituie.
Separarea ministerului are ca efect transferul unor
competenţe ale acestuia, fără ca el să îşi înceteze
existenţa, la un minister ori la mai multe ministere
şi/sau la alte autorităţi administrative centrale existente
sau care se constituie.
Transformarea ministerului are ca efect schimbarea
formei sale juridice de organizare în altă autoritate
administrativă centrală şi transferul competenţelor
acestuia  la autoritatea respectivă.
 4. Clasificarea ministerelor după criteriul ramural

Cu activitate politico-administrativă:
1. Ministerul Afacerilor Interne
2. Ministerul Afacerilor Externe si Integrării Europene
3. Ministerul Justiţiei
4. Ministerul Apărării
Cu activitate economică:
1. Ministerul Finanţelor
2. Ministerul Economiei și Infrstructurii
3. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și
Mediului
Cu activitate social-culturală:

1. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

2. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării
 6. Actele ministerelor

• Actele cu caracter normativ (ordine cu caracter normativ,

regulamente, instrucţiuni, reguli şi alte acte normative): (a) se
emit în scop de executare a actelor legislative, decretelor
Preşedintelui Republicii Moldova, hotărârilor şi ordonanţelor
Guvernului; (b) cuprind reguli cu caracter general şi impersonal;
(c) urmează a fi supuse expertizei juridice şi înregistrării de stat la
Ministerul Justiţiei şi doar apoi pot fi publicate în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, intrând în vigoare nu mai devreme
de data publicării.

• Actele cu caracter individual (ordine cu caracter individual,

dispoziţii etc.): (a) produc efecte juridice faţă de un subiect de
drept determinat; (b) produc efecte juridice de la data aducerii lor
la cunoştinţa persoanelor vizate în ele. (b) produc efecte juridice
de la data aducerii lor la cunoştinţa persoanelor vizate în ele.
ÎNTREBĂRI ???