1.

Cheltuielile Publice
1.1 Definiţi noţiunea cheltuielilor publice.
Prin cheltuieli publice înţelegem repartizarea pe diverse destinaţii şi de utilizare a resurselor financiare a
statului. Cheltuielile publice includ 3 elemente:
1. întrebuinţarea unei sume de bani
2. de către o persoană juridică, stat, instituţie comună
3. în vederea satsifacerii unei trebuinţe publice.
1.2 Clasificaţi cheltuielile publice
Varianta I
Clasificarea cheltuielilor publice are loc după diferite criterii teoretice, oficiale, legale.
Dintre clasificările teoretice cele mai răspîndite sunt cele formulate în temeiul criteriilor economic şi al
destinaţiei specifice.
Criteriul economic de clasificare a cheltuielilor publice este formulat mai ales din punct de vedere al
venitului naţional. Din punct de vedere al venitului naţional cheltuielilor publice se împart în 2 grupe:
- cheltuieli productive – cheltuieli ce reprezintă o avansare de venit naţional( pentru producţii,
dezvoltarea întreprinderilor)
- cheltuieli neproductive – cheltuieli pentru întreţinere forţelor armate, funcţionarea organelor de stat.
Criteriul destinaţiei specifice:
- cheltuieli pentru sănătate, învăţămînt, educaţie, asistenţă publică.
- Cheltuieli pentru economie naţională
- Cheltuieli cu caracter administrativ.
Din clasifcarea oficială – instituită prin acte normative ale organizaţiilor internaţionale şi ale organelor de
conducere de stat.
Clasificare funcţională – reglementată de instituţiile speciale ONU:
- cheltuieli pentru servicii publice generale
- cheltuielipentru apărare
- cheltuieli pentru educaţie
- cheltuieli pentru sănătate
- cheltuieli pentru servicii comunale
Clasificare legală – clasificare aprobată în fiecare stat de organele legislative prin legi bugetare.
Legea privind sistemul bugetar clasifică cheltuielile în următoarele categorii:
- cheltuieli pentru autrităţile publice şi apărarea ţării
- cheltuieli pentru cercetare ştiinţifică
- cheltuieli în domeniul economic
- cheltuieli pentru infrastructura publică.
La fiecare dintre aceste destinaţii cheltuielile bugetare sînt împărţite :
1. cheltuieli curente – de personal, materiale, servicii
2. cheltuieli de capital – investiţii, şi rezerve de stat.

Clasificarea administrativă – pe criteriul instituţiilor prin intermediul cărora se efectuează cheltuielile

publice (ministere, unităţi administrativ-teritoriale)
Clasificaţia după rolul cheltuielilor: 1. cheltuieli publice pozitive; 2. cheltuieli publice pozitive.

Varianta II

Bugetul de stat al RM este alcatuit din: veniturile bugetare si chelruielile bugetare.

A) Partea veniturilor bugetare cuprinde : venituri curente fiscale, nefiscale, din operatiunile cu capital
si transferurile.
Veniturile fiscale. I categorie – este formata din impozitul pe venit, constituind : impozitul pe venit
retinut de intreprinderi, institutii si organizatii ; impozitul pe venit calculat de organele fiscale ; impozitul
pe venit al intreprinderilor mixte si celor cu investitii straine . II categorie – o constituie impozitele interne
pe marfuri si servicii : TVA la marfurile produse pe teritoriul RM, la serviciile si la marfurilor importate ;
impozitul privat ; accizele la diferite produse stabilite conform legislatiei. III categorie de venituri :
impozitele asupra comertului international : taxa vamala ; tariful vamal la marfurile si obiectele importate ;
incasarile consulare ; taxele de export.
Veniturile nefiscale. I categorie este formata din venituri din activitatea de antreprenoriat si de
proprietate : dividendele aferente cotei de participare a statului in sociatati pe actiuni ; venitul net al Bancii
Nationale a Moldovei ; arenda pentru patrimoniul de stat. II categorie de venituri nefiscale o constituie
unele taxe si plati administrative : taxele percepute de politia rutiera ; taxa pentru elaborare de pasapoarte,
buletine de identitate, legitimatii si certificate. III categorie o contituie amenzile si sanctiunile
administrative : amenzile aplicate de politia rutiera ; amenzile aplicate de politia economica ; veniturile
provenite de la confiscari ; amenzile si alte sanctiuni aplicate de Departamentul Vamal.
B) Partea veniturilor bugetare e formata din : - clasificatia functionala a cheltuielilor bugetare ;
- clasificatia organizationala a cheltuielilor bugetare; - clasificatia economica a cheltuielilor bugetare.
Clasificatia functionala a cheltuielilor bugetare - grupeaza aceste cheltuieli in functie de obiectivele
urmarite de stat, fiind create pe categoriile principale de cheltuieli: serviciul de stat cu destinatie generala;
activitatea externa; apararea nationala; jurisdictia constitutionala; autoritatile judecatoresti; mentinerea
ordinii publice si securitatea nationala; invatamintul; cercetari stiintifice; cultura, arta, religia, sportul;
ocrotirea sanatatii; asigurarea si sustinerea sociala; agricultura, gospodaria silvica, piscicola, a apelor;
protectia mediului inconjurator si hidrometrologia; industria si constructiile; excedent; deficit.
Clasificatia organizationala a cheltuielilor bugetare – grupeaza veniturile dupa institutiile insarcinate cu
incasarea lor, iar cheltuielile dupa institutiile imputernicite cu efectuarea lor. Clasificarea bugetara dupa
criteriul organiztional se face dupa 2 criterii: - ministere, departamente, municipii, raioane si alti beneficiari
de mijloace bugetare; - intreprinderi, institutii, , organizatii, platile si actiunile finantate de la buget.
Clasificatia economica a cheltuielilor bugetare – are menirea de a preciza speciile si subspeciile de
cheltuieli limitative admise si finantate din bugetul de stat si anume: cheltuieli curente; cheltuieli capitale ;
acordarea de imprumuturi de la buget si rambursarea lor ; plata dobinzilor si rambursarea creditelor
contractate de ordinatorii principali de credite ; procurarea de actiuni.

1.3 Formulaţi structura cheltuielilor publice conform bugetului pentru anul 2009
Orice cheltuiala publica sau bugetara se caracterizeaza prin elemental de intrebiuntare a unei sume de bani,
cu relevanta materiala sau tehnico-financiara.
Cheltuielile publice de interes statal sunt efectuate in scopul intretinerii sau functionarii organelor sau
institutiilor de stat, ca si al desfasurarii activitatilor de invatamint, sanatate, protectie sociala si alte
activitati care trebuie finantate de catre stat, din fonduri banesti a caror formare si intrebuintare este decisa
de organele de stat.
Dintre cheltuielile publice de interes statal, cele mai importante sunt cheltuielile bugetare cu ramificatia
impusa in RM de cuprinsul bugetului public national.
Categoria cheltuielilor bugetare cuprinde : cheltuielile bugetului de stat,, cheltuielele bugetelor locale,
cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat si cheltuielile fondurilor asigurarilor obligatorii de
asistenta medicala.
Drept concepte comunitare privind cheltuielile bugetare sunt evidentiate urmatoarele : sporirea cheltuielilor
pentru invatamint, sanatate publica, cercetari stiintifice, cai de comunicatii si dezvoltare regionala; politica
cheltuielilor publice sa fie concordata cu politica resurselor financiare in cuprinsul careia impozitele sa nu
compromita economiile banesti particulare si nici investitiile intreprinderilor, iar investitiile publice fiind
finantate cu preferinta din imprumuturi publice pe termen lung ; ’’cresterea cheltuielilor publice este
inevitabila’’, insa ea trebuie subordonata cerintelor de echilibru economic si financiar al comunitatii si
statelor membre.
2015 :i n bugetele unor autorităţi publice centrale se aprobă alocaţii după cum urmează:
(1) în bugetul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, în bugetul Ministerului Dezvoltării
Regionale şi Construcţiilor, pentru Fondul naţional pentru dezvoltare regională – în sumă de 169 900,0 mii
de lei; în bugetul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei
2. Cirulaţia Monetară
1.1 Relataţi despre funcţiile monedei.

Prin monedă este desemnat orice bun acceptat ca intrument liberator de creditori sau vînzători, un bon
pentru cumpărarea mărfurilor. Monmeda reprezintă un instrument etalon de plată pentru facilitarea
schimburilor, pentru acumulări, fiind măsurătorul general de valori care poartă girul autorităţii emitente şi
care se bucură de încredere publică.
Funcţiile monedei:
a) evaluare a volirlor economice – cu moneda se măsoară valoarea materială, se exprimă preţurile,
puterea de cumpărare.
b) Mijlocire a schimburilor de bunuri şi servicii – cu ajutorul monedei este intermediată circulaţia
mărfurilor, ea la rîndul său fiind o marfă intermediară.
c) Mijlocire a plăţilor – dobîndeşte calitatea de obligat să primească moneda aflată în circulaţie la data
lichidării unei datorii.
d) Mijlocire a creditului – creditul reprezintă transmiterea temporară a unei puteri de cumpărare, el este
un împrumut de monedă.
e) Mijlocire a economiilor – disponibilităţile temporare a populaţiei se pot vorifica cu ajutorul monedei.
f) Tezaurizare – cu ajutorul monedei se pot păstra şi transfera valorile care se cer menţinute în timp.
g) Distribuirea şi redistribuirea socială a bunurilor şi serviciilor – produsul social se distribue direct sau
indirect de către cei care au participat la formarea lui.

1.2 Determinaţi factorii care influenţează suma de bani şi viteza circulaţiei banilor.

Suma de bani necesară circulaţiei este formată din totalul valoric al semnelor băneşti, masa monetară, care
dă posibilitatea efectuării normale a prestării serviciilor, schimbului de mărfuri, a diferitor plăţi. Această
sumă este determinată de acţiunea legilor obiective, a circulaţiei banilor şi de legea vitezei de circulaţie a
banilor. Potrivit acestei legi, suma necesară circulaţiei rezultă din totalitatea sumei, preţurilor mărfurilor şi
serviciilor ce urmează a fi vîndute şi încasate ţi a sumei plăţilor scadente, din care se scade suma preţurilor
mărfurilor vîndute în credit şi plăţile pentru circulaţia mărfurilor care compensează.
Suma de bani necesară circulaţiei este influe nţată de un şir de factori:
Factori de influenţă directă:
1. schimbarea volumului de mărfuri aflate în circulaţie
2. nivelul de mărfuri, preţurilor şi serviciilor.
Factori de influenţă indirectă:
1. majorarea numărului de operaţii în credit, cu cît mai multă marfă se vinde în credit cu atît mai puţini
bani sînt necesari în circulaţie şi invers.
2. dezvoltarea plăţilor fără numerar.
3. viteza de circulaţie a banilor.

Viteza de circulaţie a banilor exprimă numărul de tranzacţii la care serveşte o unitate monetară într-o
perioadă de timp în procesul circulaţiei mărfurilor, prestării serviciilor, achitării debitelor.
Accelerarea V.C.B. (vitezei de circulaţie a banilor) duce la micşorarea masei monetare necesare circulaţiei
şi invers.
V.C.B. este influenţată de următorii factori:
a) masa banilor aflaţi în circulaţie
b) proporţia unităţii monetare ţinute în rezervă sau tezaurizare.
c) stabilitatea social – politică şi conjunctura economică.
d) volumul veniturilor băneşti ale populaţiei, frecvenţa şi ritmicitatea încasării de către populaţie a
veniturilor sale băneşti.
e) gradul de coincidenţă între încasările şi plăţile băneşti ale populaţiei.
f) factorul psihologic al încrederii populaţiei în puterea de cumpărare a monedei naţionale.

1.3 Evaluaţi rolul B.N.M. în circulaţia monetară.

- stabileşte şi implementează politica monetară şi valutară în stat.
- Promovează şi menţine un sistem financiar bazat pe principiile pieţii.
- Emite în circulaţie bancnote şi monede metalice de lei moldoveneşti.
- Stabileşte valoarea nominală ( dimensiuni, greutate şi alte caracteristici tehnice al monedei)
- Dreptul de a hotărî să anuleze sau să retragă din circulaţie orice monedă sau bancnotă şi să pună în
circulaţie alte tipuri.
- Elaborarea programului de emisiune bancară în vederea asigurării şi satisfacerii necesităţilor de
numerar.
- Asigurarea tipăririi bancnotelor şi baterea monedelor.
- Păstrarea în siguranţă a celor ce nu sunt în circulaţie
- De a retrage şi de a distruge bancnotele şi monedele uzate şi punerea în circulaţie în locul acestora.
- Stocarea de către emitent a semnelor băneşti
- Pune în circulaţie semnele băneşti.

3. Organele activitatii financiare ale statului.

1.1.Relatati despre atributiile B.N.M in domeniul activitatii financiare.

BNM este o persoana juridica, publica, autonoma si este responsabila fata de Parlament.
BNM are urmatoarele atributii de baza:
-acorda credite bancilor si statului
-stabileste si promoveaza politiva monetara in stat.
-activeaza ca organ unic de emisiune a monedei nationale.
-pastreaza si gestioneaza rezervele valutare ale statului
-intocmeste balanta de plati a statului.
-supravegheaza sistemul de plati
-actioneaza ca bancher si agent fiscal a statului
-intocmeste analize economice si monetare si in baza lor adreseaza Guvernului propuneri,aduce rezultatele
analizelor la cunostinta publicului.

1.2.Clasificati organelor de activitate financiara ale statului.

Activitatea financiara a statului este realizata de organele statale precum si de formatiunile administratiei
teritoriale.Organele st.se mai numesc si subiectii activitatii financiare,pe care le putem imparti in 3 grupe:
1.Organele representative a puterii de stat.
2.Organele executive cu competenta generala,toate organelle administratiei de stat
3.Organele executive cu competenta speciala in domeniul activitatii financiare.(Ministerul
Finantelor,Curtea de Conturi,BNM..s.a.)
Implicarea statului in economie este limitata deoarece:
-aceasta implicare este intodeauna rezultatul unui anumit raport de interese.Modificarea implicarii statului
poate avea loc numai in limitele premise de realizarea unui raport de interese.
-economia in ansamblu este o realitate formata pentru actiunea concomitenta a zecilor de mii de agenti
economici caror statul nu le poate dicta mereu ce sa faca.
-organele administratiei de stat:
a. centrale si
b.locale desi sunt numeroase fiecare poate sa actioneze atat cat ii permite autonomia sa ceea ce
limiteaza la fel implicarea statului in economie.

1.3Evaluati atributiile Trezoreriei de stat.

Evidentiem urmatoarele atributii ale Trez. de stat:
1.Elaboreaza normele de organizare si functionare a trezoreriilor teritoriale si indruma activitatea lor,
ajutand la o mai buna functionare a acestora.
2.Tine contabilitatea constituirii si utilizarii tuturor fondurilor statului
3.Deschide credite bugetare pe baza dispozitiilor ordonatorilor principali de credite.
4.Gestioneaza datoria publica interna si externa.
5.Constituie depozite la vedere si la termen ale persoanelor juridice si fizice
6.Pastrarea disponibilitatilor reprezentand fonduri externe nerambursabile sau contravaloarea in lei a
acestora,primite pe baza de acorduri si intelegeri guvernamentale sau de la organisme internationale si
utilizarea acestora potrivit bugetelor aprobate sau folosirea acestora pe baza de hotarari a Guvernului.

4. Finantele publice locale

2.1.Relatati despre controlul asupra procesului de executie a bugetelor locale.
Atributiile de control in vederea executarii bugetului le revine urmatoarelor organe:
1.Parlamentul -exercita un control politic.
2. Curtea de Conturi-exercita auditul veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat.
3.Ministerul Finantelor-exercita un control administrative financiar specializat.
Ministerul Finantelor intocmeste raportul privind bugetul de stat pentru anul precedent si pana la data de 1
mai il prezinta Guvernului pentru aprobare,iar Guvernul pana la 1 iunie il prezinta Parlamentului pentru
examinare si aprobare.
2.2.Formulati adoptarea bugetului local de nivelul unu.
Procedura de elaborare a bugetului local este una relativ complexa,intrucat proiectul de buget la nivel local
trebuie sa tina seama de o serie de indicatori care provin inclusiv de la nivelul central,politicile fiscale si
bugetare la nivel national si local s.a.
Elaborarea proiectului de buget la nivel local ,cuprinde urmatoarele faze:
-Informarea autoritatilor administr.publice locale
-Elaborarea variantei preliminare a proiectului de buget,se face de ordonatorii principali de credite,pana la
data de 1 iulie a fiecarui an.
-Definitivarea transferurilor de fonduri publice destinate bugetului local,este absolut necesara pentru
definitivarea proiectului de buget ce urmeaza a fi supus aprobarii legislativului local.Aceasta presupune
repartizarea sumelor aflate la dispozitia consiliilor rationale pentru echilibrarea bugetelor locale.
-Definitivarea proiectelor de buget se face de catre ordonatorii principali de credite,pe baza tuturor
informatiilor si indicatorilor obtinuti in fazele anterioare,in termen de 15 zile de la publicarea legii
bugetului de stat.
Acest proiect de buget local se aduce la cunostinta publica fie prin afisare la sediul unitatii administratii
teritoriale,fie prin publicare in presa locala,in scopul de-a permite locuitorilor din respective unitate
adm.teritoriala sa-si exercite dreptul de-a contesta prevederile proiectului de buget,in termen de 15 zile de
la aducerea la cunostinta publica.
2.3Estimati executia de casa a bugetului unitatilor administrative teritoriale.
Executarea de casa este efectuata de Ministerul Finantelor prin intermediul Trezolieriei si presupune
executarea operatiunilor financiare in vederea incasarii si alocarii mijloacelor banesti ale statului,tinerea
contabilitatii a acestor operatiuni si evidenta datoriei de stat.In vederea incasarii veniturilor,M.F. poate
angaja si bancile comerciale in calitate de agenti pentru efectuarea operatiunilor de executare de casa a
bugetului de st.In acest sens M.F. este responsabil de asigurarea evidentei stricte a veniturilor in contul
trezoreriei,efectuarea cheltuielilor in cazul existentei autorizatiei,administrarea veniturilor si a cheltuielilor
bugetare in conturi distincte conform clasificatiei bug.,asiguararea gestionarii bugetului de stat. La data de
31 decembrie a fiecaru ai M.F. inchide conturile trezorioale a bugetului de st. in vederea intocmirii
raportului annual.
5. Veniturile publice
3.1 Relatati despre functiile impozitelor si taxelor.
Evidentiem urmatoarele functii:
1.Contributia la formarea fondurilor generale de dezvolate a societatii-este o obligatie a tuturor
persoanelor fizice si juridice care realizeaza venituri impozabile sau taxabile,deoarece inaceste fonduri se
concentreaza mijloace banesti,centralizate necesare pentru finantarea de obiective si actiuni cu caracter
general:constituirea rezervelor de stat,dezvoltarea bezei materiale a unitatilor social-culturale de stat.etc.
2.Redistribuirea unor venituri primare sau derivate-este operatiunea de preluare a unor resurse in
vederea repartizarii lor pentru satisfacerea unor trebuinte,acceptate in folosul altora decat posesorii initiali
ai resurselor.
3.Reglarea unor fenomene economice si sociale-actioneaza in mod diferit in cazul unitatilor sau
persoanelor fizice.La unitatile economice,prin impozite si taxe se influenteaza preturile marfurilor si
tarifele executarilor de lucrari si a serviciilor publice,se stimuleaza realizarea productie nete si fizice.

3.2.Determinati particularitatile ce individualizeaza obligatia bugetara.

Particularitatile ce individualizeaza obligatia bugetara privesc in special izvorul acestei
obligatii,beneficiarul,obiectul ,forma sa,precum si conditiile de stbilire,modificare si stingere.
1.Izvorul obligatiei va fi mereu legea sau actul normative cu valoare de lege care instituie si
reglementeaza un venit al bugetului de stat.Prin lege se stabilesc categoriile de personae fizice sau
juridice,ce datoareaza bugetului de stat venitul respectiv.
2.Beneficiara a obligatiei bugetare este intreaga societate desi calitatea de creditor o are statul.
3.Obiectul obligatiei bugetare consta intodeauna intr-o suma de bani,aceasta fiind in prezent unica forma
in care statele moderne percep veniturile datorate bugetului de stat.
4.Obligatia bugetara este constanta in forma scrisa prin titlul de creanta bugetara care o individualizeaza
la nivelul fiecarui contribuabil in raport de veniturile obtinute.
 5.Conditiile de stabilirede si executare a obligatiei bugetare sunt reglementate in mod diferit pentru
fiecare categorie de venituri bugetare,datorita particularitatilor prezentate de aceste venituri.
6.Modificarea obligatiei bugetare este determinate de cauzele prevazute de lege,respectiv:modificarea
elementelor in raport de care s-a facut individualizarea oblig.;modificarea termenelor de plata stabilite
anterior,modificarea situatiei juridice si in general modificarea actelor normative ce reglementeaza
veniturile bugetare.
7.Stingerea obligatiei bugetare se realizeaza prin modalitati commune si altor obligatii juridice,cum ar fi
plata,executarea silita sau prescriptia,fiind reglementate insa si o serie de modalitati specifice,cum ar fi
compensarea,scadere sau anularea.

3.3.Evaluati compartimentul venituri nefiscale conform Legii Bugetului de stat pentru anul 2005.
Veniturile nefiscale,reprezinta in esenta acele venituri obtinute de stat din exploatarea
domeniilor,statului(terenuri,intreprinderi)in conformitate cu regulile liberei concurente si din valorificarea
bunurilor apatinand statului
. Veniturile nefiscale sunt acele venituri care revin statului:
1.in calitatea sa de proprietar de capitaluri avansate in procesul reproductiei economice (de pilda,
dividendele);
2.de la regiile publice sau societatile nationale autonome (apar sub forma intregului profit net al
acestora sau a varsamintelor unei fractiuni din profitul net ramas dupa alimentarea fondurilor proprii);
3.de la institutiile publice (apar sub forma taxelor de metrologie, pentru eliberarea autorizatiilor de
transport cu autovehicule in traficul international de marfuri, pentru analizele efectuate de laboratoarele
organizate in sistemul protectiei consumatorilor si de altele asemanatoare, taxele consulare, taxe si alte
venituri din protectia mediului s.a., a veniturilor incasate de diverse unitati sau pentru diverse activitati,
care se varsa la buget, cum sunt veniturile unitatilor publice veterinare, ale unitatilor de reproductie si
selectie a animalelor, din chiriile aferente imobilelor proprietate de stat si administrate de institutii publice,
sumele incasate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare s.a., din varsamintele efectuate din veniturile
unor institutii publice si ale unor activitati autofinantate);
4.din diverse alte surse (sunt denumite venituri nefiscale diverse) cum sunt de pilda cele provenite din:
5.amenzile si penalitatile aplicate;
6.valorificarea bunurilor confiscate;
7.concesiunile realizate de institutiile publice;
8.expertizele in domeniul navigatiei etc.
6. Dreptul Bugetar
1.1 Definiţi noţiunea de buget (inclusiv conform legislaţiei R.M.)
Termenul de buget îşi are originea în vechea limbă franceză şi anume în expresie bougette prin care se
înţelege o pungă cu bani. Există mai multe concepţii în ceea ce priveşte noţiunea de buget.
Susţinătorii primei concepţii sunt de parerea că bugetul statului este un program sau plan de cheltuieli ce
urmează a se efectua şi de venituri ce urmează a se realiza într-o perioadă determinată.
A doua concepţie susţine că bugetul statului este un act stabilire şi autorizare a veniturilor şi cheltuielilor
anuale a statului.
Conform legislaţiei prin buget se subînţelege un document (o lege votată de Parlament) în care sînt înscrise
cheltuielile statului şi veniturile necesare pentru acoperirea acestora.
Bugetul de stat este elaborat anual de către Guvern şi aprobat ulterior de Parlament.
Bugetul de stat mai este numit şi legea finanţelor.
1 septembrie 1999 : Legea RM privind finantele publice locale a fost inlocuit cu aceeasi lege din 2003;
In literatura de speicalitate s-au afirmat un sir de definitii ale BUGETULUI:
-bugetul e un stat de prevedere a veniturilor si cheltuielilor pe o perioada determinata
-bugetul e un program de cheltuieli ce urmeaza a se efectua si de venituri ce urmeaza a se realiza intr-o
perioada determinata de timp.
Din toate definitiile a devenit preferat cea consacrata in legea franceza a contabilitatii,conform careia
BUGETUL STATULUI e un act de stabilire si autorizare a veniturilor si cheltuielilor anujale ale statului
sau ale altor servicii publice .
Conform art 3 Legea nr 181 (finantele publice si responsabilitatile fiscale),prin buget se intelege totalitatea
veniturilor,cheluielilor si a surselor de finantare destinate pentru realizarea functiilor autoritatilor
publice centrale si locale.
1.2 Argumentaţi importanţa principiilor şi ordinea repartizării veniturilor şi cheltuielilor bugetare.
Repartizarea veniturilor şi cheltuielilor în sistemul bugetar al RM este subordonată unor reguli generale sau
unor principii în vederea soluţionării a două probleme principale :
1. să-i acorde administrării de stat acel volum de resurse financiare care să asigure pe deplin organele
respective în vederea exercitării funcţiilor care le revin;
2. să asigure aşa cheltuieli bugetare care să corespundă sferelor de activitate a acestor organe.
Procesul de repartizare a cheltuielilor bugetare este bazat pe următoarele principii:
* principiul reglementarii uniforme care se exprima prin stabilirea prin actele normative a bazelor comune
care determina sistemul de venituri si cheltuieli de diferit nivel ,ordinea de aprobare a normativelor de
defalcari,conditiile de utilizare a mijloacelor bugetare imprumutate;
*principiul echilibrarii maximal posibile a bugetului - care se infaptuieste in conditiile deficitului bugetar
cronic printr=un sistem de masuri special elaborate ,indreptate la micsorarea sau la inlaturarea acestui
deficit.In principal,acest principiu se refera la cele legate de fondurile asig oblig de asist medicqale,.... (din
bugetul de stat);
*principiul subordonarii administrative si a masurilor finantate – din bugete se finanteaza actiunile care
se atribuie la competenta fiecarui organ al puterii de stat de nivel corespunzator.
*principiul teritorialitatii trecerii in fond a venitului –e unul ft important ce tine de constituirea bugetelor
locale de diferit nivel
*principiul autonomiei autoritatilor publice locale la repartizarea unor venituri sau cheltuieli
Codul fiscal prevede repartizarea veniturilor după bugete, ce venit bugetar şi cărui sistem este destinat.

1.3 Evaluaţi natura juridică a bugetului de stat din Republica Moldova.

Referitor şa natura juridică a bugetului de stat există mai multe opinii:
- bugetul statului – act administrativ – atît veniturile cît şi cheltuielile bugetare sînt simple evaluări de
ordin financiar care sînt realizate de agenţii administrativi.
- Bugetul statului – act legislativ – este orice decizie ce emană de la puterea legislativă, astfel şi
bugetul este un program de administrare a resurselor statului adoptat ca o decizie a legislaturii.
- Bugetul statului – act administrativ şi legislativ concomitent motivînd:
bugetul act legislativ – în partea creatoare de norme generale – dispoziţii generale;
bugetul act administrativ, împarte bugetul în 2 părţi:
a) venituri – reglementate prin norme generale, subiecţi generali.
b) cheltuieli – reglementate prin norme speciale:
- cheltuieli publice efectuate de administraţia centrală
- cheltuieli publice efectuate de colectivităţi locale
-cheltuieli publice finanţate de fondurile asigurărilor sociale de stat
-cheltuieli ale organismelor internaţionale.
Cheltuielile publice cuprind în sfera lor cheltuieli bugetare, cheltuieli din fonduri cu destinaţie specială,
cheltuieli extrabugetare şi cheltuieli efectuate din bugetul trezorăriei publice. Structura cheltuielilor publice
poate fi statică (la un anumit moment) şi dinamică (în evoluţie), poate fi urmărită conform indicatorilor:
volumul cheltuielilor publice, ponderea cheltuielilor publice în PIB.
7. Dreptul Financiar
1.1 Definişi dreptul financiar (cel puţin trei noţiuni).
Dr. financiar – totalitatea normelor de drept care reglementează raporturile sociale ce apar la constituirea,
utilizarea fondurilor băneşti a statului, destinate satisfacerii sarcinilor şi necesităţilor social-economice a
societăţii.
Dr financiar – totalitatea actelor normative ce reglementează relaţii de constituire, repartizare şi utilizare a
fondurilor băneşti ale statului şi ale insituţiilor publice, destinate satisfacerii sarcinilor social- economice
ale societăţii.
Dr. financiar – reprezintă ramura de drept alcătuită din norme de drept în vederea reglementării relaţiilor
financiare, utilizării fondurilor băneşti destinate interesului public.
1.2 Clasificaţi izvoarele dreptului financiar
Izvoarele dr. financiar se delimitează în raport cu gradul de generelitate:
- izvoare commune a dr. fin. Cu alte ramuri de drept
- izvoare specifice dr. fin.
Izvoarele comune reprezintă acte normative care deşi reglementează relaţii financiare, mai reglementează şi
alte relaţii sociale(de exemplu : COnstituţia, Emisiunea Monetară ş.a.)
Izvoarele specifice reglementează strict relaţii financiare, ca spre exemplu : Legile bugetului de stat, Legea
cu priv la BNM, Legea cu priv la Curtea de COnturi, Legea cu priv la finanţele publice.

După scop distingem următoarele categorii de izvoare a dreptului financiar:

- acte de întocmire a bugetului de stat
- acte de împrumut public de formare şi întrebuinţare a fondurilor băneşti
- acte de control financiar care se execută asupra actelor şi operaţiunilor de venituri.

După efectele produse:

- acte financiare , acte juridice, manifestări de voinţă făcute în scopul de a produce efecte juridice.
- Operaţiuni financiare – nu produc efecte juridice, dar stau la baza emiterii actelor juridice financiare,
ele sunt acte de calcul a veniturilor, cheltuielilor săvîrşite de funcţionari de specialitate financiară,
contabili.

După apariţie (oraganul care le-a emis) :

- legi – sunt emise de Parlament cu aplicabilitate admnistrativ – teritorială şi a instituţiilor publice.
- Acorduri internaţionale – izvoare de drept cu condiţia ca RM să fie parte la acest accord şi acesta să
fie ratificat de Parlament.
- Hotărîrile Guvernului – se emit pentru organizarea executării legilor.
- Acte normative ale Ministerului Finanţelor – acte normative prin care se instituie norme juridice care
dezvoltă şi detaliază cuprinsul dispoziţiilor generale din legile de specialitate financiară.

1.3Argumentaţi locul şi rolul dreptului financiar în sistemul dreptului.

Ştiinţa dreptului constituie un ansamblu de norme juridice care formează un sistem structurat pe ramuri, cu
domeniul său specific de reglementări a unor anumitor relaţii sociale care sunt legate între ele datorită unor
principii sau a unor obiective comune. Astfel în raport cu criteriile aşa cum sunt metoda şi obiectul, acestea
sunt configurate în ramuri ale dreptului.
Recunoscînd faptul existenţei a celor două mari diviziuni al sistemului de drept, ramura dreptului financiar
face parte din dreptul public întrucît la fel ca şi celelalte ramuri de drept public cuprinde norme juridice
instituite în scopul satisfacerii unor interese generale publice. În ansamblul ramurilor dreptului public,
dreptul financiar se situează după dreptul constituţional şi dreptul administrative datorită apropierii şi
interferenţei acestora, iar mai ales cu dreptul administrativ. De aceea în mare măsură sunt remarcate
corelaţiile, precum şi delimitările dreptului financiar atît cu ramurile dreptului public cît şi a celui privat.
Legătura dreptului constituţional cu dreptul financiar: dreptului constituţional este format din normele
juridice de drept financiar care reglementează rapoturile sociale fundamentale ce apar în procesul
instaurării, menţinerii şi exercitării puterii de stat. În acest legătura dintre dreptul constituţional şi dreptul
financiar este evidentă, astfel în prevederile Constituţiei RM întîlnim reglementări cu privire la competenţa
Parlamentului în vederea adoptării bugetelor anuale, la bugetul public naţional, precum şi la sistemul de
impunere.
Legătura dreptului financiar cu dreptul administrativ: Dreptul administrativ este determinat de totalitatea
normelor care guvernează activitatea administrativă de stat. avînd în vedere obiectul dreptului financiar
dreptul administrativ se deosebeşte după obiect:
Corelaţia: subiectele – unul este statul sau un organ al statului. Metoda imperativă – adică de subordonare a
părţilor raportului juridic.
Legătura dreptului financiar cu dreptul civil: Dpretul civil reglementează raporturi patrimoniale şi personal
nepatrimoniale prin care se manifestă individualizarea persoanelor.
Corelaţia: persistă caracterul patrimonial deoarece după obiect au tangenţe.
8. Bugetul asigurării sociale de stat
1.1 Identificaţi conţinutul BASS
BASS reflecta constituirea ,repartizarea si utilizarea fondurilor banesti necesare ocrotirii pensionarilor
,salariatilor si membrilor de familie ale acestora .Continutul sau economic deriva din structura si trasaturile
oranduirii sociale economice din necesitatea realizarii cerintelor economice ,precum si din prerogativele si
functiile statului la fiecare etapa de dezvoltare.
Elaborarea si executarea separata a BASS fata de bugetul de stat constituie o realizare importanta
deoarece permite ca resursele financiare ale acestuia sa fie utilizate integral pentru ocrotirea cetatenilor iar
eventualele excedente ramase neutilizate sa fie reportate in anii urmatori.
Drepturi la asigurari sociale e garantat de catre stat si se exercită în condițiile legii prin sistemul public de
asigurări sociale care are la bază urmatoarele principii:
- Principiul unicitatii : se organizeaza si se garanteaza sistemul public bazat pe aceleasi norme de drept
- Principiul egalitatii: un tratament nediscriminatoriu in ceea ce priveste drepturile si obligatiile
prevazute de lege
- Principiul solidaritatii sociale : participantii la sistemul public isi asuma reciproc si constient
obligatiile si beneficiaza de dreptul pentru prevenirea ,limitarea sau inlaturarea riscurilor sociale
prevazute de lege
- Principiul obligativitatii : persoanele fizice si juridice au obligatia,coform legii,de a participa la
sistemul public.Drepturile de asigurari sociale se exercita corelativ indeplinirii obligatiei
- Principiul contributitivitatii : fondul de asigurari se constituie pe baza contributiilor de partea
persoanelor fizice si juridice participante la sistemul public
- Principiul repartitiei: fondurile de asigurari sociale realizate se redistribuie pentru plata obligatiilor ce
revin sistemului public
- Principiul autonomiei : sistemul public se administreaza de sine statator in conditiile legii
Conform art 11,legea de baza (nr 489 din 2000),veniturile BASS provin din :
- Contributii de asigurari sociale (angajatorul 23 la suta,salariatul- 6 la suta)
- Dobanzi
- Majorari pt plata cu intarziere a contributiilor
- Din alte venituri
Conform prevederilor art 12,aceeasi lege,cheltuielile BASS acopera conravaloarea prestatiilor de asigurari
din sistemul public ,cheltuieli aferente organizatii si functionarii sistemului public,finantarii unei investitii
proprii s.a.
1.2 Selectaţti particularităţile executării BASS
Varianta I
Executarea bugetului a.s.s. consta in realizarea contributiei si a celorlalte venituri, in corelatie cu plata
pensiilor, indemnizatiilor si ajutoarelor banesti acordate din acest buget.
A) Veniturile bugetului a.s.s. provin din contributii de asigurari sociale, transferuri din bugetul de stat si
alte venituri prevazute de lege. Lunar de catre angajator, se face calculul si plata contributiei de a.s.
datorate de asiguratii angajati cu CIM.
Transferurile sunt a II-a categorie a veniturilor bugetului a.s.s. Ele sunt effectuate pentru acoperirea unor
cheltuieli ale bugetului a.s.s., fiind allocate din bugetul de stat. Transferul se apare doar dupa terminarea
rezervei bugetului a.s.s. Dobinzile- sume de bani, care pot constitui venituri bugetare, in cazul aparitiilor
disponibilitatilor banesti in bugetul a.s.s.
Majorarile de intirziere – se platesc de contribuabil in cazul neachitarii la termene legale a contributiilor in
bugetul a.s.s.
B)Cheltuielile bugetului a.s.s.- acopera contravaloarea prestatiilor de asigurari sociale in sistemul public,
cheltuieli aferente organizarii si functionarii sistemului public, finantarii unor investitii proprii s.a. Sistemul
cheltuielilor a.s.s. este format din fonduri: 1. Fondul de pensii ; 2. Fondul de protectie a familiilor cu
copii ; 3. Fondul de indemnizatii ; 4. Fondul de somaj ; 5. Fondul de recuperare a sanatatii ; 6. Fondul de
asigurare contra accidentelor de munca si bolilor profesionale. Excedentele anuale ale bugetului a.s.s. se
folosesc conform legii(exp. la procurarea valorilor mobiliare).Deficitul curent al bugetului a.s.s. se acopera
din disponibilitatile bugetului a.s.s. din anii precedenti.La sfirsitul fiecarui an bugetar Casa Nationala
intocmeste o dare de seama cu privire la realizarea bugetului a.s.s., fiind prezentat Guvernului pina la 01
mai a anului imediat urmator a anului de gestiune, spre examinare si aprobare, iar Guvernul dupa aprobare
va prezenta pina la data de 1 iunie Parlamentului.
Varianta II
Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat provin din contribuţii de asigurări sociale, transferuri din
bugetul de stat şi din alte venituri (din dobînzi, din majorări de întîrziere) prevăzute de lege. heltuielile
bugetului asigurărilor sociale de stat acoperă contravaloarea prestaţiilor de asigurări sociale din sistemul
public, cheltuielile aferente organizării şi funcţionării sistemului public, finanţării unor investiţii proprii,
alte cheltuieli prevăzute de lege. Din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se prelevă anual pînă
la 3% pentru constituirea unui fond de rezervă. Fondul de rezervă se utilizează pentru acoperirea
prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public,
aprobate prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Fondul de rezervă nu se reportează la veniturile şi
cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat şi reprezintă depăşirea veniturilor asupra cheltuielilor
acestui buget.
Excedentele anuale ale bugetului asigurărilor sociale de stat pot fi utilizate la procurarea valorilor mobiliare
şi/sau pot fi păstrate pe conturi bancare depozitare conform regulamentului aprobat de Guvern. Eventualul
deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat se acoperă din disponibilităţile bugetului asigurărilor
sociale de stat din anii precedenţi şi, după epuizarea disponibilităţilor, din fondul de rezervă. Pentru
acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat, după epuizarea fondului de rezervă, veniturile
bugetului asigurărilor sociale de stat se completează cu sume care se alocă de la bugetul de stat.
În sistemul public, contribuţiile şi prestaţiile de asigurări sociale, pe teritoriul Republicii Moldova, se
plătesc în lei. Contribuţiile şi prestaţiile de asigurări sociale stabilite în moneda altor ţări se plătesc, pe
teritoriul Republicii Moldova, în lei, la cursul de schimb al Băncii Naţionale a Moldovei din ziua plăţii.
1.3 Formulaţi adoptarea BASS
Varianta I
Bugetul asigurărilor sociale de stat face parte din bugetul public naţional şi este independent de bugetul de
stat. Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde veniturile, cheltuielile şi rezultatele financiare ale
sistemului public. Guvernul elaborează anual, pe baza propunerilor Casei Naţionale, proiectul legii
bugetului asigurărilor sociale de stat. Elaborea proiectului BASS are loc în urma stabilirii unui pronostic al
veniturilor şi cheltuielilor BASS analizînd compartimente ale bugetului pentru o perioadă de cel puţin 2 ani
anteriori anului bugetar proiectat, determinarea priorităţilor în domeniul asigurărilor sociale ce urmează a fi
susţinute financiar în anul următor şi în cel puţin 2 ani ulteriori şi elaborarea planului de venituri şi
cheltuieli pe fiecare articol conform clasificaţiei bugetare. La estimarea cheltuielilor bugetului asigurărilor
sociale de stat pentru anul bugetar proiectat, se va ţine cont de următoarele cerinţe generale:
a) fundamentarea propunerilor în baza actelor legislative şi altor acte normative în vigoare;
b) analiza politicii şi a obiectivelor elaborate în domeniul asigurării sociale şi asistenţei sociale de către
Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului pe termen mediu;
c) estimarea transferurilor din bugetul de stat în limitele stabilite de către Ministerul Finanţelor;
d) propunerile subdiviziunilor teritoriale ale Casei Naţionale de Asigurări Sociale pentru proiectul
bugetului asigurărilor sociale de stat ce ţin de determinarea cheltuielilor de organizare şi funcţionare a
acestor structuri.
La elaborarea planului de cheltuieli se va ţine cont numai de sumele cheltuielilor calculate pentru
activitatea din anul respectiv.
Pronosticul veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat se va prezenta spre examinare
autorităţilor competente şi partenerilor sociali. Pronosticul veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor
sociale de stat pentru anul bugetar proiectat, întocmirea bugetului asigurărilor sociale de stat pe programe şi
performanţe se efectuează cu participarea Ministerului Finanţelor. Modificarea indicatorilor prevăzuţi în
Legea bugetului asigurărilor sociale de stat se efectuează în cazurile:
a) adoptării unor acte legislative şi altor acte normative care stabilesc condiţii noi de protecţie socială a
diferitelor categorii de populaţie;
b) modificării condiţiilor de calculare a contribuţiilor de asigurări sociale pentru unele categorii de
contribuabili;
c) precizării cheltuielilor în legătură cu determinarea contingentului real de beneficiari înregistraţi la
Casa Naţională de Asigurări Sociale.

Varianta II
Proiectul este examinat de catre Comisia parlamentara de specialitate, celelalte comisii ale parlamentului si
Directia juridica a organului legislativ. Examinarea legii in Parlament se face in 3 lecturi. Legea bugetului
asigurarilor de stat poate fi adoptata si in 2 lecturi, daca toate chestiunile din lecturile 2 si 3 sunt examinate
intr-o singura lectura. A) Examinarea in I lectura. Parlamentul audiaza raportul Guvernului si coraportul
Comisiei de specialitate asupra proiectului legii bugetului a.s.s. examinind : - directiile principale ale
politicii bugetare a asigurarilor sociale de stat ; - conceptiile de baza a proiectului. B) Examinarea in a
II-a lectura. Parlamentul la prezentarea Comisiei de specialitate examineaza: - veniturile estimate sub
forma de calcule si structura lor ; - cheltuielile estimate, structura si destinatia lor ; - deficitul sau
excedentul bugetului asigurarilor sociale de sta. C) Examinarea in a III-a lectura. Parlamentul: -
examineaza alocatiile detaliate care vor fi efectuate; - stabileste alocatiile care vor fi finantate in mod
prioritar; - examineaza alte detalieri din proiectul legii bugetului a.s.s. Pina la 5 decembrie a
fiecarui an, parlamentul adopta legea bugetului a.s.s., care va fi promulgate de Presedintele statului, apoi va
publicata si va intra in vigoare 1 ian. A anului urmator. Daca legea nu a fost adoptata cel putin 3 zile dupa
expirarea exrcitiului bugetar, se aplica in continuare legea anului precedent pina la adoptarea noului buget.
Promulgarea legii bugetului asigurarilor sociale de stat. Legile adoptate de parlament se trimit spre
promulgare Presedintelui RM. Promulgarea este actul final procedurii legislative si tine exclusiv de
competenta sefului statului. Decretul de promulgare a legii bugetului asigurarilor sociale de stat emis de
Presedintele RM este obligatoriu pentru executare pe intreg teritoriul statului, avind caracter normativ.
Decretele Presedintelui se promulga intr-un termen de 2 saptamini. Insa Presedintele poate cere printr-o
scisoare de remitere poate cere parlamentului reexaminarea legii bugetului a.s.s.(doar o singura data). A
doua data presedintele este obligat sa promulge legea. Ulterior, Decretul cu privire la promulgarea legii
bugetului a.s.s. se publica in Monitorul Oficial.
9. Organele de activitate financiara a statului
3.1 Cooperarea organelor statului,adoptarea de legi financiare
Potrivit dispoziţiilor art. 74 alin. (3) din Constituţia Republicii Moldova, legile, adoptate de Parlament, se
trimit, spre promulgare Preşedintelui Republicii Moldova. Promulgarea legii este actul final al procedurii
legislative şi ţine exclusiv de competenţa şefului statului1 ".
Este firesc ca şeful statului să aibă posibilitatea de a examina legea bugetară anuală, adoptată de
Parlamentul Republicii Moldova, exercitîndu-şi atribuţiile constituţionale ce îi revin în această calitate, de a
asigura buna funcţionare a autorităţilor publice.
Conform art. 93 alin.(l) din Constituţia Republicii Moldova .Preşedintele Republicii Moldova promulgă
legile".
Promulgarea legii bugetare anuale este operaţiunea finală a procedurii legislative şi ea permite şefului
statului să investească legea cu formulă executorie, obligînd autorităţile publice de specialitate financiară şi
cu atribuţii financiare să procedeze la executarea prevederilor legii bugetului de stat pe anul următor de
gestiune. Conform art. 94 alin.(l) din Constituţia statului nostru statuează, că decretul de promulgare a legii
bugetare anuale emis de Preşedintele Republicii "Moldova sînt obligatorii pentru executarea pe întreg
teritoriul statului, avînd caracter normativ. Decretele Preşedintelui Republicii Moldova se promulgă într-un
termen de două sâptămini :
Uneori. Preşedintele statului, printr-o scrisoare de remitere, poate cere Parlamentului reexaminarea legii
bugetare anuale pentru orice motive, incepind cu inacceptabilitateat unor texte şi terminind cu
îndreptarea unor erori materiale. Reexaminarea legii bugetare anuale poate fi cerută de către şeful
stalului numai a singură dată şi nu sint obligatorii pentru Parlament. In acest sens. trimiterea de către
Preşedintele Republicii Moldova a legii
bugetare anuale, cu obiecţiile sale, spre reexaminare Parlamentului înseamnă, de fapt. refuzul şefului
statului de a o promulga.
în cazul adoptării repetate de către Parlament a legii .bugetare anuale, cu sau" fără luarea în consideraţie a
obiecţiilor expuse în scrisoarea cte remitere de şeful statului. Preşedintele Republicii Moldova este obligai
de a promulga legea bugetară anuală. Ulterior, Decretul cu privire la promulgarea legii bugetare anuale se
publică în Monitorul Oficial.
3.2 Functiile Ministerului,CCCEC,Curtea de COnturi, etc
Întru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, Ministerul este autorizat:
1) să solicite şi să primească de la autorităţile administrative centrale şi autorităţile administraţiei publice
locale, de la întreprinderi, instituţii şi organizaţii materiale necesare ce ţin de realizarea atribuţiilor sale;
2) să ceară conducătorilor şi altor persoane cu funcţii de răspundere din autorităţile şi instituţiile
publice, altor beneficiari de mijloace de la buget lichidarea încălcărilor admise la executarea bugetului
de stat şi a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi să verifice îndeplinirea prescripţiilor sale;
3) să suspende temporar finanţarea de la bugetul de stat a autorităţilor şi instituţiilor publice, altor
beneficiari de mijloace de la buget, dacă acestea nu au prezentat materialele solicitate, nu au înlăturat, în
termenele stabilite, încălcările şi neajunsurile depistate, nu au prezentat la timp rapoartele privind utilizarea
mijloacelor alocate anterior, precum şi alte rapoarte obligatorii, s-au eschivat de la prezentarea altor
documente şi informaţii solicitate, necesare pentru realizarea funcţiilor sale;
 4) să perceapă pe cale extrajudiciară, în condiţiile legii, mijloacele alocate de la bugetul de stat sau din
mijloacele şi fondurile speciale, în cazul în care acestea sînt folosite în alte scopuri decît cele
preconizate;
5) să deschidă conturi bancare la Banca Naţională a Moldovei şi în alte instituţii financiare;
6) să formeze rezerva necesară de mijloace financiare pentru cheltuielile prioritare ale bugetului de
stat;
7) să emită, în limitele competenţei sale, acte normative departamentale executorii pentru autorităţile
administraţiei publice, persoanele juridice, indiferent de subordonarea lor departamentală,forma
organizatorico-juridică şi tipul de proprietate, precum şi pentru persoane fizice;
8) să exercite orice alte drepturi stabilite prin actele normative ale Republicii Moldova.

Atributiile CCCEC:
A) să dispună, în legătură cu examinarea cererii sau comunicării, înregistrate în modul stabilit, despre
infracţiunile ce ţin de competenţa sa ori în legătură cu urmărirea penală a acestor infracţiuni, efectuarea
unor revizii economico-financiare, iar în cadrul urmăririi penale şi a unor controale fiscale asupra
persoanelor juridice şi fizice subiecţi ai activităţii de întreprinzător, indiferent de tipul de proprietate şi
genul de activitate; în cadrul reviziilor şi controalelor, să sigileze casieriile şi aparatele de casă, încăperile şi
locurile de păstrare a documentelor, a mijloacelor băneşti şi a bunurilor materiale. Regulamentul efectuării
reviziilor se aprobă de Guvern;
1) în procesul controalelor fiscale efectuate în cadrul urmăririi penale, să dispună de drepturile organelor
fiscale, iar angajaţii săi - de drepturile funcţionarului fiscal, inclusiv de dreptul de a calcula obligaţia fiscală
şi de a o transmite organului fiscal pentru executare silită;
2) în cazul efectuării reviziilor economico-financiare şi controalelor fiscale, urmăriri penale, să aibă
acces liber, iar în caz de impediment, să pătrundă în încăperile, pe teritoriul sau pe loturile de pămînt ale
persoanelor juridice, precum şi a persoanelor fizice, subiecte ale activităţii de întreprinzător,indiferent de
locul amplasării (cu excepţia reprezentanţelor diplomatice şi instituţiilor consulare ale altor state); să
efectueze, în prezenţa proprietarului sau a reprezentantului acestuia, iar în cazul absenţei ori refuzului lor,
în prezenţa reprezentantului autorităţii publice locale, cercetarea acestor obiective, inclusiv a mijloacelor de
transport, să verifice şi/ori să ridice obiectele, bunurile şi documentele. Pătrunderea în locuinţă fără acordul
locatarilor se efectuează în cazul executării unui mandat de arest sau a unei hotărîri judecătoreşti;
3) să suspende operaţiunile persoanelor juridice, precum şi ale persoanelor fizice subiecte ale activităţii
de întreprinzător, pe conturi în bănci şi în alte instituţii financiare şi să sechestreze mijloacele băneşti,
bunurile materiale, datoriile debitoare şi alte active ale acestor persoane în cazul depistării unor fapte de
activitate economică ilicită, neonorării obligaţiilor faţă de buget sau să sisteze executarea operaţiunilor
financiare limitate sau suspecte;
4) să solicite şi să primească din partea autorităţilor publice, instituţiilor financiare, agenţilor economici
şi persoanelor fizice informaţiile şi documentele necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin;
5) să efectueze expertize criminalistice şi de altă natură, precum şi cercetări ce ţin de competenţa sa, să
solicite autorităţilor publice, întreprinderilor, organizaţiilor şi instituţiilor de stat antrenarea de specialişti şi
experţi la verificări sau expertize, la elucidarea unor probleme de specialitate;
6 ) să efectueze fotografierea, înregistrarea sonoră şi video, dactiloscopia şi înregistrarea persoanelor
reţinute sau ţinute sub arest, conform legislaţiei;
7) să ceară conducătorilor obiectivelor supuse controlului inventarierea bunurilor materiale, mijloacelor
băneşti şi verificarea datoriilor reciproce, documentele normativ-tehnice şi de evidenţă prin care se
reglementează şi se omologhează operaţiunile de utilizare a bunurilor materiale şi a mijloacelor băneşti;
8) să constate încălcarea legislaţiei economico-financiare, fiscale şi să aplice sancţiunile prevăzute de
lege;
9 să sechestreze şi/ori să ridice de la persoanele juridice, precum şi de la persoanele fizice subiecte ale
activităţii de întreprinzător, bunurile materiale, inclusiv mijloacele de transport, în cazul:
- lipsei, la momentul transportării, păstrării ori comercializării, a documentelor ce confirmă provenienţa
lor legală;
- păstrării de bunuri neînregistrate în documentele contabile sau păstrării lor în locuri nedeclarate
autorităţii fiscale;
10) să ridice, în cazurile ce nu suferă amînare, documentele contabile ale subiecţilor de antreprenoriat,
documentele cu falsuri înscrise, bunuri fără stăpîn, obiecte şi documente, în baza informaţiilor operative,
pînă la soluţionarea definitivă a cazului;
 11) să iniţieze acţiuni de citare în faţa instanţei de judecată în conformitate cu legislaţia;
12) să participe la elaborarea şi perfecţionarea cadrului legislativ vizînd preîntîmpinarea şi contracararea
infracţiunilor economice şi a corupţiei;
13) să solicite şi să primească din partea autorităţilor publice suportul informaţional şi consultativ
necesar efectuării expertizei anticorupţie a proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte normative
ale Guvernului;
14) să înainteze, conform legii, sesizări privind înlăturarea cauzelor şi condiţiilor care au favorizat
comiterea de infracţiuni a căror contracarare ţine de competenţa sa;
15) să efectueze schimb de informaţii despre relaţiile economice ale persoanelor juridice şi fizice din
Republica Moldova cu cele din alte ţări în baza tratatelor interstatale;
16) să folosească mijloacele de informare în masă pentru stabilirea circumstanţelor în care s-au comis
infracţiunile, precum şi pentru urmărirea persoanelor care se eschivează de la urmărire penală şi judecată.

3.3. Atribuţiile de control al Curţii de Conturi.

Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a
resurselor financiare publice, precum şi asupra modului de gestionare a patrimoniului public.
Prin controlul său Curtea de Conturi urmăreşte respectarea legilor şi aplicarea principiilor de
economicitate, raţionalitate şi eficienţă în gestionarea mijloacelor materiale şi financiare ale statului.
Pentru exercitarea atribuţiilor Curtea de Conturi controlează:
• formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat. ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale
fondurilor de asigurări obligatorii în medicină;
• format ea, utilizarea şi gestionarea fondurilor speciale, precum şi a fondurilor de tezaur public:
• formarea şi gestionarea datoriei publice, respectarea garanţiilor guvernamentale pentru creditele
interne şi externe;
• utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi a altor forme de asistenţa financiara
din partea stalului;
• executarea, raţionalitatea şi eficienţa tratatelor interguvernamentale în domeniul economico-financiar:
• procesul de reorganizare şi privatizare a patrimoniului statului.
• activitatea altor organe de control, precum şi a structurilor de control intern:
• emisiunea banilor, utili/arca resurselor creditare şi valutare ale slalului;
• alte domenii de activitate raportate, prin legi organice, la competenţa Curţii de Conturi. Suni supuse
reviziei financiare:
A) Aparatul Parlamentului. Aparatul Preşedintelui Republicii Moldova. Curtea Constituţionala, Aparatul
Guvernului. Curtea Suprema de Justiţie. Judecătoria Economică. Procuratura Generala. Comisia Naţională
a
Valorilor Mobiliare;
B) autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, alte autorităţi administrative. Banca
Naţională a
Moldovei şi băncile comerciale în care cota statului în capitalul social este mai mare decît 50 la sută.
Controlului efectuat de Curtea de Conturi se supun şi persoanele juridice, indiferent de tiptil de
proprietate şi forma juridică de organizare dacă acestea:
a) beneficiază de garanţii guvernamentale pentru credite, de subvenţii sau de alte forme de sprijin financiar
din partea statului;
h) administrează, în baza unui contract, bunuri aparţinînd domeniului patrimoniului public: e) dispun de
capital social integral de stal sau mai mult de 50 la sută din el aparţine statului. Toate documentele
referitoare la datoria publică, din care rezultă obligaţiunile ţarii, se contrasemnează de
Preşedintele Curţii de Conturi. Contrasemnatura garantează legalitatea împrumutului şi înregistrarea lui în
cartea
datoriei publice.
Curtea de Conturi exercită, in oficiul său sau ia fata locului, controale ulterioare, care includ revizii
financiare şi controale tematice..
în afară de controalele pe care le efectuează Curtea de Conturi, ea mai avizează proiectul Legii bugetului de
stat, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat,- fondurile obligatorii de asigurări în medicină pe
anul respectiv.
Controlul exercitai de Curtea de Conturi.
 Noua reglementare juridică privind controlul financiar a fost introdusă in contextul perfecţionării formelor
de control efectuat de Curtea de Conturi.
Controlul in oficiul Curţii de Conturi se efectuează în baza documentelor şi informaţiilor de care dispune
Curtea de Conturi, precum şi în baza documentelor solicitate în scris de Preşedintele (vicepreşedintele)
Curţii de Conturi de la entitatea controlată sau de la altă entitate, indiferent de tipul de proprietate şi forma
juridică de organizare, care poate să dispună de documentele necesare.
Controalele la f iţa locului se efectuează în baza dispoziţiei de control şi in ba/a programului de control,
semnate de Preşedintele (vicepreşedintele) Curţii de Conturi.
Pentru a confirma unele probe care nu sînt destul de relevante, în baza dispoziţiei de control adoptate de
Preşedintele (vicepreşedintele) Curţii de Conturi, pot fi efectuate controale de contrapunere la orice entitate
controlată. Verificarea prin contrapunere'* se aplică în cazul confruntării documentelor din contabilitate cu
cele existente în organizaţiile şi întreprinderile de la care au fost primite valori materiale. în cazul în care
nu au fost prezentate verificării documente suficiente pentru a stabili natura operaţiunii economice sau
existenţa dublilor referitor la forma şi conţinutul documentelor justificative prezentate revizorului.
Curtea de Conturi exercită, in oficiul său sau la faţa locului, controlul rapoartelor financiare prezentate de
către entităţile controlate.
Rapoartele asupra controalelor se examinează de către Curtea de Conturi în prezenţa persoanelor cu
funcţii de răspundere care reprezintă autorităţile administraţiei publice în cauză. Neprezentarea, fără motive
întemeiate, a persoanelor cu funcţii de răspundere la examinarea rapoartelor nu împiedică adoptarea
hotărîrii dacă persoanele respective au fost înştiinţate în modul stabilit.
Curtea de Conturi adoptă întăriri asupra rapoartelor prezentate. Aceste hotărîri reprezintă principala
modalitate prin care se pun la dispoziţia entităţilor controlate, organelor ierarhic superioare acesteia şi
societăţii, informaţii independente, soluţii şi asigurări referitoare la legalitatea, conformitatea, justeţea
operaţiunilor economico-financiare şi rapoartelor financiare, precum şi la economicitatea, eficienţa şi
eficacitatea utilizării patrimoniului public de către entităţile controlate. Informaţiile din hotărîri le emise de
Curte trebuie să fie clare şi bine documentate.
Hotărîrile vor fi concise, vor conţine sinteze ale concluziilor şi probelor controlului. Proiectele de hotărîri
se elaborează de către şefii de direcţiei (secţii) ale Curţii de Conturi în baza rapoartelor (actelor) de control
întocmite de controlori şi cuprind următoarele elemente:
a) titlul hotărîrii;
b) prezentarea sintetică a contextului în care se desfăşoară activităţile supuse controlului, inclusiv
contextului instituţional;
c) obiectivele activităţii entităţii controlate;
d) descrierea metodologiilor de colectare şi analiză a probelor de control, cu precizarea surselor acestora;
e) criteriile de evaluare a performanţei;
f) constatările controlului sau cel puţin cele considerate relevante pentru destinatarii sau utilizatorii
hotărîrii;
g) concluziile referitoare la obiectivele controlului;
h) recomandările referitoare la acţiunile ce trebuie întreprinse ca rezultat logic al concluziilor.
Recomandările se vor face numai în cazul în care controlul identifică remedii posibile şi eficiente pentru
oricare din încălcările comise. Recomandările vor indica principalele direcţii ale fiecărei modificări
propuse,fara detalierea acestora. în proiectul de hotărîre este necesar să se menţioneze clar persoana
responsabilă de încălcir comise şi persoana responsabilă de remedierea lor.
Proiectul de hotărîre se examinează de membrii Curţii de Conturi împreună cu echipa de control, cu autorii
proiectului, precum şi cu reprezentanţii entităţii controlate şi cu alte persoane, la decizia Preşedintelui
Curţii de Conturi.
Acestea evaluează dacă laptele şi probele prezentate sînt documentate şi concrete, iar condu/: .
semnificative pentru destinatarul hotărîrii şi pot sugera modificări dacă proiectul de hotărîre depistează
încălcari procedurale, care nu vor avea impact prea mare asupra statului. Membrii Curţii de Conturi sînt în
drept să solicite opinia unei persoane neînplicate în control, dar competentă pentru a decide dacă probele
care susţin constatarile, concluziile şi recomandările sînt suficiente, relevante şi semnificative.
Membrii Curţii de Conturi pot modifica concluziile şi recomandările prevăzute în proiectul de hotărîre
cazul în care entitatea controlată sau altă persoană aduce probe de control noi. Proiectul de hotărîre poate fi
modificat dacă probele de control noi au efect asupra constatărilor depistate. în acest caz, noul proiect de
hotărîre va reexamina, luînd în consideraţie explicaţiile persoanei cu funcţie de răspundere a entităţii
controlate.
Hotărîrile adoptate de Curtea de Conturi pe marginea rapoartelor de control sînt prezentate ordonatorilor de
credite (alocaţii) ai autorităţilor administraţiei publice corespunzătoare. Despre încălcările comise este
informat organul de resort ierarhic superior şi. după caz. organele financiare şi de drept respective.
Conducătorii autorităţilor administraţiei publice informează Curtea de Conturi despre măsurile luat legătură
cu încălcările depistate în cadrul controlului.
Controlul ulterior al Curţii de Conturi este reglementat în scopul verificării exactităţii şi conform V
contului general anual de execuţie a bugetului de stat. bugetului asigurărilor sociale de stat. fondurilor
asigurărilo obligatorii de asistenţă medicală, conturilor anuale de execuţie a bugetelor unităţilor
administrativ-teritoriale conturilor anuale de execuţie a bugetelor fondurilor băneşti speciale, ca şi a
contului anual al datoriei publ situaţiei garanţiilor guvernamentale acordate pentru credite interne şi externe
acordate persoanelor juridice.
In acelaşi timp. controlul ulterior al Curţii se exercită prin verificarea exactităţii şi conformităţii conturile,
gestiunilor publice de bani şi alte valori materiale, a bilanţurilor contabile ale ordonatorilor de credite
(aloca::: bugetare şi alte bilanţuri din sfera financiară privind operaţiunile băneşti ce depăşesc anumite
limite valorice.
în exercitarea controlului ulterior ca cerinţă deosebita, se verifică şi necesitatea şi oportunitatea anga h
cheltuielilor bugetare, a acordării de subvenţii, a efectuării de transferuri între bugetele publice, a aprobări
viramentelor de alocaţii bugetare şi a acordării de alocaţii suplimentare.
La încheierea tuturor acestor verificări se formulează şi concluzii despre calitatea gestiunii economico
financiare a unităţilor controlate din punct de vedere al economicităţii şi eficienţei.
Controlul ulterior se exercită în oficiul Curţii de Conturi sau la faţa locului, iar în cazul prezentă: verificare
a unor conturi şi bilanţuri cu documentaţie incompletă, se pretinde completarea şi refacerea acestor; wta un
termen stabilit în fiecare caz. Despre verificarea conturilor se întocmesc rapoarte în care se specifică
constatării şi se formulează concluziile verificării, precum şi, atunci cînd este necesar, completarea ori
refacerea e\ice-:e contabile.
10.Procedura bugetara
2.1 Executia bugetului de stat
Executia bugetului anual de stat e indurmata si controlata cu ajutorul evidentei contabile bugetare ca parte
a sistemului contabil unificat al economiei nationale .Evidenta contabila a sist bugetar se organizeaza in
baza legii contabilitatii si in conformitate cu planul de conturi contabile si cu metodologia elaborata si
aprobata de catre Ministerul Finantelor . Evidenta contabila e menita sa inregistreze in principal datele
privind veniturile si cheltuielile bugetelor tuturor interprinderilor si institutiilor publice finantate de
bugetul de stat precum si operatiunile de trezorerie a executiei acestui buget.
Executia bugetului public antional presupune,la fel,ca realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor sa se
faca sub controlul anumitor autoritati publice cu responsabilitati in activitatea bugetara:
-Parlamentul RM care in conform cu art 66(h) efectueaza controlul politic prin invitarea Guvernului spre
prezentarea anumitor rapoarte etc;
-Curtea de Conturi care efectueaza auditul public extern(art 133,79 ;legea curtii de fonduri de extins in 5-7
fraze);
-Ministerul Finantelor ?( Inspectarea financiară se efectuează de către Inspecţia financiară din subordinea
Ministerului Finanţelor în baza regulamentului aprobat de către Guvern.
(2) În cadrul inspectărilor financiare este verificată activitatea economico-financiară, inclusiv prin
investigări operative şi analize documentare efectuate în baza informaţiilor privind eventuale încălcări ale
legislaţiei sau fraude în gestionarea şi utilizarea resurselor bugetare, în administrarea patrimoniului public,
raportarea datoriei publice, disciplina preţurilor şi tarifelor reglementate de stat, în calcularea profitului net
al întreprinderilor de stat/municipale şi al societăţilor comerciale cu cota de participare a statului, precum şi
a dividendelor şi a defalcărilor la buget a unei părţi a profitului net al acestora.
(3) Inspectarea financiară se iniţiază:
a) la solicitarea Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova, a Parlamentului, a Guvernului, a Curţii de
Conturi, a organelor de drept;
b) în baza solicitărilor, petiţiilor şi informaţiilor parvenite, inclusiv de la autorităţile publice centrale şi
locale, precum şi în baza analizei riscurilor şi cost-eficienţei;
c) de către Ministerul Finanţelor, care prin intermediul Inspecţiei financiare programează inspectări
financiare în funcţie de riscurile evaluate aferente activităţilor procesului bugetar şi subiectelor menţionate
la alin. (2).
 (4) Inspectării financiare pot fi supuse:
a) autorităţile/instituţiile bugetare;
b) întreprinderile de stat/municipale, societăţile comerciale în al căror capital social statul deţine o cotă-
parte nu mai mică de 25 la sută, precum şi persoanele afiliate acestora;
c) alte persoane fizice şi juridice care gestionează/beneficiază de resurse financiare şi/sau patrimoniu de
la entităţile specificate la lit. a) şi b).
(5) Autorităţile/instituţiile publice la autogestiune şi autorităţile bugetare independente pot fi supuse
inspectării financiare doar la solicitarea organelor de drept sau a Parlamentului.

Autoritatile executive locale fac actiunile uc privire la lgea ..locale.

Raportul privind executarea bugetului public national se intocmeste si se publica tot lunar de Ministerul
Finantelor . (din 2016: guvernul prezint aparlamentului raportul semianual priind exec buget publ anual..)
Rapoartele anuale privind executarea bugetelor anuale se intocmesc din administratorii legii respective si
se prezinta guvernului iar ulterior Parlamentului in termenele prevazute de calendarul bugetar.Rapoartele
anuale privind executarea bugetelor respective se prezint ain format comparabil cu formatul bugetelor
aprobate si cuprind:
- Caracteristicile cadrului macroeconomic pe anul respectiv
- dinamica si tendinta indicatorilor in comparatie cu anii precedenti;
- evaluarea implimentarii masurilor de politici bgetar-fiscale in aport cu asumarile prevazut ein
buget;explicatii pt eventualele abateri
- nivelul de executare a veniturilor,a cheltuielilor si a surselor de finantare in raport cu indicatorii
planificati cu executare din anul precedent si cu explicarea cauzelor devierilor;
- explicatii la modificari ,nivelul datoriei de stat al datoriei unit adm teritoriale in raporturile
prestabilite;
- nivelul de utilizare a performantei in cadrul programelor etc

2.2 Procedura de adoptare a bugetului de stat

Conform legii privind sistemul bugetar si si procesul bugetar Guvernul prezinta parlamentului
pina la 1 octombrie a fiecarui an proiectul bugetului de stat
Proiectul legii bugetare anuale include anexele si este însoţii de nota explicativă.
Adiţional la proiectul legii bugetare anuale. Ministerul Finanţelor prezintă calculele veniturilor şi
cheltuielilor bugetare.
Proiectul legii bugetare anuale este examinat do Comisia Economie, Buget şi Finanţe, care
prezintă Parlamentului un aviz la data stabilită de acesta. Concomitent, proiectul legii bugetare
anuale este examinat de Curtea de Conturi, care prezintă Parlamentului un aviz la data stabilită de
acesta.
Pe lîngă Comisia de specialitate, proiectul legii bugetare anuale se examinează de toate Comisiile
permanente şi Direcţia juridică a Parlamentului. La data stabilită de Parlament, Comisiile
permanente şi Direcţia juridică prezintă avizele la proiectul legii bugetare anuale Comisiei
Economie, Buget şi Finanţe.
în baza avizelor Comisiilor permanente şi avizului Direcţiei juridice. Comisia Economie. Buget şi
Finanţe întocmeşte raportul şi lista de recomandări asupra proiectului legii bugetare anuale şi le
prezintă Parlamentului la data stabilită de acesta.
Examinarea proiectului legii bugetare anuale în Parlament se efectuează în trei lecturi.
în fiecare lectură Parlamentul examinează proiectul le gii bugetare anuale şi nota explicativă.
Legea bugetară anuală poale fi adoptată şi in două lecturi, dacă toate chestiunile din lecturile doi şi trei
suni examinate într-o singură lectură.
A ) Examinarea in prima lectură.
în decursul primei lecturi. Parlamentul audiază raportul Guvernului şi coraportul Comisiei
Economie. Buget şi Finanţe asupra proiectului legii bugetare anuale şi examinează:
a) direcţiile principale ale politicii bugetare-fiscale;
b ) concepţiile de bază ale proiectului.
Parlamentul adoptă. în prima lectură, proiectul legii bugetare anuale şi îl remite Comisiei
Economie. Buget şi Finanţe pentru pregătirea de examinare în a doua lectură.
în caz de respingere. Parlamentul stabileşte un termen pentru îmbunătăţire şi prezentare repetată
a proiectului legii bugetare anuale în prima lectură.
B ) Examinarea in a doua lectură.
în decursul lecturii a doua, Parlamentul, la prezentarea Comisiei Economie, Buget şi Finanţe,
examinează:
a) veniturile estimate sub formă de calcule şi structura lor:
b ) c h e l t u i e l i l e estimate, structurii şi destinaţia, lor;
c) deficitul scai excedentul bugetului de stal.
Parlamentul adoptă. în a doua lectură, proiectul legii bugetare anuale şi îl remite Comisiei
Economie Buget şi Finanţe pentru pregătirea de examinarea îri a treia lectură..
în caz de respingere. Parlamentul stabileşte un termen pentru îmbunătăţire şi prezentare repetată
a proiectului legii bugetare anuale în a doua lectură.
C ) Examinarea in a treia lectură.
în decursul lecturii a treia, Parlamentul la prezentarea Comisiei Economie. Buget şi
Finanţe:
a) examinează alocaţiile detaliate pentru autorităţile publice:
b) stabileşte alocaţiile care vor fi finanţate in mod prioritar;
cj examinează alte detalieri din legea bugetară anuală.
Pînă la 5 decembrie a fiecărui an. Parlamentul adoptă legea bugetară anuală, care va fi
promulgată de Preşedintele statului, apoi va fi publicată şi va intră în vigoare la 01 ianuarie a
următorului an. Termenul de 5 decembrie are un caracter de orientare şi nu produce nici un efect
juridic dacă a fost încălcat

2.3 Dupa cum am mentionat mai sus Conform legii privind sistemul bugetar si si procesul
bugetar Guvernul prezinta parlamentului pina la 1 octombrie a fiecarui an proiectul bugetului de
stat.Dar anterior acestiu lucru minister finantelor prezinta guvernului proiectul aupra caruia
trebuie sa se pronunte.Proiectul min .finantelor este elaborat pe baya informatiilor si rapoartelor
preyentate de autoritatilt publice
Parlamentul dupa ce a primit de la guvern proiectul il preyinta curtii de conturi ,care se pronunta
cu un aviz catre parlament si acesta din urma purcede mai departe .
Analizind aceasta etepa putem sa ne dam seam de fsptul ca legaturile intre acestea puteri ale
statului sunt strinse .

11. Bazele juridice şi principiile financiare ale statului.

1.1. Relataţi despre principiile activităţii financiare ale statului.

Activitatea financiară a statului şi organelor administrative publice locale este bazată pe anumite reguli şi
cerinţe fundamentale care exprimă trăsăturile şi scopurile esenţiale ale acestei activităţi. Principiile sunt
evidenţiate în Const. RM. Care priveşte anemijlocit şi activitatea financiară a statului.

Principiul legalitatii-art 133 COnstitutia RM;

Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a
resurselor financiare publice.
(2) Curtea de Conturi este alcătuită din 7 membri.
(3) Preşedintele Curţii de Conturi este numit de Parlament, la propunerea Preşedintelui acestuia, pentru
un termen de 5 ani. Membrii Curţii sînt numiţi de Parlament, la propunerea Preşedintelui acesteia.
(4) Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra administrării şi întrebuinţării
resurselor financiare publice.
(5) Alte atribuţii, precum şi modul de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi, se stabilesc prin lege
organică.
Principiul egalitatii cetatenilor in fata legii si autoritatilor art 16 Constitutie[politica monetara,fiscala,de
creditare e unica indiferent de rasa ,nationalitate,origine etnica,apartenenta politica …
Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.
(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de
rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine
socială.
Principiul publicitatii art 23,76 Constitutie(vezi art 56,73 Legea nr 181 : legea finantelor publice…);
 Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.
(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul
publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.
Legea se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi intră în vigoare la data publicării sau la
data prevăzută în textul ei. Nepublicarea legii atrage inexistenţa acesteia.
Principiul repartizarii functiilor in domeniul activitatii financiare in baza art 6 Constitutie RM(in domeniul
bugetar
În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sînt separate şi colaborează în
exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei.
Principiul autonomiei locale(financiare) ,art 109 Costitutie RM (e unul absolut necesar);
Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale,
ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi ale
consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.
(2) Autonomia priveşte atît organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale, cît şi gestiunea
colectivităţilor pe care le reprezintă.
(3) Aplicarea principiilor enunţate nu poate afecta caracterul de stat unitar.
Principiul caraterului social al activitatii financiare ale statului art 47 Constitutia RM;
Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea
şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzînd hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi
serviciile sociale necesare.
(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrîneţe sau în
celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa
lor.
Principiul de planificare financiara (pe perioada de un an . Aceasta planificare se face in conformitate cu
planurile de activitate ale autoritatilor publice si al agentilor economici.Sesiunea toamna –iarna a
Parlamentului);
Principiul verificarii legalitatii modului de utilizare a banului public art 133 COnstitutie; e realizat de
Curtea de Conturi;
Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a
resurselor financiare publice.
(2) Curtea de Conturi este alcătuită din 7 membri.
(3) Preşedintele Curţii de Conturi este numit de Parlament, la propunerea Preşedintelui acestuia, pentru
un termen de 5 ani. Membrii Curţii sînt numiţi de Parlament, la propunerea Preşedintelui acesteia.
(4) Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra administrării şi întrebuinţării
resurselor financiare publice.
(5) Alte atribuţii, precum şi modul de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi, se stabilesc prin lege
organică.
Principiul determinarii juste a sarcinilor fiscale art 58 Constitutia RM (cetatenii sunt obligati sa contribuie
la ..)
Cetăţenii au obligaţia sa contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice.
(2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale.
(3) Orice alte prestaţii sînt interzise, în afara celor stabilite prin lege.
1.2. Demonstraţi corelaţia dintre formele juridice şi nejuridice a acitivăţii financiare ale statului.
Forma nejuridică constă în instruirea contribuabililor în vederea exercitării activităţii financiare,
popularizarea legislaţiei financiare, petrecerea adunărilor în cadrul organelor financiare sau fiscale. Forma
nejuridică crează posibilitatea realizării formelor juridice a acitivităţii financiare ale statului, prin care se
manifestă şi caracterul coercitiv a organelor puterii de stat în domeniul financiar.
În acitivitatea sa financiară, st adoptă acte financiare juridice – deciziile organelor de stat, care sunt
adoptate într-o formă stabilită şi au consecinţe juridice , ce ţin de competenţa organelor financiare în cauză.
Actele juridice financiare pot fi clasificate:
a) După particularitatea juridică
-acte normative
-acte individuale
-acte mixte
b) După natura juridică
-legi
-acte subordonate legii
c) După organele ce le emit
-acte emise de organul reprezentativ
-acte emise de organele executive cu competenţă generală
-acte smise de organele executive de competenţă specială
1.3. Selectaţi elementele sistemului financiar la etapa actuală.
Sistemul financiar al R.M: are următoarele elemente:
1) Sistemul bugetar al RM – parte componentă a sistemului financiar care include în sine toatalitatea
bugetelor, impozitelor.
2) Fondurile speciale – isntitutite la iniţiativa Guvernului, concret sunt stabilite fondurile de cheltuieli
pentru anumite necesităţi
3) Fondul întreprinderilor şi instituţiilor publice
4) Asigurarea obligaţiilor
5) Împrumutul de stat
12.Procedura bugetară
2.1. Identificaţi principiile procedurii bugetare

PR ANUALITATII : elaborarea si executarea bugetului pe perioada de 1 an zile .Acest principiu se aplica

reglementandu-se ,asa numitul,exercitiu financiar(data de inceput si de sfarsit al executiei bugetare).
In asa state ca : Austria,Belgia,Fr,Germania,Grecia,Olanda,Vietnam,Romania,RM etc exercitiu financiar
concorda anului calendaristic(incepe 1 ianuarie,sfarseste la 31 decembrie).
Pe cand in Canada,Danemarca,India,Japonia,MB exercitiu bugetar incepe pe data de 1 aprilie si sfarseste
la 1 martie (anul urmator).
In Australia,Filipine,Italia,Pakistan,Suedia incepe pe 1 iulie ,sfarseste pe 30 iunie anul urmator.
In SUA,Thailanda : 1 octombrie -30 septembrie.
Il lit de specialitate se mentioneaza ca mai utila pt state e mai favorabila: 1aprilie-31 martie(caci adoptarea
bugetelor e rezervata parlamentului{nu-i acordam 2 trimestre,cand vine cu proiectul care e analizat apoi
adoptat;al doilea argument: dezvoltarea in domeniul agriculturii {cifrele primavara? sunt mult mai reale
decat cele din toamna}})
-PR UNITATII MONETARE : toate operatiunile d eincasari si plati bugetare se exprima in moneda
nationala
-PR UNITATII : toate resursele si cheltuielile autoritatilor /institutiilor bugetare se reflecta si se
efectueaza exclusiv in /din bugetul de la care se finanteaza .In lit de specialitate ,paralel cu acest principiu
se aplica procedeul pluralitatii bugetare (care paralel cu bugetul de stat sunt admise si alte bugete(alin 2 art
7 ).In lit se mentioneaza asa categorii de bugete: extraordinare,anexe si autonome.
Bugetele extraordinare:sunt practicate cu caracter temporar pt situatii exceptionale fiind alaturate bugetului
ordinar si aprobate de catre Parlament odata cu acesta.(de ex Franta : mai mutle bugete extraordinare in
scopuri militare)
Bugete anexe: se adopta cu scopul de sporire a fndurilor banesti necesare anumitor
ramuri(economie,sanatate)(FR: in/la posta si telecomunicatii,Legiune de Onoare).Noi putem face trimitere
la bugetele anexe ca fondurile speciale: fonduri pt manuale etc
Bugete autonome: bugetele locale,Bugetul asigurarilor sociale de state,fondurile asigurarilor obligatorii de
asistenta medicala
PRINCIPIUL UNIVERSALITATII: toate resursele si cheltuielile bugetare se reflecta in buget in sumele
lor brute.
2.2. Stabiliţi eficienţa controlului execuţiei bugetare.
Execuţia bugetului anual de stat avînd importanţă practică de a garanta rolul acestui buget în viaţa publică
este îndrumată şi controlată cu ajutorul evidenţei contabile, bugetare ca parte a sistemului contabil unificat
al economiei naţionale. Evidenţa contabilă e menită să înregistreze date privind veniturile şi cheltuielile
bugetelor tuturor intreprinderilor şi instituţiilor publice ”finanţate din bugetul de stat şi operaţiunile de
trezorerie”. Execuşia bugetului public naţional, se caracterizează prin realizarea veniturilor şi efectuarea
cheluielilor, să se facă sub controlul unor organe de stat, cu răspundere în activitatea bugetară.
Atribuţiile de control în vederea executării bugetului revin următoarelor organe:
1) Parlamentul – exercită un control politic
2) Curtea de conturi . exercită auditul public extern, privind modul de administrare a mijloacelor financiare
şi bugetelor publice.
3) Ministerul Finanţelor – efectuează revizii financiare privind gestionarea mijloacelor financiare şi a
bugetelor publice în instituţii publice.
4) Serviciul public financiar
2.3. Estimaţi etapele execuţiei bugetare.
Proceddura executiei bugetoare cuprinde urmatoarele etape:
1. Repartizarea trimestriala(de la 1 ianuarie 2016)(am avut repartizare lunara):
Vezi art 59 legea nr 181
2. Executia partilor de venituri a bugetului: realizarea veniturilor nauale ale bugetulu ide stat e supusa
cerintelor de legalitate.Vezi art 65 aceeasi lege:coelctarea veniturilor si altor incasari aprobate in bugetele
componente ale bugetului public national se asigura de catre administratorii de venituri stabiliti prin
actele normative care instituie aceste venituri.In cazul in care legislatia nu prevede acesti
administratori,Ministerul Finantelor va desemna pe cei care vor fi responsabili de acest sector.La colectarea
veniturilor sunt necesare o serie de acte si operatiuni:
+ IDENTIFICAREA veniturilor si bunurilor impozabile si taxabile si stabilirea obligatiilor fata de bugetul
de stat(identificarea,aceasta are loc prin urmatoarele metode:
-calcularea obligatiilor bugetare datorate de catre subiectele platitoare{persoanele juridice }
-calcularea si retinerea obligatiilor bugetare de catre tertul platitor pt anumite venituri provenite /datorate
de persoanele fizice(contabilitatea interprinderii pt salariati.in fiecare luna angajatorului trebuie sa
elaboreze...)
-calcularea obligatiilor bugetare de catre organele fiscale teritoriale (impozitul pt bunurile imobiliare)
+ INCASAREA veniturilor bugetare realizata in urma plati ide catre subiectele platitoarea a sumelor
datorate la bugetele de stat.Incasarea se realizeaza prin:
-platile prin virament(pers juridice);
-plata in numerar (utilizata de pers fizica)
+ URMARIREA colectarii veniturilor bugetare care cuprinde o serie de masuri initiate de organele fiscale
si bancare in vederea asigurarii integrale si la termenele prevazute a tuturor sumelor datorate bugetului de
stat.Toate platile calculate dar netransferate la bugetele componente ale bugetului public national pana la
data incheierii anului bugetar se incaseaza in contul bugetelor respective pe anul viitor.

3. Executia de casa a bugetului conform prevederilor art 63 aceeasi lege ,incasarile bugetelor si platile
bugetuluide stat si ale bugetelor locale se efectuiaza prin sistemului trezorerial conform prevederilor de
casa . Evidenta incasarilor si paltilor bugetare prin sist trezorerial se asigura prin contul trezoreriale bazate
pe clasificatia bugetara si pe planul din conturi contaibile.Ministerul Finantelor ,CNAS,CNAM pot angaja
banci comerciale care activeaza pe teritoriul RM pt efectuarea unor operatiuni ce tin de executarea de casa
a bugetelor.Procedura de selectare a bancilor comerciale pt efectuarea operatiunilor ce tin de executarea de
casa a bugetelor se face o data la 3 ani in conformitate cu legislatia privind achizitiile publice.
4. Executia partilor de cheltuieli a bugetului: conform prevederilor art 67,in procesul executarii
bugetelor ,autoritatile/institutiile bugetare efectueaza plati in limitele alocatiilor bugetare aprobate si in
conformitate cu prognozele de lichiditati ale bugetului. Finantarea cheltuielilor se efectueaza pe masura
incasarilor mijloacelor banesti la conturile bugetului cu respectarea urmatoarelor prioritati:
-onorarea angajamentelor de deservire a datoriilor de stat /unit adm teritoriale;
-cheltuielile de personal de achitare a burselor ,a pensiilor ,a indemnizatiilor ,compensatiilor ,a alocatiilor
si ajutoarelor sociale.
Cheltuilile pt asigurare obligtorie de asistenta medicala a categoriilor de persoane care conform
legislatiei,Guvernul are calitate de asigurator.
Cheltuieli din fond de urgenta ,din resurse termo-energetice.
In ultima zi lucratoare a anului bugetar nu se efectueaza operatiuni de incasari si plati bugetare ci doar
operatiuni interne de incheieri bugetare .La data incheierii anului bugetar alocatiile bugetare nevalorificate
se inchid cu exceptia soldurilor proiectelor finantate din sursele externe.Soldurile de mijloace banesti din
conturile bugetelor respective inregistrate la data incheierii anuli bugetar sunt tranzitorii pe anul bugetar
urmator si-s accesibile spre utiizare la acoperirea dificitului in lim prevazute de legle/deciziile bugetar
anuale.
 13.Controlul financiar
3.1. Definiţi noţiunea şi funcţiile controlului financiar.
Noţiunea de control provine din expresia latină, contra rolus, care înseamnă verificarea actului original
după duplicatul care se încredinţează în acest scop unei alte persoane.Controlul financiar are ca obiective.
Cunoaşterea de către stat a modului cum sunt administrate mijloacele financiare ;i bunurile publice de către
unităţile economice (private şi publice), modul de realizarea şi utilizare a banului public, urmăreşte
asigurarea şi consolidarea echilibrului financiar, la fel are ca scop verificarea modului în care
contribuabilul respectă legislaţia fiscală într-o anumită perioadă sau în cîteva perioade fiscale (Art.214 Cod
Fiscal).
Datorită modului său de organizare şi executare şi ţinînd seama de rolul şi obiectivele pe care le urmăreşte,
controlul financiar îndeplineşte următoarele funcţii:
1. Funcţia de evaluare constă în acte şi operaţiuni de estimare a situaţiei existente la un moment dat, a
rezultatelor obţinute la sfîrşitul unei perioade, a modului de desfăşurare a activităţii în.condiţii de
normalitate, legalitate şi eficienţă.
2. Funcţia preventivă - care constă într-o serie de măsuri luate de organele de control
Funcţia de documentare - prin care se asigură cunoaşterea cantitativă şi calitativă a problemelor ce fac
obiectul dezvoltării economico-sociale, relevarea fraudelor şi depistarea cauzelor acestora.
4. Funcţia recuperatorie (sancţionator-reparatorie) - constînd în acţiunea de descoperire şi recuperare a-
pagubei şi luarea de măsuri faţă de cei vinovaţi, la fel
stabilirea potrivit legii a răspunderii juridice.
5. Funcţia pedagogică (educativă) — axe un caracter formativ, de generalizarea a experienţei pozitive. Prin
această funcţie, controlul contribuie la ridicarea cadrelor din economie, a nivelului de pregătire şi la
soluţionarea în condiţii satisfăcătoare a sarcinilor ce le revin. în acest caz este necesar şi ca organul de
control să aibă o pregătire solidă profesională şi să se bucure de credibilitate.
3.2. Determinaţi metodele controlului financiar.
Conform C.F., controlul financiar, la faţa locului şi la oficiul organului fiscal, poate fi organizat şi efectuat
prin următoarele metode:
1) Verificarea faptică (art. 217 CF) – are sarcina de a constata situaţiile ce nu sunt reflectate sau care nu
rezultă din documente.( Verificarea faptică se aplică în cazul controlului fiscal la faţa locului şi constă în
observarea directă a obiectelor, proceselor şi fenomenelor, în cercetarea şi analiza activităţii
contribuabilului.
(2) Verificarea faptică are sarcina de a constata situaţiile care nu sînt reflectate sau care nu rezultă din
documente. )
2) Verificarea documentară (art 218 CF) – constă în confruntarea dărilor de seamă fiscale, documentelor
de evidenţă, cu documentele şi informaţiile de care dispune organul care exercită controlul fiscal.(
Verificarea documentară se aplică atît în cazul controlului fiscal cameral, cît şi al celui la faţa locului şi
constă în confruntarea dărilor de seamă fiscale, documentelor de evidenţă şi altei informaţii prezentate de
contribuabil cu documentele şi cu informaţiile referitoare la acesta de care dispune organul care exercită
controlul fiscal. )
3) Verificarea totală (art 219 CF) – verificarea tuturor actelor şi operaţiunilor de determinare a obiectelor
impozabile.( Verificarea totală se aplică în cazul controlului fiscal la faţa locului asupra tuturor actelor şi
operaţiunilor de determinare a obiectelor (bazei) impozabile şi de stingere a obligaţiilor fiscale în perioada
de după ultimul control fiscal.
(2) Verificarea totală este una documentară şi, în acelaşi timp, faptică a modului în care contribuabilul
execută legislaţia fiscală. )
4) Verificarea parţială (art 220 CF) – constă în controlul asupra singerii unor anumitor obligaţii fiscale
dintr-o anumită perioadă, verificîndu-se, în tot sau în parte, documentele sau activitatea contribuabiluluui.(
Verificarea parţială se aplică atît în cazul controlului fiscal cameral, cît şi al celui la faţa locului şi constă în
controlul asupra stingerii unor anumite tipuri de obligaţii fiscale, asupra executării unor alte obligaţii
prevăzute de legislaţia fiscală dintr-o anumită perioadă, verificîndu-se, în tot sau în parte, documentele sau
activitatea contribuabilului)
5) Verificarea tematică (art 221 CF)( Verificarea tematică se aplică atît în cazul controlului fiscal cameral,
cît şi al celui la faţa locului şi constă în controlul asupra stingerii unui anumit tip de obligaţie fiscală sau
asupra executării unei alte obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală, verificîndu-se documentele sau
activitatea contribuabilului. )
6) Verificarea operativă (art 222 CF) – verificarea operativă se face prin verificarea faptică şi, sau
documentară(Verificarea operativă se aplică în cazul controlului fiscal la faţa locului, observîndu-se
procesele economice si financiare, actele şi operaţiunile aferente, pentru a constata autenticitatea lor, pentru
a depista şi a preveni încălcarea legislaţiei fiscale.
(2) Verificarea operativă se face inopinat, prin verificare faptică şi/sau documentară. Dacă se constată vreo
încălcare a legislaţiei fiscale, iar verificarea circumstanţelor necesită mai mult timp, materialele se transmit
subdiviziunilor respective ale organului cu atribuţii de control fiscal pentru efectuarea unui control fiscal
prin alte metode tehnice. )
7) Verificarea prin contrapunere (art 223) – constă în controlul concomitent al contribuabilului şi al
persoanelor cu care aceasta are sau a avut raporturi economice, financiare sau de altă natură.( Verificarea
prin contrapunere se aplică atît în cazul controlului fiscal cameral, cît şi al celui la faţa locului şi constă în
controlul concomitent al contribuabilului şi al persoanelor cu care acesta are sau a avut raporturi
economice, financiare şi de altă natură, pentru a se constata autenticitatea acestor raporturi şi a
operaţiunilor efectuate. )
3.3. Proiectaţi un act de control financiar.
Actul de control financiar se întocmeşte la finalizarea acontrolului financiar la faţa locului, în 2 exemplare.
Actul e constituit din 3 părţi.

1) partea introductivă – ciprinde date de ordin informativ (date despre contribuabil, organul ce efectuează,
data actului de control, numele prenumele, funcţia deţinută de organul care efectuează controlul, tipul
controlului, denumirea şi informaţii generale despre contribuabil şi adresa juridică a lui; data începerii şi
data finalizării controlului)

2) partea constatatorie – se reflectă acţiunile şi faptele constataoare în procesul controlului. Se descrie

obiectiv, clar şi exact, încălcările legislative. Dacă nu sunt abateri de la lege, în act se menţionează concret:
- nu s-au constata încălcări.

3) concluzii asupra actului de control – în această parte se descrie: controlul efectuat, obligaţiile
contribuabilului, materialele anexate la act, semnăturile părţilor participante la control, confirmarea
înmînării actului controlului. Actul se aduce la cunoştinţă contra semnătură.

14.Finanţele publice
1.1. Definiţi noţiunea de finanţe publice.
Finanţe publice – totalitatea relaţiilor sociale de natură economică care apar în procesul constituirii,
repartizării şi utilizării în formă bănească a resurselor necesare statului în vederea îndeplinirii funcţiilor şi
sarcinilor sale.
Duvergier mentioneaza ca „finantele poblice” e stinta care studiaza activitatea statului in calitatea sa de
utilizator ale unor tehnici financiare specifice : cheltuieli,impozite,taxe,imprumuturi,procedee
monetare,buget etc.Lalimiere,urmarind exinderea ariei finantelorp ublice,araa ca finantele publice se ocupa
cu studiul mijloacelor prin care statul incearca sa acopere cheltuielile publice pe seama resurselor publice
sa realizeze si interventii pe plan social si economic.Multi autori scot in evidenta caracterul politic al
stiintei finantelor publice,mentionand ca majoritatea marelo reforme sociale si politice au avut cauze
financiare ,iar cele mai importante probleme financiare de o importanta majora au fost solutionate avand la
baza cauze politice.

1.2. Stabiliţi şi comparaţi trăsăturile caracteristice ale conceptelor finanţelor publice.

Conceptiile specialistilor care au tratat si trateaza evolutia finantelor publice sunt urmatoarele:
Finantele publice clasice e caracteristica perioade : sec XVIII –incep sec XX
Finantele publice moderne : primele decenii ale sec xx- jurul anilor 80
Finantele post moderne : anii 80-prezent
CONCEPTIA CLASICA A FINANTELOR PUBLICE –reflecta doctrina liberala in dezvoltarea
economica a societatii.Statul liberal era neutru in ceea ce priveste aspectul economic,rolul sau fiind limitat
la indeplinirea atributiilor de baza caracteristice acelei perioade. (sec XVIII-incep sec XX: ordinea
publica,apararea nationala,diplomatia si justitia).
La baza conceptiilor clasice au stat un sir de principii :
-guvernul cel mai bun e cel care guverneaza cel mai putin ;
-reducerea la minim a cheltuielilor publice ;
-veniturile publice se constituie pe baza contributiei generale;
-impozitele ,imprumuturile , taxele trebuiau in asa mod asezate,stabilite incat sa aiba un caracter neutru
astfel sa nu modifice relatiile social-economice deja existente ;
- asigurarea si mentinerea a echilibrului intre veniturile si cheltuielile statului;
Statul,activitate economica = 0;
FINANTELE PUBLICE MODERNE –dupa primul Razboi Mondial se afrma tot mai mult doctrina de
interventie a statului in sfera economica ,ceea ce a adus la cresterea rolului activitatilor publice in viata
economica,prevenirea crizelor economice,iar in cazul de producere a acestora de luarea de masuri de
prevenire..
Cu toate acestea,au dus la infiintarea a unor intreprinderi publice ,interprinderi cu capital mixt (public si
privat).Obiectivele economice ale guvernului in acea perioada au fost sa promoveze eficienta , stabilitatea
si echitatea . Astfel,promovarea stabilitatii economice urmareste inregistrarea unei cresteri economice si
de durata ,ocuparea deplina a manii de lucru,stabilitatea pretului .In scopul promovarii echitatii ,Guvernul
urmareste eliminarea inegalitatilor de venit prin : impozitare progresiva,transferuri din bugetul de
stat,subventionarea categoriilor defavorizate.
Anii ’30- ’80
PERIODA FINANTELOR PUBLICE POST-MODERNE : NEOLIBERALISM;NEOKEINISISM
NEOLIBERALISMUL nu sustine ideea ca statul sa se implice mult in activitatea economica,

1.3. Estimaţi activităţile financiare ale statului la etapa actuală.

La etapa actuală activitatea financiară a statului se bazează pe domeniul privat. Statul constituind un sistem
financiar complex de acte, operaţiuni şi instituţii publice de natură financiară sau cu atribuţii financiare de
control privind formarea şi întrebuinţarea fondurilor băneşti alte statului, unităţilor administrativ teritoriale
şi ale altor entităţi de interes public. Făcînd referire la etapa actuală, RM depăşeşte o perioadă îndelungată
de tranziţie unde activitatea financiară îşi are rolul de ameliorarea situaţiei. În asemenea condiţii statul
trebuie să cunoască tehnicile de utilizare a disponibilităţilor băneşti din partea contribuabilor, pentru a
maximaliza profitul şi rentabilitatea.
Concluzie: o activitate financiară bine dezvoltată nu înseamnă decît întreprindere sănătoase, buissines
orientat spre o dezvoltare continuă, împlementarea noilor tehnologii, toate acestea pentru menţinerea unui
echilibru în intreg sistem financiar.

15.Creditul
1.1.Definiţi noţiunea de credit şi elementele lui.

Credit – act de schimb condiţionat de dare şi restituire a bunului, dreptului sau serviciului, care e
despăgubit într-un interval de timp. Creditul ca si moneda,e o categorie economico-financiara creata pt a
servi la rezolvarea unor probleme sociale,economice sau legate de procesul de schimb.
Profesorul V.Stanescu ,mentioneaza ca e vorba de operatiunea de credit ori de cate ori e vorba de cedarea
unei sume de bani efectuata la un moment dat din partea unui subiect economic altuia cu obligatia pt cel
din urma de a restitui mai tarziu la o anumita data suma primita + o suma de bani care se numeste interes
sau dobanda
Creditul ca si moneda,e o categorie economico-financiara creata pt a servi la rezolvarea unor probleme
sociale,economice sau legate de procesul de schimb.
Etimologic,creditoul isi are originea in cuvantul latin”creditul” care inseamna „ a crede,a se increde sau a
se avea incredere”.
Creditul a format obiectul a unor ample cercetari in lit de specialitate.Astfel,exprimandu-se un sir de
definitii a acestui fenomen:
Profesorul W.Sombar defineste creditul ca fiind puterea de cumaparare fara a-l detine in numerar.
Profesorul C.Gide defineste creditul ca schimbul unei bogatii prezente contra unei bogatii viitoare.
Profesorul Leitner defineste creditul ca un act economic care face sa nasca in favoarea unui individ ,a unui
drept de a dispune in mod permanent de bunurile sau serviciile puse la dispozitia lui de un alt individ in
cadrul termenului pt care a fost acordat.

Elementele.
Elementele creditului:
-schimbul in timp(termenul) pt o anumita perioada;
-orice operatiune de credit intervin 2 subiecte : creditorul si debitorul
-termenul de gratie:perioada intre momentul angajarii creditului si inceperea rambursarii lui(acreditarea
agentilor economici in agricultura: 1 martie -30 septembrie baqncile nu-i ating cu privire la rambursare; de
regula,atunci cand statul RM contracteaza,primeste imprumuturi in exterior,o parte a lor e termenul de
gratie);
-ratele partiale:acelea care se ramburseaza esalonat;
-scadenta:momentul ,momentele stabilite pt rambursarea creditelor;
-garantarea creditului sau gajjul: e format din anumite bunuri ce se constituie la dispozitia creditorului sau
a unui tert pt asigurarea indeplinirii de catre debitor a unor obligatiuni de o valoare in general mai reduse;
-dobanda:pretul platit de catre debitor creditorului sau pentru imprumutul acordat pe un termen
determinat(sunt mai multe categorii.

2.2. Clasificarea creditului.

In societatea moderna formele principale sub care se prezinta creditul in economia de piata sunt:
-creditul comercial-forma de imprumut practicata intre vanzator si cumparator. EL constituie baza
sistemului de credit in economia de piata.;
-creditul bancar-se acorda agentilor economici de catre institutiile bancare si el reprezinta principala sursa
pt asigurarea cu fonduri banesti necesare diferitelor sectoare de activitate ale economiilor nationale;
+dupa destinatie:
-credit de productie-e destinat activitatilor avand un rol activ in economie;
-credit de consumatie-e destinat consumului social;
+in functie de sbiectul de drept care angajeaza creditul:
-credit public-e perfectat de catre stat;
-credit privat-de pers fizica sau agent economic privat
+dupa modul de garantare:
-credit real:e garantat in bunuri materiale certe;
-credit personal:e acordat pe baza increderii,a prestigiului de care se bucura cel imprumutat;
Creditul personal poate fi acoperit(cand debitorul nu asigura suficiente garantii,debitorul solicita rs fie
persoanala/solidara a doi sau mai multi garanti:contr de fidejusiune) sau descoperit(100% banca are
incredere in debitor).
+in functie de perioada de timp:
-credit pe termen scurt: pana la 1 an de zile. Cel mai scurt termen: credit ove night;
-pe termen mediu: 1-5 ani;(pe 3 ani in urma modificarilor)
-pe termen lung: mai mult de 5 ani;(in lege ,art 2: de la 1 an si mai mult)
+dupa locul de solicitare:
-credit intern
-Credit extern
+in functie de posibilitatea creditorului de a avea sau nu dr de a solicita debitorului rambursarea anticipata
a creditului(e interesul debitorului):
-credit denuntabil: creditorul are un asemenea drept;
-credit nedenuntabil: cand nu e stipulata o asemenea clauza in intelegerea dintre parti;
+in functie de cauza care determina creditul:
-credite de finantare:e acordat firmelor care nu au creanta asupra altora;
-credite de refinantare:se acorda firmelor care au creanta asupra altora;
+clasificarea legala: Conform hotararii BNM nr 231 din 27.10.2011:
-credite standart: 2 %
-credite supravegheate: 5 %;
-credite substandart: 30 %
-credite dubioase/indoielnice: 60%;
-credite compromise(pierderi): 100%;
Se mai cunoastea forma creditului GUVERNAMENTAL(in interiorul statului,din bugetul de stat
,guvernului i se aloca o suma de bani,cu ea decide alocari in exterior): atunci cand in calitate de creditor ne
apare Guvernul unui stat.La randul sau,creditul guvernamental paote fi :
-intert;
-extern-Guvernul(SUA ofera credit RM; Guvernul Romaniei,Guvernul Olandei,Suediei ,Guvernul
Japoniei:proiectul ce e legat de unitatilor de transport,utilaje pt producatorii din agricultur

2.3. Evaluaţi domeniul de utilitate şi mijloacelor din împrumuturile externe

Domeniul de utilitate a mijloacelor din împrumuturile externe:
1) susţinerea balanţei de plăţi
2) finanţarea proiectelor de inevstiţii pentru dezvoltarea domeniilor prioritare ale economiei
3) acoperirea deficitului bugetar
4) finanţarea cheltuielilor legate de lichidarea consecinşelor calamnităţilor naturale şi altor situaţii
extraordinare.
5) finanţarea cheluielilor rezonabile legate de contractul datoriei de stat.
6) importul de materie primă
7)onorarea obligaţiilor asumate prin acordarea garanţiilor de stat pentru împrumuturi
8)serviciul de refinanţarea datoriei contractat anterior.

16.Sistemul Veniturile public

3.1. Definiţi noţiunea impozitului şi taxei.

Impozit –o contribuţie bănească obligatorie şu cu titlu nerambursabil datorită, conform legii bugetului de
stat de către persoanele fizice şi persoanele juridice pentru veniturile care le obţin sau bunurile pe care le
posedă. Conform art 6 : impozitul e o plata obligatorie cu titlul gratuit care nu tine de efectuarea unor
actiuni determinate si concrete de catre organul imputernicit sau persoana cu functie de raspundere a
acestuia pentru /in raport cu contribuabilul care a achitat aceasta plata.
Taxă – este o plată efectuatăă de persoanele fizice sau juridice pentru anumite servicii prestate acestora de
organele de stat sau instituţiei publice.

3.2. Clasificaţi impozitele si trasaturile taxei

Clasificarea impozitlor :
*dupa trasaturile de fond si de forma:
-directe:cele care se percep direct de la pers fizice si juridic.
Impozite directe reale (tin de anumite obiecte materiale: impozit pe cladiri) si
personale(impozitul pe venit a pers fiz,pe venit-a agentilor economici,impozit pe avere propriu-zisa,imp pe
circulatia averii(in cazul in care suntem posesorii unei valori imobiliare de stat,in cazul unui contr de
donatie sau vanzare cumparare se majoreaza proprietatea,impozitul pe sporul de avere))
-indirecte: nu se percep direct si normativ asupra contribuabilului ci se stabileste in legatura cu vanzari
de bunuri si prestari ale anumitor servicii(din aceasta fac parte: accizele,TVA,venitul de la monopoluri
fiscale,taxele vamale,taxe de timbru sau inregistrare)

*dupa obiect:
-impozit pe venit
-impozit pe avere
-impozit pe cheltuieli/pe consum(tva,accizele)

*dupa scopul urmarit:

-impozite financiare(cele care se stabilesc in scopul realizarii de venituri:impozit pe venit)
- impozite de ordine (care se stabilesc pt limitarea a unor actiuni sau atingerea unui scop fara caracter
fiscal: ex impozitele verzi;taxele mai ridicate asupra vanzarii bauturilor alcoolice ,produselor din
tutun;taxele pt introducerea automobileleor pe un termen de exploatare mai mare de 7 ani)

*dupa frecventa cu care se realizeaza:

-impozite permanente/ordinare(impozit pe venit)
-impozite incidentale/extraordinare(se incaseaza o singura data: impozitul funciar)

*dupa forma in care se percep:

-impozite in natura
 -impozite in bani

*dupa institutia care le administreaza :

-in cazul statelor federativeaa(impozite generale,a federatiilro)
- state unitare art 6 (4,5,6) Cod Fiscal
Trasaturile taxelor:
- Subiectul platitor e precis determinat doar din momentul cand acesta solicita indeplinirea unui act
,prestarea unui serviciu sau efectuareea unei lucrari.
- o plata neechivalenta pentru actele ,serviciile sau lucrarile prestate
- O contributie de acoperire a cheltuielilor necesare serviciilor solicitate de aceste persoane
- E una anticipativă ,caci ea e datorata si tre achitata in momentul solicitatii actului,serviciului sau a
unei lucrari ce urmeaza a fi indeplionita ulterior de institutiile publice.
- Ea e unica:se achita o singura data
- Sanctiunea intocmirii sau eliberarii actelor care nu au fost legal taxate –e nulitate
- Raspunderea pt neindeplinirea obligatiei de plata revine,primordial,persoanei incadrate in institutiile
publice care aveau obligatia sa pretinda si sa incaseze aceasta taxa si nu contribuabilii
Impozitele si taxele care-s obligate subiectelor indeplinesc urmatoarele functii:
a) Contributia la formarea fondurilor generale de dezvoltare a soietatii
b) Redistribuirea unor venituri primare sau derivate
c) Reglarea unor fenomene economice sau sociale

3.3. Selectaţi modalităţile de stingere a obligaţiei bugetare.

Modalităţile de stingere a obligaţiei bugetare.
- Stingerea prin plata contribuabilului, achitat benevol suma datorată
 Prin plata în numerar
 Reţinerea prin împunere
 Prin aplicarea timbrelor fiscale

- Stingerea prin anulare, aceasta se realizează prin acte normative emise de către organele competente
conform cărora este declarată plata unei obligaţii bugetare ce au caracter general, obligativitate generală,
caracter individual.
-Prin prescripţie are loc în cazul cînd statul nu a executat silit dr de creanţă bugetară. Obligaţia bugetară –
termen 6 luni
-Prin scădere – această modalitate intervine în situaţiile în care contribuabilul a decedat, fără să lase careva
avere
-Prin compensare – are loc în situaţia în care contribuabilul a achitat la buget o sumă nedatorată sau o sumă
mai mare decît cea datorată.
-Stingerea prin executare silită.

17.Circulatia Monetara
1.1 Emisiune monetara(baneasca)-un ansamblu de acte si operatiuni realizate de Banca Centrala a Statului
cincretizate in baterea semnelor monetare,stocarea ,emiterea ,punerea si scoaterea din circulatie a
bancnotelor si monedelor metalice precum si formarea de bani scriptuali{bani care nu exista-banii din
conturile bancare} in conturi curente ale persoanelor fizice si juridice .
Dreptul exclusiv de a emite in circulatie bancnote si monede metalice ,bancnote si moneede metalice
jubiliare comemorative ca mijloc de plata si scom numismatic il are BNM.
Unitatea monetara a RM e leul.
Leul moldovenesc e mijlocul legal de plata pe teritoriul RM.
BNM stabileste valoarea nominala ,dimensiunile,greutatea ,designul si alte caracteristici ale bancnotelor si
monedelor mmetalice ca mijloc de plata .
Emisiunea/formarea monedei scriptuale se realizeaza in urmatoarele directii:
-vanzarea sau cumpararea de valori mobiliare ale statulu

1.2 Avantajele platilor fara numerar:

-numerarul disponibil sl persoanei fizice si juridice ar reprezenta un capital in stare latenta(pastrarea
banilor in safeuri,case de bani,la ciorap).Acelasi capital depus la o institutie bancara ar putea fi investit in
actiuni economice iar depunatorului ii revine un profit sub forma de dobanda.
-dobanda oferita pentru depozit;
-riscurile legate de pastrarea sau manipularea numerarului(pierdere,furt,deteriorare) sunt inlaturate in cazul
platilor fara numerar.
-platile cu numerar presupun o deplasare a partilor.Aceasta situatie incomoda si riscanta se poate evita prin
platile fara numerar care se executa rapid in termene scurte si la distante ft mari;
-platile cu numerar pot fi revazute ,verificate ,probate si controlate dupa documentele de evidenta
bancara,chiar si dupa trecerea unui nr de ani de la efectuarea lor(5 ani).
-depunatorul are posibilitatea de a se elibera de procuparile de unele plati periodice(serviciile
comunale,impozite ,taxe,xontributii,chirie,abonamente etc) printr-un ordin dat institutiei bancare prin care
si-a deschis contul.
-economisirea a unor importante sume de bani necesare de manuirea numerarului(cheltuieli de
producere,circulatie,retragere,distrugere)
Dezavantaje:
comisionele mari
-neincrederea,riscul de falimentare a bancilor;
-blocarea sistemului;
-la periferii nu exista posibilitatea utilizarii cardurilor

1.3
La efectuarea decontărilor băneşti în numerar pentru tranzacţiile comerciale cu consumatorii, contribuabilii
sînt obligaţi să utilizeze MCC.
Această obligativitate se extinde asupra tuturor subdiviziunilor (filială, reprezentanţă, oficiu, secţie,
magazin, depozit, unitate comercială, unitate de prestări servicii (inclusiv unitate de transport-taxi) etc.) în
care contribuabilul primeşte plăţile pentru tranzacţiile comerciale (consumatorul achită plata).
Maşinile de casă şi control se instalează în fiecare din locurile special destinate (loc de lucru al casierului,
operatorului-casier, vînzătorului, prestatorului etc.), amenajate pentru primirea şi păstrarea temporară a
mijloacelor băneşti, conform normelor în vigoare.
Dacă în cadrul decontărilor băneşti în numerar contribuabilul acceptă, în modul stabilit, cardurile bancare
în calitate de instrument de plată fără numerar sau alt mod de plată, decontările respective se efectuează de
asemenea prin intermediul MCC.
Se permite efectuarea decontărilor băneşti în numerar fără aplicarea MCC la desfăşurarea activităţilor .
Bonul de plată, care se eliberează în cazurile prevăzute în prezentul Regulament, se consideră echivalentul
bonului de casă emis de MCC.
Eliberarea de către contribuabilul a documentelor de tip aviz de plată în numerar, factură, bon de
comandă-livrare, notă de plată etc. nu-l scuteşte pe acesta de obligaţia de a utiliza MCC.

Obligaţiunile utilizatorilor
- Utilizatorii sînt obligaţi:
a) să-şi doteze subdiviziunile cu MCC de modele incluse în Registrul unic al maşinilor de casă şi control
b) să înregistreze/reînregistreze (să pună în evidenţă) MCC, în modul stabilit, la organul fiscal şi să
primească Registrul MCC şi Registrul asistenţă tehnică, care se restituie după legalizare, precum şi Cartela
de înregistrare a MCC perfectată în modul stabilit;
c) să ţină pentru fiecare MCC, pentru fiecare an de gestiune separat, un registru (Registrul MCC) şi să-l
legalizeze (consemneze) la organul fiscal în care este înregistrată (reînregistrată) MCC.
În Registrul MCC se înregistrează (înscrie) în ordinea cronologică de apariţie, conform raportului de
închidere zilnică, sumele de mijloace băneşti încasate.
Registrul MCC, care se deschide în anul în curs pentru anul de gestiune imediat următor, se legalizează
(anexînd concomitent pentru verificare Registrul MCC curent/precedent) la organul fiscal, care a înregistrat
(reînregistrat) MCC nu mai devreme de luna decembrie a anului în curs şi nu mai tîrziu de luna februarie a
anului următor.
Contribuabilul care îşi desfăşoară activitatea în regim continuu şi în timp de fiecare 24 ore emite la MCC
două rapoarte de închidere zilnică poate deschide pentru anul gestionar două registre (semestrul I şi II);
 d) să încheie contracte de asistenţă tehnică pentru fiecare MCC cu centrele de asistenţă tehnică, care
deţin autorizaţia de competenţă tehnică respectivă şi au contracte de colaborare cu furnizorii MCC
respectivi, să apeleze la serviciile acestora, prezentînd Registrul de evidenţă a serviciilor de asistenţă
tehnică pentru MCC (din documentaţia tehnică de însoţire a MCC; în continuare - Registrul asistenţă
tehnică) în care se consemnează informaţii privind defecţiunea constatată, starea sigiliilor aplicate anterior,
sigiliile furnizorului nou-aplicate etc.;
e) să utilizeze MCC în stare bună de funcţionare, care să fie sigilate de către organul fiscal în modul
stabilit.
MCC se consideră în stare bună de funcţionare dacă sînt îndeplinite următoarele cerinţe:
modelul MCC este inclus în Registrul unic;
regimul fiscal este lansat;
asigură emiterea bonurilor de casă, benzilor de control, rapoartelor de închidere zilnică, rapoartelor
periodice etc.;
suportul de hîrtie pe care se tipăresc documentele, precum şi modul de imprimare asigură vizibilitatea şi
lizibilitatea lor pe perioada de păstrare;
imprimă pe documente data calendaristică curentă şi timpul cu deviere maximă de 15 minute de la
timpul real;
sigiliile furnizorului MCC sînt aplicate în locurile stabilite, valide, nedeteriorate şi elementele de
identificare ale sigiliilor corespund celor consemnate în Registrul asistenţă tehnică;
numărul de fabricaţie din cartea tehnică corespunde celui de pe placa de marcaj a MCC.
MCC se consideră sigilată de către organul fiscal în modul stabilit dacă sigiliile (sigiliul) organului
fiscal sînt aplicate în locurile stabilite, valide, nedeteriorate şi elementele de identificare ale sigiliilor
corespund celor consemnate de către organul fiscal în Registrul asistenţă tehnică.
Dacă cel puţin una dintre cerinţele enumerate nu este îndeplinită, se consideră că MCC nu este sigilată
de către organul fiscal, deci MCC este nesigilată.
MCC care se utilizează cu încălcarea a cel puţin uneia dintre cerinţele sus-enumerate se consideră
defectată;
f) să înmîneze consumatorului bonul de casă emis de MCC pentru tranzacţia comercială efectuată, care
trebuie să corespundă sumei real achitate, iar la cererea consumatorului - să completeze şi să elibereze
factura de expediţie sau alt formular tipizat prevăzut de actele normative în vigoare;
g) în toate cazurile cînd utilizarea MCC este temporar imposibilă (din cauza defectării, deconectării reţelei
electrice etc.), să întrerupă activitatea sau să reorganizeze lucrul în continuare, eliberînd consumatorilor
bonuri de plată.
În astfel de cazuri, durata utilizării bonurilor de plată se reglementează prin deciziile Comisiei
interdepartamentale pentru maşinile de casă şi control.
În Registrul MCC se consemnează data, ora şi cauza care a determinat întreruperea aplicării acesteia.
Expedierea la reparaţie a MCC defectate, precum şi primirea acesteia de la reparaţie, se efectuează prin
intermediul organului fiscal la care este ţinută în evidenţă;
h) să afişeze la vedere anunţuri despre obligativitatea prezenţei bonurilor de casă la examinarea
reclamaţiilor consumatorilor şi cererea de a prelua şi păstra bonurile de casă. În cazul în care la tranzacţia
comercială se anexează şi alte documente probatoare, anunţurile vor face referire la acestea;
i) să exploateze maşinile de casă şi control conform Regulamentului cu privire la modul de exploatare a
maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală;
j) să asigure păstrarea documentaţiei de exploatare pe toată perioada de exploatare a MCC, iar a
rapoartelor de închidere zilnică (lipite în Registrul MCC) şi a benzilor de control - nu mai puţin de 5 ani de
la momentul emiterii acestora;
k) să scoată din evidenţă şi din exploatare, în modul stabilit, MCC de modelele excluse din Registrul
unic;
l) să ofere colaboratorilor organelor abilitate cu funcţii de control, în limitele competenţelor acestora,
acces liber la MCC, la informaţia şi documentaţia de exploatare a lor.
Obligaţiunile consumatorilor
Consumatorul se obligă să prezinte, la examinarea reclamaţiei depuse de el, precum şi la cererea
organelor de control în cadrul controalelor efectuate de acestea, bonul de casă (echivalentul lui) înmînat la
tranzacţia comercială respectivă.

18.Finantele publice
1.1.Indentificati trasaturile caracteristice ale finantelor publice.

Finantele publice au urmatoarele trasaturi caracteristice:

 sunt relatii cu caracter economic, intrucit apar in procesul formarii, repartizarii, si utilizarii
produsului social.
 sunt relatii care apar in forma baneasca, deoarece procesul de productie, reproductive si de circulatie
a marfurilor, repartitia produsului social, relatii de schimb, retribuirea muncii, precum si relatiile dintre
agentii economici sau dintre acestia si persoanele fizice, se exprima prin intermediu banilor, in cadrul unor
relatii banesti. Si nu trebuie confundata notiunea de finante publice sau relatii financiare cu cea de bani sau
relatii banesti .Deoarece banii reprezinta o marfa iar finantele publice sunt relatii de constituire, repartizare
si utilizare a mijloacelor banesti.
 sunt relatii de constituire, repartizare si utilizare ale mijloacelor banesti ale societatii-sunt relatii fara
echivalent, adica nu presupun, im mod necesar, o contraprestatie directa din partea subiectului beneficiar al
mijloacelor banesti.
 mijloacele banesti din reletiile financiare repartizate si utilizate de subiectele beneficiare nu se
ramburseaza , adica de la fondurile bugetare se efectuiaza plati cu titlu nerambursabil catre unele regii
autonome sau catre institutii publice din sfera nemateriala care presteaza servicii pentru populatie.

1.2.Argumentati deosebirile dintre finantele publice si finantele private.

Notiunea de finante publice si private sunt adecvate, situatiilor din tarile cu economie de piata in care cea
mai mare parte a mijloacelor de productie se afla in proprietatea private fapt care face posibila realizarea
unei delimitari nete intre sectorul public si privat.
 Finantele publice suntasociate totdeauna cu statu, unitatile administrative teritoriale, cheltuielile,
imprumuturilesi datoriile acestora.
 Finantele private sunt associate totdeauna cu activitatea financiara ale intreprinderilor economice , ale
bancilor si societatii de asigurare, societatilor in legatura cu resurcele si necesitatile acestora,
imprumuturile primate sau acordate, creantele de incasare si obligatiile de plata a sigurarilor si
reasigurarilor de bunuri,raspunderea civila.
 Resursele necesare statului pentru realizarea functuulor si sarcinilor acestuia se procura pe calea
impozetelor si taxelor, prin masuri de constringere in principal, in timp ce resursele intreprinderilor private
si a persoanelor fizice se procura pe piata pe baza conrtactelor.
 Statul poate lua orice masura in legatura cu moneda nationala,in timp ce intreprinderele private nu
pot decit sa o foloseasca.
 Finantele publice sunt folosite in principal in scopul satisfacerii nevoilor generale a societatii in timp
ce finantele private sunt folosite in slujba realizarii de profit de catre intreprinzatorii particulari.
 Gestiunea finantelor publice este supusa dreptului public iar gestiunea a intreprinderilor private
urmeaza regulile dreptului civil si commercial.

1.3.Estimati functiile finantelor publice.

Existenta banului public nu reprezinta urmarea deciziei arbitrare a unei autoritati publice, ci are character
obiectiv. Astfel spus finantele publice exista pentru a servi la realizarea unor obiective précis determinate,
la indeplinirea anumitor sarcini, care ar putea fi infaptuite pe alta cale sau cu alte mijloace.Pentru asi
indeplini misiunea finantele publice au urmatoarele functii:
 Functia de repartitie care se formeaza in procesul de formare si repartizare a mijloacelor
banesti.Aceasta functie se realizeaza in doua faze:
1. prima faza de formarea resurselor care presupune formarea fondurilor public de resurse banesti, la
acesta actiune de formare participa: societatile comerciale, institutiile publice si personae fizice sau
juridice indifferent daca sunt rezidente sau nerezidente.Aceste fonduri se constitue in mai multe forme:
impozite, taxe, amenzi, penalitati etc.
2. adoua faza de repartizare amijloacelor banesti se realizeaza in cadrul repartitiei secundare adica
redistribuirea venitului national. Redestribuirea venitului national se realizeaza prin intermediul sistemului
de preturi si tarife( la bunuri si servicii) si prestari de servicii cu character indirect productive. Distribuirea
si redistribuirea venitului national duce la formarea veniturilor finale ale statului.
 Functia de control nu se limiteaza la modul de constituire a fondurilor publice si la repartizarea pe
benificiarii ei, urmareste legalitatea, necesitatea, opurtunitatea si eficienta cu care institutiile publice si
agentiile economice cu capital de stat utilizeaza in concret resursurile banesti de care dispun. Functia de
control a finantelor publice este strins legata
De functia de repartitie dar are o sfera mult mai larga decit aceasta , deoarece vizeaza pe linga constituirea
si repartizarea fondurilor banesti ale statului, si modul de utilizare a resurselor respective. Controlul
financiar se efectuiaza in mod necesar, in procesul repartitiei si urmareste:
 Provenienta resursurilor care alimenteaza fondurile publice, de resurse financiare si destinatia pe care
aceasta o capata
 nivelul la care ele se constitue
 titlul cu care ele se constitue
 dimensiunile fondului in raport cu produsul intern brut
 gradul de redistribuire a fondurilor intre sferile de activitate , sectoarele sociale, membrii societatii
 modul de asigurare a echilibrului intre necesarul de resurse financiare si posibilitatile de procurare.

19.Procedura bugetara
1.1.Definiti notiunea legala si doctrinara a procedurii bugetare.
Notiunea legala a procedurii bugetare este un ansamblul actiunilor si operatiunilor care se succind anual,
privind elaborarea si intocmirea proectului de budget, aprobarea si executarea budgetului, incheerea si
aprobarea contului general de executie bugetara si controlul executiei bugetare.
Doctrinara definesc procedura bugetarea ca o totalitate de acte si operatiuni cu character ethnic si
normative infaptuite de catre organelle specializate ale statului in scopul elaborarii, adoptarii, executarii si
incheerii budgetului national public. Conform doctrinei,prin procedura buggetara se intelege totalitatea
actelor si operatiunilor cu caracter tehnic si normativ infaptuite de organele specializate ale statului in
scopul elaborarii,adoptarii,executarii si incheierii ugetului public national.
CONFORM art 3 din finantele publice si resp bugetare fiscale,procesul bugetar reprezinta consecutivitatea
activitatilor de elaborare,examinare,adoptare,executare si raportare a bugetului.

1.2.Stabiliti importanta darii de seama cu privire la executarea bugetara.

Atribuirea de control in vederea executarii bugetare ii revin urmatoarelor organe:
 Parlamentul exercita un control politic,
 Curtea de Coturi auditul veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat
 Ministeru Finante exercita un control administratiei financiare specializate
 Ministeru Finante rapoarte privind executarea bugetului de stat pentru anul precedent si pina la data
de 01.05 il prezinta Guvernului pentru aprobarea, iar Guvernul la rindul sau pina la 01.06 il prezinta
Parlamentului pentru aprobare. Raportul respective este examinat de Parlament si este aprobat pina la 15.07
si fara a fi anulat. Sructura este aprobata de M.F.ce se refera atit la venituri cit si la cheltuieli.
Proceddura executiei bugetoare cuprinde urmatoarele etape:
5. Repartizarea trimestriala(de la 1 ianuarie 2016)(am avut repartizare lunara):
Vezi art 59 legea nr 181
 Executia partilor de venituri a bugetului: realizarea veniturilor nauale ale bugetulu ide stat e supusa
cerintelor de legalitate.Vezi art 65 aceeasi lege:coelctarea veniturilor si altor incasari aprobate in bugetele
componente ale bugetului public national se asigura de catre administratorii de venituri stabiliti prin
actele normative care instituie aceste venituri.In cazul in care legislatia nu prevede acesti
administratori,Ministerul Finantelor va desemna pe cei care vor fi responsabili de acest sector.La colectarea
veniturilor sunt necesare o serie de acte si operatiuni:
+ IDENTIFICAREA veniturilor si bunurilor impozabile si taxabile si stabilirea obligatiilor fata de bugetul
de stat(identificarea,aceasta are loc prin urmatoarele metode:
-calcularea obligatiilor bugetare datorate de catre subiectele platitoare{persoanele juridice }
-calcularea si retinerea obligatiilor bugetare de catre tertul platitor pt anumite venituri provenite /datorate
de persoanele fizice(contabilitatea interprinderii pt salariati.in fiecare luna angajatorului trebuie sa
elaboreze...)
-calcularea obligatiilor bugetare de catre organele fiscale teritoriale (impozitul pt bunurile imobiliare)
+ INCASAREA veniturilor bugetare realizata in urma plati ide catre subiectele platitoarea a sumelor
datorate la bugetele de stat.Incasarea se realizeaza prin:
-platile prin virament(pers juridice);
-plata in numerar (utilizata de pers fizica)
+ URMARIREA colectarii veniturilor bugetare care cuprinde o serie de masuri initiate de organele fiscale
si bancare in vederea asigurarii integrale si la termenele prevazute a tuturor sumelor datorate bugetului de
stat.Toate platile calculate dar netransferate la bugetele componente ale bugetului public national pana la
data incheierii anului bugetar se incaseaza in contul bugetelor respective pe anul viitor.

1.3.Evaluati elaborarea proectului budgetului de stat al R.M.

Aceasta etapa incepe in cursul anului . Astfel incit pina la finele fiecarui exercitiu bugetar sa se ajunga la
adoptarea de catre parlament a budgetului elaborate. Elaborarea proectului budgetului de stat ii revine Min.
Finante astfel din punct de vedere metodologic la elaborarea proectului budgetului de stat rolul important
revine evaluarii sau estimarii si calculul evaluarii sau estimarii si calcului veniturilor si cheltuielilor
bugetare precum si metodele utilizate in acest scop. In vederea estimarii veniturilor si cheltuielilor sunt
utilizate urmatoarele metode:
 metoda autonoma
 matoda majorarii
 metoda evaluarii directe
Metoda autonoma se i-au drept baza la intocmirea budgetului venitirilor si cheltuelilor ultimului buget al
carui exercitiu este incheiat si se efectueaza evaluarile formate care sunt influentate de modificarile in
legislatia financiar-fiscala.Aceasta metoda nu necesita un volum mare de lucru dar prezinta un dezavantaj
care este rupt de realitate, din motivul ca functiile economice si sociale care au fost 2 ani in urma nu se
mentin pe perioada elaborarii budgetului de stat.
Metoda majorara se bazeaza pe rezultatele executarii bugetare de stat pentru ultimii ani determinindu-se
ritmul de crestere sau dupa caz de descrestere a veniturilr si cheltuelilor bugetare.
Metoda evaluarii directe presupune efectuarea de calcule pentru fiecare sursa de venit si pentru fiecare
categorie de cheltuieli. In ceea ce priveste propunirele de buget in R.M.care sunt reprezentate de autoritatile
publice conform structurii si continutului determinat de catre Min.Finante cuprind :veniturile si cheltuelile
realizate in anul bugetar trecut, veniturile si cheltuelile pentru viitor, estimate pentru cel putin 2 ani dupa
anul viitor. In desfasurarea procedural a elaborarii proectului bugetar de stat un rol deosebit ii revine
Min.Serviciilor pentru elaborarea proectelor bugetare(Potrivit art. 17 a legii cu privire la sistemul bugetar si
procesul bugetar, actiunile de baza necesare pentru elaborarea proectului budgetului de stat se prezinta
Min. Finantelor de catre Min. Economiei care prezinta prognoza indicatorilor macro-economici pentru anul
bugetar viitor, prognnoza indicatorilor asigurarii sociale de stat este prezentata de catre C.N.A.S. precum si
de Ministerul Sanatatii si a protctii sociale .Indicatorii Fondurilor Asigurarii Obligatorii de Asistenta
Medicala, Banca Nationala prezinta prognoza balanta de plati a creditelor, si a obligatiilor externe
.Ministeru Finante primeste propunerile de buget inaintate de autoritatile publice si la o data stabilita de
catre Ministru le examineaza de comun accord cu reprezentantii acestor autoritati cu dreptul de a decide in
ultima instant revenindui Ministerului , inainteaza toate veniturile si cheltuelile financiare. Proectul
bugetului de stat impreuna cu nota explicativa inainteaza si cu anexele inainteaza guvernului notificarile
bugetare de stat pe un au.

20.Veniturile publice
1.1.Relatati despre particularitatile taxelor comparative cu impozetele.
Impozitele reprezinta o contributie baneasca obligatory cu titlu nerambursabil, datorata, conform legii, de
catre persoanele fizice sau juridice pentru veniturile pe care le obtin sau pe bunurile pe care le poseda.
Impozitu este oplata cu titlu gratuit ce nu tine de efectuarea unor actiuni determinate si concrete de catre
organelle imputernicite sau personaele cu funcyie de raspundere a acestea pentru sau in raport cu
contribuabilii care a achitat aceasta taxa.
Taxa reprezinta plata efectuata de persoana fizica sau juridical pentru serviciile prestate acestora de
institutiile publice. Taxa este o plata obligatorii cu titlu gratuit care nu este impozit .spre deosebire de
impozit taxa se creaza prin:
• plata neechevalenta
• subiectul platilor este précis determinat din momentul prestatiei serviciului
• taxa reprezinta plati effectuate de personae fizice sau juridice pentru serviciile sau lucrarile prestate
in mod direct sau indirect de catre institutiile speciale de stat
Impozitele si taxele au urmatoarele functii commune:
• contributii la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societatii
• redistribuirea unor venituri primare sau derivate
• reglarea unor fenomene economice sau sociale\

1.2.Determinati elementele definitorii ale veniturilor bugetare.

Veniturile bugetare sunt formate din totalitatea resursurilor banesti instituite prin lege care contribuie la
constituirea fondurilor banesti ale acestea alcatuind un tot itreg denumit sistem de venit bugetar.
Elemantele commune ale venitului bugetar:
• Denumirea venitului bugetar, care este stabilita prin lege
• Debitorul obligatiei impunerii sau subiectul impunerii, persoana fizica sau juridical care potrivit legii
are obligatia de a plati un anumit impozit sau taxa in termenul stabilit de lege.
• Obiectul su baza impozabila, acesta reprezinta bunurile sau veniturile pentru care sunt datorate
impozite sau taxe in budget.
• Unitatea de impuneri, reprezinta elemental cu ajutorul caruia se dermina coantumul banesc al
resurselor fiscal datorate de catre contribuabili.
• Unitatea de evaluere, etalonul in care se descriu material impozabila .
• Perceperea venitului bugetar , presupune realizarea efectiva a unui anumit venit si se face prin
urmatoarele metode:
-metda platii directe
-metoda retinerii
-metoda aplicarii timbrelor fiscal
• Termenul de plata, termenul pina la care data a fi achitata un anumit budget la venit.
• Inlesnirea drepturilor si obligatiilor contribuabililor, sunt elementele expres prevazute in actele
legislative prin care se institute veniturile bugetare .
• Raspunderea debitorilor reprezinta aplicarea formelor raspunderii administrative,penale, in conditiile
in care savirsec careva infractiuni.
• Calificarea venitului bugetar, constitue determinarea carui buget este destinat acest venit bugetar ,se
realizeaza in scopul asigurarii sursei permamente de alimentare a fiecarui buget.
1.3.Evaluati compartimentul venituri fiscal a Legii bugetului de stat pentru anul 2015
Veniturile fiscale. I categorie – este formata din impozitul pe venit, constituind : impozitul pe venit retinut
de intreprinderi, institutii si organizatii ; impozitul pe venit calculat de organele fiscale ; impozitul pe venit
al intreprinderilor mixte si celor cu investitii straine . II categorie – o constituie impozitele interne pe
marfuri si servicii : TVA la marfurile produse pe teritoriul RM, la serviciile si la marfurilor importate ;
impozitul privat ; accizele la diferite produse stabilite conform legislatiei. III categorie de venituri :
impozitele asupra comertului international : taxa vamala ; tariful vamal la marfurile si obiectele importate ;
incasarile consulare ; taxele de export.
Aici am mentionat numai categoriile de venit fiscal ca nustiu alt ceva ce sa scriu.

21.Dreptul financiar
1.1.Indentificati obiectul si metoda de reglementare dreptului financiar.
Dreptul financiar poate fi definit ca totalitatea normelor de drept care reglementeaza relatiile sociale ce
apar la constituirea , administrarea, repartizarea si utilizarea fondurilor banesti a statului destinate
satisfacerii sarcinilor si necesitatilor social-economice ale statului.
Obiectul de reglementare a dreptului financiar reprezinta o totalitate de relatii financiare si mai putem
atribui fixarea sistemului financiar, distribuirea competentei in acest domeniu intre administratia central si
cea locala in domeniul de activitate financiara a statului. Obiectul de reglementare a dreptului financiar
reprezinta o totalitate de relatii sociale ce apar in procesul constituirii,administrarii, repartizarii si utilizarii
fondurilor banesti ale statului si sunt reglementate de normele dreptului financiar
Metoda de reglementare a dreptului financiar este metoda imperativa sau matoda subordonarii partilor in
raportul juridic , esenta ei consta in faptul ca unul dintre subiecte impune o anumita conduit celuilalt, adica
nu are loc egalitatea subiectelor si obligativitatea subiectului de a se conforma celuilalt subiect.
Odata cu trecerea la economie de piata ,cu toate principiile sale de rand cu metoda de baza sunt admise si
alte metode:
-metoda de colaborare;
-metoda de recomandare;
-metoda caracteristica dr privat :contractuala;
1.2.Stabiliti structura si felurile normei de drept financiar.
Pornind de la notiunea de norma juridical a dreptului financiar se poate define ca o regula de conuita
stabilita sau recunoscuta de stat, care cuprinde drepturile si obligatiile subiectelor participante la raportul de
drept financiar si a carui respectare este asigurata de autoritatea de stat.
Dupa continutul lor normele de drept financiar se clasifica in:
• materiale
• procesuale
Materiale sunt acelea ce stabilesc structura sistemului bugetar , forma si continutul obligatiilor financiare
ale persoanelor fizice fata de stat adica acelea care stabilesc drepturile si obligatiile suiectelor participante.
Procesuale sunt cele care stabilesc forma si modul de actiune a normelor material ex: prosedura bugetara
,stabilirea modalitatii de constituirae a organilor financiare.
Normele drptului financiar au character general , impersonal si privesc un numar nelimitat de participant si
se aplica repetat in timp ori de cite ori sunt intrunite conditiile vizate in ele.
Dupa structura logico-juridca norma dreptului financiar are urmatoarele 3 elemente:
• ipoteza-indica imprejurarile in care se aplica dispozitiile normei de drept;
• dispozitia-indica conduit subiectilor si poatefi:
-onerative, adica obligatia de a face careva actiuni
-prohibitive, adica obligatia de a se abtine de a face careva actiuni
-dispozitive
• Sanctiunea-sunt stabilite sanctiuni pecuniare(amenzi fiscal, diferite majorari de intirziere,suspendarea
finantarii.
1.3.Analizati si argumentati felurile si particularitatile asezarii sanctiunilor financiare in normele de
drept financiar.
Specificul normelor de drept financiar consta in faptul ca spre deosebire de normele altor ramuri de drept
reglementeaza raporturi care apar in procesul constituirii, repartizarii si utlizarii fondurilor de resurse
banesti ale statului necesare realizarii sarcinilor sale.
Astfel se stabilesc sanctiuni specific relatiilor de drept financiar:
• amenda fiscal(baneasca)
• majorari de intirzieri
• suspendarea finantarii
• majorarea dobinzii
• vinzarea silita a garantiilor gajului
In dependent de gradul de pericol social si de consecintele care au survenit.

22.Creditul.
1.1.Relatati despre functiile creditului.
Importanta si rolul creditului este determinat de urmatoarele functii:
• - functia distributiva: mobilizarea resurselor banesti disponibile la un moment dat in economie si
redistribuirea lor prin acordarea de imprumuturi spre diferite ramuri ,sectoare de activitate care au nevoie
de fonduri de finantare;
-functia de transformare a economiilor in investitii: prin care se realizeaza echilibrul macroeconomic
conform ecuatiei e=i;e-economiile;i-investitiile;(nu la toti indivizii din societate le e dat sa faca afaceri.Dar
fiecare tindem spre a acumula un capital.Cand economisim se prouce un fenomen negativ.Ar trebui);
-functia de emisiune monetara: ca urmare a consolidarii ideii de credit a fost creata moneda fiduciara
(metoda fiduciara)[e o moneda cu valoare fictiva ce e bazata pe incredere.De la inceput au fost biletele de
banca ca pe parcursul anilor au aparut un sir de instrumente noi ca: viramentul,cecul,cambia,ordin de plata
etc];
-functia de asigurare a stabilitatii preturilor: se realizeaza prin reglarea dimensiunilor cererii si ofertei
de marfuri si servicii,creindu-se consumul pe de-o parte si stocurile pe de alta parte(iese in evidenta in
tarile cu caracter de productie sezonier):Warantul-da posibilitatea producatorilor sa-si depoziteze marfa in
locuri special amenajate ,sa obtina valorare bunuriloe ca in final producatorul sa primeasca suma la pretul
stabilit.

Creditul are un rol deosebit in promovarea rel economice internationale stimuland exporturile si
importurile de marfuri,asigurand o desfasurare normala,rapida si in deplina siguranta a acestor operatiuni.
1.2.Stabiliti domeniul de utilizare a mijloacelor din imprumuturile interne.
Imprumuturile publice sunt veniturile extrordinare la care se recurge la dezechilibru budgetului adica
atunci cind veniturile ordinare sunt insuficiete pentru a face parte cheltuielilor. Imprumuturile de stat sunt
relatii contractuale prin care creditorul transforma in proprietatea statului cu conditia rambursarii acestora
de catre stat la expirarea termenului pentru care au fost acordate. Imprumuturile publice au urmatoarele
trasaturi:
• Utilizarea reproductive a acestui capital, in relatie cu creditul public intotdeauna se acorda
superiritate statului
• Rolul deosebit al statului este ca el incheie aceste contracte fara a asigura careva gaj
• In cazul creditului bancar contractual se incheie in baza principiului egalitatii partilor , in cazul
creditului public uneori se aplica principiul constringerii
Mijloacele obtinute din imprumuturile interne si externe se utilizeaza pentru dezvoltarea economiei tarii,
crearea de noi locuri de munca, imbunatatirea conditiilor sosiale si ecologice din tara. Instrumentele
generatoare de datorie de stat interna sunt instrumente financiare reglementate de legislatia R.M., valorile
de stat emise pentru plasarea interna a imprumuturilor de stat..

1.3.Elaborati planul unui imprumut extern.

Creditul extern este creditu acordat de catre stat ,banci sau personae fizice sau juridice unor tari, banci sau
persoanelor fizice sau juridice.
• Creditele pot fi acordate de institutii financiare international unor state;
• Credite interguvernamentale care sunt acordate de catre state altor state;
• Credite acordate de catre state unor institutii bancare particulare a altor state.
Un rol important in totalitatea veniturilor unui stat alaturat resurselor financiare proprii
Revine si resurselor externe. Astfel din punct de vedere economic creditele externe trebuie in mare masura
sa fie destinate dezvoltarii lor economice sau sectoarelor economice care sunt dotate cu resurse economice
interne. Din punct de vedere social credetele externe in primul rind trebuie sa postul tranzitiei pentru o
perioada in care va fi mai usor de suportat rambursarea resurselor contractante anterior.
Imprumuturile de stat externe sunt angajate cu scopul de acoperi ca si cele interne:
• Acop[erirea deficitului bugetar
• Pentru sustinerea balantelor de plati
• Pentru finantarea proectelor de investitii in domeniile prioritare ale statului
• Pentru importul de material prime si energetice
• In vederea securitatii de stat
• Deservirea datoriei de stat
• Inlaturarea diferitelor consecinte ale calamitatilor naturale
• Finantarea diferitelor reforme economice, care nu trebuie sa fie finantate de guvern, dar de diferite
organizatii interguvernamentale.

23.Bugetul local
1.1. Relatati despre autonomia finantelor publice locale.
Autoritatile publice locale sunt o colectivitate umana delimitate teritorial care au autoritate publica diferita
de cele central de stat. Autonomiea financiara a acestora este absolute necesara deoarece autonomia, nu ar
fi posibila administrarea fara autoritatile financiare care ii asigura suportul material a functionarii,
comunitatile locale isi cunosc posibilitatile proprii privind resursele de provenienta publica, dar mai ales
nevoile privind cheltuielile ei trebuie acoperite pentru producerea de servicii publice la nivel local.
Autonomia finantelor publice locale este:
• O clectivitate locala are dreptul la resursele proprii adecvate de care sa poata dispune liber in
vederea exercitarii atributiilor sale
• Resursele financiare ale colectivitatii locale trebuie sa fie proportionale cu responsabilitatile stabilite
de constitutie
• Protectia colectivitatlor locale mai slabe din punct de vedere financiar
• Cel putin o parte din resursele financiare ale colectivitatile locale trebuie sa provina din impozite si
taxe locale;
• In scopul finantarii propriilor obiective de investitii a colectivitatilor publice locale trebuie sa aiba
acces la plata de capital.
 Sistemul financiar trebuie sa fie de natura sufiecient de diversificat si dinamic incat sa le permita sa
urmareasca pe cat e posibil evolutia reala a costurilor exercitarii competentelor lor ;
 Subventiile acordate colectivitatilor locale nu trebuie sa fie destinate in masura in care e posibil
finantarii a unor proiecte expres specificate

1.2.Stabiliti locul bugetelor locale in cadrul B.P.N.

Pentrua aprecia locul bugetelor locale in sistemul bugetului de stat contemporan ne folosim de pondereli pe
care le au veniturle si cheltuelile in totalul celor consolidate. Transformarile de la bugetul de stat la
bugeturile rationale, bugeturile central UTA Gagauzia, bugetul municipiului Chisinau, de la aceste bugete
la bugetele locale. La elaborarea bugetelor locale se tine cont:
• In termenul stabilit de Ministerul Finantelor directiile de finante ale autoritatilor publice locale depun
la M.F. pentru analiza, prognoza tuturor tipurilor de impozite si taxe ce urmeaza a fi incasate in anul
urmator precum si projectile bugetelor locale de nvelul 2
• In termen cel mult 30 zile de la data publicarii legii bugetului autoritatile publice locale aduc bugetele
aprobate
• In termenul stabilit de M.F. directiile de finante prezinta M.F. rapoarte trimestriale si anuale privind
executia bugetalor respective.

1.3.Interpretati procesul adoptarii de nivelul doi.

Finantelor unitatilor administrativ-teritoriale se administreaza in conditiile Legii privind finantele publice
locale conform principiului autonomiei locale. Procesul bugetar si bugetele unitatilor administrative-
teritoriale de nivelul 1 si 2 sunt independente unul de altul precum si de bugetul de stat. Autoritatile publice
locale dispun de baza fiscal proprie (distinct de cea a statului) constituite din impozite cuantumul caror este
stabilit in legea cu privire la finantele publice locale.Baza fiscal a autoritatilor publice locale va fi
proportional competentei lor proprie prevazuta de Constitutie, de prezenta lege si afinanciare necesare lte
acte legislative. Autoritatile publice locale dispun si de alte surse financiare cum ar fi : taxe locale, venituri
si bunurile unitatilor administrative teritoriale si cele prevazute din prestari servicii. Veniturile nefiscale nu
se include la calcularea transferurilor cu destinatie generala. Procedurile de disribuire a resursurilor
financiare proprii ale autoritatilor publice locale precum si orice modificari a legislatiei referitoare la
functionarea sistemului finantelor publice localevor fi coordinate in mod obligatoriu cu structurile
representative ale autoritatilor publice locale. Este interzisa orice delegare de competente fara alocarea de
surse financiare, necesare pentru a acoperi constiturea realizarii competentei respective.
24.Organele activitatii financiare a statului
1.1 Atributiile BNM
BNM este o persoana juridica, publica, autonoma si este responsabila fata de Parlament.
BNM are urmatoarele atributii de baza:
-acorda credite bancilor si statului
-stabileste si promoveaza politiva monetara in stat.
-activeaza ca organ unic de emisiune a monedei nationale.
-pastreaza si gestioneaza rezervele valutare ale statului
-intocmeste balanta de plati a statului.
-supravegheaza sistemul de plati
-actioneaza ca bancher si agent fiscal a statului
-intocmeste analize economice si monetare si in baza lor adreseaza Guvernului propuneri,aduce rezultatele
analizelor la cunostinta publicului.

1.2Clasificati organelle de activitate financiare

Activitatea financiara a statului este realizata de organele statale precum si de formatiunile administratiei
teritoriale.Organele st.se mai numesc si subiectii activitatii financiare,pe care le putem imparti in 3 grupe:
1.Organele representative a puterii de stat.
2.Organele executive cu competenta generala,toate organelle administratiei de stat
3.Organele executive cu competenta speciala in domeniul activitatii financiare.(Ministerul
Finantelor,Curtea de Conturi,BNM..s.a.)
Implicarea statului in economie este limitata deoarece:
-aceasta implicare este intodeauna rezultatul unui anumit raport de interese.Modificarea implicarii statului
poate avea loc numai in limitele premise de realizarea unui raport de interese.
-economia in ansamblu este o realitate formata pentru actiunea concomitenta a zecilor de mii de agenti
economici caror statul nu le poate dicta mereu ce sa faca.
-organele administratiei de stat:
a. centrale si
b.locale desi sunt numeroase fiecare poate sa actioneze atat cat ii permite autonomia sa ceea ce
limiteaza la fel implicarea statului in economie.

1.3evaluati atributiile trezoreriei de stat

Întru realizarea obiectivelor sale de activitate, Trezoreria de Stat are urmatoarele atributii de baza:
1) exercita executarea de casa a bugetului de stat, bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale, veniturilor
bugetului asigurarilor sociale de stat si a veniturilor fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala;
2) organizeaza si asigura evidenta contabila a executarii de casa a bugetului de stat, bugetelor unitatilor
administrativ-teritoriale, veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat si veniturilor fondurilor
asigurarii obligatorii de asistenta medicala prin intermediul sistemului trezorerial al Ministerului
Finantelor;
3) asigura evidenta impozitelor, taxelor si altor plati, încasate la bugetele de toate nivelurile, în
conformitate cu legislatia în vigoare;
4) efectueaza, în baza normativelor stabilite, delimitarea veniturilor generale de stat, cu înscrierea lor în
conturile trezoreriale ale bugetelor respective;
7) evalueaza necesarul si asigura disponibilul de mijloace banesti la conturile bancare ale trezoreriilor
teritoriale pentru efectuarea cheltuielilor bugetului de stat;
8) elaboreaza prognoze operative periodice (saptamînale, lunare, trimestriale, semestriale) privind
gestionarea fluxului de numerar al bugetului de stat;
9) asigura controlul asupra efectuarii cheltuielilor din contul mijloacelor bugetului de stat si mijloacelor
bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale în limita alocatiilor aprobate, precum si asupra soldului
disponibil de mijloace banesti în conturile bancare ale Ministerului Finantelor - Trezoreria Centrala,
trezoreriile teritoriale;
11) deschide si închide conturi trezoreriale;
13) gestioneaza mijloacele bugetului de stat si mijloacele extrabugetare din conturile bancare ale
Ministerului Finantelor - Trezoreria Centrala, trezoreriile teritoriale;
14) elaboreaza metodologia de evidenta contabila si de întocmire a rapoartelor privind executarea bugetului
de stat, bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale si devizelor de cheltuieli în institutiile publice;
15) elaboreaza si prezinta spre aprobare ministrului finantelor formulare tipizate de evidenta si de rapoarte
contabile în sistemul bugetar, precum si instructiuni privind modul de întocmire si de aplicare a acestora;
16) efectueaza analiza executarii de casa a bugetelor de toate nivelurile, elaboreaza informatii operative
periodice (zilnice, saptamînale) ce tin de executarea bugetului de stat, bugetelor unitatilor administrativ-
teritoriale, bugetului public national, restantele la plata salariilor, datoriile creditoare si le prezinta
conducerii Ministerului Finantelor, autoritatilor administrative centrale si autoritatilor administratiei
publice locale în vederea adoptarii deciziilor corespunzatoare, precum si asigurarii transparentei procesului
bugetar;
18) asigura întocmirea rapoartelor lunare, trimestriale si anuale privind executarea de casa a bugetului de
stat;
21) efectueaza controlul asupra respectarii legislatiei Republicii Moldova în procesul executarii de casa a
bugetului de stat si bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale;
22) asigura controlul corectitudinii întocmirii documentelor de plata si a documentelor justificative
prezentate la Trezoreria Centrala si trezoreriile teritoriale;
23) asigura prelucrarea zilnica a extraselor bancare din conturile bugetelor de toate nivelurile si formarea
extraselor trezoreriale;
24) tine evidenta titlurilor executorii si dispozitiilor incaso trezoreriale, înaintate la contul bugetului de stat
de organelle abilitate cu dreptul de dezafectare incontestabila a mijloacelor;
26) înregistreaza si monitorizeaza obligatiile contractuale ale institutiilor publice;
27) elaboreaza proiecte de regulamente, indicatii metodice, instructiuni, scrisori instructive, circulare
privind evidenta contabila în sistemul bugetar;
28) elaboreaza si avizeaza proiectele actelor legislative si normative în partea ce tine de competenta
Trezoreriei de Stat;
29) acorda asistenta metodologica autoritatilor administrative centrale si autoritatilor administratiei publice
locale, organelor financiare si institutiilor publice în organizarea evidentei contabile;
31) asigura respectarea drepturilor si intereselor financiare ale statului în domeniile ce tin de competenta
sa;
32) îndeplineste orice alte atributii stabilite prin acte normative pentru domeniul sau de activitate.

25.Finantele publice locale

1.1 relatati dsp controlul procesului de executie a bugetelor locale
Ministerul Finanţelor şi/sau direcţia finanţe sînt în drept să efectueze controale tematice privind
corectitudinea elaborării şi execuţiei bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.
Reviziile asupra execuţiei bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se efectuează de către
Departamentul control financiar şi revizie de pe lîngă Ministerul Finanţelor, periodic, o dată la doi ani.
Rezultatele reviziilor execuţiei bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale sînt examinate de către
autorităţile reprezentative şi deliberative respective, cu adoptarea deciziilor corespunzătoare şi publicarea
lor în mod obligatoriu.

1.2 formulati adoptarea BL de nivelul 1

Procedura de elaborare a bugetului local este una relativ complexa,intrucat proiectul de buget la nivel local
trebuie sa tina seama de o serie de indicatori care provin inclusiv de la nivelul central,politicile fiscale si
bugetare la nivel national si local s.a.
Elaborarea proiectului de buget la nivel local ,cuprinde urmatoarele faze:
-Informarea autoritatilor administr.publice locale
-Elaborarea variantei preliminare a proiectului de buget,se face de ordonatorii principali de credite,pana la
data de 1 iulie a fiecarui an.
-Definitivarea transferurilor de fonduri publice destinate bugetului local,este absolut necesara pentru
definitivarea proiectului de buget ce urmeaza a fi supus aprobarii legislativului local.Aceasta presupune
repartizarea sumelor aflate la dispozitia consiliilor rationale pentru echilibrarea bugetelor locale.
-Definitivarea proiectelor de buget se face de catre ordonatorii principali de credite,pe baza tuturor
informatiilor si indicatorilor obtinuti in fazele anterioare,in termen de 15 zile de la publicarea legii
bugetului de stat.
Acest proiect de buget local se aduce la cunostinta publica fie prin afisare la sediul unitatii administratii
teritoriale,fie prin publicare in presa locala,in scopul de-a permite locuitorilor din respective unitate
adm.teritoriala sa-si exercite dreptul de-a contesta prevederile proiectului de buget,in termen de 15 zile de
la aducerea la cunostinta publica.

1.3 estimati executia de casa a bugetelot administer-terit.

Procedura execuţiei de casă a bugetelor anuale ale unităţilor administrativ-teritoriale cuprinde actele şi
operaţiunile de realizare a veniturilor şi de efectuare a cheltuielilor prevăzute şi aprobate prin actele
decizionale de aprobare a acestor bugete. Între aceste acte şi operaţiuni intervine şi execuţia de casă,
respectiv operaţiunile de încasare, păstrare şi eliberare a fondurilor băneşti ale bugetelor locale15.
Asemănător bugetului de stat, şi în materia bugetelor locale îşi găseşte aplicare principiul
constituţional potrivit căruia nu se pot înscrie şi nu se pot aproba cheltuieli în bugete, fără asigurarea
resurselor financiare corespunzătoare. Cheltuielile prevăzute în articolele şi capitolele de cheltuieli au
destinaţia precisă şi limitată.
Veniturile şi cheltuielile prevăzute în bugetele locale se repartizează pe trimestre, în funcţie de
termenele legale de încasare a veniturilor şi de perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor şi se
aprobă de către ordonatorii principali de credite.
Efectuarea cheltuielilor bugetare se poate face numai de bază de documente justificative, care să
confirme angajamentele contractuale sau din convenţii, primirea de bunuri materiale, prestarea serviciilor,
executarea de lucrări, plata salariilor şi a altor drepturi băneşti, plata obligaţiilor bugetare, precum şi a altor
obligaţii.
În ceea ce priveşte execuţia de casă a bugetelor locale, aceasta se poate efectua prin unităţile
teritoriale ale trezoreriei statului sau prin unităţile bancare competente să încaseze veniturile bugetelor
locale şi să finanţeze cheltuielile acestor bugete în limita creditelor bugetare aprobate.
 Execuţia bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an, orice venit neîncasat sau orice
cheltuială angajată, lichidată şi ordonanţată se va încasa sau se va plăti în contul anului următor, iar
creditele bugetare neutilizate până la sfârşitul anului, sunt anulate de drept.
26.Veniturile publice
3.1 Relatati despre functiile impozitelor si taxelor.
Evidentiem urmatoarele functii:
1.Contributia la formarea fondurilor generale de dezvolate a societatii-este o obligatie a tuturor
persoanelor fizice si juridice care realizeaza venituri impozabile sau taxabile,deoarece inaceste fonduri se
concentreaza mijloace banesti,centralizate necesare pentru finantarea de obiective si actiuni cu caracter
general:constituirea rezervelor de stat,dezvoltarea bezei materiale a unitatilor social-culturale de stat.etc.
2.Redistribuirea unor venituri primare sau derivate-este operatiunea de preluare a unor resurse in
vederea repartizarii lor pentru satisfacerea unor trebuinte,acceptate in folosul altora decat posesorii initiali
ai resurselor.
3.Reglarea unor fenomene economice si sociale-actioneaza in mod diferit in cazul unitatilor sau
persoanelor fizice.La unitatile economice,prin impozite si taxe se influenteaza preturile marfurilor si
tarifele executarilor de lucrari si a serviciilor publice,se stimuleaza realizarea productie nete si fizice.

3.2.Determinati particularitatile ce individualizeaza obligatia bugetara.

Particularitatile ce individualizeaza obligatia bugetara privesc in special izvorul acestei
obligatii,beneficiarul,obiectul ,forma sa,precum si conditiile de stbilire,modificare si stingere.
1.Izvorul obligatiei va fi mereu legea sau actul normative cu valoare de lege care instituie si
reglementeaza un venit al bugetului de stat.Prin lege se stabilesc categoriile de personae fizice sau
juridice,ce datoareaza bugetului de stat venitul respectiv.
2.Beneficiara a obligatiei bugetare este intreaga societate desi calitatea de creditor o are statul.
3.Obiectul obligatiei bugetare consta intodeauna intr-o suma de bani,aceasta fiind in prezent unica forma
in care statele moderne percep veniturile datorate bugetului de stat.
4.Obligatia bugetara este constanta in forma scrisa prin titlul de creanta bugetara care o individualizeaza
la nivelul fiecarui contribuabil in raport de veniturile obtinute.
5.Conditiile de stabilirede si executare a obligatiei bugetare sunt reglementate in mod diferit pentru
fiecare categorie de venituri bugetare,datorita particularitatilor prezentate de aceste venituri.
6.Modificarea obligatiei bugetare este determinate de cauzele prevazute de lege,respectiv:modificarea
elementelor in raport de care s-a facut individualizarea oblig.;modificarea termenelor de plata stabilite
anterior,modificarea situatiei juridice si in general modificarea actelor normative ce reglementeaza
veniturile bugetare.
7.Stingerea obligatiei bugetare se realizeaza prin modalitati commune si altor obligatii juridice,cum ar fi
plata,executarea silita sau prescriptia,fiind reglementate insa si o serie de modalitati specifice,cum ar fi
compensarea,scadere sau anularea.

3.3.Evaluati compartimentul venituri nefiscale conform Legii Bugetului de stat pentru anul 2005.
Veniturile nefiscale,reprezinta in esenta acele venituri obtinute de stat din exploatarea
domeniilor,statului(terenuri,intreprinderi)in conformitate cu regulile liberei concurente si din valorificarea
bunurilor apatinand statului
. Veniturile nefiscale sunt acele venituri care revin statului:
1.in calitatea sa de proprietar de capitaluri avansate in procesul reproductiei economice (de pilda,
dividendele);
2.de la regiile publice sau societatile nationale autonome (apar sub forma intregului profit net al
acestora sau a varsamintelor unei fractiuni din profitul net ramas dupa alimentarea fondurilor proprii);
3.de la institutiile publice (apar sub forma taxelor de metrologie, pentru eliberarea autorizatiilor de
transport cu autovehicule in traficul international de marfuri, pentru analizele efectuate de laboratoarele
organizate in sistemul protectiei consumatorilor si de altele asemanatoare, taxele consulare, taxe si alte
venituri din protectia mediului s.a., a veniturilor incasate de diverse unitati sau pentru diverse activitati,
care se varsa la buget, cum sunt veniturile unitatilor publice veterinare, ale unitatilor de reproductie si
selectie a animalelor, din chiriile aferente imobilelor proprietate de stat si administrate de institutii publice,
sumele incasate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare s.a., din varsamintele efectuate din veniturile
unor institutii publice si ale unor activitati autofinantate);
4.din diverse alte surse (sunt denumite venituri nefiscale diverse) cum sunt de pilda cele provenite din:
5.amenzile si penalitatile aplicate;
6.valorificarea bunurilor confiscate;
7.concesiunile realizate de institutiile publice;
8.expertizele in domeniul navigatiei etc.