Cursul 1, 19.02.

2018
Evaluare: referat + evaluare finala pe baza de examen scris;

Referat: 15-20, 25 de pagini, se depune la ultimul seminar, „declaratie de adevar”, „declaratie pe

proprie raspundere”;

Evaluare: 60% raspunsuri la ecamenul scris + 40% celelalte;

Bibliografie: Drept financiar si fiscal, editia 2016, scris de profesor

Numarul de telefon al profesorului: 0722560675, email: viorelros@asdpi.ro

Introducere in functiile finantelor publice

In doctrina contemporana notiunea de stat are doua intelesuri, una juridica in care se intelege forma
de organizare a puterii poporului, mecanismul statal, iar intr-o alta acceptiunea se intelege suma a 3
elemente: poporul, teritoriul, suveranitatea.

Prin aparatul sau, statul isi exercita functia executiva, legislativa, jurisdictonala, de aparare, represiva,
economica, culturala, sociala.

Sarcincile statului: adminisratia generala, educatia nationala, ocrotirea sanatatii populatiei,

asigurarea cailor de comunicatii, apararea nationala, politia, apararea diferitelor avantaje celor
dezavantajati.

Pentru a-si indeplni sarcinile, statul are nevoie de resurse, de bani, iar acest lucru se realizeaza pe
baza contributiilor „tuturor cetatenilor”, intr-o masura mai mare sau mai mica, in functie de sectorul
public rezervat de sectorul de stat, de sectorul privat. In realitate sectorul privat creeaza bugetul.

Activitatea prin care statele isi asigura resursele necesare indeplinirii sarcinilor constituie
componenta cea mai importanta vietii sociale si politice.

Prin intermediul instrumentelor folosite in scopul realizarii veniturilor publice, acestea concentreaza
si administreaza intre 33% si 65% din produsul intern brut. Tarile nordice au cel mai mare nivel de
impozitare.

Cheltuielile pe care statul trebuie sa le faca in interes general se realizeaza in bani, de aceea si
veniturile din care se acopera aceste cheltuieli trebuie sa imbrace forma baneasca. Fara bani, statul
nu isi poate indeplini sarcinile => statul este inutil.

Aparitia finantelor publice este legata de aparitia organizatiilor de tip statal.

Odata cu statul au aparut primele instrumente ale finantelor publice.

Prima forma de impozit este jaful. Au urmat apoi tributurile, permanetizare => impozitele moderne.

Procesul de democratizare a finantelor a fost concomitent cu procesul de democratizare al statelor.

Finantele publice au imbracat forma valorica, baneasca, au avut rolul lor social, politic si au avut un
caracter obiectiv atunci cand s-au democratizat si universalii. Ca principiu, veniturile realizate au fost
cheltuite in interes general.
Solom: a anulat datoriile saracilor in pericol de a fi inrobiti pentru neplata, a pus interdictii
produselor de grane si a impartit cetatenii Atenei in functie de clasa, avere si a stabilit impozitele in
functie de posibilatile cetatenilor.

Platon si Aristotel au avut si ei contributii in aparitia stiintei finantelor publice. Platon era partizan al
bunurilor comune, Aristotel a aparat proprietatea si era de acord cu schimbul de marfuri si mai ales
cu folosirea monedei.

In Europa primului mileniu crestin, stiintele au involuat foarte mult. Lucrurile se schimba in cel de al
doliea mileniu, in privinta schimbului de marfuri, comertului.

Prioritatea in abordarea problemelor financiare apartine lui Davino, a sustinut dreptul suveranilor de
a incasa impozite de la supusi atunci cand veniturile ordinare, domeniale, adica domeniile
suveranului nu erau indestulatoare, cu comentariul ca suveranul lucreaza pentru interesele societatii.
Lipsa de mijloace l-ar putea pune pe suveran de a contracta imprumuturi, ceea ce ar duce la scadeea
prestigiului.

Petrarca considera ca veniturile domeniale trebuie sa fie principalele surse de venit, iar impozitele
trebuie sa alcatuiasca un izvor exceptional la care suveranul ar putea decurge atunci cand veniturile
domeniale nu erau suficiente.

In sec 16 se admite ca impozitele trebuie aplicate pe baza principiul proportionalitatii, tot atunci se
justifica dreptul de impunere si impunerea cu argument care priveste ceea ce ofera statul la schimb si
anume: paza vietii, a averii cetatenilor. Se fomuleaza tot atunci ca prepoderente trebuie sa fie
impozitele directe, care ar putea fi completate cu impozitele indirecte.

TVA este un impozit indirect, adaugat in pretul produsul, serviciului platit.

Din sec 16 se pun bazele stiintei financiare, dar dreptul financiar, ca disciplina de drept este introdusa
in programa universitatilor din anul 1989.

In sec 16 se dezvolta scoli de gandire;

In perioada liberalismului

Scriitori politici, conform lui Boudin statul trebuie sa isi procure mijloacele cele mai convenabile,
veniturile trebuie intrebuintate pentru adevaratele interese publice si pentru mentinerea prestigiilor
statelor, unele venituri trebuie rezervate unor domenii extraordinare.

Un alt scriitor politic Georg Obrech, il amintim pentru ca a combatut articolele de prima necesitate, s-
a pronuntat pentru impozitele de lux, dar s-a pronuntat si pentru impozitarea marfurilor din porturi.
(???)

Impozitele indirecte – de consum.

Toata lumea trebuie sa plateasca impozitele, pentru ca daca acestea vor fi platite doar de o parte,
oricat de usoare ar fi, ele tot grele si nedrepte ar parea

Kolkc (??) este considerat parintele stiintei financiare. A intocmit o istorie a acesteia, sustinator al
veniturilor regale si al impozitelor directe.

Vauban un alt scriitor politic, printr-un singur impozit asupta pamantului la un procent de 5 la 10 %
din profit.
In camerele principilor germani s-a format Scoala Cameralista pe seama contributiilor domeniilor
poltice. Reprezantantii cei mai importanti: Gottlob

Scoala Fiziocratilor se naste in Franta, sec 18. Au redus totul la pamant, bunurile nu pot pleca decat
de la unica lor sursa. Pentru acestia singura clasa productiva era aceea a agricultorilor. Rolul
agricultorilor pentru fiziocrati este covarsitor.

Perioada clasica sau a liberalismului, sec 18, doctrina liberala are ca punct de plecare doua reguli: 1.
O politica de libertate politica in care finantele publice trebuie sa aiba rolul de a sigura libertatea
pietei, 2. Credinta ca marile legi naturale, a interesului personal a concurentei, populatiei, salariului
si convingerea ca legile economice sunt inteluctabile si se impun mai devreme sau mai tarziu,
indifetent daca oamenii le recunosc, accepta sau le ingonra. (??)

Perioada clasicismului corespunde masinismului, capitalismului. Precursorul acestuia este considerat

Adam Smith, acesta formuleza 4 principii ale principiului: impozitele trebuie sa atinga proportional
puterea de productie; impozitele trebuie percepute dupa norme precise privitoate la marime, data
modalitatile de percepere; fiecare impozit trebuie ridicat la momentul care convine cel mai bine;
perceperea impozitelor trebuie sa cauzeze minimum de cheltuieli posibile.

Dupa liberali vin neoliberalii, unul dintre acestia fiind Frederich Von Heick.

Perioada contemporana a finantelor, un nou curent de gandire se naste dupa criza din 1929-1933,
criza si recesiunea demonstrand ca declinul economic nu se autocorecteaza, ca initiativa privata,
singura nu poate asigura echilibrul social necesar. Pe acest fond dezlvoltandu-se o noua conceptie,
aceea a statului jandarm / provinenta / interventionist. Conform acesteia statul nu are doar un drept,
are o obligatie de a interveni in viata economica, de a avea un rol activ, de a influenta procesele
economice pentru a preveni crizele economice sau pentru a-i limita efectele. Fondatorul acestei
teorii este George Cheys.

Numeroase scoli se afirma in aceasta perioada, scoala de la Cambridge, teoriile lor au fost premiate

Comparatie intre finantele publice si cele private. Subiectul amandurora este statul, este asimilata cu
unitatile administrativ teritoriale. Deosebire: scopurile: finantele publice sunt folosite in scopul
satisfacerilor nevoilor generale, finantele private sunt folosite in realizarea profitului; economia
statului: resursele necesare se procura de la institutii publice si private prin masuri de constrangere.
Spre deosebire de stat, egentii privati isi procura resursele financiare pe piata pe baza contractuala in
conditiile confruntarii cererii si ofertei, prin activitatea pe care o desfasoara. Particularii nu pot
constrange pe nimeni. Impotriva lor se pot aplica masuri de executare silita.

Gestiunea finantelor publice este supusa dreptului public, particularilor dreptului privat. In economia
privata, calculul rentabilitatii este usor de facut pe baza raportului dintre venituri si cheltuielile facute
pe realizarea lor; economia privata este realizata pentru o perioada limitata, cealalta pentru o
perioada nelimitata. Economica statului are un domeniue foarte extins si este condusa de functionari
care nu au interes personal; in economia privata subiectele sunt direct interesate. Statul poate lua
masuri in legatura cu moneda nationala in care se constituie fondurile, in timp ce intreprinderile
private nu pot influenta, direct, in mod egal moneda.

Functiile finantelor publice: functia de repartitie: constituirea fondurilor publice si distribuirea

fondurilor; colectarea, formarea resurselor la care participa toti. Participarea la constituirea
fondurilor imbraca forma taxelor, impozitelor, contributiilor, penalitati, majorari. (Impozitul o
prevalare obligatorie, taxa o prevalare obligatorie in schimbul unui serviciu prestat de stat.) statul mai
participa cu veniturile pe care le realizeaza prin concesionare, etc. A doua etapa este aceea a
repartitiei si se realizeaza prin ....; functia de control si se exercita atat in etapa realizarii cat si in
aceea a distribuirii a acestor sume de bani.

Idee pentru lucrare: masuri pentru lichidarea saraciei

Cursul al II-lea, 26.02.2018

Obiect, izvoare, delimitare de alte materii specifice dreptului
si normelor de dr financiar, aparatul financiar al statului

Definitia dr financiar: .... si sunt destinate satisfacerii nevoilor generale, alcatuiesc dr financiar sau
dreptul finantelor publice. (carte)

In ultimii ani se vorbeste tot mai mult despre 2 subramuri ale finantelor publice: una care include
dreptul financiar si alta care include partea de fiscalitate, dreptul fiscal.

Dr finantelor publice poate fi definit in actualul stadiu al discpilinei ca reprezentand ansamblul norm
jur care reglem in regim public relatiile de consti, repartizare si util a fondurilor banesti ale statelor si
ale colectivitatilor publice locale in vederea satifacerii nevoilor generale ale societatii (includem aici si
cele care privesc masurile interventioniste ale statului in scopuri sociale si politice) precum si
controlul utilizarii acestora.

Obiectul dr financiar: obiectul de reglementare in dr financiar il reprezinta bugetele, toate tipurile de

biget prin care se determina venituri si se autorizeaza cheltuieli de interes public ale statului,
unitatilor administrativ teritoriale. Reglem de asemenea executia bugetara, imprumutul public la care
se recurge de regula pentru acoperirea deficitelor bugetare, adia diferenta negativa venituri si
cheltuieli.

Curpinde de asemena normele care reglementeaza controlul financiar public, controlul fiscal. Acest
control fiscal este tot o parte a procedurii de realizare a veniturilor bugetare.

Normele care privesc impozitele, taxele, contributii, taxele parafiscale. (carte)

Obiectul de reglementare: normele dr financiar se clasifica in:

1. Norme care regl procesul de formare si constituire ale surselor banesti publice,
2. norme care stabilesc destinatiile pentru care pot fi utilizate, normele care reglementeaza
cheltuielile publice
3. Norme care reglementeaza circulatia baneasca
4. Norme care reglementeaza creditul public (poate fi de exemplu o tema pentru participarea la
sesiuea de comunicare)
5. Normel care reglm controlul finnaciar
6. Norme care privesc instituit, admin taxelor, contributiilor
7. Norme care privesc activit jurids in legatura cu formarea venit si cheltuirea lor

Acestea alcatuiesc instit juridice.

Izvoarele dreptului financiar:

 1. Constitutia form princ de baza ale finantelor publice, in Titlul IV „Economia si finantele
publice”, art 139, art 140, art 56: „toti avem obligatia de a contribui la cheltuielile publice ale
statului”
i. Principiul legalitatii
ii. ...
iii. Principiul obligativitatii cetatenilor de a contribui la [..carte.]
iv. Principiul asezarii juste a sarcinilor fiscale
v. Principiul anualitatii bugetului, dar si a impozitelor, taxelor si contributiilor.

Izvoarele specifice/proprii:

- Legile sunt cele mai importante, dintre acestea: 500/2000, 273/2006, 2015/2001, 227/2015,
207/2015, 86/2006 Cod Vamal, 94/1992 organizarea si functionarea Curtii de Conturi, Legile
bugetare care sunt anuale;
- Ordonantele guvernamentale sunt acte emise de Guvern: art 108, alin 3, Constitutie:
ordonanta /2011, ordonanta 74/2013 privind organizarea si functionarea ANAF, ord 64
privind materia publica, ord 74/2009, ordonanta 158/2005 concediile si indemnizariile de
- Hotararile guvernamentale sunt pentru executarea dispozitiilor din legi, cele importante
sunt: hot 34/2009, hot 520/2013 organizarea si funct ANAF
- Instructiuni, ordine, norme ale finantelor publice: acte de dispozitie cu caracter normativ prin
care se [...carte]

Concomitent cu acestea pentru admiistra locale se adopta hotarari referitoare la aprob si

executarea bugetelor si in anumite limite aceste organe locale au posibil de a stabili nivelul
unor taxe si impozite.
Izvoare europene:

- Aderarea la UE, Ro a dobandir dr si oblig [... carte]

- T privind stabilitate, guvernarea in cadrul UE = Pactul fiscal/ actul de guvernanta fiscala
- T de functionare a UE
- Acte cu caracter normativ (regulamentele): 1966/2012 privind bugetul general al UE,
1268/2012, 1301/2013 privind fondul european de dezvol regiol, 1304/2013, 1300/2013

Ro are numeroase tratate de prevenire a dublei impuneri = una si aceeasi materie impozabila este
supusa impozitarii in 2 state diferite.

Delimitarea dreptului financiar de alte discpline:

Are o legatura stransa cu finantele publice.

Mai are o legatura stransa cu politica si dreptul constitutional; au general schimbari importante.

Dreptul fiscal are legaturi cu dreptul administrativ, dreptul penal, dreptul muncii.

Caracterizarea normelor de dr financiar:

- Sunt reglementate in regim de dr public;

- Se defineste ca o regula de conduita, stabilita de lege care curpin dr si oblig sub participanti
la raport juridice de dr finaciar si a carei respectare este asigurata de autoritatea de stat;
- Trebuie sa distingem intre normele de dr financiar si fiscal, dar acestea cuprind acelasi
continut ca si celelate nrome: ipoteza, sanctiunea, dispozitie cu unele particul. Ipotele dr
financiar: [.... carte], dispozitiile prevad conduita subiectelor, obligandu-le sa actioneze intr-
 un anuit fel, sa faca anumite operatiuni, legea 94/1992; ale sanctiuni, penalitati, sanctiunile
de dr penal.

Raportul de dr fin: o relatie sociala care regl raporturile drepturile si obligatiile reiproce ale partilor in
acest raport sunt formate din relatii soaciale care se nasc si se sting in procesul utilizarii, formarii
fondului banesti ale statului, ele luand forma unor acte si operatiuni specifice. Acestea se identifica
prin faptul ca sunt savarsiste in regim de dr public in scopul formarii si utilizarii fondurilor.

Acte juridice, manif de vointa facute de autoritati publice in scopul de a produce efecte specifice
exercitarii dr si indeplinirii oblig prevazte in norme dr fin. Emitentii acestor acte si executantii actelor
sunt organe de stat, investite cu atributiuni in formarea si executarea bugetelor.

Dpcd al cond de valadi actele jur financiare treb emise de organele competente in limitele comp
oferite de lege cu continutul in termene, forma si procedura prevazta de normel dr financiar. Daca nu
sunt resp cond cerute de aceste norme, actele pot anulate.

Operatiunile financi publ se deoseb de actele fin prin faptul ca nu prod prin ele insele efecte juridice,
sunt oper materiale tehnice, fiind savarsite pentru preg si emiterea actelor finan publice.

In ansamb finantelor publi se recunosc

Raporturile de dr fin se deosebesc prin subiecti, prin pozitiile avute unul de altul, modalitatile de
realizare.

Subiectii: statul – reprez de un orgn finaciar, [... carte]

Continutul: drepturile si obligatiile subiectilor participanti, se disting prin faptul ca privesc relatii de
reconstit, repartizare, utilizare, control si contencios in acest domeniu.

Obiectul: fonduri banesti sau sumele de bani ce se acorda si stabilesc in raporturi de finantare
bugetara, actiunile sau oper de intocmire a proeiectelor de bugete.

Alte operatiuni care privesc modalitatile de realizare: regula este ca raporturile de dr financiar se
nasc, se modifica si se sting pe baza manifestarii unilaterale a statului in temeiul si aplicarea legilor
financiare.

Raporturile de dr fin se caracterizeaza si prin modul de solutionare a litigiilor, regula este cea a
contenciosului adm fiscal.

Activitatea financiara si aparatul financiar al statutului: birocrata si bugetara [ carte]

Adm fin publice poate fi privita: ca activitate cu continut fin determinat de necistatile financiare ale
statului si ca un ansamblu de organ adm fin de stat care fac parte din adm centrala si locala.

Activitatea financiara a statului: consta in legiferare, urmata de controlul modului de realizare, de

solutionare a litigiilor. Acestea sunt desf de organele legiuitoare, org adm financiare si cele ale
autoritatii judecatoresti.

Aparatul financiar al statului este un aparat complex, o multitud de organe care fac parte atat din
sistem democratiei reprez, cat si din cel al adm si justitiei. Org repr: Parlamentul si consiile
municipale, orasanesti, comunale.

Aparatul financiar cuprinde intregul sist de org prin care s realizeaza politica finan a statului, avem
org cu competenta generala (???), speciala, acestea impartandu-se in org centrale se specialitate si
org teritoriale de specialitate.
Parlamentul bicameral

Guvern: orgn suprem, [... carte] asigura real politicii comune, financiare interne si externe. Are un rol
extrem de impo pt ca elaboreaza anual proiectul de buget al statului, legile de executie bugetara.

Guv emite hot pentru executarea legilor si in temeiul legilor de abilitare emite si ordo pt regl unor
probleme.

Ministerul fin publice: atrib sunt regl prin Legea ...., el este cel care in realitate intocmeste proiectul
de buget, il prezinta Guvernului, care il adopta apo si il trimite in Parlament.

ANAF infiintat in 2003, este un organism important [...]

Unitatile terit ale ANAF

Administratii locale

Ministerul fondurilor europene: 96/2012, organ in subordinea Guvernului prin interm caruia sunt
gestionate [... carte]

Trezoria publica: 146/2002, organizata si funct in cadrul finantelor publice, sistem unitar si integrat
prin care se centralizeaza si gestioneaza fondurile publice, se adigura efectuarea operat de incasari si
placi privind fondurile publice.

Curtea de Conturi: organ suprem de control financiar, functioneaza pe langa Parlament, isi exercita fc
de control asupra modului de formare, ... ale statului si sectorului public.

Banca Nationala: obiectivul acesteia este asigurarea stabilitatii monedei nationale [...]

Moneda nationala / moneda euro – tema referat

Minsterele si celelalte organe centrale [...]

Administratia publica locala nu se confunda cu Adm fiscale.

Unitat adm teritoriale au bugete proprii, realizeaza venituri proprii, dar si de la buget.

Cursul al III-lea, 5.03.2018

Sistemul bugetar al Romaniei
Bugetul este o institutie importanta in dreptul financiar. Natura lui e complexa, controversata.

Bugetul este un act de planificare financiara, iar pentru statele moderne, bugetul este un instrument
indispensabil. Statele nu pot sa-si planifice activitatile decat cu ajutorul bugetului.

Motivele pentru care bugetul este necesar sunt urmatoarele:

- Dimensiunea activitatii financiare a statului, care este mai mare decat in cazul particularilor;
- Statul colecteaza, aduna, primeste si cheltuieste in bani contributiile contribuabililor, iar
acestia au dreptul sa fie informati cum sunt cheltuiti banii lor.
- In cazul particularilor, partea fixa si stabila o reprezinta veniturile in vreme ce pentru stat
partea bine cunoscuta, partea stabila a activitatii o reprezinta cheltuielile, iar acestea trebuie
planificate din vreme spre a se putea fata acestora;
- Atat cheltuielile cat si veniturile statutului trebuie consimtite de contribuabili;
 - Cheltuielile trebuie facute sub un control strict si in conditii de trasnparenta, acest control
este posibil decat daca autoritatea executiva stie in ce limitele a fost autorizata sa execute
venituri, iar organul de control trebuie sa aiba acesti indicatori pentru controlul pe care il
face ....[carte]
- Bugetul public este si un intrument necesar pentru a se preveni inechitatile in repartitia
sarcinilor fiscale asupra membrilor societatii. Pe termen lung, bugetele reprezinta
instrumentele prin care se previna aceste inechitati.

Originea bugetului: Anglia, 1600

Este instrumentul juridic, dar si un insturment economic pentru ca colaborarea si executia lui, dar si
controlul bugetar sunt realizate in conformiate cu legile de aprobare, cu procedurile de drept
bugetar, dar si in cadrul procedurilro si a principiilor contabilitatii publice.

In economia moderna, bugetul nu mai este doar un instrument, un document in care se inscriu
venititurile si cheltuielile probabile, bugetul este si un plan financiar la nivel macroeconomic. Exista o
tendinta in societatile moderne de intocmire de buget pe o perioada mai lunga, nu doar pe un an de
zile, numite plurianuale.

Bugetul este prin urmare si ....

Legea nr 500 a finantelor publice si legea 273

Legea 500/2000- def bug = doc prin care sunt prevazute si apribate in fiecare an veniturile si
cheltuielile sau dupa caz numai cheltuielile in fc de sistemul de finantare a inst publ.

Legea 500 vorbeste si despre un buget general consolidat pe care in def ca fiind anasmb bug
componente ale sistemului bugetar, agrgate si consoid pentru a forma un intreg. Avem 3 mari catg de
bug: bugetul de stat, bugetele locale, bugetele intermediare

Din def bugetului rezulta 3 elemente:

1. Bug publ este un act de previziune, acesta prezintand un tabl evaluandsi comp de ven si chelt
2. Bug publ este un act de autorizare prin care puterea legisl autoriz puterea executiva sa
cheltuiasca si sa perceapa venituri in acord cu preved bugetare;
3. Bug publ este un act limitat in timp, de regula pe o perioada de un an, care este socotita
potrivita pentu a ase efectua prog chelt si venit si a se urmari executia bugetara.

Rolul bugeteleor in statele moderne

Un instr jur si eco. Un inst cu rol esential in procesul redistribuirii prod intre stat si pop, intre sfera
prod si sfera neprod a soc. In asig prot sociale, in proc de control al constituirii, repart si efectu chelt
publice.

Bugetul este un instr contabil si jur care ofera parlam si guv, dar si contr posibilita de a-so face o idee
asupra val bun mater si imater, create intr-o eco publ si valoar sacrifi pentru realizarea lor.

Bugetul are un rol alocativ, are un rol redistributiv si un rol de reglare a vietii eco.

Natura juridica a bugetului publice

Bug pub national are o natura ambigua, el imbraca o forma juridica. In acelasi timp, bug este un
instrument prin care sepun in opera politici ale partidelor si care exercita puterea, vointa politica a
celor care exercita puterea.

Bug sub asp contabil este un ansamn de conturi care descriu pe o per deter toate resusrsele si chelt
permanente ale statului.

Conform opiniilor form in doctrina, bug pub este suscept de a fi calificat:

1. Ca act avand
2. Ca act adminis sau conditie de natura adminis
3. Ca act adm si legislativ;
4. Ca act de planificare sau act financiar

Majoritari sunt cei care sustin ca bug are natura jur de lege. Teoria care sustine aceasta caluficare
pleaca de la constat ca bug este un act al puterii legislative si imbr forma unui act normativ adoptat
de aceasta putere legislativa, astfel ca el nu poate avea alta natura decat aceea de lege. Fiind lipsit de
interes continutul reglementarii pentru ca domeniul legii este nelimitat. Aceasta este impartasita cu
maj autori, este conforma cu spiritul legii, este conf cu modul in care in sist nostru de dr se apriba
bug de catre parlam si cu consescintele care decurg, obligativ realizarii dispoz sale.

Si totusi exista deoseb importante intre legile bugetare si toate celelalte legi adopt de puterea
legiuitoare. Legile bug au caract care le fac unice, astfel sub aspect formal legea bugetului de stat si
legea asig sociale de stat, se adopta in sedinta comuna a celor doua camere ale Parlamen, dispozitia
fiind de ord const, art 65.

O alta caract, initiativa legislativa in ce priveste bug de stat si bug asg soc de stat nu poate apartine
decat Guvernului.

Alta caract, adopt legilor bug trebiue sa se facaintr-un termen deter de Const, art 138. Termenul fiind
cu 3 zile inainte de expir exerc bug in curs. „Sanctiunea” practic nu exista pentru neindeplinirea de
catre parlm a acestei obligatii.

Alta caract, legile bug se detemina pe per determinate, de regula un an.

Legile bug nu pot face obiectul unei delegari legislative, adica nu pot fi adoptate pe cale de OG sau
OUG.

Sub aspect material, legile bug se deosebesc de celalte legi, ordinare sau organice. Astfel, legile bug
sunt acte normative cu o amprenta politic mult mai pronuntata decat alte legi, desi cifele cu care
lucreaza ar trebuie sa dea aparenta de impartialitate. In real sumele repart, demonstreaza care sunt
polit promovate de catre fortele aflate la conducere.

In cazul legilor bugetare, desi aparent impers, in realit de esenta acestora nu sunt dispoz generale si
impers care se aplica fara limite de timp, pentru ce autorizarile date de aceste legi sunt oper relativ
determin si a caror valabilit este limitata in timp. Prin legile bugetare, sume de la bug sunt alocate pe
destinatii precise si catre benef deter, ori esenta leg este generalit ....

Trebuie sa admitem ca aceasta calificare a bug ca fiind legi in considerarea unora dintre argum pe
care le-am amint este cea mai potrivita.

Alte calificari. O teor cons bug publ ca fiind act – conditie de natura adm.
Aceasta calif pleaca de la const ca venit si chelt prevazute in leg bug sunt numai evaluari de ordin
finan pe care, in fapt, le realiz agentii administrativi.

Bug publ are natura dubla, atat de lege, cat si de act adm. Adeptii acestei calific sustin ca bugetul este
lege in partile care cont dispoz cu caracter general si act adm ...

Alta teorie cons bug publc ca act de planificare sau act fin

Componentele sist bugetar

1. Administratia centrala, se realiz prin interm bug de stat.
2. Adminstrarea sist de asig soc, realiz prin interm bug asig soc de stat
3. Administr publ locala, se realizeaza in conditii e autonomie, in fiecare uni adm terit prin
intermediul bug locale.

Aceasta clasif a bug corespunde celei folosite de tarile membre ale UE si a fost consacrata si prin
fostul tratat de la Maastricht, tine seama de natura chelt si nu de autorul acestora.

Const ro vorbeste despre bug pub nat [...]

In timp ce legea 500 vorbeste despre bug general consolidat, categ din care fac parte, potrivit acestei
legi, urmatoarele bugete:

- Bug de stat
- Bug asig soc de stat
- Bug locale
- Bug fondurilor speciale
- Bug trezoreriei statului
- Bugetele instit publ autonome
- Bug inst publ finantate integral sau partial din bug de stat
- Bug inst publice finantate integral din venituri proprii
- Bug fondurilor prov din credite externe contractate sau garantate de stat si caror rambursare,
dobansi si alte costuri se asigura din fonduri publice
- Bug fondurilor externe nerambursabile

Rezulta ca bug statului si nici bug statului consolidat se prezinta sub forma unor ....

1. Bugetul de stat

Este ccel mai amplu si mai important.

Obiectul sa il repre const si utiliz fondurilor la dispoz statului pentru funct autorit publice, asig ord
publ, apararea tarii, actiunile social culturale, finantarea unor investitii si activitati de interes
strategic, protectia si asig protect mediului inconjurator, asig mas de prot soc a pop, realiz
programelor de cercet, masurile interventioniste ale statului.

Contine veniturile centralizate ale statutului si repart acestora pentru chelt pe dom + scopul
acoperirii intrebuintelor gen

Se aproba prin lege, legile bugetare pot fi modificate in cursul exercitiului bugetar.

Este administrat de ministrul

2. Bug fond speciale

Reprezinta o excpetie

Sunt bug ale fondurilor cu destinatie precise, stabilite prin legi speciale. S eintocmesc pentru finant
unor actiuni pentru care se asigura prevalari oblig cu aceasta destinatie.

Ele sunt anexe la bug de stat.

Exemple: fondul spcial pentru dezv energiei, fondul pentru copiii, fondul special pentru dezv
punctelor de trecere a frontierelor, dezv turismului, aviatia civila, fondul pentru executarea lucrarilor
si consolidarea palatului de justitie.

Legea 500 nu agreaza fonduri, a cerut reducerea acestora.

3. Bug trezoreriei publ

Trezoreria este un sistem unitar si integr prin are statul asigura sist de incasari si plati pentru si de la
fondurile publice, inclusib pentru dat publ

Funct in cadrul ministerului fin publ.

Au un rol foarte important

Acest bug cuprind even si chel acesei instit. Ven proprii sunt din dobanzi, majorari.

Chelt trezor sunt cele materiale si investitii si plata salariilor.

Bug este elaborat de min fin publ care se prezinta spre aprob Guv. Se aproba si adopta prin HG.

4. Bug inst publ si autome

Aceasta den este generica.

Exemple: parlamentul, adm prezid, CC, consiliul suprem de aparare, ministerele.

Chelt acestor instit publ sunt adoptate prin legile bugetare de adoptare a bug.

Sunt insa instit publ autonome, de exemplu: SRI, a caror activ este finantara de la bug de stat.

5. Bug inst infiintate integral de la bug de stat

Si in cazul lor, bug de aproba prin lege

Legea prevede ca acestea se apriba de catre ordonatorul de credite, ierarhic superior.

6. Bug inst inf din bug proprii

In cazul lor sunt incalcate mai multe principii

Bug acestora se aprba de catre org de conducere, cu acordul ....

7. Bug fond prov din cred externe contracatte sau garant de stat si a caroro rambursare sau
dobanzi se asig din fond publ

Guv este obligay sa le asig pentru finant deficitelor, pentru pent unui sol coresp in contul curent
general al trezor statului,pentru finant unor proiecte sau altor necesitati aprobate prin HG,penru sust
balantei de plati si chelt, pentru alte sit prev.

Guv este autoriz sa asigure imprumt interne/externe prin ministerul fin publ
 8. Bug cred externe contr si garam de stat a caror dobanzi si alte costuri se asig prin fond publ,
se aproba prin rele
9. Bug fond nerambursabile

Se cuprind in anexe ale ... si se aproba odata cu acestea.

10. Bug asig soc de stat si bug locale

Sunt si ele parte ale sist bugetar sau bug general consol

Sist asig este bazat pe un bug propriu, prin acestea se aproba constitui, repartizarea si util fond
banesti necesare ocrot pensionarilor, salariatilor si membrilor de fam ai acestora, plata unor serv
medicale, indemnizatii de asig, ajutoare de somaj, accidente de munca, boli profesionale la care se
adauga sumele necesre pentru const fond de ....

Bug asig soc este creat si el din mai multe bug care seintoc la niv caselor de pensii. Cupr ven si chelt
pentru ven soc de stat la nivel centralizat.

Proiectul se elaboreaza de catre Guvern si se apriba de Parlament prin lege specila.

11. Bug locale

Legea 273/2006

Aceste bug pentru comune, municipii, orase, jud se intocmesc si se aproba in cond de auton, in
natura de a stimula initit locala ... si satisfacerii

Bug locale sunt actele prin care sunt aprobate in fiecare an venit si chelt unitatilor adm-terit.

Se aproba de catre consiliile locale, iar in privinta acestora (art 3, alin 3)

Aceste bug se intocmesc in cond de automie.

De retinut ca ven autor adm-ter sunt completate la nevoie din bug general, in limitele competent
care le sunt atribuite.

Principiile si regulile bugetare

Legea 500, 273

Prin universalitatii = prin comun

Princ al transp si publ – com

Prin al unitatii – com

Al anualitatii – comun

Al specilizarii bug – comun

Al unit monetare – comun

Al echilibrului – legea finantelor publice locale

Al realitatii – doctrina

Al neafectarii ven bug – doctrina

Auton locale – bug locale

Princ solidaritatii – bug locale

Princ proportionalitatii – bug locale

Princ consultarii – bug locale

Cursul al IV-lea, 12.03.18

Procesul bugetar si executia bugetara
Bugetul este o lege

Pentru a intocmi un buget se pargurge un proces bugetar, acesta se prezinta ca un ansamblu de acte
si operatiuni referitoare la intocmirea proiectului de buget la aprobarea bugetului, la executia
bugetara, la incheierea si aprobarea contului general de executie si la controlul executiei bugetare.

Procesul bugetar are loc ciclic, are urmatoarele trasaturi:

- Este un proces decizional al autoritatii legislative;

- Este un proces complex care antreneaza in etape diferite si in proportii diferite, in etape
diferite toate puterile statului (legislativa, executiva, judecatoreasca)
- Este un proces prepoderent politic, reprezinta un act de decizie al majoritatii parlamentare;
- Este un proces cu implicatii sociale si politice; bugetul influentand nivelul cresterii
economice, pretul, rata somajului, cursul monedei nationale, soltul curent, etc;
- Este un proces ciclic, in baza principiului anualitatii, cu termene concrete de derulare si
finalizare stabilite prin legi speciale ( L500/200 si L276/2005)

Etapele procesului bugetar:

Sunt etape ratioanale:

1. Pregatirea proiectului de buget, presupune mai multe operatiuni;

2. Aprobarea bugetului, presupune dezbaterea si votarea bugetuluil
3. Executarea bugetului care consta in realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor;
4. Controlul executiei bugetare;
5. Aprobarea executiei bugetului.

Dreptul de initiativa bugetara: (pagina 122)

1. A initiativei guvernamentale: apartine Guvernului;

2. In alte sisteme de drept initiativa apartine Guvernului si Parlamentului, sistem aplicabil in
Franta
3. Sistemul initiativei sefului executivului.

Proiectul de buget este definitvat de presesinte, se supune congresului si Senatului care au dreptul
de a opera modificari in proiectul de buget.

In dreptul nostru, initiativa bugetara are Guvernului. Initiativa legislativa a cetatenilor fiind exclusa –
art 74, alin 2, Constitutie.

Elaborarea proiectului de buget:

Cuprinde activitatea de determinare a nevoilor sociale, a prioritatilor in acoperirea acestora si

activitatile de determinare a cheltuielilor ce pot fi facute pentru acoperirea acestora. Presupune si
acivitatea de determinare a veniturilor necesare, dar si cele posibile de a fi realizate. Aceasta
operatiune vine insotita de o prognoza a indica macroeconomia pentru urmatorii 3 ani.

Aceasta activitate de determinare a necesarului de venit si a indicatorilor macroeconomie incepe in

anul premergator pentru cel care se intocmeste bugetul, urmand un calendar bugetar. Proiectul de
buget realizandu-se intr-un sistem piramidal, de jos in sus, de la cele de baza, pe linie ierarhica.
Proiectul buget de stat si a asigurarilor sociale se pregatesc de catre Guvern prin Ministerul finantelor
publice si Ministerului Muncii si a protectiei sociale.

In stabilirea indicatorilor macroeconomici, Mimisterul finantelor publice colaboreaza cu BNR.

Ministerul finantelor publice si corespunzator Ministerul muncii si asigurarilor. Ministerul finantelor

publice are in

- Coordoneaza actiunile care sunt in responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul

bugetar;
- Emite norme metodologice prinvind elaborarea bugetului si forma de prezentare a acestora
(imporntant pentru acestea sunt cele care privesc clasificatia bugetara, ordin 1954/2005)
- Solicita si obtine rapoarte si info de la instit care gestionaeaza fondurilor publice;
- Analizeaza propunerile de buget in etapa de elaborare;
- Furnizeaza Parlamentului documente care au stat la baza fundamentarii proiectelor legilor
bugetelor anuale;

Proiectul de buget se intcomeste in termene stabilite de L 500/2006, pasii find:

1. Se elaboreaza indicatorii macro si sociali pentru anul bugetar caruia ii este destinat noul
buget precum si pentru urmatorii 3 ani. Acestia trebuie stabiliti pana la 31 martie, putand fi
actualizati in cursul procesului bugetar.

Acesti indicatori si limitele de cheltuieli, in forma definitiva, sunt prezentate Guvernului pana la 1
mai, sunt trimise comisiilor de buget si finante, Parlamentului

2. Pana la 1 iunie se intocmeste si se transmite de catre Ministerul finantelor publice si se

transmite ordonatorilor principali de credite, scrisoarea cadru si indrumarile .... carte p 123
3. Ordonatorii principali de credite formuleaza si depun, pana la 1 august, propunerile de buget
proprii impreuna cu anexele acestora si estimarile pentru urmatorii 3 ani;
4. Ministerul finantelor publice examineaza proiectele, daca e cazul poate cere incadrarea in
cifrele de venituri si cheltuielile necesare pentru realizarea echilibrului bugetar. Pe baza
proiectelor, Ministerul finantelor intocmeste proiectul general al bugetului si proiectul legii
bugetare care trebuie depuse la Guvern pana la 30 sep. Proiectele sunt insotite cu situatia
macro pentru anul pentru care se intocm + 3 ani
5. Proiectele depuse la Guvern sunt supuse unei verificari, aprobari, modificarilor daca sunt
necesare. Daca se aproba, proiectul de buget este trimis Parlamentului pana la 15 oct,
impreuna cu raportul privind situatia macro. Raporturile care se depun parlmentului contin
programul de guvernare al fortelor politice aflate la putere, cu indicarea directiilor,
mijloacele, metodele, cailor de realizare a programului.
6. Adoptarea bugetului

Clasificatia bugetara aprobata prin Ordinul 1954/2005

Adoptarea Bugetului in Parlament:

Se aproba de Parlament in sedinta comuna, fiecare prin legea ei. In Parlament, bugetul si legile
bugetare parcurg etapele:

- Prezentarea de catre executiv a raportului pe marg proiect de bug in plen

- Examinarea proiectului de bug in comisiile permanente ale Parlm;
- Analiza si aprobarea proiect de bug in comisia de specializare a bug (com de bug, finante si
banci)
- Dezbaterea proiect de buget si apribarea acestuia in forma sa finala de catre Parlamanet,
dezbateri in cursul carora ... pa 127;
- Aprobarea prin vot a bugetului. Se poate adopta prin vot deschis sau secret
- Legea de aprobare a venit trebuie sa prevada: aprobarea veniturilor si chelt bugetului pentru
anul urmator; cuantumul sumelor alocare ordonatorilor principali de credite; creditele
bugetare pe categorii de cheltuieli; alte dispozitii;
- Daca bugetul este aprobat de Parlament, iar legea bugetara este adoptata, aceasta se trimite
presedintelui pentru promulgare. Acesta poate avea obiectiuni si poate cere reexaminarea
bugetului de catre Parlament.

Respingerea bugetului si consecintele:

Se reia procedura, legea nemaiprevazand termene in care bg treb aprobate.

Trebuie adoptat pana la data de 28 dec anterior anului pentru care se adopta. Daca nu este adoptat
pana la aceasta data, legea nu prevede o sanctiune pentru parlamentari si atunci, in anul urmator,
Guver indeplineste sarcinile stablite in bugetul precedent, limitele neputand depasi a 12-a parte din
prevedirele bugetului precedent.

Exceptie: cazul in care proiectul de lege intocmit prevede chelt mai mici fata de anul trecut, se ....

Specialitatea votului dat pentru aprobarea bugetului:

Bugetul se aproba pe parti, parti, capitole, subcapitole, titluri, articole...

Votul dat pentru venituri este in principiu limitativ si imperativ, natura si numarul ramurilor si
izvoarelor autorizate, dar numai evaluativ.

In ce priveste chelt, acestea sunt votate in detaliu, astfel ca puterea execut nu poate dispunde
discretionar de manuirea fondurilor, de chelt pe care le face si de cuantumul acestora. Libertatea
puter exec este limitata, neputand depasi sumele acordate pentru fiecare serviciu in parte.

Daca bug a fost promulgat urmeaza etapa executiei bugetare. Consta in incasarea, realizarea
veniturilor si efectuarea cheltuielilor aprobate prin legea bugetara, cunoscuta si Executia de casa a
bug.

O etapa a proc bug in care sunt angajate instit, pers prin interm prin care se realiz venit publ. Un rol
foarte important in [...]

Responsab execut apartine guv si min fin.

Atributii impor in executia bug au ordonatorii de credite. Asociati acestora sunt insa functionarii care
pregatesc de fiecare data documentatia necesara pentru util banilor public. Ordonatorii de credite
sunt conduc de instit publ care primesc cred bug potrivit legilor bug anuale.

Ordonatul de cred este persoana imputern prin lege, sau prin delegare potrivit legii, sa dispuna si sa
aprob act cu efect financiar pe seama fond publ sau a patrim propriu.
Ordon de credite sunt de 3 garde:

- Ordona princ de credite: ministrii, conducatorii inst publice, autoritati, primatii, pres de cons
judetene; L prevede ca acestia pot sa-si transfere calitatea inlocuitorilor de drept, secrr de
stat sau altor pers imputernicite. Dispun de fonduri si le repartizeaza;
- Ordon sec de credite sunt conducatorii insit publice cu personal juridica din subordinea
ordon principali care nu au legatura directa cu bugetul.
- Ordon tertiari de credite sunt conduc de inst publ cu personal juridica din subordinea unor
instit publ, finantate din bug de stat. Acestia au competen limitata la util creditelor bugetare,
alocatiilor bugetare, sume bugetare. Au dreptul de a utiliza sumele pentru nevoile instit pe
care le conduc potrivit prevederilor bug proprii.

Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetare:

Pagina 133

Executia de casa a bugetului (optiunile de trezorerie):

Seface de catre trezorerie.... pag 133-134

Incheierea executiei

Anul bugetar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 dec.

Incheierea produce urmatoarele efcte:

- Orice venit neincasat pana la 31 dec se incaseaza in contul bug de anul urmator, vor fi varsate
in exercitiul urmator;
- Orice chelt neefact se va putea plati in bug noului an si numai daca acel bug va contine
prevederi in acest sens;

Cheltuielile publice

Reguli privind chelt publ

Chelt publ sunt platile efectuate de stat de la bug din resursele la dispoz sa, in scopul satsfacerii nev
pibl, a inter gener, a obiectivelor urmarite de stat.

Princ de baza ale chelt:

- trebuie judec din pct d evedere al necesitatii, utilitatii si al urgentei;

- Chelt trebuie s aserv scop generale;
- Trebuie sa fie reproductive, adic sa fie folos in scopul prod de bunuri materiale sau de util
care sunt imateriale

- Toate chelt trebuie facute inn raport de venitul national

Controlul efectuarii chelt publice:

Efectuarea de realiz a venit si chelt este supusa unui control pol in parlam, un control de specialitate,
un control jurisdictional.

Formele de control fac parte din control pe care statul in realiz prin mecan sale asupra activ pe care
diverse compon ale sale le indeplinesc.
Cursul al V-lea, 19.03.18
Bugetele asigurarilor sociale, locale si UE
Asigur soc sunt parti ale politc politc-soc si ale sist de prot sociala in toate statele moder. Prin aceste
pol, statul isi indeplineste fc pe care le are.

Sist s-au difersificat, s-au constituit fonduri, se realizeaza prin contributia oamenilor, dar si prin sume
alocate de la buget.

Const noastra prevede ca fiecare individ are dr la secur soc – art 47, princ inscris si in art 22 in
Declaratia ONU.

Art 47 prevdere ca cet au dr la pensie, concediu de maternitate platit, asistenta medicala in unitatile
sanitare de stat, ajutor de somaj si alte forme de asig sociale publice sau private prevazute de lege.
Cet au dr si la masuri de asist soc potrivit legii.

Const noastra are numeroase dispoz relative la masuri de prot sociala – art 32, alin 4, art 34, art 41,
art 49, art 50, dispozitii privind atributii sociale art138 si 139.

Functii:

- Reglare a pietei: reglare in care piata proude dereglari;

- Compensatorie: prin mecanismul redistribuirii bogatiilor;
- De protectie a celor aflati in nevoie: este vorba despre batrani, bolnavi, somaj, accidentati;
- Satisfacere a unor nevoi colective prin consum individual;

Sist de asig soc s-au diversificat, statul avand potriv const textele amintiti, oblig de a lua masuri de
prot sociala, de asigur unui trai decent, dreptul la pensie, concedii, asistenta.

Asist soc in dr: L 292/2001, nu se confunda cu asig sociale.

Asig soc funct pe prin punerii si gestionarii in comun a riscurilor. Fiecare asigurat contr la fond de asig
si are dr la o indemnizatie in cazul prod riscului asig.

Asist soc functioneaz pe princ solidaritatii nationale, in sensul ca alocatii, ajut pentru batrani, copii,
invalizi si alte pers aflate in nevoie se acorda din fonduri publice.

Asig soc reprezinta un sist de intrajutor baneasca, un sist de ocrotire, ptotectie si ajutorare a
cetatenilor activi, a pensionarilor si membrilor lor de familie, care consta in acord de indemnizatii,
ajutoare, pensie, trimiteri la odihna si tratat, ori alte gratuitati atunci cand se gasesc temporar sau
definitiv in incapacitateu sau in alte cazuri in care ajutor este necesara.

Asist sociala are ca obiectiv protect pers care din diverse motive fizice, psihice, soc, economice nu au
posib de a-si asigura prin efort propriu nevoile individuale.

Sistemul de asist sociala este subsidiar uneori complementar, sistemelor de asiig soc si se compune
din sistemul de beneficii de aststenta sociala si sist de servicii sociale.

Noi am adoptat un sistem de mijloc, acesta in prezent sistemul de asig soc cuprinde 6 tipuri de
contrib, respectiv de asig soc:

1. Contr de asig soc datorate bug asig soc de stat (pensii si alte tipuri de asig soc)
 2. Contributii de asig sociale de sanatate datorae bugetului Fond nat de asig soc de sanatate de
catre asigurati;
3. Contr pentru concedii si indemnizatii de asig soc de sana...;;
4. Contributii asig-lor pentru somaj datorate bugetului asig pentru somaj;
5. Contr asig pt accidente de munca si boli profesion
6. Contr

Inst cu atributii in domeniul funct sist de asigurari si a gestionarii fond const pentru aceasta sunt Casa
Nat de Pensii pub; Agentia nat pentru ocuparea fortei de munca si Casa nationala de asigurari de
sanatate.

Bugetul asig soc de stat

Este organizat pe baza unui buget propriu, supus in ceea ce priveste procedura de adoptate si
continutul sau cerintelor legii finantelor pub 500/2002 si l finantelor locale 273/2006 privind sist
unitar de pensii publice care sunt compl cu dispoz din alte legi.

Elaborarea acestui proiect de buget se face decatr guvern, pe baza propuneri CNPP si altr dr de asig
soc, responsab apartinant MFP.

In ceea ce priveste resursele, acestea in regl de pana in acest an, erau alimentate cu contributii ale
angajatilor si ale angajatorilor, contributiile angajatorilor au fost date in seama angajatilor.

In consid acestei modif

NU O SA AVEM SUBIECTE DESPRE PLATA CONTRIBUTIILOR LA EXAMEN.

In ce priv aprobarea, executia bug asig soc de stat regulile sunt asemanaraea cu bug de stat:

1. Aprbarea bug asig sos de stat se face de catre Parlam in sendita comuna...
2. Executia bug asig soc de stat presupune colectarea veniturilor si efectuarea chelt pentru
prestatii de asig soc, chelt de asig si funct sist de asig, finantarea de invest proprii si alte chelt

CNPP, CNAS, ANOFM, FNAAMBP si unitatile din subordinea lor pot efectua chelt in limita bugetului,

3. Incheierea executiei se face intr-o proceduta identia cu cea a bug de stat.

Bug comunitatilor locale

Sunt unit adm terit (comune, orase, mun, judete)

Prin comunit locala se intelege total loc din unit adm terit, adm publ locala funct in unit adm terit
care au personalit juridica pe princiip autom locale, a descentr serv publ, a eligibilitatii, ale legalitatii
si consult cet in probleme locale de interes deosebit.

Autotm jur pentru a fi reala presupune autom financiara, de aceea este firesc ca unit adm terit sa isi
gospodareasca resursele proprii, sa isi acopere nevoile din aceste resurse, sa aiba propriul bug.

Bug locale suny actele prin care sunt aprobate in fiecare an, venit si chelt unit adm terit, dar dispoz
legii fin publ locale se aplica si instit publ locale, finantate integral sau partial din bug locale sau
integral din venituri proprii. De asemena, legea fin publ locale se aplica si bug imprumut externe si
interne pt care ramburs, plata dobanzilor, etc se asig din bug locale si bug fond externe
nerambursabile.

Priniipile si regulile specifice bug loc

Specifice bug locale si nu numai, sunt princ automiei locale, solidaritatii, proportionalitatii si
consultarii.

Prin autonomiei locale a fost introdus prin art 16, L 273/2006 pt a se intari princ automiei, consacrat
si de Const, dar si de L 215/2001 a adm publ locale si L 339/2004 privind descentralizarea.

Const in art 120 prevede ca adm publ din unit adm terit se intemeieaza pe princ descentralizarii,
autonomiei locale si al deconcentrarii serv publce

Regimul loc al autom locale este regl de l 215/2001 a adm publ locale si l 339/2004.

Autonomia locala este numai adm si financiara, fiind exercitata pe baza si in limitele prevazute de
lege. Aceasta priveste organizarea, functionarea, competentele si atributiile, precum si gestionarea
resurselor care apartin unit adm.

Auton locala este numai adm si financ

Atonom locala confera autorit dr ca in limitele legii sa aiba initiative in toate domeniile, cu exceptia
celor care sunt date in mod expres in competenta altor autorit publice. In scopul asig autonom
locale, autorit adm publ locale au dr sa instituie si sa perceapa impozite si taxe locale, sa elaboreze si
sa aprobe bug de venit si chelt ale unit adm, consilile locale si jud putand hotari participarea cu
capital si bunuri in numele si interesul comunit locale la const de soc comerciale, in conditiile legii.

Pentru a se intari princ – l 273 prevede ca autor locale au dr la resurce suficiente pe care le pot utiliza
in exercitarea atrib lor pe baza si in limitele prevazute de lege.

Principiul solidaritatii

Formulat in art 15 din L 215/2001

In realitate nu ne aflam in fata unui princ, deoarece textul prevede o facultate a unit adm terit aflate
in sit extreme prin alocarea de sume din fondul de rezerva bugetara constituit in bugetul local.

Acest princ presupune ca banii dintr-un anumit buget sa mearga la cei in nevoie.

In dreptul comunitar acest princ este cu adevarat un principiu. Acesta este ferm formulat si
presupune: regiunile ramase in urma sau mai putin dezvolt trebuie sa fie sustine inclusiv financiar din
bug UE.

Principiul proportionalitatii

Art 17, L 273 si prevde ca resursele financiare ale unit adm terit trbeuie sa fie proport cu
responsabilitatie autoritatilor stabilite prin lege.

Principiul consultarii

Art 18, L 273 si prevete ca autoritatile prin structurile asociative ale acestora trebuie sa fie consultate
asupra proc de alocare a resurselor fin de la bug de stat catre bug locale.

Structurile asociative ale aturit sunt: asociatia comunelor, oraselor, municipiilor, Uniunea Nationala a
Consiliilor Jud, alte forme asociative de interes general. Presupune si consultarea cetatenilor

Reguli bugetare formulate in Legea finantelor publice locale

1. Este interzisa efectuarea de plati direct din veniturile inacasate;

 2. Chelt bug au destinatie precisa si limitata si sunt determinate...;
3. Nici o chelt nu poate fi inscrisa in bug prevazute de art 1, L 273 si nici nu poate fi angajata si
efectuata din aceste bugete;
4. Nici o chelt din fonduri publice locale nu poate fi angata, contractata si platita;
5. Dupa aprobarea bug pot fi aprobate acte cu implicanta asupra acestora.

Pag 164.

Adoptarea bug locale si competentele functionale

Se face de catre cons locale; adoptarea este pecedere de publ proiectelor de buget de la data
publicarii incep sa curga un termen de 15 zile in care cei interesati pot formula contestatii cu privire
la proiect. – pagina 165

In ce priveste termenul: in cel mult 45 de zile de la data publicarii bug in M. Of, sub sanctiunea sistarii
alocarii de sume de la bug de stat pana la adoptarea bug local.. Neadoptarea bug local influenteaza
proc bugetar pentru ca se va aplica bug anului precedent, in limita unei 12zecimi pentru fiecare luna
fara prosibil de primirea alocatiilor bug. Pot efectua rectificari ale bug.

Executia bugetului, se supune acelorlasi prin: - pag 167

1. Cred bug sunt autor pe...

2. Chelt de persoanl aprb nu pot fi majorate prin virari de credit;
3. Virarile de credite de la un cap la alt cap al clasificatiei si de la un program la altul se aproba
de autor deliberative;
4. Virarile de credite bug in cadrul aceluiasi cap bug, insclusiv intre progr aceluiasi capitol, care
nu contravin legii bug de stat, sunt in competenta fiecarui ordonator principal de credite,
pentru bug propriu si bug institutiilor si serviciilor publ subordonate si se pot efectua inainte
de angajarea cheltuielilor.
5. Propunerile de virari de credite trebuie insotite de justificari.

Orice venit neincasat pana la 31 dec se va incasa in contul bug anului urmator. Creditele neutilizate
pana la inchiderea anului sunt anulate de drept.

Bugetul Uniunii Europene

Film recomandat: Razboiul semintelor

Politica comuna: alimentara, industriala, fiscala, vamala

LA EXAMEN NU VOM AVEA TAXELE VAMALE

Avem armonizari in domeniul accizelor, ...

Bug UE se adopta conform

Resursele bug UE:

UE are resurse proprii pe care statele membre le colecteaza in numele ei.

Resursele se compun din:

- Resurse proprii traditionale formate din taxe impuse asupra importurilor provenite din alte
tari; sunt colectate de statele membre care retin un procent de 25%.

Aceasta resursa reprezinta aprox 12-15% din veniturile totale.

- Resursa bazata pe TVA – procent fix din ventiuri obtinute de fiecare tara. O resursa
reprezentata de 11-15%
- Resursa bazata pe venitul national brut, alcatuit dintr-un procent de -0,73% din venitul
national brut. Acesta reprezinta 67-76%.
- Alte venituri se realizeaza pe seama impozitelor pe salariile personalului care lucreaza in
institutiile UE, din amenzile platite de catre societatile comerciale care incalca regulile
concurentei, contributii ale altor state platite pentru accesul la programe UE.

Adoptarea bug UE:

Trei organisme: Comsia, Consiliul si Parlamentul

Trebuie sa cuprinda veniturle si chelt UE

Principiile de baza:

- Unitatii;
- Exactitatii;
- Anualitatii;
- Echilibrului;
- Unitatii;
- Universalitatii;
- Specificitatii;
- Bunei gestiuni financiare si transparentei.

Executarea bug UE:

Trebuie executata in conformitate cu prin bunei gestiuni. In gestiunea fondurilor trebuie sa se depuna
toate eforturile pentru a se obtine cea mai buna valoare posibila pentru banii cheltuiti.

Cea mai mare responsabilitate o are Comisia. Cea mai mare majoritate fonduri sunt supuse gestiunii
comune: autorit statelor membre sunt cele care gestioneaza fondurile intr-o masura mai mare decat
Comisia.

Cursul al VI-lea, 26.03.18

SISTEMUL VENITURILOR PUBLICE
„donatio constantini”

Resursele financiare ale statului = totalitatea mijloacelor banesti la dispoz statului pentru realizarea
obiectivelor econ si soc, intr-un interval de timp dat.

Nev statelor de resurse este intr-o continua crestere;

Niv venit statului este influnetat de capacitatea contributiva a populatiei.

In prezent, nu doar populatia contribuie, resrusele alcatuindu-se:

 1. Pe baza activ econ si vanzarea bunurilor
2. A monomolului statului;
3. Intamplatoare, donatii, succesiuni vacante, etc;
4. Misiunea monetara;
5. Resursele de trezorerie;
6. Resurse din imprumuturi;
7. Prevelarile cu caracter obligatoriu.

Clasificare:

- In functie de destinatie: ale bug de stat, ale bug asig soc de stat, resursele fin cu destinatie
speciala, resurse fin ale bug locale;
- In functie de regularitatea incasarii: venituri ordinare/curente/regulate si venituri
extraordinare.
- Dupa provenienta: venituri interne si venituri externe.
- In functie de sursa lor: venituri nefiscale si venituri fiscale.

Veniturile din activitatile economice si vanzarea bunurilor statului:

Isi au izvorul in prop si exploatarea bunurilor statului si ale unit adm teritoriale. Acestea au
proprietati pe care le exploateaza singuri sau le dau in exploatarea altora si realizarea venituri la fel
ca in economia privata.

Monopolurile statului

Unii le considera ca fiind venituri fiscale, acestea fiind in realitate

Sunt intreprinderi si domenii de activ in care este exlusa initiativa privata si sunt puse sub conducerea
adm publice.

Statul isi pastreaza monopulul unor intreprinderi si activitati din ratiuni de protectie (???). in aceasta
situatie se afla posta, transportul pe caile ferate, infrastructura rutiera in general.

Interesul general reclama ca aceste intreprinderi: aceste intreprinderi sa fie ale statului. (??)

Producatoare de venituri publice, numai daca lucreaza cu profit.

Inteprinderile din acessta categ se deosebesc de cele privative, prin aceea ca exploatarea lor nu se
face pe baza liberei concurente si ca preturile se fixeaza prin puterea autoritatii.

Pagina 184

Monopoluri ale statului:

a. Fabricarea si comercializarea armamentului...

b. Producerea si comercializarea stupefiantelor si a medicamentelor...
c. Extractia, producerea si prelucrarea in scopuri industriale a metalelor pretioase...
d. Producerea si emisiunea de marci postale..
e. Fabricarea si importul a alcoolulu, a produselor spirtoase...
f. Fabricarea si importul produselor din tutun..
g. Organizarea si exploatarea sistemelor de joc cu miza..
h. Organizarea si exploatarea pronosticurilor sportive.

Administrarea monopolurilor se face de MFP. Exploatarea se face de catre agentii economici cu

capital de stat si privat...
Licenta reprezinta o autorizare acordata de stat pentru o perioada determinata, pe baza careia o pers
f/j poate sa produca, sa prelucreze, sa comercializeze...

Pagina 185

Veniturile intamplatoare (donatii, succesiuni vacante...)

Sunt aplicabile dispozitiile 863 NCC, 1011, NCC, 986, NCC, 1135, NCC, 945 NCC.

Emisiunea baneasca fara acoperire

Statul poate decurge la acest procedeu pentru procucarea venitului necesar echilibrarii bug.

Resursele de trezorerie

Reprezinta venituri ale bug de stat si pot fi utilizare ca atare.

Imprumutul public

Realizarea de venituri pe baza imprumutului public.

Imprumuturile reprezinta venituri cand sunt folosite optional si cand [...]

Daca imprum nu este rambursabil, atunci acesta este o donatie.

De esenta imprum este caracterul rambursabil.

Statul decurge la imprum pentru realizarea unor investitii, restituirea altor imprumuturi scadente,
imprumuturi pentru acoperirea deficitelor bugetare.

Imprumuturile pe care le face statul sunt de nedorit, deoarece acestea nu impovoreaza doar
generatia care face imprumuturi, ci si pe cele viitoare care trebuie sa le restituie.

Imprumutul poate fi intern sau extern.

Imprum de stat este oblig generata de un contract prin care statul obtine un venit de la o pers f/j si se
angajeaza sa restituie suma + dobanda intr-o anumita perioada.

Creditul extern se poate realiza prin credite acordate de inst externe, cred interguvernamentale, cred
acordate de bancile particulare

Taxele parafiscale

Obligatie de plata; sunt de cele mai multe ori

Sunt eterogene, numeroase, apropriate de reg juridic al ...

Redeventele statului

Defintii ale contractului de consesiune si ale redeventelor : Ord 54/2006

Contractele care se incheie in forma scrisa si in care o autoritate publ transmite pe o perioada
determinata: 49 de ani cu posibil prelungirii, unei persoane denumita concesionar care actioneaza pe
riscul si raspunderea sa, dr si oblig de exploatare a unui bun proprietate publica in schimbul unei
redevente.

Cand statul incaseaza redevente, acestea constituie ven bug.

Cele mai cunoscute sunt: redev petroliere l 238/2004, minierea l 85/2003, agricole l 268/2001.
Aceste redev sunt asimilitate sub aspectul administrarii lor, fiscale.

Venit fiscale ale statului = partea cea mai consistenta a venit publ ale statului.

Acestea se clasifica dupa mai multe criterii:

- Dupa criteriul conceptual: impozite, taxe, contributii, taxe parafiscale, redeventele.

- Dupa criteriul bug alimentat: venit ale bug de stat, venit ale bug locale, venit ale unor institut
care se finanteaza integral, prelevari care se constituie in venituri ale fond sociale, prelevari
dupa fondurile bug UE.
- Dupa criterii tehnice si mod de asezare: impozite directe si impozite indirecte.
- Dupa obiectul lor si luarea sau nu in calcul a capacitatii contibutive: impozite personale si
impozite reale.
- Dupa forma in care se achita: impozite in bani si impozite in natura.
- Dupa scopul urmarit: impozite financiare si impozite de ordine.
- In functie de materia impozabila: impozite pe avere, impozite pe venit, impozite pe consum
sau pe cheltuieli.
- Dupa frecventa lor: impozite permanente si impozite incidentale.

Art 56, Constitutie

Impozite

Impozitul = L 500/2002 si L finantelor publice locale

Sunt utilizate in scop interventionist

= Prelevare a unei parti din averea persoanelor f/j obligatorie, cu titlu nerambursabil si fara
contraprestatie.

L 273 defineste impozitul = prelevare obligatorie, fara contraprestatie imediata.

Taxa

Taxa = suma impartia de o persoana f/j, de regula, pentru servicii prestate de catre un agent econ, o
instit sau un serv de utilit publica. Sunt manifestari ale puterii fisc ale statului, sunt datorate, de
regula, de benef de serv public.

Taxa platita nu este in mod necesar si echivalenta.

Contributiile

Cuvantul contribuabil este folosit pentru a desemna orice persoana f/j, orice entitate care datoreaza
impozite, taxe, contributii.

L fiscale si cele speciale vorbesc despre contributii sociale, acestea fiind prelevari obligatorii a unei
parti din veniturile unor persoane fizice cu sau fara posibilitatea obtinerii unei contraprestatii.

Contr soc au carcater asigurativ, mutual.

Caracteristici generale ale impozitelor:

- Prelevare pecuniara din venit contribuabililor.

- Impozitul este prelevare cu caracter obligatoriu.
- Sunt stabilite de stat, pe cale autoritara prin lege.
 - Organul care administr impoz emite un titlu executor => decizia fiscala este o forma a dr (??)
- Impozitele sunt de utilitate publica.
- Este prelevare definitiva, fara contraprestatie imediata.
- Se depersonalizeaza, exceptiile fiind contributiile

Caracteristici generale ale taxelor:

- Sunt manifestari ale puterii fiscale;

- Nu trebuie sa induca in eroare cuv taxa in denumirea unui impozit;
- Prin def, taxele reprezinta un pret pentru serv prestate de instit publice => acele instit care
sunt finantate de impozite;
- Se datoreaza pentru serv prestat, se datoreaza de catre beneficiari si sunt percepute de
prestatori

Carcateristici ale bug asig sociale:

- Spre deosebire de taxe si impozite care se depersonalizeaza, contr au o destinatie precisa si

pot fi folosite doar pentru acea destinatie stabilita;
- Se caracterizeaza prin obligativitate, neramburabilitate, verificarea sumelor prelevate cu
acest titlu;
-

Cursul al VII-lea, 02.04.18

Introducere in studiul impozitelor, taxelor si contributiilor
Paginile 200-237

Sistemul fiscal constituie mecanismul prin care se formeaza veniturile publice.

Cursul al VIII-lea, 16.04.18

Principiile de baza ale impunerii
Avem numai „Principiile de la contributii”

Principiile impunerii dupa Adam Smith

1. Principiul justetii si echitatii impunerii;

2. Principiul certitudinii impunerii;
3. Principiul comoditatii perceperii impunerii;
4. Principiul randamentului impozitelor;

Principiile impunerii dupa Adoph Wagner (pagina 240)

Principiul impunerii in Romania:

Constitutie:

- Princ necesitatii;
- Princ. Consimtamantului;
- Princ. Legalitatii;
- Princ anualitatii;
- Princ egalitatii;
- Princ neretroactivitatii;
- Princ protectiei.
Codul fiscal:

- Neutralitatii;
- Certitudinii;
- Justetii sau echitatii;
- Eficientei
- Predictibilitatii;

Codul de proc fiscala:

- Legalitatii;
- Aplicarea unitara;
- Exercitarea dr de apreciere a organului fiscal;
- Rolul activ al org fiscal;
- Limba oficiala;
- Dr de a fi ascultat;
- Obligatia de cooperare;
- Secretul fiscal;
- Buna-credinta.

Principiie fiscalitatii:

1. Necesitatea si obligativitatea;

Este important pentru ca din el decurge generalitatea impozitelor, reglementarea in regim de dr

public si care confera regimului..... si posibilitatea de a obtine executarea silita a acestor titluri. De
aici rezulta si obligatia de cooperare al organului fiscal.

2. Consimtamantul;
3. Asezarea justa a sarcinilor fiscale;

Egalitatea – neutralitate in materie de impozite;

Respectarea principiului presupune:

a. Stabilirea minimului neimpozabil;

b. Stabilirea sarcinii fiscale in functie de puterea contributiva;
c. [...]
d. [..]

Pagina 251

4. Legalitatea impunerii;

Instituirea de impozite si reglementarea administrarii acestora se face exclusiv prin lege.

Limitari si exceptii:

a) A impozitelor si taxelor locale care pot fi stabilite de consilii in limitele si conditiile legii;
b) Apartajarii competentelor si aplicarii directe a dr comunitar, consecinta a limitarii
suveranitatii fiscale ca efect al apartenentei la UE;
c) Aplicarea dispozitiilor conventiilor pentru evitarea dublei impuneri;

Suveranitatea fiscala – dr Parlamentelor de a stabili impozite si taxe fara ingradiri, dar apartenenta la
UE aplica suveranitatea fiscala.

Prezinta imortanta:
 - domeniul vamal;
- protectia mediului prin politici fiscale;
- evitarea dublei impuneri;
- incheierea de conventii cu terte state in domeniul impozitelor;
- impozitele indirecte in care s-a produs cel mai mare nivel de integrare.

Restrangerea dr de impunere este o alta exceptie de la suveranitatea fiscala.

Raportul dintre legea fiscala, legea generala si tratate: pagina 264

5. Anualitate impozitelor;
6. Egalitatea in fata legii;

Este fundamentul libertatii, justitiei si al pacii in lume.

7. Eficienta impunerii;
8. Predictibilitatea impunerii

Asigura stabilitatea taxelor si impozitelor pe o perioada de cel putin un an; nu pot interveni
modificari (majorari sau introduceri de noi taxe si impozite)

9. Neretroactivitatea legii fiscale

Are valoare constitutionala.

10. Securitatea juridica;

11. Protectia sistemului fiscal impotriva initativei legislative a cetatenilor;
12. Certitudinea impunerii;

Creearea de norme juridice clare, fara posibilitatea interpretarii.

Privire generala asupra impozitelor, taxelor si contributiilor

Impozitele si taxele se indivudealizeaza stabilindu-se prin lege denumirea, subiectii, determinarea
materiei imozabile, marimea impozitului/taxei, data la care trebuie platita, denumirea prelevarii face
posibilia identificarea tipului de prelevare, a persoanelor carora li se adreseaza, bugetul pentru care
se colecteaza, face posibila tinerea evidentelor.

Contribuabilii: C proc fisc desemneaza persoana care datoreaza taxe, impozite, contributii cu
denumirea de contribuabil.

Subiectul impunerii = contribuabil

In relatiile cu organul fiscal, contribuabilii pot fi reprezentati de imputernicit.

Platitorii impozitului – art 1, pct 35, C proc fiscala

Angajatorul – platitorul impozitului.

Au obligatia de a plati taxe, impozite, contributii in numele altor persoane pentru venituri salariale,
drepturi de proprietate intelectuala.
Obiectul impunerii: materia supusa impunerii. Aceasta este diversificata si reprezentata de venituri
de orice fel.

Obiectul impunerii si baza de impozitare nu trebuie confundate.

Cota de impunere – cuantumul unitar al unitatii de impunere. Pot fi stabilite in cote fixe,
procenduale.

Asieta/modul de impunere = totalitatea masurilor care se iau de organele fiscale pentru identificarea
subiectului, materia si suma pe care o are de plata.

Elemente:

Dupa determinarea materiei si sumei datorate, contribuabilul are datoria de a intocmi declaratii,
avand valoarea unei decizii de impunere.

Facul generator = evenimentul constand intr-un material, act juridic care face sa se nasca datoria
fiscala.

Exigibilitate – momentul la care datoria trebuie platita, la care autoritatea este indreptatita sa
pretinda plata.

Caracteristici:

Impozitele directe sunt datorate si suportate de una si aceeasi persoana.

Materia impozabila este data de veniturile si/sau averea contribuabilului. Se stabilesc si se percep nin
mod nemijlocit in cadrul unui raport juridic direct intre stat si contribuabil cu privire la materia
impozabila si impozitul datorat.

Impozitarea prin retinere la sursa nu schimba natura impozitului. Acest procedeu fiind utilizat din
motive de comoditate si eficienta a administarii impozitului.

In cazul impozitelor indirecte prelevarea fiscala se plateste de catre o persoana catre un particular,
dar este suportat de o alta, respectiv de consumatorul final.

Impozitele sunt reale si personale.

Personale – tin seama de situatia familiala, marimea venitului. Mai sunt numite impozite subiective.

Formele de manifestare ale impozitelor reale...

Avantajele si dezavantajele impozitelor direte...

Cursul al IX-lea, 23.04.18

C. fiscal reglementa: pensiile, contributiile de sanatate, au fost scoase si inlocuite partial cu
contributia „asigurarea pentru munca”, cele inlocuite fiind: concedii si indemnizatii sociale de
sanatate, asig pentru somas, asig pentru accidente de munca.

Asig sociale si contr pentru asig de sanatate de avem pentru examen. DOAR ASTEA

OG 79/2016

Impozitele, taxele si contributiile relgementate de C. fiscal roman

Art 2, CF reglementeaza ca fac obiectul c fiscal urmatoarele taxe si impoz: impoz pe profit art 13-46,
impoz pe .... impoz pe venit art 58-134, impoz pe veniturile obtinute in Ro de nerezidenti, impoz pe
reprezentante 235-237, taza pe valoare adaugata 267-334, accizele 335-452, impoz si taxe locale,
impoz pe constructii.

Din categ impoz locale fac parte: impoz pe venit, pe teren, mijloacele de transport, spectacole; Taxe
locale: pe cladiri, pe teren (sunt in realitatea impozite).

Sunt cu adevarat taxele pentru eliberarea actelor, autorizatiilor, certificatelor, avizelor...

Taxele pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate. Taxe pentru functionarea unor servicii
publice locale;

Alte taxe locale:

Contributii de asigurari sociale de stat, de sanatate (SUBIECTE), asiguratorie de locuri de munca.

Impozitul pe profit este regl in art 113-146, CF include si impozitul pe dividente. Este un impozit
direct, baza de impozitare fiind profitul realizat de pers jur romane si straine care realizeaza venit in
Ro.

Sub aspect fiscal intereseaza profitul obtinut conform crit stabilite de lege, iar nu profitul obtinut
dupa alte criterii; se stabilesc pe venituri anuale.

Cota de impunere in cazul impoz pe venit variaza mult de la o tara la alta. (7% si 50%)

Exceptii: baruri, cluburi si intreprinderi de noapte.

Modul de calcul al profitului: art 19, CF – diferenta dintre veniturile si cheltuielile inregistr conform
regl contabile din care se scad veniturile neimpozabile si deducerile fiscale, la care se adauga
cheltuielile nedeductibile.

Chelt deductibile limitate/nedeductibile sunt reglem in mod expres de lege. Sunt nedeductibile chelt
pentru plata impoz pe profit, majorarile de intarziere (neplata la termen), confiscarile, penalitatile,
unele chelt cu serviciu de management, de consultana, asistenta sau alte servicii prestate de
persoane situate intr-un stat cu care Ro nu are instrument juridic sa asigure realizarea schimbului de
informartii.

In cazul in care rezult fiscal al unui platit de impoz profit este negativ, acesta se recupereaza din
profiturile impozabile obtinute in urmat 7 ani de activitate.

Este venit al bug de stat.

Vom avea intrebare din impozitul pe profit!

Impozitul pe dividende reprezinta profitul repartizat intre cei care detin participatie la o soc care
realizeaza profit.

Dividendele platite de o pers jur romana unei pers fiz sunt impozitate ca venit din investitii.

Pentru dividentele platibile de o pers jur romana unei alte pers jur romane, in acest caz persoana
care plateste este obligata sa declare si sa plateasca impoz pe dividende.

Sunt scutite de la plata impoz pe dividende acele sume care sunt platite de catre o pers jur romana
fondurilor de pensii adm privat si fondurilor de pensii facultative si org adm publice care exercita prin
lege drepturile si oblig ce decurg din calit de actionar sau unit adm ter la acea pers jur romana.
Impoz pe veniturile microintreprinderilor

O microintr este o pers jur romana care indeplineste la data 31 dec a anului fiscal precedent celui
caruia datoreaza impoz urm cond:

- A realizat venit altele decat cele obt din desf activ, in domeniul bancar, al asig si reasigur, al
pietelor de capital, al jocurilor de noroc, activ de explor, dezvolt, exploat zacamintelor
petroliere si al cazelor naturale;
- A realizat venituri, altele decat cele din consultanta si management, in prop de peste 80% din
venit totale;
- A realizat venituri care nu au depas echiv al unui mil de euro anterior fiind 500
- Capitalul social al acestei micro este detinut de pers, altele decat statul si unit
- Nu se afla in proces de dizolvare urmata de lichidare

Veniturile microintr reconstituie baza impozabila. Sunt alcauite din venit din orice sursa din care se
scad veniturile anume prev de lege si la care se adauga venit anume prev de lege (rezervele legale,
din facilitati fiscale)

Cotele de impunere diferentiata in functie de nr de angajati.

Pentru a fi cons salariat la o micro, pers angajata trebuie incadrata cu contract si cu norma intreaga.

Depasirea unui mil de euro sau 20% din totalul venit reprezinta motiv de iesire din sist de impunere
pe venit microintr

Baza impozabila este repre de venit din orice sursa din care se scad venit din subventii, din
despagubiri, al unor despagubiri ....

Exista tari in care micro sunt incurajate sa se infiinteze, o prima tara fiind Australia.

Imozitele pe veniturile pers fizice

Regl de art 138-154, CF

Este platibil de pers fiz rezidente si nerezidente prev de lege pentru venit realizate in RO. Regula este
a impoz tuturor venit si categ de venituri.

Obiectul impzabil fiind format in venit obt din industrie, comert, agricultura, dobanzi, asigurari,
desfasurarea de activ ca profesorii liberale: notari, medici, castigul din activ sportive, jocuri de noroc,
venituri din munca, venituri din dr de prop intelectuala, chirii, transferul dr de prop, ALTE SURSE.

CF distinge intre 2 categ de contribuabili:

- C pers fizice rezidente

- C pers fizice nerezidente

Rezident este orice pers fizica care indeplineste una dintre urmat cond:

- Are domiciliul in Ro
- Centrul intereselor vitale este amplasat in Ro
- Este prezent in Ro pentru o perioada sau mai multe, care depasesc 183 de zile
- Este cetatean Ro care lucreaza in strainatate ca functionar

Pers fizica nerezidenta este acea pers care nu indeplineste cond de mai sus si orice pers fiz avand cet
sraina si statut diplomatic sau consular in Ro sau cetateanul strain care este funct sau angajat al unui
organism intern si interguv inregistrat in Ro sau este cet strain care este func sau angajat al unui strat
strain

Pentru rezid sfera de cuprindere al impoz pe venit il const venit obtinute din orice sursa, atat in Ro
cat si alte tari. In cazul nerezid sfera de cuprindere este mai redusa.

In cazul rezid care desf activ dependenta in Ro, datoreaza impoz pe venit salarial din aceasta activ

ce este activ deped = orice activ desfas de o pers fiz intr-o rel de angajare generatoare de venituri.

Nerezid care devin rezid in Ro datoreaza impoz pe venit pe venit obt in Ro, cat si in afara tarii
incepand cu data la care au devenit rezid.

Exceptii: cei care beneficiaza de regl prin conventii pentru evitarea dublei impuneri.

Scutiri de la plata impoz pe venit: pers fiz cu handicap grav sau accentuat, salarii din activ
independente, activ IT, venit venite din titlul de ajutor, indemnizatii, recompense, despagubiri,
exproprieri de util publica, ajut de deces.

Cota de impunere pentru major venit de pers fix: 10% aplicat asupra venit net impozabil, exceptie
dividendele.

Impoz pe venit din activ independente

Activ independenta = art 7, Cf: orice activitate desfasurata de catre o persoana fizica in scopul
obtinerii de venituri si care indeplineste cel putin 4 din 7 criterii enuntate de lege:

- Pers fiz dispunde de libertatea de alegere a locului si modulu de desfasurare a activ precum si
a programului de lucru;
- Pers fiz dispune de libert de a desf activ pentru mai multi clienti;
- Riscurile sunt asumate de pers fiz ce desf activ;
- Activ se realizeaza prin utiliz patrimon pers fiz care o desf;
- Activ se realiz de pers fiz prin util capacit intelectuale si/sau prestatiilor fizice a acesteia in
functie de activ
- Pers fix face parte dintr-un corp profesional cu rol de reprez, regl si supraveg a prof
desfasurate conform actelor
- Pers fiz dispune de libert de a desfas activ direct cu personal angajat sau cu terte pers in
limitele legii

Venit din activ independ se determina in sistem real sau pe baza normelor de venit. In sist real se
determina pe baza actelor de contabil ca dif intre venit brut si cele deductibile in scopul (???)

Exceptie: veniturile se determina pe baza ...

Spre a fi deductibile chelt trebuie sa fie efect in scopul realizarii de venituri.

Unele chelt (sponsorizare, contributii la fonduri de pensii faculative) sunt deductibile limitat.

Legea reglementeaza stabilirea venit net impozabil pe baza de norme de venit, altele decat cele din
profesii liberale si dr din prop intelectuala. Activ pentru care venit se realiz pe baza de ordin de
venit....

Norma de venit pentru fiecare activ desf de contribuabil nu poate fi mai mica decat salariul min brut
garantat la plata, in vigoare la momentul stabilirii, inmultit cu 12.

Scopul declarat al OG 79/2016: [....]

Stabilirea venit din dr de prop intelectuala, inclusiv de realiz de arta se stabileste prin scaderea din
venit brut a chelt determinate prin aplic unei cote de 40% asupra venit.

Impoz pe venit din salarii si venit asimilate salariilor

Sunt venit in bani sau in natura obtinute din activ, desfasurata pe baza unui contract individual de
munca, unui raport de serviciu.

Sunt asimilate salariilor indemnizatiile pentru funct de demnitate publica, pentru functii alese, si alte
asemenea.

Sunt deductibile la stabil impoz din venit salariale pentur contribuabili sume de bani care se scad din
venit atunci cand se calc impozitul.

In prezent a crescut de la 1500 la 1950 si este de 510 lei pentru contribuabili care nu au persoana in
intretinere.... Diferenta reprezinta venit impozabil.

Impozitul pe venit din cedarea folosintei bunurilor

Sunt consider asemenea bunuri – venit din inchirirerea camerelor avand o capacitate in scop turistic
de 5 camenere inclusiv.

Atunci cand numarul este mai mare de 5, venit este consid a fi obtinut din activ independ.

Venit impoz se stabil din deducerea din venit brut a chelt determinate [...]

Impoz pe venit din pensii

Se stabileste pe venit din pensii a unei sume neimpozabile

Impoz se calc prin aplicarea unei cote de 10%.

Este neimpozabila pensia 2000.

Impoz venit din activ agricole, psicicult, viscicult

Cont venit obtin din cultivarea de prod agricole, cresterea si exploatarea animalelor

Venit din activ se stabilesc pe norme de venit stabil pe suprafata, cap de animal, familie de albine,
etc.

Impoz pe venit din premii si jocuri de noroc

Include venit din concursuri, sumele ca urmare a participarii la loteria bonurilor fiscale, iar venit din
joc de noroc cuprind toate sumele incasate, bunurile si serv primite ca participare la joc.

Neimozabile: pana la 6670 de lei

Impozitele pe venit din transferul prop imobiliare

Transf de prop imob sunt impozitate, se aplica si la dezmembr prin acte juridice intre vii

Impunerea este diferentiata in functie de valoare.

Cele cu titlu de mostenire nu se dotoreaza impoz, in cazul nefinaliz acestui termen impoz este de 1%
din

Venit din alte surse

Reprezinta venit care nu se incadreaza in categ de mai sus.

Venit obti in Ro de nerezid

Consecinta princ impoz tuturor venit pe terit unui stat si al suver fiscale

Dividentele de la un rezident, dobanzi, dr de prop intelectuala, servicii de management sau

consultanta

Cota de impunere este diferita in functie de venit.

Cursul al X-lea, 07.05.18

Fara contributiile pentru asigurari sociale la examen: p 362-370

Contributii - Obligatorii, cu scop final in protectia oamenilor.

Contributiile obligatorii: N. C fiscal

Au fost inlocuite: contr pentru concedii si indemnizatii de asig de sanatare, pentru somaj, asigurari
pentru accidente de munca si boli profesionale si plata creantelor salariale. Cu contributia
asiguratorie pentru munca datorata bugetului general consolidat, spune legea. Sediul materiei: art
220`7 C. fiscal.

Impozite indirecte

Din aceste impozite avem: taxele vamale

TVA:

Maurice Laure: a inventat taxa pe valoare adaugata; 1968

Conditie pentru statele candidate la aderarea U.E.

Azi: tva este utilizata in foarte multi tari ale lumii.

CF: un impozit indirect datorat bug de stat care este colectat conform acestui capitol. Art 265, C
fiscal.

Caracteristicile TVA:

- Un impozit indirect; general, pe consum. Instituit asupra tuturor oper privind trasnferul
bunurilor, prestarii de servicii cu plata...
- Netru, unic, cu plata fractionata. Se aplica asupra tuturor activitatilor econ, iar Guv este
independent de...
- Este transparenta pentru ca asig fiecarui subiect impozabil posibilitatea de a cunoaste exact
marimea impozitului si a oblig la plata ce ii revine;
- Este unic, in sensul ca indiferent de circuitul pe care o pargurge materia prima pana la
rezultatul finit, este acelasi ca nivel al cotei si ca marime.

TVA are un randament ridicat, nu reclama cheltuielil mari din partea statului, este ascuns la fel ca si
acciza in pretul produsului, este platit in cursul produsului de frabricatie si desfacere de la o etapa la
alta, platitorii recuperandu-si plata, care este suporttata in intregime de consumatorul final ca parte
al serviciului prestat si in care este inclusa aceasta taxa.

Poate fi cu usurinta modificata cota de Tva, putand fi majorata. Impozit maleabil la dispozitia statului.
Dezavantajele TVA:

- Presupune un volum de munca mare pentru platitor inclusa in pretul produselor, scade
puterea de cumparare a consumatorilor finali;

Operatiunile impozabile:

Livrarile de bunuri si prestare de servicii

Prestare de servicii: orice operatiune care nu constituie livrare de bunuri.

Persoana impzabila este orice persoana care desfasoara de o maniera independenta si indiferent de
loc activ eco de productie, comert, prestare de servicii, activ specifice profesiilor liberale.

Instituiile publice datoreaza TVA: institutiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activ
desfasurate in calitate de autorit publice, chiar daca pentru aceste activ percep onorarii, taxe, etc.
Bunaoara, instit publice elibereaza autoriz de consrt pentru care cel care solicita plateste o taxa.

Art 269, CF: activ in domeniul telecomunicatiilor, furnizarea de apa si gaze, etc.

Faptul generator al TVA: faptul prin care sunt realizate cond legale necesare pentru exigibilitatea
taxei. Prin exigibilitate se intelege data la care autoritatea fiscala devine indreptatita sa solicite plata
de catre persoanele impozabile, chiar daca aceasta poate fi amanata.

Faptul generator si exigibilitate sunt, in principiu, concomitente. Principiul fiind ca faptul generator
intervine si taxa devine exigibila la data livrarii bunurilor si la data prestarii serviciilor.

Baza de impozitare

Reprezinta contravaloare unei livrari de bunuri sau prestari de serv impozabile...

Mecanismul deducerii: permite transmiterea costului de producere....

Dreptul de deducere

Se exercita prin decontul de TVA si orice pers impozab cu TVA inregistrata cu scopul de tva, are dr sa
scape din valoarea totala a taxei colectate pentru o perioada fiscala.

Valoarea totala a taxei pentru care in aceeasi perioada a luat nastere si poate fi exercitat dreptul de
deducere.

Legatura faptica si juridica intre ceea ce s-a consumat si ceea se s-a produs ca rezultat al persoanei
impozabile. Dupa exercitarea dr de deducere se determina TVA de plata ori de rambursat.

Evidenta TVA este supusa unor...

TVA deductibila se stabileste pe niste documte obligatorii, factura. Factura este document justificativ
si trebuie sa cuprinda o serie de elemente de identificare al faptului generator al taxei, valoarea
acesteia, persoana care o plateste si incaseaza, semnarea si stampilarea facturilor. Factura nu se
emite in cazul in care se emite un alt document justificativ.

In cazul in care TVA a fost facturata tva, ....

Cotele de TVA

- 20%
- 9 % pentru proteze, medicamente, etc;
 - 5% pentru livrari de bunuri si prestari de servicii.

Sunt scutite de TVA: serviciile de spitalizare, stomatologia, transportul persoanelor bolnav, livrari de
organe, sanse, meditatiile acordate de cadrele didactice inn particular, activ de invatamant, etc.

Accizele

= taxa speciala perceputa direct sau indirect asupra consumului unei categorii limitate de bunuri.

In tarile membre UE, accizele au facut obiect de armonizare; cunoscand cel mai inalt grad de
armonizare al vreunui impozit. Armonizarea la nivelul UE: Directiva 188/2008

CF reglementeaza:

- Art 335-438, CF – accizele armonizate

Sunt percepute asupra prod de larg consum, asupra marfurilor interne, cat si cele din import.

Categorii:

- Bauturi alcoolice;
- Tutun prelucrat;
- Produse energetice.

Faptul generator:

Intervine la momentul producerii acestora.

Accizele devin exigibile in momentul eliberarii pentru consum.

Operatiunile cu acestea pot fi realizate exclusiv de antrepozitrii = pers f/j aurotizata sa produca, sa
transforme, sa detina, sa primeasca sau sa expedieze produse accizabile in regim suspensiv de acciza,
intr-un atrepozit fiscal; ori destinatarii autorizati = persoana f/j autorizata de autoritatea competenta
sa primeasca in cadrul activitatii sale produse accizabile care se deplaseaza in regim suspensiv, dintr-
un alt stat membru, acesta poate sa isi desfasoare activitatea pe baza autorizatiei...

Peroanele care datoreaza accize:

Sunt in cazul iesirii de produse acc din regim suspensiv, atrepozitarii inregistrati... care elibereaza
prod acc din regim suspensiv, ori pe seama careia se efectueaza aceasta ...

In cazul iesirii neregulamentare din atrepozit, pers impoz este orice persoana care a partcipat.

Nivelul accizelor:

Este stabilit pentru fiecare categ de produse si se actualizeaza anual.

Accizele sunt stabilite in sume fixe, in unitate de masura.

- Art 439-448, CF – accizele nearmonizate

Diferenta dintre cele doua accize: este nu numai de produs, ci si de regim.

Acc nearmonizate sunt taxe speciale pentru: tutunul incalzit; lichidul cu continut de nicotina.

Circulatia acestor produse: nu se face prin atrepozite fiscale, dat platitorii sunt obligati sa se
inregistreze ca platitori de acc nearmonizate la autoritatea fiscala.
 Capitolul XI: Principiile administrarii impozitelor, taxelor si contributiilor
Principiul aplicarii unitare a legislatiei (art 5, C proc fiscal)

Exercitarea dreptului de apreciere, libertatea de gestiune si abuzul de drept (art 6)

Principiul Rolului Activ al autoritatii (art 7, C proc fisc)

Limba oficiala de admnistratie fiscala (art 8, C proc fisc)

Dreptul de a fi ascultat (art 9, C proc fisc)

Obligatia de cooperare (art 10, C proc fisc)

Secretul fiscal (art 11, C proc fisc)

Buna-credinta in dreptul fiscal (art 12, C proc fisc)

Interpretarea si aplicarea legii

Principiul in dubio contra fiscum

Principiul prevalentei economicului asupra juridicului

Cursul al XI-lea, 14.05.18

Cap XII: PROCEDURA FISCALA
Cursul al XII-lea, 21.05.18

Cap. XIII: COLECTAREA SI STINGEREA CREANTELOR FISCALE

Evidenta este tinut pe baza titlurilot fiscale, in registrele contribuabilor: activi si inactivi.

Contrib au acces la infor din aceste registre, informatii care ii privesc pe ei. Tertii au acces numai cu
acordul titularilor. Exceptie: autoritatile publice.

Certificatul de atestare fiscala se elibereaza pe baza informatiilor existente; cuprinde

Datoria fiscala este scadenta la termenul prevazut de CF. Sunt termene diferite, TVA-25 a lunii
viitoare, etc.

Neplata datoriei fiscale la scadenta face ca datoria sa revina restanta, cu consecintele pe care le are
restanta in materie fiscala.
Nu se considera obligatie fiscala restanta acea obligatie a contribuabilului care are de recuperat de la
organul fiscal o suma egala sau mai mare decat suma obligatiilor restante.

Stingerea datoriilor fiscale

Art 22, CPF, enumera si apoi le dezvolta: plata, compensare si restituire, executare silita, stingerea:
scutirea, anularea si prescriptie, darea in plata si alte modalitati prevazute de lege.

Plata este modul natural de realizare a creantelor. Plata se poate face in numerar.

In cazul creantelor fiscale administrate de organul fiscal central, platile se fac intr-un cont unic de
trezorie, din care sumele se repart pe bugete sau fonduri proportional cu oblig datorate si in ordinea
stabilita de lege.

In cazul oblig fiscale adm de orgn fiscale locale, platile se efectueaza de catre debitor, distinct pe
fiecare tip de creanta fiscala si se sting in ordinea indica de catre debitor, iar in lipsa de indicatie,
sumele se distribuie potrivit legii.

Plata este considerata a fi facuta si datoria se stinge la data platii, aceasta fiind considerata:

- In cazul platii in numerar, data scrisa in doc de plata eliberat de rganl fiscal, unit de trezorerie,
ori org sau pers abilitate;
- In cazul platitor efectuate prin mandat, data este cea scrisa pe mandat;
- Decontare bancara, data platii este data la care bancile debiteaza contul persoanei care
efectueaza plata pe baza instrumentelor de decontare specifice.
- Daca datoria se efectueaza prin remiterea datoria, este data la care s-a constituit garantie;
- Platile efectuate intr-un cont bugetar eronat, plata este valabila de la data efectuarii acesteia;

Esalonari de plata- 5 ani, scutiri, reduceri de majorari.

Debitorii aflati inn dificultate generata de lipsa de disponibilitati, li se pot acorda inlesniri, cu plata
unei dobanzi de 0.02% pe fiecare zi si o penalitate de 5%

Stingerea datoriei prin compensare

Se sting prin compensare creantele statelor sau unit adm teritoriale, inclusiv subdiviziuni,
reprezentand impozite, taxe, contributii si alte sume datorate bugetului, cu creantele deb, reprez
sume de rambursat, resituit sau de plata la buget, pana la concurenta cele mai mici sume, atunci
cand ambele parti dobandesc calitatea de debitor si debitor, cu cond ca resp creante sa fie adm de
aceeasi autorit publ, inclusiv cele subordonate.

Compensarea opereaza de drept, sunt certe, lichide si exigibile.

Compensarea se constata de catre organul compenetent la cerere sau din oficiu.

Debit i se comunica o cerere.

Datoreaza dobanzi, penalit de intarziere sau de nedeclarare, ori majorira, acestea constituindu-se in
accesorii ale oblg principale.

Dobanda este obligatia fiscala accesorie, reprezentand echivalentul prejud creeat titularului creant
fisc princ ca urmare a neachitarii la scadenta de catre deb a oblig fisc principale
Penalitatea de intarziere este oblig fisc acc, reprezentand sanctiunea pentru neachitarea la scadenta
a oblig fisc princ datorate bugetelor centrale.

Penalitatea de nedeclarare este obligatia fiscala accesorie reprezentand sanct pentru nedeclararea
sau declararea incorecta in decl de impunere a impozitelor, taxelor si contributiilor.

Majorarea de intarziere este oblig fisc acc reprezentand echib prejud creeat titul creant fisc princ,
precum si sanctiunea ca urmare neachitarii la scadenta de care deb a oblig fisc princ catre bugetele
locale.

Dobanda este echiv createlor, penalit este sanctiunea. Penl de intazriere

Legea stabileste niv dob 0.02% pentru fiecare zi de intarziere. Niv penal este 0.01% pentru fiecare zi.
Major este 1%.

Stingerea oblig prin prescriptie

- A dreptului de a stabili creante fiscale;

- A dr de a cere si obtine executarea silita a creantei fiscale.
- Dr de a cere restituirea sumelor

Pres de a stabili creante fiscale

Se prescrie in termen de 5 ani, curge de la data la care s-a nascut dr organului fiscal la creanta fiscala
la care se adauga o perioada cuprinsa pana la data de 1 iulie a anului urmator celui la care se
datoreaza creanta fiscala.

Se prescrie in termen de 10 ani in cazul in care rezulta din savarsirea unei fapte prevazuta de legea
penala, termen care curge de la data savarsirii infractiunii.

Termen de pres a raspunderii penale si fisc sunt diferite. Termene de 5 sau 10 ani pot fi intrerupte si
suspenda.

Presc dr de a cere si obtine executarea silita a creantei

Daca termenul de prescrit s-a implinit, org fisc nu mai poata sa emita un titilu executoriu.

Neexecutarea benevola de catre contr, confera titut creant fisc dr de a cere si obtine executarea silita,
drept care se prescrie in termen de 5 ani, socotit de la 1 ian a anului urmator celui care da nastere
acestui drept.

Si acest termen poat fi suspendat si intrerupt. P 455

Orice pers poate sa faca plata pentru care s-a implinit termenul

Prescr dr de a cere restituirea

Situat in care cont este cred a statului, pentru ca a platit mai mult, a efectuat plati care nu erau
datorate, etc.

Termenul de presc: 5 ani de la data de 1 ian a anului urmator celui in care a luat nastere dr la
restituire.

Realizarea creantelor fiscale prin executare silita

Cred realiz prin interm executorului cu concursul organ de stat, dr sale recunoscute printr-un titlu
executoriu, in ipoteza in care deb nu isi indeplineste benevol obligatiile.
In cazul creant fiscale, org fisc isi executa dr prin organe proprii, executorii fiscali.

Execut fisc este indreptatit sa intre in incinta deb fisc, incaperile in care se gasesc bunuri, etc. Are dr
sa solicite, sa cerceteze doc si elem materiale care constituie bunuri; are dr sa aplice sigiliu, sa
constate contraventii.

Org fisc trebuie sa colaboreze cu execut fisc, uneori existant un singur org fiscal care...

Executarea se poate intinde asupra tuturor ven si bunur propr a debit. Exceptie: venit bug general
consolidat care nu pot fi urmarite de nici un creditor.

Sunt susceptibile de executare: creant fiscale si bugetare care, potrivit legii, se adm de autorit si inst
publ.

Competenta: impartita intre org centrale si locale.

Titlurile executorii:

Executarea silita se poate efectua numai pe baza unor titluri execut, emise de rog competente. Titlul
treb sa cuprinda creantele fisc princ si accesorii, iar pentru a se emite un titlu executoriu trebuie sa
preexiste un titlu de creanta fiscala.

Titlul execut – manif de vointa a org fisc de a infiinta si derula ....

Lipsa unor elemente din titlu constituie nereguli care obliga org fiscal sa refaca titlul la cerera
executorului fiscal.

Regulile de executare silita: p 458

- Execut silita se poate intinde asupra venit si bun prop deb, urmaribi-le potrivit legii, in limita
a 150% din valoarea creantelor fiscale, inclusiv a chelt fiscale....
- O ordine de sechestrare si valorif a bun urmaribile, art 227, CF:
1. Bunurile mobile si imobile care nu sunt folisite direct in activ ce constituie princ sursa de
venit;
2. Bun care nu sunt nemijlocit predestinate pentru desfas activ;
3. Bun mobile/imobile aflate temporar la alte terte pers;
4. Ansamblul de bunuri;
5. Maisni, unelte;
6. Produse finite.
- Sunt exceptat de la urmarire, art 228, cele care servesc la continuarea studiilor, formarea
profesionala, exercitarii unei profesii, etc.
- In cadrul executarii silite se pot folosi succesiv modalit multiple de execut, de ex: proprirea,
- Execut silita nu se perima;
- Se desfasoara pana la stingerea creantelor fiscale;

Daca titlul execut prevede ca sr dat acc fara ca acestea sa fi fost stabilite, cuantumul se stabileste de
org de execut silita.

Pentru inceperea execut silit, org fisc trebuie sa informeze pe deb urmarit.

Orice execut silita incepe cu comunicarea somatiei debitorului. Incepe cu masuri premergatoare, care
constau in determinarea averii debitorlui, etc.
Execut silita se suspenda cand este dispusa de instanta sau creditor; la data comunicarii inlesnirilor
de plata; in cazul in care deb a solicitat org fisc...; pe o perioada de cel mult 6 luni in cazuri
exceptionale prin HG sau alte cazuri prevazute de legea penala.

In cazul in care execut a fost suspendata, masurile luate raman in fiinta. In cazul executarii silite prin
proprire, are ca efect incetarea indisponibilizarii sumelor ce se incaseaza dupa ce executarea s-a
suspendat, sumele incasate anterior ramand indisponibilizate.

Execut silita inceteaza daca s-a stins integral oblig; daca a fost desfiintat titlul de creanta fisc; alte
cazuri prevazute de lege.

Masurile de execut silita se ridica prin decizie, intocmita in cel mult 2 zile de la incetare.

Nu pot fi proprite: sumele reprezentand credite nerambursabile in cadrul unor proiecte de finantare;
veniturile realizate de angajat, pensiile, ajutoarele, sunt urmaribile dar numai in limita a o treime.

Executarea bunurilor mobile

Pot fi executate silit chiar daca se afla in mana unui tert;

Pot fi executate orice bunuri ale deb, exceptie: p 462

De la data intocmirii proc verbal, acestea sunt indisponibilizate, iar cred dobandeste drept de gaj care
confera cred urmaritor, in raport cu alti cred, aceleasi drepturi ca si cel de gaj din dr comun.

Actele de dispozitie ulterioare indisponib facute de deb sunt lovite de nulitate.

Bunurile imobile

Si acestea pot fi urmarite.

In cazul fructelor:

- Cele neculese urmeaza regimul bunului imobil;

- Fructele culese...

Valorificarea se poate face prin acordul partilot, vanzarea drecta a bunurilor, vanzarea la licitate, etc.

Cheltuielile fiscale: p 465

Contestatia la executare, contestatia la titlu: p 466