ASPECTE DIN PRACTICA

JUDICIARA CU PRIVIRE LA
STINGEREA CREANTELOR SI
EVAZIUNE FISCALA

CUPRINS
1. INTRODUCERE 2

2. EVAZIUNE FISCALA 2

2.1 Evaziunea fiscală ilegală 3

3. SFERA EVAZIUNII FISCALE............................................................................................................4

3.1 SPETE FINANCIAR FISCAL.........................................................................................................6

4. STINGEREA CREANTELOR FISCALE PRIN PLATA7

5. EXECUTAREA SILITA A BUNURILOR 8

6. CONCLUZII.........................................................................................................................................12

7. BIBLOGRAFIE 13

1
 1. INTRODUCERE
Când vorbim despre modul defectuos
de structurare a legii, ne referim în
primul rând la modul de
reglementare a cauzelor de
nepedepsire şi de reducere a
pedepselor (în actualele reglementări
doar cauze de reducere pedepselor).1
2. EVAZIUNE FISCALA
Evaziunea fiscală reprezintă
sustragerea unor persoane fizice sau
juridice de la plata impozitelor sau
taxelor. Evaziunea fiscală se
manifestă adesea prin denaturarea
informațiilor ce sunt raportate la
autorități, precum declararea unor
venituri sau profituri mai mici decât
în realitate, sau mărirea artificială a
cheltuielilor.2 .

1
Introducere , http://www.inm-
lex.ro/fisiere/d_1443/Ghidul%20combatere
%20infractiuni%20de%20evaziune
%20fiscala.pdf
2
Evaziune fiscala,
https://ro.wikipedia.org/wiki/Evaziune_fisc
al%C4%83
2
Din punct de vedere al modului cum
poate fi savârsita, al raportului care
exista între fenomenul în cauza si
legislatia în vigoare, evaziunea
fiscala
cunoaste doua forme de manifestare:
 evaziune fiscala licita (realizata la
adapostul legii);
 evaziune fiscala ilicita
(frauduloasa) sau frauda fiscala.
Din punct de vedere spatial se pot
identifica:
 evaziunea fiscala la nivel
national;
 evaziunea fiscala internationala.

2.1 Evaziunea fiscală ilegală

Evaziunea fiscală ilegală este singura

specie de evaziune fiscală propriu-
zisă, deoarece ea se face cu
înfrângerea legii fiscale. În acest
sens, sintagma „evaziune fiscală
ilegală” reprezintă un pleonasm,

3
deoarece evaziunea fiscală este
ilegală prin definiţie3.

Evaziunea fiscală frauduloasă

constituie o formă de eludare
agravantă, fiind studiată, analizată,
legiferată şi sancţionată, prin măsuri
pecuniare şi punitive, ori de câte ori
este depistată.

Evaziunea fiscală frauduloasă se

prezintă sub următoarele forme:
• evaziunea tradiţională (prin
disimulare), care constă în
sustragerea, parţială sau totală, de la
plata obligaţiilor fiscale, fie prin
întocmirea şi depunerea de
documente incorecte, fie prin
neîntocmirea documentelor cerute de
legislaţia în vigoare.
• evaziunea juridică
• contabilă
• evaziunea prin evaluare

3
Evaziunea fiscală ilegală, http://www.inm-
lex.ro/fisiere/d_1443/Ghidul%20combatere
%20infractiuni%20de%20evaziune
%20fiscala.pdf
4
3. SFERA EVAZIUNII FISCALE
Reglementează drepturile şi
obligaţiile părţilor din raporturile
juridice fiscale privind administrarea
impozitelor şi taxelor datorate
bugetului de stat şi bugetelor locale,
prevăzute de Codul fiscal.

Se aplică şi pentru administrarea

drepturilor vamale, precum şi pentru
administrarea creanţelor provenind
din contribuţii, amenzi şi alte sume
ce constituie venituri ale bugetului
general consolidat, potrivit legii, în
măsura în care prin lege nu se
prevede altfel.

Prin administrarea impozitelor,

taxelor, contribuţiilor şi a altor sume
datorate bugetului general consolidat
se înţelege ansamblul activităţilor
desfăşurate de organele fiscale în
legătură cu: a) înregistrarea fiscală;4

4
3. SFERA EVAZIUNII FISCALE,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/cod_pr
ocedura/Cod_Procedura_Fiscala_cu_norme
_2015.htm#__RefHeading___Toc31534735
3
5
b) declararea, stabilirea, verificarea
şi colectarea impozitelor, taxelor,
contribuţiilor şi a altor sume datorate
bugetului general consolidat;

c) soluţionarea contestaţiilor
împotriva actelor administrative
fiscale.
3.1 SPETE FINANCIAR FISCAL
În celelalte hotărâri ale Curții
Constituționale se reproșa Curții
Supreme abordarea strict formală
pe care a urmat-o, în împrejurările
speței, pentru interpretarea normei
privind inadmisibilitatea unei
acțiuni în justiție împotriva
ingerințelor nelegale ale autorităților
publice.
Acesta ar garanta controlul judiciar
al deciziilor și al practicilor
autorităților publice, care
afectează drepturile și libertățile
fundamentale.

Cateva exemple de spete

6
 Speță din data 28.04.2020 privind
posibilitatea ca bunurile declarate
sau nedeclarate către societatea
comercială radiată să fie scăzute din
evidența fiscală de pe rolul
societăților radiate și impunerea pe
rol, ca persoana fizică
Speță din data 28.04.2020 privind
refuzul de a prezenta bunurile la
solicitarea scrisă a organului fiscal,
comunicată conform Legii nr.
207/2015 privind Codul de
procedură fiscală
Speță din data de 04.12.2019 privind
utilizarea modelului 2016 ITL 0285.
4. STINGEREA CREANTELOR
FISCALE PRIN PLATA
Există două tipuri de creanţe fiscale
şi anume: creanţe fiscale principale
şi creanţe fiscale accesorii.

Creanţa fiscală principală reprezintă

dreptul la perceperea impozitelor,
taxelor şi contribuţiilor sociale,

http://www.dpfbl.mdrap.ro/spete_fiscale_a
ltele.html
7
precum şi dreptul contribuabilului la
restituirea sumelor plătite fără a fi
datorate şi la rambursarea sumelor
cuvenite, în situaţiile şi condiţiile
prevăzute de lege.

Creanţa fiscală accesorie reprezintă

dreptul la perceperea dobânzilor,
penalităţilor sau majorărilor aferente
unor creanţe fiscale principale,
precum şi dreptul contribuabilului de
a primi dobânzi, în condiţiile legii.

Creanţele fiscale se sting prin trei

modalităţi şi anume: plată,
compensare şi restituire.

Plata creanţelor fiscal republicată cu

modificările şi completările
ulterioare, plățile către organul fiscal
se efectuează prin intermediul
băncilor, trezoreriilor și al altor
instituții autorizate să deruleze
operațiuni de plată.6

6
http://www.contabilitate-
timis.ro/stingerea-creantelor-fiscale-prin-
plata-compensare-si-restituire/
8
5. EXECUTAREA SILITA A BUNURILOR
Executarea silită a bunurilor mobile
se face prin sechestrarea şi
valorificarea acestora, chiar dacă
acestea se află la un terţ. Sechestrul
se instituie printr-un proces-verbal.

Pentru bunurile mobile anterior

sechestrate ca măsură asigurătorie nu
este necesară o nouă sechestrare.

Executorul fiscal, la începerea

executării silite, este obligat să
verifice dacă bunurile se găsesc la
locul aplicării sechestrului şi dacă nu
au fost substituite sau degradate,
precum şi să sechestreze alte bunuri
ale debitorului, în cazul în care cele
găsite la verificare nu sunt suficiente
pentru stingerea creanţei.

Bunurile nu vor fi sechestrate dacă

prin valorificarea acestora nu s-ar

9
putea acoperi decât cheltuielile
executării silite.

Prin sechestrul înfiinţat asupra

bunurilor mobile, creditorul fiscal
dobândeşte un drept de gaj care
conferă acestuia în raport cu alţi
creditori aceleaşi drepturi ca şi
dreptul de gaj în sensul prevederilor
dreptului comun.

De la data întocmirii procesului-

verbal de sechestru, bunurile
sechestrate sunt indisponibilizate.
Cât timp durează executarea silită
debitorul nu poate dispune de aceste
bunuri decât cu aprobarea dată,
potrivit legii, de organul competent.
Nerespectarea acestei interdicţii
atrage răspunderea, potrivit legii, a
celui în culpă.7

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/cod_pr
ocedura/Cod_Procedura_Fiscala_cu_norme
_2015.htm#__RefHeading___Toc31534758
4
10
Actele de dispoziţie care ar interveni
ulterior indisponibilizării sunt lovite
de nulitate absolută.

În cazurile în care nu au fost luate

măsuri asigurătorii pentru realizarea
integrală a creanţei fiscale şi la
începerea executării silite se constată
că există pericolul evident de
înstrăinare, substituire sau sustragere
de la urmărire a bunurilor urmăribile
ale debitorului, sechestrarea lor va fi
aplicată o dată cu comunicarea
somaţiei.

11
6. CONCLUZII

In concluzii se confirmă obiectivele

urmărite cu privire la cauzele
evaziunii fiscale, ne referim aici la
cele mai puţin analizate până în
prezent, dintre care, semnificative ar
fi următoarele:
inspectorii nu dau dovadă de
profesionalism cu ocazia
instrumentării unor fapte
de evaziune fiscală mai complexe,
lăsând adesea deschisă „uşa de

12
scăpare” a evazioniştilor, în
contenciosul administrativ;

13
 7. BIBLOGRAFIE
1. INTRODUCERE , http://www.inm-
lex.ro/fisiere/d_1443/Ghidul%20combatere%20infractiuni
%20de%20evaziune%20fiscala.pdf
2. EVAZIUNE FISCALA,
https://ro.wikipedia.org/wiki/Evaziune_fiscal%C4%83
3. SFERA EVAZIUNII FISCALE,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/cod_procedura/Cod_Pr
ocedura_Fiscala_cu_norme_2015.htm#__RefHeading___To
c315347353
4. STINGEREA CREANTELOR FISCALE PRIN PLATA ,
http://www.contabilitate-timis.ro/stingerea-creantelor-
fiscale-prin-plata-compensare-si-restituire/
5. EXECUTAREA SILITA A BUNURILOR,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/cod_procedura/Cod_Pr
ocedura_Fiscala_cu_norme_2015.htm#__RefHeading___To
c315347584

14