Parlamentul european

Realizat : Cătălina PÎNZARI

plutonul 13
  Parlamentul reprezintă una din instituţiile cheie în
dezvoltarea UE, prin activitatea sa de revizuire a
tratatelor, adoptare a modificărilor în procesul de luare a
deciziilor sau redistribuire a competenţelor între UE şi
statele membre, aprobă acordurile internaţionale majore,
cum ar fi acordurile comerciale sau de asociere între UE
şi alte ţări, precum şi acordurile privind aderarea de noi
state membre.
 Prezentare generală
 Rol: organism legislativ al UE, ales în mod direct, cu
responsabilități bugetare și de control
 Membri: 751 de deputați (membrii Parlamentului
European)
 Președinte: David-Maria Sassoli
 Înființare:
 în 1952, ca Adunare Comună a Comunității Europene a
Cărbunelui și Oțelului;
 în 1962, sub denumirea de Parlamentul European;
 primele alegeri directe au avut loc în 1979
 Sedii: Strasbourg (Franța), Bruxelles (Belgia), Luxemburg
 Alegerea Parlamentului

 Parlamentul European este organismul cu puteri

legislative al UE.
 Este ales direct de cetățenii UE, o dată la 5 ani.
 Alegerile europene au avut loc în perioada 23-26 mai
2019.
 Președinte David
Maria SASSOLI
Președintele este ales
pentru o perioadă de 7 Grupuri politice
751 Deputaţi europeni doi ani și jumătate Deputații ocupă un loc în
Parlamentul European este reînnoibilă, adică hemiciclu în funcție de
jumătate din legislatura grupul politic căruia îi
format din 751 de
parlamentară aparțin. Aceștia nu se
deputați, care sunt aleși grupează în funcție de
prin vot direct. naționalitate, ci în funcție
de afinitățile lor politice.

Parlamentul
european
22 Comisii 44 Delegaţii
Deputații sunt repartizați în Delegațiile
comisii care pregătesc Parlamentului întrețin
Şedinţa plenară
lucrările sesiunilor plenare În timpul ședințelor
relații și organizează
ale Parlamentului. plenare, deputații schimburi de informații
votează acte legislative cu parlamentele țărilor
europene și își exprimă terțe.
punctul de vedere în
cadrul dezbaterilor.
 Componență
 Numărul deputaților din fiecare țară este, în
principiu, proporțional cu populația sa, dar în practică
se aplică sistemul „proporționalității degresive”: nicio
țară nu poate avea mai puțin de 6 parlamentari sau mai
mult de 96, iar numărul total al acestora nu poate depăși
751 (750 plus președintele). Membrii Parlamentului
European sunt repartizați în funcție de afilierea politică,
nu de naționalitate.
 Astfel, Germania cu circa 82 de milioane de locuitori are 96 de deputaţi
europeni,
 Luxemburg cu numai 600.000 de locuitori are 6 deputaţi,la fel şi Malta.
 Luxemburg cu circa 600.000 de locuitori
 Cipru cu mai puţin de 800.000 au aceeaşi reprezentare ca Estonia care are o
populaţie mai mare decât amândouă împreună - respectiv 6 deputaţi
europeni.
 Franţa -74, Italia şi Marea Britanie câte 73,
 Spania-54,
 Polonia - 51,
 Olanda- 26,
 Belgia, Cehia, Grecia, Portugalia şi Ungaria câte 21,
 Suedia -20,
 Austria 18,
 Danemarca, Finlanda şi Slovacia -13,
 Croaţia, Irlanda şi Lituania câte11,
 Letonia şi Slovenia-8
 ,România -32,
 Bulgaria -17
 Ce face Parlamentul European?
Rol legislativ
 Adoptă legislația UE, împreună cu Consiliul UE, pe baza
propunerilor Comisiei Europene.
 Ia decizii cu privire la acordurile internaționale.
 Ia decizii cu privire la extinderea UE.
 Revizuiește programul de lucru al Comisiei și îi cere să
propună acte legislative.
 Ce face Parlamentul European?
Rol de control
 Exercită control democratic asupra tuturor instituțiilor UE.
 Alege președintele Comisiei și aprobă colegiul comisarilor
în ansamblu. Poate recurge la o moțiune de cenzură,
obligând Comisia să demisioneze.
 Acordă descărcarea de gestiune, adică aprobă modul în
care s-a cheltuit bugetul UE.
 Analizează petițiile cetățenilor și formează comisii de
anchetă.
 Discută politicile monetare cu Banca Centrală Europeană.
 Adresează interpelări Comisiei și Consiliului.
 Participă la misiuni de observare a alegerilor.
 Ce face Parlamentul European?
Rol bugetar
 Stabilește bugetul UE, împreună cu Consiliul.
 Aprobă bugetul pe termen lung al UE („cadrul
financiar multianual”).
 Cum lucrează Parlamentul?
Activitatea Parlamentului se împarte în două etape principale.
 Comisiile pregătesc legislația.
Parlamentul numără 20 de comisii și 2 subcomisii, fiecare
ocupându-se de un anumit domeniu politic. Comisiile
examinează propunerile legislative, iar deputații și grupurile
politice pot propune modificarea sau respingerea unui act
legislativ. Aceste aspecte sunt discutate și în cadrul grupurilor
politice.
 Ședințele plenare au ca scop adoptarea legislației.
Deputații se reunesc în plen pentru votul final pe marginea
legislației și a amendamentelor propuse. În general, ședințele
plenare de desfășoară la Strasbourg, patru zile pe lună, dar se
pot organiza și sesiuni suplimentare la Bruxelles.
Organele politice din Parlamentul
European
 În Parlamentul European
există diverse organisme
politice responsabile de
organizarea activității și a
planificării legislative a
Parlamentului, precum și de
chestiunile administrative,
financiare, de personal și de
organizare.
 Conferinţa preşedinţilor

 Conferinţa preşedinţilor este organul politic al

Parlamentului European responsabil de
 organizarea lucrărilor Parlamentului şi programarea
legislativă,
 stabilirea competenţelor şi a componenţei comisiilor şi
delegaţiilor,
 relaţiile cu celelalte instituţii ale UE, cu parlamentele
naţionale şi cu ţările terţe.
 Biroul
 Biroul este organul de reglementare al
Parlamentului. Acesta stabileşte proiectul preliminar
de estimare bugetară şi decide cu privire la toate
chestiunile administrative, de personal şi de
organizare.
 Biroul este compus din Preşedintele Parlamentului
European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori aleşi
de către Parlament pentru o perioadă de doi ani şi
jumătate, care se poate reînnoi. În cadrul deliberărilor
Biroului, în caz de egalitate de voturi, Preşedintele are
votul decisiv. Chestorii au doar rol consultativ.
 Colegiul chestorilor
 Colegiul chestorilor este organul Parlamentului European responsabil de
problemele administrative şi financiare care îi privesc în mod direct pe
deputaţi şi de condiţiile de muncă ale acestora.
 Colegiul chestorilor este compus din cinci chestori. Aceştia sunt, de
asemenea, membri ai Biroului.
 Parlamentul European alege chestorii după alegerea Preşedintelui şi a celor 14
vicepreşedinţi.
 Chestorii sunt aleşi prin vot secret majoritar, în trei tururi: în primele două
este nevoie de o majoritate absolută a voturilor exprimate, în ultimul tur fiind
suficientă o majoritate relativă.
 Mandatul chestorilor este de doi ani şi jumătate.
 Aceştia au un rol consultativ în cadrul Biroului.
 Chestorii sunt responsabili de problemele administrative şi financiare care îi
privesc în mod direct pe deputaţi, cum ar fi punerea la dispoziţia acestora a
echipamentelor şi a serviciilor generale. Chestorii pot prezenta propuneri de
modificare sau de rescriere a textelor oricăror norme adoptate de către Birou.
În general, chestorii se reunesc o dată pe lună.
 Orice deputat poate adresa întrebări cu privire la activităţile chestorilor.
 Conferinţa preşedinţilor de comisie
 Conferinţa preşedinţilor de comisie este organul politic
al Parlamentului care asigură o mai bună cooperare
între diferitele comisii parlamentare.
 Conferinţa preşedinţilor de comisie se compune din
preşedinţii tuturor comisiilor permanente şi temporare;
aceasta îşi alege preşedintele.
 În general, Conferinţa preşedinţilor de comisie se reuneşte
o dată pe lună, la Strasbourg, în timpul şedinţelor
perioadelor de sesiune.
 Conferinţa preşedinţilor de delegaţie
 Conferinţa preşedinţilor de delegaţie este organul politic al
Parlamentului care examinează în mod periodic toate
problemele legate de buna funcţionare a delegaţiilor
interparlamentare şi a delegaţiilor la comisiile parlamentare
mixte.
 Conferinţa preşedinţilor de delegaţie se compune din
preşedinţii tuturor delegaţiilor interparlamentare permanente;
aceasta îşi alege preşedintele.
o Conferinţa preşedinţilor de delegaţie poate face recomandări
 Conferinţei preşedinţilor cu privire la lucrările delegaţiilor.
 Conferinţa preşedinţilor de delegaţie întocmeşte un proiect
de calendar anual al reuniunilor interparlamentare şi al
reuniunilor comisiilor parlamentare mixte.
 Biroul şi Conferinţa preşedinţilor pot delega anumite sarcini
 Conferinţei preşedinţilor de delegaţie.
 Grupul de coordonare pentru Brexit

 Grupul de coordonare pentru Brexit își desfășoară

activitatea sub egida Conferinței președinților și are ca
scop coordonarea și pregătirea deliberărilor, reflecțiilor
și rezoluțiilor Parlamentului cu privire la retragerea
Regatului Unit din UE.
 Secretarul General Adjunct sprijină activitatea grupului
de coordonare pentru Brexit.