Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cheltuielile Publice
1.1 Definiţi noţiunea cheltuielilor publice.
Prin cheltuieli publice înţelegem repartizarea pe diverse destinaţii şi de utilizare a resurselor financiare a
statului. Cheltuielile publice includ 3 elemente:
1. întrebuinţarea unei sume de bani
2. de către o persoană juridică, stat, instituţie comună
3. în vederea satsifacerii unei trebuinţe publice.
1.2 Clasificaţi cheltuielile publice
Varianta I
Clasificarea cheltuielilor publice are loc după diferite criterii teoretice, oficiale, legale.
Dintre clasificările teoretice cele mai răspîndite sunt cele formulate în temeiul criteriilor economic şi al
destinaţiei specifice.
Criteriul economic de clasificare a cheltuielilor publice este formulat mai ales din punct de vedere al
venitului naţional. Din punct de vedere al venitului naţional cheltuielilor publice se împart în 2 grupe:
- cheltuieli productive – cheltuieli ce reprezintă o avansare de venit naţional( pentru producţii,
dezvoltarea întreprinderilor)
- cheltuieli neproductive – cheltuieli pentru întreţinere forţelor armate, funcţionarea organelor de stat.
Criteriul destinaţiei specifice:
- cheltuieli pentru sănătate, învăţămînt, educaţie, asistenţă publică.
- Cheltuieli pentru economie naţională
- Cheltuieli cu caracter administrativ.
Din clasifcarea oficială – instituită prin acte normative ale organizaţiilor internaţionale şi ale organelor de
conducere de stat.
Clasificare funcţională – reglementată de instituţiile speciale ONU:
- cheltuieli pentru servicii publice generale
- cheltuielipentru apărare
- cheltuieli pentru educaţie
- cheltuieli pentru sănătate
- cheltuieli pentru servicii comunale
Clasificare legală – clasificare aprobată în fiecare stat de organele legislative prin legi bugetare.
Legea privind sistemul bugetar clasifică cheltuielile în următoarele categorii:
- cheltuieli pentru autrităţile publice şi apărarea ţării
- cheltuieli pentru cercetare ştiinţifică
- cheltuieli în domeniul economic
- cheltuieli pentru infrastructura publică.
La fiecare dintre aceste destinaţii cheltuielile bugetare sînt împărţite :
1. cheltuieli curente – de personal, materiale, servicii
2. cheltuieli de capital – investiţii, şi rezerve de stat.
Varianta II
1.3 Formulaţi structura cheltuielilor publice conform bugetului pentru anul 2009
Orice cheltuiala publica sau bugetara se caracterizeaza prin elemental de intrebiuntare a unei sume de bani,
cu relevanta materiala sau tehnico-financiara.
Cheltuielile publice de interes statal sunt efectuate in scopul intretinerii sau functionarii organelor sau
institutiilor de stat, ca si al desfasurarii activitatilor de invatamint, sanatate, protectie sociala si alte
activitati care trebuie finantate de catre stat, din fonduri banesti a caror formare si intrebuintare este decisa
de organele de stat.
Dintre cheltuielile publice de interes statal, cele mai importante sunt cheltuielile bugetare cu ramificatia
impusa in RM de cuprinsul bugetului public national.
Categoria cheltuielilor bugetare cuprinde : cheltuielile bugetului de stat,, cheltuielele bugetelor locale,
cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat si cheltuielile fondurilor asigurarilor obligatorii de
asistenta medicala.
Drept concepte comunitare privind cheltuielile bugetare sunt evidentiate urmatoarele : sporirea cheltuielilor
pentru invatamint, sanatate publica, cercetari stiintifice, cai de comunicatii si dezvoltare regionala; politica
cheltuielilor publice sa fie concordata cu politica resurselor financiare in cuprinsul careia impozitele sa nu
compromita economiile banesti particulare si nici investitiile intreprinderilor, iar investitiile publice fiind
finantate cu preferinta din imprumuturi publice pe termen lung ; ’’cresterea cheltuielilor publice este
inevitabila’’, insa ea trebuie subordonata cerintelor de echilibru economic si financiar al comunitatii si
statelor membre.
2015 :i n bugetele unor autorităţi publice centrale se aprobă alocaţii după cum urmează:
(1) în bugetul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, în bugetul Ministerului Dezvoltării
Regionale şi Construcţiilor, pentru Fondul naţional pentru dezvoltare regională – în sumă de 169 900,0 mii
de lei; în bugetul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei
2. Cirulaţia Monetară
1.1 Relataţi despre funcţiile monedei.
Prin monedă este desemnat orice bun acceptat ca intrument liberator de creditori sau vînzători, un bon
pentru cumpărarea mărfurilor. Monmeda reprezintă un instrument etalon de plată pentru facilitarea
schimburilor, pentru acumulări, fiind măsurătorul general de valori care poartă girul autorităţii emitente şi
care se bucură de încredere publică.
Funcţiile monedei:
a) evaluare a volirlor economice – cu moneda se măsoară valoarea materială, se exprimă preţurile,
puterea de cumpărare.
b) Mijlocire a schimburilor de bunuri şi servicii – cu ajutorul monedei este intermediată circulaţia
mărfurilor, ea la rîndul său fiind o marfă intermediară.
c) Mijlocire a plăţilor – dobîndeşte calitatea de obligat să primească moneda aflată în circulaţie la data
lichidării unei datorii.
d) Mijlocire a creditului – creditul reprezintă transmiterea temporară a unei puteri de cumpărare, el este
un împrumut de monedă.
e) Mijlocire a economiilor – disponibilităţile temporare a populaţiei se pot vorifica cu ajutorul monedei.
f) Tezaurizare – cu ajutorul monedei se pot păstra şi transfera valorile care se cer menţinute în timp.
g) Distribuirea şi redistribuirea socială a bunurilor şi serviciilor – produsul social se distribue direct sau
indirect de către cei care au participat la formarea lui.
1.2 Determinaţi factorii care influenţează suma de bani şi viteza circulaţiei banilor.
Suma de bani necesară circulaţiei este formată din totalul valoric al semnelor băneşti, masa monetară, care
dă posibilitatea efectuării normale a prestării serviciilor, schimbului de mărfuri, a diferitor plăţi. Această
sumă este determinată de acţiunea legilor obiective, a circulaţiei banilor şi de legea vitezei de circulaţie a
banilor. Potrivit acestei legi, suma necesară circulaţiei rezultă din totalitatea sumei, preţurilor mărfurilor şi
serviciilor ce urmează a fi vîndute şi încasate ţi a sumei plăţilor scadente, din care se scade suma preţurilor
mărfurilor vîndute în credit şi plăţile pentru circulaţia mărfurilor care compensează.
Suma de bani necesară circulaţiei este influe nţată de un şir de factori:
Factori de influenţă directă:
1. schimbarea volumului de mărfuri aflate în circulaţie
2. nivelul de mărfuri, preţurilor şi serviciilor.
Factori de influenţă indirectă:
1. majorarea numărului de operaţii în credit, cu cît mai multă marfă se vinde în credit cu atît mai puţini
bani sînt necesari în circulaţie şi invers.
2. dezvoltarea plăţilor fără numerar.
3. viteza de circulaţie a banilor.
Viteza de circulaţie a banilor exprimă numărul de tranzacţii la care serveşte o unitate monetară într-o
perioadă de timp în procesul circulaţiei mărfurilor, prestării serviciilor, achitării debitelor.
Accelerarea V.C.B. (vitezei de circulaţie a banilor) duce la micşorarea masei monetare necesare circulaţiei
şi invers.
V.C.B. este influenţată de următorii factori:
a) masa banilor aflaţi în circulaţie
b) proporţia unităţii monetare ţinute în rezervă sau tezaurizare.
c) stabilitatea social – politică şi conjunctura economică.
d) volumul veniturilor băneşti ale populaţiei, frecvenţa şi ritmicitatea încasării de către populaţie a
veniturilor sale băneşti.
e) gradul de coincidenţă între încasările şi plăţile băneşti ale populaţiei.
f) factorul psihologic al încrederii populaţiei în puterea de cumpărare a monedei naţionale.
BNM este o persoana juridica, publica, autonoma si este responsabila fata de Parlament.
BNM are urmatoarele atributii de baza:
-acorda credite bancilor si statului
-stabileste si promoveaza politiva monetara in stat.
-activeaza ca organ unic de emisiune a monedei nationale.
-pastreaza si gestioneaza rezervele valutare ale statului
-intocmeste balanta de plati a statului.
-supravegheaza sistemul de plati
-actioneaza ca bancher si agent fiscal a statului
-intocmeste analize economice si monetare si in baza lor adreseaza Guvernului propuneri,aduce rezultatele
analizelor la cunostinta publicului.
3.3.Evaluati compartimentul venituri nefiscale conform Legii Bugetului de stat pentru anul 2005.
Veniturile nefiscale,reprezinta in esenta acele venituri obtinute de stat din exploatarea
domeniilor,statului(terenuri,intreprinderi)in conformitate cu regulile liberei concurente si din valorificarea
bunurilor apatinand statului
. Veniturile nefiscale sunt acele venituri care revin statului:
1.in calitatea sa de proprietar de capitaluri avansate in procesul reproductiei economice (de pilda,
dividendele);
2.de la regiile publice sau societatile nationale autonome (apar sub forma intregului profit net al
acestora sau a varsamintelor unei fractiuni din profitul net ramas dupa alimentarea fondurilor proprii);
3.de la institutiile publice (apar sub forma taxelor de metrologie, pentru eliberarea autorizatiilor de
transport cu autovehicule in traficul international de marfuri, pentru analizele efectuate de laboratoarele
organizate in sistemul protectiei consumatorilor si de altele asemanatoare, taxele consulare, taxe si alte
venituri din protectia mediului s.a., a veniturilor incasate de diverse unitati sau pentru diverse activitati,
care se varsa la buget, cum sunt veniturile unitatilor publice veterinare, ale unitatilor de reproductie si
selectie a animalelor, din chiriile aferente imobilelor proprietate de stat si administrate de institutii publice,
sumele incasate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare s.a., din varsamintele efectuate din veniturile
unor institutii publice si ale unor activitati autofinantate);
4.din diverse alte surse (sunt denumite venituri nefiscale diverse) cum sunt de pilda cele provenite din:
5.amenzile si penalitatile aplicate;
6.valorificarea bunurilor confiscate;
7.concesiunile realizate de institutiile publice;
8.expertizele in domeniul navigatiei etc.
6. Dreptul Bugetar
1.1 Definiţi noţiunea de buget (inclusiv conform legislaţiei R.M.)
Termenul de buget îşi are originea în vechea limbă franceză şi anume în expresie bougette prin care se
înţelege o pungă cu bani. Există mai multe concepţii în ceea ce priveşte noţiunea de buget.
Susţinătorii primei concepţii sunt de parerea că bugetul statului este un program sau plan de cheltuieli ce
urmează a se efectua şi de venituri ce urmează a se realiza într-o perioadă determinată.
A doua concepţie susţine că bugetul statului este un act stabilire şi autorizare a veniturilor şi cheltuielilor
anuale a statului.
Conform legislaţiei prin buget se subînţelege un document (o lege votată de Parlament) în care sînt înscrise
cheltuielile statului şi veniturile necesare pentru acoperirea acestora.
Bugetul de stat este elaborat anual de către Guvern şi aprobat ulterior de Parlament.
Bugetul de stat mai este numit şi legea finanţelor.
1 septembrie 1999 : Legea RM privind finantele publice locale a fost inlocuit cu aceeasi lege din 2003;
In literatura de speicalitate s-au afirmat un sir de definitii ale BUGETULUI:
-bugetul e un stat de prevedere a veniturilor si cheltuielilor pe o perioada determinata
-bugetul e un program de cheltuieli ce urmeaza a se efectua si de venituri ce urmeaza a se realiza intr-o
perioada determinata de timp.
Din toate definitiile a devenit preferat cea consacrata in legea franceza a contabilitatii,conform careia
BUGETUL STATULUI e un act de stabilire si autorizare a veniturilor si cheltuielilor anujale ale statului
sau ale altor servicii publice .
Conform art 3 Legea nr 181 (finantele publice si responsabilitatile fiscale),prin buget se intelege totalitatea
veniturilor,cheluielilor si a surselor de finantare destinate pentru realizarea functiilor autoritatilor
publice centrale si locale.
1.2 Argumentaţi importanţa principiilor şi ordinea repartizării veniturilor şi cheltuielilor bugetare.
Repartizarea veniturilor şi cheltuielilor în sistemul bugetar al RM este subordonată unor reguli generale sau
unor principii în vederea soluţionării a două probleme principale :
1. să-i acorde administrării de stat acel volum de resurse financiare care să asigure pe deplin organele
respective în vederea exercitării funcţiilor care le revin;
2. să asigure aşa cheltuieli bugetare care să corespundă sferelor de activitate a acestor organe.
Procesul de repartizare a cheltuielilor bugetare este bazat pe următoarele principii:
* principiul reglementarii uniforme care se exprima prin stabilirea prin actele normative a bazelor comune
care determina sistemul de venituri si cheltuieli de diferit nivel ,ordinea de aprobare a normativelor de
defalcari,conditiile de utilizare a mijloacelor bugetare imprumutate;
*principiul echilibrarii maximal posibile a bugetului - care se infaptuieste in conditiile deficitului bugetar
cronic printr=un sistem de masuri special elaborate ,indreptate la micsorarea sau la inlaturarea acestui
deficit.In principal,acest principiu se refera la cele legate de fondurile asig oblig de asist medicqale,.... (din
bugetul de stat);
*principiul subordonarii administrative si a masurilor finantate – din bugete se finanteaza actiunile care
se atribuie la competenta fiecarui organ al puterii de stat de nivel corespunzator.
*principiul teritorialitatii trecerii in fond a venitului –e unul ft important ce tine de constituirea bugetelor
locale de diferit nivel
*principiul autonomiei autoritatilor publice locale la repartizarea unor venituri sau cheltuieli
Codul fiscal prevede repartizarea veniturilor după bugete, ce venit bugetar şi cărui sistem este destinat.
Varianta II
Proiectul este examinat de catre Comisia parlamentara de specialitate, celelalte comisii ale parlamentului si
Directia juridica a organului legislativ. Examinarea legii in Parlament se face in 3 lecturi. Legea bugetului
asigurarilor de stat poate fi adoptata si in 2 lecturi, daca toate chestiunile din lecturile 2 si 3 sunt examinate
intr-o singura lectura. A) Examinarea in I lectura. Parlamentul audiaza raportul Guvernului si coraportul
Comisiei de specialitate asupra proiectului legii bugetului a.s.s. examinind : - directiile principale ale
politicii bugetare a asigurarilor sociale de stat ; - conceptiile de baza a proiectului. B) Examinarea in a
II-a lectura. Parlamentul la prezentarea Comisiei de specialitate examineaza: - veniturile estimate sub
forma de calcule si structura lor ; - cheltuielile estimate, structura si destinatia lor ; - deficitul sau
excedentul bugetului asigurarilor sociale de sta. C) Examinarea in a III-a lectura. Parlamentul: -
examineaza alocatiile detaliate care vor fi efectuate; - stabileste alocatiile care vor fi finantate in mod
prioritar; - examineaza alte detalieri din proiectul legii bugetului a.s.s. Pina la 5 decembrie a
fiecarui an, parlamentul adopta legea bugetului a.s.s., care va fi promulgate de Presedintele statului, apoi va
publicata si va intra in vigoare 1 ian. A anului urmator. Daca legea nu a fost adoptata cel putin 3 zile dupa
expirarea exrcitiului bugetar, se aplica in continuare legea anului precedent pina la adoptarea noului buget.
Promulgarea legii bugetului asigurarilor sociale de stat. Legile adoptate de parlament se trimit spre
promulgare Presedintelui RM. Promulgarea este actul final procedurii legislative si tine exclusiv de
competenta sefului statului. Decretul de promulgare a legii bugetului asigurarilor sociale de stat emis de
Presedintele RM este obligatoriu pentru executare pe intreg teritoriul statului, avind caracter normativ.
Decretele Presedintelui se promulga intr-un termen de 2 saptamini. Insa Presedintele poate cere printr-o
scisoare de remitere poate cere parlamentului reexaminarea legii bugetului a.s.s.(doar o singura data). A
doua data presedintele este obligat sa promulge legea. Ulterior, Decretul cu privire la promulgarea legii
bugetului a.s.s. se publica in Monitorul Oficial.
9. Organele de activitate financiara a statului
3.1 Cooperarea organelor statului,adoptarea de legi financiare
Potrivit dispoziţiilor art. 74 alin. (3) din Constituţia Republicii Moldova, legile, adoptate de Parlament, se
trimit, spre promulgare Preşedintelui Republicii Moldova. Promulgarea legii este actul final al procedurii
legislative şi ţine exclusiv de competenţa şefului statului1 ".
Este firesc ca şeful statului să aibă posibilitatea de a examina legea bugetară anuală, adoptată de
Parlamentul Republicii Moldova, exercitîndu-şi atribuţiile constituţionale ce îi revin în această calitate, de a
asigura buna funcţionare a autorităţilor publice.
Conform art. 93 alin.(l) din Constituţia Republicii Moldova .Preşedintele Republicii Moldova promulgă
legile".
Promulgarea legii bugetare anuale este operaţiunea finală a procedurii legislative şi ea permite şefului
statului să investească legea cu formulă executorie, obligînd autorităţile publice de specialitate financiară şi
cu atribuţii financiare să procedeze la executarea prevederilor legii bugetului de stat pe anul următor de
gestiune. Conform art. 94 alin.(l) din Constituţia statului nostru statuează, că decretul de promulgare a legii
bugetare anuale emis de Preşedintele Republicii "Moldova sînt obligatorii pentru executarea pe întreg
teritoriul statului, avînd caracter normativ. Decretele Preşedintelui Republicii Moldova se promulgă într-un
termen de două sâptămini :
Uneori. Preşedintele statului, printr-o scrisoare de remitere, poate cere Parlamentului reexaminarea legii
bugetare anuale pentru orice motive, incepind cu inacceptabilitateat unor texte şi terminind cu
îndreptarea unor erori materiale. Reexaminarea legii bugetare anuale poate fi cerută de către şeful
stalului numai a singură dată şi nu sint obligatorii pentru Parlament. In acest sens. trimiterea de către
Preşedintele Republicii Moldova a legii
bugetare anuale, cu obiecţiile sale, spre reexaminare Parlamentului înseamnă, de fapt. refuzul şefului
statului de a o promulga.
în cazul adoptării repetate de către Parlament a legii .bugetare anuale, cu sau" fără luarea în consideraţie a
obiecţiilor expuse în scrisoarea cte remitere de şeful statului. Preşedintele Republicii Moldova este obligai
de a promulga legea bugetară anuală. Ulterior, Decretul cu privire la promulgarea legii bugetare anuale se
publică în Monitorul Oficial.
3.2 Functiile Ministerului,CCCEC,Curtea de COnturi, etc
Întru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, Ministerul este autorizat:
1) să solicite şi să primească de la autorităţile administrative centrale şi autorităţile administraţiei publice
locale, de la întreprinderi, instituţii şi organizaţii materiale necesare ce ţin de realizarea atribuţiilor sale;
2) să ceară conducătorilor şi altor persoane cu funcţii de răspundere din autorităţile şi instituţiile
publice, altor beneficiari de mijloace de la buget lichidarea încălcărilor admise la executarea bugetului
de stat şi a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi să verifice îndeplinirea prescripţiilor sale;
3) să suspende temporar finanţarea de la bugetul de stat a autorităţilor şi instituţiilor publice, altor
beneficiari de mijloace de la buget, dacă acestea nu au prezentat materialele solicitate, nu au înlăturat, în
termenele stabilite, încălcările şi neajunsurile depistate, nu au prezentat la timp rapoartele privind utilizarea
mijloacelor alocate anterior, precum şi alte rapoarte obligatorii, s-au eschivat de la prezentarea altor
documente şi informaţii solicitate, necesare pentru realizarea funcţiilor sale;
4) să perceapă pe cale extrajudiciară, în condiţiile legii, mijloacele alocate de la bugetul de stat sau din
mijloacele şi fondurile speciale, în cazul în care acestea sînt folosite în alte scopuri decît cele
preconizate;
5) să deschidă conturi bancare la Banca Naţională a Moldovei şi în alte instituţii financiare;
6) să formeze rezerva necesară de mijloace financiare pentru cheltuielile prioritare ale bugetului de
stat;
7) să emită, în limitele competenţei sale, acte normative departamentale executorii pentru autorităţile
administraţiei publice, persoanele juridice, indiferent de subordonarea lor departamentală,forma
organizatorico-juridică şi tipul de proprietate, precum şi pentru persoane fizice;
8) să exercite orice alte drepturi stabilite prin actele normative ale Republicii Moldova.
Atributiile CCCEC:
A) să dispună, în legătură cu examinarea cererii sau comunicării, înregistrate în modul stabilit, despre
infracţiunile ce ţin de competenţa sa ori în legătură cu urmărirea penală a acestor infracţiuni, efectuarea
unor revizii economico-financiare, iar în cadrul urmăririi penale şi a unor controale fiscale asupra
persoanelor juridice şi fizice subiecţi ai activităţii de întreprinzător, indiferent de tipul de proprietate şi
genul de activitate; în cadrul reviziilor şi controalelor, să sigileze casieriile şi aparatele de casă, încăperile şi
locurile de păstrare a documentelor, a mijloacelor băneşti şi a bunurilor materiale. Regulamentul efectuării
reviziilor se aprobă de Guvern;
1) în procesul controalelor fiscale efectuate în cadrul urmăririi penale, să dispună de drepturile organelor
fiscale, iar angajaţii săi - de drepturile funcţionarului fiscal, inclusiv de dreptul de a calcula obligaţia fiscală
şi de a o transmite organului fiscal pentru executare silită;
2) în cazul efectuării reviziilor economico-financiare şi controalelor fiscale, urmăriri penale, să aibă
acces liber, iar în caz de impediment, să pătrundă în încăperile, pe teritoriul sau pe loturile de pămînt ale
persoanelor juridice, precum şi a persoanelor fizice, subiecte ale activităţii de întreprinzător,indiferent de
locul amplasării (cu excepţia reprezentanţelor diplomatice şi instituţiilor consulare ale altor state); să
efectueze, în prezenţa proprietarului sau a reprezentantului acestuia, iar în cazul absenţei ori refuzului lor,
în prezenţa reprezentantului autorităţii publice locale, cercetarea acestor obiective, inclusiv a mijloacelor de
transport, să verifice şi/ori să ridice obiectele, bunurile şi documentele. Pătrunderea în locuinţă fără acordul
locatarilor se efectuează în cazul executării unui mandat de arest sau a unei hotărîri judecătoreşti;
3) să suspende operaţiunile persoanelor juridice, precum şi ale persoanelor fizice subiecte ale activităţii
de întreprinzător, pe conturi în bănci şi în alte instituţii financiare şi să sechestreze mijloacele băneşti,
bunurile materiale, datoriile debitoare şi alte active ale acestor persoane în cazul depistării unor fapte de
activitate economică ilicită, neonorării obligaţiilor faţă de buget sau să sisteze executarea operaţiunilor
financiare limitate sau suspecte;
4) să solicite şi să primească din partea autorităţilor publice, instituţiilor financiare, agenţilor economici
şi persoanelor fizice informaţiile şi documentele necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin;
5) să efectueze expertize criminalistice şi de altă natură, precum şi cercetări ce ţin de competenţa sa, să
solicite autorităţilor publice, întreprinderilor, organizaţiilor şi instituţiilor de stat antrenarea de specialişti şi
experţi la verificări sau expertize, la elucidarea unor probleme de specialitate;
6 ) să efectueze fotografierea, înregistrarea sonoră şi video, dactiloscopia şi înregistrarea persoanelor
reţinute sau ţinute sub arest, conform legislaţiei;
7) să ceară conducătorilor obiectivelor supuse controlului inventarierea bunurilor materiale, mijloacelor
băneşti şi verificarea datoriilor reciproce, documentele normativ-tehnice şi de evidenţă prin care se
reglementează şi se omologhează operaţiunile de utilizare a bunurilor materiale şi a mijloacelor băneşti;
8) să constate încălcarea legislaţiei economico-financiare, fiscale şi să aplice sancţiunile prevăzute de
lege;
9 să sechestreze şi/ori să ridice de la persoanele juridice, precum şi de la persoanele fizice subiecte ale
activităţii de întreprinzător, bunurile materiale, inclusiv mijloacele de transport, în cazul:
- lipsei, la momentul transportării, păstrării ori comercializării, a documentelor ce confirmă provenienţa
lor legală;
- păstrării de bunuri neînregistrate în documentele contabile sau păstrării lor în locuri nedeclarate
autorităţii fiscale;
10) să ridice, în cazurile ce nu suferă amînare, documentele contabile ale subiecţilor de antreprenoriat,
documentele cu falsuri înscrise, bunuri fără stăpîn, obiecte şi documente, în baza informaţiilor operative,
pînă la soluţionarea definitivă a cazului;
11) să iniţieze acţiuni de citare în faţa instanţei de judecată în conformitate cu legislaţia;
12) să participe la elaborarea şi perfecţionarea cadrului legislativ vizînd preîntîmpinarea şi contracararea
infracţiunilor economice şi a corupţiei;
13) să solicite şi să primească din partea autorităţilor publice suportul informaţional şi consultativ
necesar efectuării expertizei anticorupţie a proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte normative
ale Guvernului;
14) să înainteze, conform legii, sesizări privind înlăturarea cauzelor şi condiţiilor care au favorizat
comiterea de infracţiuni a căror contracarare ţine de competenţa sa;
15) să efectueze schimb de informaţii despre relaţiile economice ale persoanelor juridice şi fizice din
Republica Moldova cu cele din alte ţări în baza tratatelor interstatale;
16) să folosească mijloacele de informare în masă pentru stabilirea circumstanţelor în care s-au comis
infracţiunile, precum şi pentru urmărirea persoanelor care se eschivează de la urmărire penală şi judecată.
2.3 Dupa cum am mentionat mai sus Conform legii privind sistemul bugetar si si procesul
bugetar Guvernul prezinta parlamentului pina la 1 octombrie a fiecarui an proiectul bugetului de
stat.Dar anterior acestiu lucru minister finantelor prezinta guvernului proiectul aupra caruia
trebuie sa se pronunte.Proiectul min .finantelor este elaborat pe baya informatiilor si rapoartelor
preyentate de autoritatilt publice
Parlamentul dupa ce a primit de la guvern proiectul il preyinta curtii de conturi ,care se pronunta
cu un aviz catre parlament si acesta din urma purcede mai departe .
Analizind aceasta etepa putem sa ne dam seam de fsptul ca legaturile intre acestea puteri ale
statului sunt strinse .
Activitatea financiară a statului şi organelor administrative publice locale este bazată pe anumite reguli şi
cerinţe fundamentale care exprimă trăsăturile şi scopurile esenţiale ale acestei activităţi. Principiile sunt
evidenţiate în Const. RM. Care priveşte anemijlocit şi activitatea financiară a statului.
3. Executia de casa a bugetului conform prevederilor art 63 aceeasi lege ,incasarile bugetelor si platile
bugetuluide stat si ale bugetelor locale se efectuiaza prin sistemului trezorerial conform prevederilor de
casa . Evidenta incasarilor si paltilor bugetare prin sist trezorerial se asigura prin contul trezoreriale bazate
pe clasificatia bugetara si pe planul din conturi contaibile.Ministerul Finantelor ,CNAS,CNAM pot angaja
banci comerciale care activeaza pe teritoriul RM pt efectuarea unor operatiuni ce tin de executarea de casa
a bugetelor.Procedura de selectare a bancilor comerciale pt efectuarea operatiunilor ce tin de executarea de
casa a bugetelor se face o data la 3 ani in conformitate cu legislatia privind achizitiile publice.
4. Executia partilor de cheltuieli a bugetului: conform prevederilor art 67,in procesul executarii
bugetelor ,autoritatile/institutiile bugetare efectueaza plati in limitele alocatiilor bugetare aprobate si in
conformitate cu prognozele de lichiditati ale bugetului. Finantarea cheltuielilor se efectueaza pe masura
incasarilor mijloacelor banesti la conturile bugetului cu respectarea urmatoarelor prioritati:
-onorarea angajamentelor de deservire a datoriilor de stat /unit adm teritoriale;
-cheltuielile de personal de achitare a burselor ,a pensiilor ,a indemnizatiilor ,compensatiilor ,a alocatiilor
si ajutoarelor sociale.
Cheltuilile pt asigurare obligtorie de asistenta medicala a categoriilor de persoane care conform
legislatiei,Guvernul are calitate de asigurator.
Cheltuieli din fond de urgenta ,din resurse termo-energetice.
In ultima zi lucratoare a anului bugetar nu se efectueaza operatiuni de incasari si plati bugetare ci doar
operatiuni interne de incheieri bugetare .La data incheierii anului bugetar alocatiile bugetare nevalorificate
se inchid cu exceptia soldurilor proiectelor finantate din sursele externe.Soldurile de mijloace banesti din
conturile bugetelor respective inregistrate la data incheierii anuli bugetar sunt tranzitorii pe anul bugetar
urmator si-s accesibile spre utiizare la acoperirea dificitului in lim prevazute de legle/deciziile bugetar
anuale.
13.Controlul financiar
3.1. Definiţi noţiunea şi funcţiile controlului financiar.
Noţiunea de control provine din expresia latină, contra rolus, care înseamnă verificarea actului original
după duplicatul care se încredinţează în acest scop unei alte persoane.Controlul financiar are ca obiective.
Cunoaşterea de către stat a modului cum sunt administrate mijloacele financiare ;i bunurile publice de către
unităţile economice (private şi publice), modul de realizarea şi utilizare a banului public, urmăreşte
asigurarea şi consolidarea echilibrului financiar, la fel are ca scop verificarea modului în care
contribuabilul respectă legislaţia fiscală într-o anumită perioadă sau în cîteva perioade fiscale (Art.214 Cod
Fiscal).
Datorită modului său de organizare şi executare şi ţinînd seama de rolul şi obiectivele pe care le urmăreşte,
controlul financiar îndeplineşte următoarele funcţii:
1. Funcţia de evaluare constă în acte şi operaţiuni de estimare a situaţiei existente la un moment dat, a
rezultatelor obţinute la sfîrşitul unei perioade, a modului de desfăşurare a activităţii în.condiţii de
normalitate, legalitate şi eficienţă.
2. Funcţia preventivă - care constă într-o serie de măsuri luate de organele de control
Funcţia de documentare - prin care se asigură cunoaşterea cantitativă şi calitativă a problemelor ce fac
obiectul dezvoltării economico-sociale, relevarea fraudelor şi depistarea cauzelor acestora.
4. Funcţia recuperatorie (sancţionator-reparatorie) - constînd în acţiunea de descoperire şi recuperare a-
pagubei şi luarea de măsuri faţă de cei vinovaţi, la fel
stabilirea potrivit legii a răspunderii juridice.
5. Funcţia pedagogică (educativă) — axe un caracter formativ, de generalizarea a experienţei pozitive. Prin
această funcţie, controlul contribuie la ridicarea cadrelor din economie, a nivelului de pregătire şi la
soluţionarea în condiţii satisfăcătoare a sarcinilor ce le revin. în acest caz este necesar şi ca organul de
control să aibă o pregătire solidă profesională şi să se bucure de credibilitate.
3.2. Determinaţi metodele controlului financiar.
Conform C.F., controlul financiar, la faţa locului şi la oficiul organului fiscal, poate fi organizat şi efectuat
prin următoarele metode:
1) Verificarea faptică (art. 217 CF) – are sarcina de a constata situaţiile ce nu sunt reflectate sau care nu
rezultă din documente.( Verificarea faptică se aplică în cazul controlului fiscal la faţa locului şi constă în
observarea directă a obiectelor, proceselor şi fenomenelor, în cercetarea şi analiza activităţii
contribuabilului.
(2) Verificarea faptică are sarcina de a constata situaţiile care nu sînt reflectate sau care nu rezultă din
documente. )
2) Verificarea documentară (art 218 CF) – constă în confruntarea dărilor de seamă fiscale, documentelor
de evidenţă, cu documentele şi informaţiile de care dispune organul care exercită controlul fiscal.(
Verificarea documentară se aplică atît în cazul controlului fiscal cameral, cît şi al celui la faţa locului şi
constă în confruntarea dărilor de seamă fiscale, documentelor de evidenţă şi altei informaţii prezentate de
contribuabil cu documentele şi cu informaţiile referitoare la acesta de care dispune organul care exercită
controlul fiscal. )
3) Verificarea totală (art 219 CF) – verificarea tuturor actelor şi operaţiunilor de determinare a obiectelor
impozabile.( Verificarea totală se aplică în cazul controlului fiscal la faţa locului asupra tuturor actelor şi
operaţiunilor de determinare a obiectelor (bazei) impozabile şi de stingere a obligaţiilor fiscale în perioada
de după ultimul control fiscal.
(2) Verificarea totală este una documentară şi, în acelaşi timp, faptică a modului în care contribuabilul
execută legislaţia fiscală. )
4) Verificarea parţială (art 220 CF) – constă în controlul asupra singerii unor anumitor obligaţii fiscale
dintr-o anumită perioadă, verificîndu-se, în tot sau în parte, documentele sau activitatea contribuabiluluui.(
Verificarea parţială se aplică atît în cazul controlului fiscal cameral, cît şi al celui la faţa locului şi constă în
controlul asupra stingerii unor anumite tipuri de obligaţii fiscale, asupra executării unor alte obligaţii
prevăzute de legislaţia fiscală dintr-o anumită perioadă, verificîndu-se, în tot sau în parte, documentele sau
activitatea contribuabilului)
5) Verificarea tematică (art 221 CF)( Verificarea tematică se aplică atît în cazul controlului fiscal cameral,
cît şi al celui la faţa locului şi constă în controlul asupra stingerii unui anumit tip de obligaţie fiscală sau
asupra executării unei alte obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală, verificîndu-se documentele sau
activitatea contribuabilului. )
6) Verificarea operativă (art 222 CF) – verificarea operativă se face prin verificarea faptică şi, sau
documentară(Verificarea operativă se aplică în cazul controlului fiscal la faţa locului, observîndu-se
procesele economice si financiare, actele şi operaţiunile aferente, pentru a constata autenticitatea lor, pentru
a depista şi a preveni încălcarea legislaţiei fiscale.
(2) Verificarea operativă se face inopinat, prin verificare faptică şi/sau documentară. Dacă se constată vreo
încălcare a legislaţiei fiscale, iar verificarea circumstanţelor necesită mai mult timp, materialele se transmit
subdiviziunilor respective ale organului cu atribuţii de control fiscal pentru efectuarea unui control fiscal
prin alte metode tehnice. )
7) Verificarea prin contrapunere (art 223) – constă în controlul concomitent al contribuabilului şi al
persoanelor cu care aceasta are sau a avut raporturi economice, financiare sau de altă natură.( Verificarea
prin contrapunere se aplică atît în cazul controlului fiscal cameral, cît şi al celui la faţa locului şi constă în
controlul concomitent al contribuabilului şi al persoanelor cu care acesta are sau a avut raporturi
economice, financiare şi de altă natură, pentru a se constata autenticitatea acestor raporturi şi a
operaţiunilor efectuate. )
3.3. Proiectaţi un act de control financiar.
Actul de control financiar se întocmeşte la finalizarea acontrolului financiar la faţa locului, în 2 exemplare.
Actul e constituit din 3 părţi.
1) partea introductivă – ciprinde date de ordin informativ (date despre contribuabil, organul ce efectuează,
data actului de control, numele prenumele, funcţia deţinută de organul care efectuează controlul, tipul
controlului, denumirea şi informaţii generale despre contribuabil şi adresa juridică a lui; data începerii şi
data finalizării controlului)
3) concluzii asupra actului de control – în această parte se descrie: controlul efectuat, obligaţiile
contribuabilului, materialele anexate la act, semnăturile părţilor participante la control, confirmarea
înmînării actului controlului. Actul se aduce la cunoştinţă contra semnătură.
14.Finanţele publice
1.1. Definiţi noţiunea de finanţe publice.
Finanţe publice – totalitatea relaţiilor sociale de natură economică care apar în procesul constituirii,
repartizării şi utilizării în formă bănească a resurselor necesare statului în vederea îndeplinirii funcţiilor şi
sarcinilor sale.
Duvergier mentioneaza ca „finantele poblice” e stinta care studiaza activitatea statului in calitatea sa de
utilizator ale unor tehnici financiare specifice : cheltuieli,impozite,taxe,imprumuturi,procedee
monetare,buget etc.Lalimiere,urmarind exinderea ariei finantelorp ublice,araa ca finantele publice se ocupa
cu studiul mijloacelor prin care statul incearca sa acopere cheltuielile publice pe seama resurselor publice
sa realizeze si interventii pe plan social si economic.Multi autori scot in evidenta caracterul politic al
stiintei finantelor publice,mentionand ca majoritatea marelo reforme sociale si politice au avut cauze
financiare ,iar cele mai importante probleme financiare de o importanta majora au fost solutionate avand la
baza cauze politice.
15.Creditul
1.1.Definiţi noţiunea de credit şi elementele lui.
Credit – act de schimb condiţionat de dare şi restituire a bunului, dreptului sau serviciului, care e
despăgubit într-un interval de timp. Creditul ca si moneda,e o categorie economico-financiara creata pt a
servi la rezolvarea unor probleme sociale,economice sau legate de procesul de schimb.
Profesorul V.Stanescu ,mentioneaza ca e vorba de operatiunea de credit ori de cate ori e vorba de cedarea
unei sume de bani efectuata la un moment dat din partea unui subiect economic altuia cu obligatia pt cel
din urma de a restitui mai tarziu la o anumita data suma primita + o suma de bani care se numeste interes
sau dobanda
Creditul ca si moneda,e o categorie economico-financiara creata pt a servi la rezolvarea unor probleme
sociale,economice sau legate de procesul de schimb.
Etimologic,creditoul isi are originea in cuvantul latin”creditul” care inseamna „ a crede,a se increde sau a
se avea incredere”.
Creditul a format obiectul a unor ample cercetari in lit de specialitate.Astfel,exprimandu-se un sir de
definitii a acestui fenomen:
Profesorul W.Sombar defineste creditul ca fiind puterea de cumaparare fara a-l detine in numerar.
Profesorul C.Gide defineste creditul ca schimbul unei bogatii prezente contra unei bogatii viitoare.
Profesorul Leitner defineste creditul ca un act economic care face sa nasca in favoarea unui individ ,a unui
drept de a dispune in mod permanent de bunurile sau serviciile puse la dispozitia lui de un alt individ in
cadrul termenului pt care a fost acordat.
Elementele.
Elementele creditului:
-schimbul in timp(termenul) pt o anumita perioada;
-orice operatiune de credit intervin 2 subiecte : creditorul si debitorul
-termenul de gratie:perioada intre momentul angajarii creditului si inceperea rambursarii lui(acreditarea
agentilor economici in agricultura: 1 martie -30 septembrie baqncile nu-i ating cu privire la rambursare; de
regula,atunci cand statul RM contracteaza,primeste imprumuturi in exterior,o parte a lor e termenul de
gratie);
-ratele partiale:acelea care se ramburseaza esalonat;
-scadenta:momentul ,momentele stabilite pt rambursarea creditelor;
-garantarea creditului sau gajjul: e format din anumite bunuri ce se constituie la dispozitia creditorului sau
a unui tert pt asigurarea indeplinirii de catre debitor a unor obligatiuni de o valoare in general mai reduse;
-dobanda:pretul platit de catre debitor creditorului sau pentru imprumutul acordat pe un termen
determinat(sunt mai multe categorii.
Impozit –o contribuţie bănească obligatorie şu cu titlu nerambursabil datorită, conform legii bugetului de
stat de către persoanele fizice şi persoanele juridice pentru veniturile care le obţin sau bunurile pe care le
posedă. Conform art 6 : impozitul e o plata obligatorie cu titlul gratuit care nu tine de efectuarea unor
actiuni determinate si concrete de catre organul imputernicit sau persoana cu functie de raspundere a
acestuia pentru /in raport cu contribuabilul care a achitat aceasta plata.
Taxă – este o plată efectuatăă de persoanele fizice sau juridice pentru anumite servicii prestate acestora de
organele de stat sau instituţiei publice.
*dupa obiect:
-impozit pe venit
-impozit pe avere
-impozit pe cheltuieli/pe consum(tva,accizele)
- Stingerea prin anulare, aceasta se realizează prin acte normative emise de către organele competente
conform cărora este declarată plata unei obligaţii bugetare ce au caracter general, obligativitate generală,
caracter individual.
-Prin prescripţie are loc în cazul cînd statul nu a executat silit dr de creanţă bugetară. Obligaţia bugetară –
termen 6 luni
-Prin scădere – această modalitate intervine în situaţiile în care contribuabilul a decedat, fără să lase careva
avere
-Prin compensare – are loc în situaţia în care contribuabilul a achitat la buget o sumă nedatorată sau o sumă
mai mare decît cea datorată.
-Stingerea prin executare silită.
17.Circulatia Monetara
1.1 Emisiune monetara(baneasca)-un ansamblu de acte si operatiuni realizate de Banca Centrala a Statului
cincretizate in baterea semnelor monetare,stocarea ,emiterea ,punerea si scoaterea din circulatie a
bancnotelor si monedelor metalice precum si formarea de bani scriptuali{bani care nu exista-banii din
conturile bancare} in conturi curente ale persoanelor fizice si juridice .
Dreptul exclusiv de a emite in circulatie bancnote si monede metalice ,bancnote si moneede metalice
jubiliare comemorative ca mijloc de plata si scom numismatic il are BNM.
Unitatea monetara a RM e leul.
Leul moldovenesc e mijlocul legal de plata pe teritoriul RM.
BNM stabileste valoarea nominala ,dimensiunile,greutatea ,designul si alte caracteristici ale bancnotelor si
monedelor mmetalice ca mijloc de plata .
Emisiunea/formarea monedei scriptuale se realizeaza in urmatoarele directii:
-vanzarea sau cumpararea de valori mobiliare ale statulu
1.3
La efectuarea decontărilor băneşti în numerar pentru tranzacţiile comerciale cu consumatorii, contribuabilii
sînt obligaţi să utilizeze MCC.
Această obligativitate se extinde asupra tuturor subdiviziunilor (filială, reprezentanţă, oficiu, secţie,
magazin, depozit, unitate comercială, unitate de prestări servicii (inclusiv unitate de transport-taxi) etc.) în
care contribuabilul primeşte plăţile pentru tranzacţiile comerciale (consumatorul achită plata).
Maşinile de casă şi control se instalează în fiecare din locurile special destinate (loc de lucru al casierului,
operatorului-casier, vînzătorului, prestatorului etc.), amenajate pentru primirea şi păstrarea temporară a
mijloacelor băneşti, conform normelor în vigoare.
Dacă în cadrul decontărilor băneşti în numerar contribuabilul acceptă, în modul stabilit, cardurile bancare
în calitate de instrument de plată fără numerar sau alt mod de plată, decontările respective se efectuează de
asemenea prin intermediul MCC.
Se permite efectuarea decontărilor băneşti în numerar fără aplicarea MCC la desfăşurarea activităţilor .
Bonul de plată, care se eliberează în cazurile prevăzute în prezentul Regulament, se consideră echivalentul
bonului de casă emis de MCC.
Eliberarea de către contribuabilul a documentelor de tip aviz de plată în numerar, factură, bon de
comandă-livrare, notă de plată etc. nu-l scuteşte pe acesta de obligaţia de a utiliza MCC.
Obligaţiunile utilizatorilor
- Utilizatorii sînt obligaţi:
a) să-şi doteze subdiviziunile cu MCC de modele incluse în Registrul unic al maşinilor de casă şi control
b) să înregistreze/reînregistreze (să pună în evidenţă) MCC, în modul stabilit, la organul fiscal şi să
primească Registrul MCC şi Registrul asistenţă tehnică, care se restituie după legalizare, precum şi Cartela
de înregistrare a MCC perfectată în modul stabilit;
c) să ţină pentru fiecare MCC, pentru fiecare an de gestiune separat, un registru (Registrul MCC) şi să-l
legalizeze (consemneze) la organul fiscal în care este înregistrată (reînregistrată) MCC.
În Registrul MCC se înregistrează (înscrie) în ordinea cronologică de apariţie, conform raportului de
închidere zilnică, sumele de mijloace băneşti încasate.
Registrul MCC, care se deschide în anul în curs pentru anul de gestiune imediat următor, se legalizează
(anexînd concomitent pentru verificare Registrul MCC curent/precedent) la organul fiscal, care a înregistrat
(reînregistrat) MCC nu mai devreme de luna decembrie a anului în curs şi nu mai tîrziu de luna februarie a
anului următor.
Contribuabilul care îşi desfăşoară activitatea în regim continuu şi în timp de fiecare 24 ore emite la MCC
două rapoarte de închidere zilnică poate deschide pentru anul gestionar două registre (semestrul I şi II);
d) să încheie contracte de asistenţă tehnică pentru fiecare MCC cu centrele de asistenţă tehnică, care
deţin autorizaţia de competenţă tehnică respectivă şi au contracte de colaborare cu furnizorii MCC
respectivi, să apeleze la serviciile acestora, prezentînd Registrul de evidenţă a serviciilor de asistenţă
tehnică pentru MCC (din documentaţia tehnică de însoţire a MCC; în continuare - Registrul asistenţă
tehnică) în care se consemnează informaţii privind defecţiunea constatată, starea sigiliilor aplicate anterior,
sigiliile furnizorului nou-aplicate etc.;
e) să utilizeze MCC în stare bună de funcţionare, care să fie sigilate de către organul fiscal în modul
stabilit.
MCC se consideră în stare bună de funcţionare dacă sînt îndeplinite următoarele cerinţe:
modelul MCC este inclus în Registrul unic;
regimul fiscal este lansat;
asigură emiterea bonurilor de casă, benzilor de control, rapoartelor de închidere zilnică, rapoartelor
periodice etc.;
suportul de hîrtie pe care se tipăresc documentele, precum şi modul de imprimare asigură vizibilitatea şi
lizibilitatea lor pe perioada de păstrare;
imprimă pe documente data calendaristică curentă şi timpul cu deviere maximă de 15 minute de la
timpul real;
sigiliile furnizorului MCC sînt aplicate în locurile stabilite, valide, nedeteriorate şi elementele de
identificare ale sigiliilor corespund celor consemnate în Registrul asistenţă tehnică;
numărul de fabricaţie din cartea tehnică corespunde celui de pe placa de marcaj a MCC.
MCC se consideră sigilată de către organul fiscal în modul stabilit dacă sigiliile (sigiliul) organului
fiscal sînt aplicate în locurile stabilite, valide, nedeteriorate şi elementele de identificare ale sigiliilor
corespund celor consemnate de către organul fiscal în Registrul asistenţă tehnică.
Dacă cel puţin una dintre cerinţele enumerate nu este îndeplinită, se consideră că MCC nu este sigilată
de către organul fiscal, deci MCC este nesigilată.
MCC care se utilizează cu încălcarea a cel puţin uneia dintre cerinţele sus-enumerate se consideră
defectată;
f) să înmîneze consumatorului bonul de casă emis de MCC pentru tranzacţia comercială efectuată, care
trebuie să corespundă sumei real achitate, iar la cererea consumatorului - să completeze şi să elibereze
factura de expediţie sau alt formular tipizat prevăzut de actele normative în vigoare;
g) în toate cazurile cînd utilizarea MCC este temporar imposibilă (din cauza defectării, deconectării reţelei
electrice etc.), să întrerupă activitatea sau să reorganizeze lucrul în continuare, eliberînd consumatorilor
bonuri de plată.
În astfel de cazuri, durata utilizării bonurilor de plată se reglementează prin deciziile Comisiei
interdepartamentale pentru maşinile de casă şi control.
În Registrul MCC se consemnează data, ora şi cauza care a determinat întreruperea aplicării acesteia.
Expedierea la reparaţie a MCC defectate, precum şi primirea acesteia de la reparaţie, se efectuează prin
intermediul organului fiscal la care este ţinută în evidenţă;
h) să afişeze la vedere anunţuri despre obligativitatea prezenţei bonurilor de casă la examinarea
reclamaţiilor consumatorilor şi cererea de a prelua şi păstra bonurile de casă. În cazul în care la tranzacţia
comercială se anexează şi alte documente probatoare, anunţurile vor face referire la acestea;
i) să exploateze maşinile de casă şi control conform Regulamentului cu privire la modul de exploatare a
maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală;
j) să asigure păstrarea documentaţiei de exploatare pe toată perioada de exploatare a MCC, iar a
rapoartelor de închidere zilnică (lipite în Registrul MCC) şi a benzilor de control - nu mai puţin de 5 ani de
la momentul emiterii acestora;
k) să scoată din evidenţă şi din exploatare, în modul stabilit, MCC de modelele excluse din Registrul
unic;
l) să ofere colaboratorilor organelor abilitate cu funcţii de control, în limitele competenţelor acestora,
acces liber la MCC, la informaţia şi documentaţia de exploatare a lor.
Obligaţiunile consumatorilor
Consumatorul se obligă să prezinte, la examinarea reclamaţiei depuse de el, precum şi la cererea
organelor de control în cadrul controalelor efectuate de acestea, bonul de casă (echivalentul lui) înmînat la
tranzacţia comercială respectivă.
18.Finantele publice
1.1.Indentificati trasaturile caracteristice ale finantelor publice.
19.Procedura bugetara
1.1.Definiti notiunea legala si doctrinara a procedurii bugetare.
Notiunea legala a procedurii bugetare este un ansamblul actiunilor si operatiunilor care se succind anual,
privind elaborarea si intocmirea proectului de budget, aprobarea si executarea budgetului, incheerea si
aprobarea contului general de executie bugetara si controlul executiei bugetare.
Doctrinara definesc procedura bugetarea ca o totalitate de acte si operatiuni cu character ethnic si
normative infaptuite de catre organelle specializate ale statului in scopul elaborarii, adoptarii, executarii si
incheerii budgetului national public. Conform doctrinei,prin procedura buggetara se intelege totalitatea
actelor si operatiunilor cu caracter tehnic si normativ infaptuite de organele specializate ale statului in
scopul elaborarii,adoptarii,executarii si incheierii ugetului public national.
CONFORM art 3 din finantele publice si resp bugetare fiscale,procesul bugetar reprezinta consecutivitatea
activitatilor de elaborare,examinare,adoptare,executare si raportare a bugetului.
20.Veniturile publice
1.1.Relatati despre particularitatile taxelor comparative cu impozetele.
Impozitele reprezinta o contributie baneasca obligatory cu titlu nerambursabil, datorata, conform legii, de
catre persoanele fizice sau juridice pentru veniturile pe care le obtin sau pe bunurile pe care le poseda.
Impozitu este oplata cu titlu gratuit ce nu tine de efectuarea unor actiuni determinate si concrete de catre
organelle imputernicite sau personaele cu funcyie de raspundere a acestea pentru sau in raport cu
contribuabilii care a achitat aceasta taxa.
Taxa reprezinta plata efectuata de persoana fizica sau juridical pentru serviciile prestate acestora de
institutiile publice. Taxa este o plata obligatorii cu titlu gratuit care nu este impozit .spre deosebire de
impozit taxa se creaza prin:
• plata neechevalenta
• subiectul platilor este précis determinat din momentul prestatiei serviciului
• taxa reprezinta plati effectuate de personae fizice sau juridice pentru serviciile sau lucrarile prestate
in mod direct sau indirect de catre institutiile speciale de stat
Impozitele si taxele au urmatoarele functii commune:
• contributii la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societatii
• redistribuirea unor venituri primare sau derivate
• reglarea unor fenomene economice sau sociale\
21.Dreptul financiar
1.1.Indentificati obiectul si metoda de reglementare dreptului financiar.
Dreptul financiar poate fi definit ca totalitatea normelor de drept care reglementeaza relatiile sociale ce
apar la constituirea , administrarea, repartizarea si utilizarea fondurilor banesti a statului destinate
satisfacerii sarcinilor si necesitatilor social-economice ale statului.
Obiectul de reglementare a dreptului financiar reprezinta o totalitate de relatii financiare si mai putem
atribui fixarea sistemului financiar, distribuirea competentei in acest domeniu intre administratia central si
cea locala in domeniul de activitate financiara a statului. Obiectul de reglementare a dreptului financiar
reprezinta o totalitate de relatii sociale ce apar in procesul constituirii,administrarii, repartizarii si utilizarii
fondurilor banesti ale statului si sunt reglementate de normele dreptului financiar
Metoda de reglementare a dreptului financiar este metoda imperativa sau matoda subordonarii partilor in
raportul juridic , esenta ei consta in faptul ca unul dintre subiecte impune o anumita conduit celuilalt, adica
nu are loc egalitatea subiectelor si obligativitatea subiectului de a se conforma celuilalt subiect.
Odata cu trecerea la economie de piata ,cu toate principiile sale de rand cu metoda de baza sunt admise si
alte metode:
-metoda de colaborare;
-metoda de recomandare;
-metoda caracteristica dr privat :contractuala;
1.2.Stabiliti structura si felurile normei de drept financiar.
Pornind de la notiunea de norma juridical a dreptului financiar se poate define ca o regula de conuita
stabilita sau recunoscuta de stat, care cuprinde drepturile si obligatiile subiectelor participante la raportul de
drept financiar si a carui respectare este asigurata de autoritatea de stat.
Dupa continutul lor normele de drept financiar se clasifica in:
• materiale
• procesuale
Materiale sunt acelea ce stabilesc structura sistemului bugetar , forma si continutul obligatiilor financiare
ale persoanelor fizice fata de stat adica acelea care stabilesc drepturile si obligatiile suiectelor participante.
Procesuale sunt cele care stabilesc forma si modul de actiune a normelor material ex: prosedura bugetara
,stabilirea modalitatii de constituirae a organilor financiare.
Normele drptului financiar au character general , impersonal si privesc un numar nelimitat de participant si
se aplica repetat in timp ori de cite ori sunt intrunite conditiile vizate in ele.
Dupa structura logico-juridca norma dreptului financiar are urmatoarele 3 elemente:
• ipoteza-indica imprejurarile in care se aplica dispozitiile normei de drept;
• dispozitia-indica conduit subiectilor si poatefi:
-onerative, adica obligatia de a face careva actiuni
-prohibitive, adica obligatia de a se abtine de a face careva actiuni
-dispozitive
• Sanctiunea-sunt stabilite sanctiuni pecuniare(amenzi fiscal, diferite majorari de intirziere,suspendarea
finantarii.
1.3.Analizati si argumentati felurile si particularitatile asezarii sanctiunilor financiare in normele de
drept financiar.
Specificul normelor de drept financiar consta in faptul ca spre deosebire de normele altor ramuri de drept
reglementeaza raporturi care apar in procesul constituirii, repartizarii si utlizarii fondurilor de resurse
banesti ale statului necesare realizarii sarcinilor sale.
Astfel se stabilesc sanctiuni specific relatiilor de drept financiar:
• amenda fiscal(baneasca)
• majorari de intirzieri
• suspendarea finantarii
• majorarea dobinzii
• vinzarea silita a garantiilor gajului
In dependent de gradul de pericol social si de consecintele care au survenit.
22.Creditul.
1.1.Relatati despre functiile creditului.
Importanta si rolul creditului este determinat de urmatoarele functii:
• - functia distributiva: mobilizarea resurselor banesti disponibile la un moment dat in economie si
redistribuirea lor prin acordarea de imprumuturi spre diferite ramuri ,sectoare de activitate care au nevoie
de fonduri de finantare;
-functia de transformare a economiilor in investitii: prin care se realizeaza echilibrul macroeconomic
conform ecuatiei e=i;e-economiile;i-investitiile;(nu la toti indivizii din societate le e dat sa faca afaceri.Dar
fiecare tindem spre a acumula un capital.Cand economisim se prouce un fenomen negativ.Ar trebui);
-functia de emisiune monetara: ca urmare a consolidarii ideii de credit a fost creata moneda fiduciara
(metoda fiduciara)[e o moneda cu valoare fictiva ce e bazata pe incredere.De la inceput au fost biletele de
banca ca pe parcursul anilor au aparut un sir de instrumente noi ca: viramentul,cecul,cambia,ordin de plata
etc];
-functia de asigurare a stabilitatii preturilor: se realizeaza prin reglarea dimensiunilor cererii si ofertei
de marfuri si servicii,creindu-se consumul pe de-o parte si stocurile pe de alta parte(iese in evidenta in
tarile cu caracter de productie sezonier):Warantul-da posibilitatea producatorilor sa-si depoziteze marfa in
locuri special amenajate ,sa obtina valorare bunuriloe ca in final producatorul sa primeasca suma la pretul
stabilit.
Creditul are un rol deosebit in promovarea rel economice internationale stimuland exporturile si
importurile de marfuri,asigurand o desfasurare normala,rapida si in deplina siguranta a acestor operatiuni.
1.2.Stabiliti domeniul de utilizare a mijloacelor din imprumuturile interne.
Imprumuturile publice sunt veniturile extrordinare la care se recurge la dezechilibru budgetului adica
atunci cind veniturile ordinare sunt insuficiete pentru a face parte cheltuielilor. Imprumuturile de stat sunt
relatii contractuale prin care creditorul transforma in proprietatea statului cu conditia rambursarii acestora
de catre stat la expirarea termenului pentru care au fost acordate. Imprumuturile publice au urmatoarele
trasaturi:
• Utilizarea reproductive a acestui capital, in relatie cu creditul public intotdeauna se acorda
superiritate statului
• Rolul deosebit al statului este ca el incheie aceste contracte fara a asigura careva gaj
• In cazul creditului bancar contractual se incheie in baza principiului egalitatii partilor , in cazul
creditului public uneori se aplica principiul constringerii
Mijloacele obtinute din imprumuturile interne si externe se utilizeaza pentru dezvoltarea economiei tarii,
crearea de noi locuri de munca, imbunatatirea conditiilor sosiale si ecologice din tara. Instrumentele
generatoare de datorie de stat interna sunt instrumente financiare reglementate de legislatia R.M., valorile
de stat emise pentru plasarea interna a imprumuturilor de stat..
23.Bugetul local
1.1. Relatati despre autonomia finantelor publice locale.
Autoritatile publice locale sunt o colectivitate umana delimitate teritorial care au autoritate publica diferita
de cele central de stat. Autonomiea financiara a acestora este absolute necesara deoarece autonomia, nu ar
fi posibila administrarea fara autoritatile financiare care ii asigura suportul material a functionarii,
comunitatile locale isi cunosc posibilitatile proprii privind resursele de provenienta publica, dar mai ales
nevoile privind cheltuielile ei trebuie acoperite pentru producerea de servicii publice la nivel local.
Autonomia finantelor publice locale este:
• O clectivitate locala are dreptul la resursele proprii adecvate de care sa poata dispune liber in
vederea exercitarii atributiilor sale
• Resursele financiare ale colectivitatii locale trebuie sa fie proportionale cu responsabilitatile stabilite
de constitutie
• Protectia colectivitatlor locale mai slabe din punct de vedere financiar
• Cel putin o parte din resursele financiare ale colectivitatile locale trebuie sa provina din impozite si
taxe locale;
• In scopul finantarii propriilor obiective de investitii a colectivitatilor publice locale trebuie sa aiba
acces la plata de capital.
Sistemul financiar trebuie sa fie de natura sufiecient de diversificat si dinamic incat sa le permita sa
urmareasca pe cat e posibil evolutia reala a costurilor exercitarii competentelor lor ;
Subventiile acordate colectivitatilor locale nu trebuie sa fie destinate in masura in care e posibil
finantarii a unor proiecte expres specificate
3.3.Evaluati compartimentul venituri nefiscale conform Legii Bugetului de stat pentru anul 2005.
Veniturile nefiscale,reprezinta in esenta acele venituri obtinute de stat din exploatarea
domeniilor,statului(terenuri,intreprinderi)in conformitate cu regulile liberei concurente si din valorificarea
bunurilor apatinand statului
. Veniturile nefiscale sunt acele venituri care revin statului:
1.in calitatea sa de proprietar de capitaluri avansate in procesul reproductiei economice (de pilda,
dividendele);
2.de la regiile publice sau societatile nationale autonome (apar sub forma intregului profit net al
acestora sau a varsamintelor unei fractiuni din profitul net ramas dupa alimentarea fondurilor proprii);
3.de la institutiile publice (apar sub forma taxelor de metrologie, pentru eliberarea autorizatiilor de
transport cu autovehicule in traficul international de marfuri, pentru analizele efectuate de laboratoarele
organizate in sistemul protectiei consumatorilor si de altele asemanatoare, taxele consulare, taxe si alte
venituri din protectia mediului s.a., a veniturilor incasate de diverse unitati sau pentru diverse activitati,
care se varsa la buget, cum sunt veniturile unitatilor publice veterinare, ale unitatilor de reproductie si
selectie a animalelor, din chiriile aferente imobilelor proprietate de stat si administrate de institutii publice,
sumele incasate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare s.a., din varsamintele efectuate din veniturile
unor institutii publice si ale unor activitati autofinantate);
4.din diverse alte surse (sunt denumite venituri nefiscale diverse) cum sunt de pilda cele provenite din:
5.amenzile si penalitatile aplicate;
6.valorificarea bunurilor confiscate;
7.concesiunile realizate de institutiile publice;
8.expertizele in domeniul navigatiei etc.