Universitatea Ecologică din București

Facultatea de Management Financiar

Specializarea – Finanțe-Bănci
Anul 3 - Focșani

STUDIU DE CAZ
Trezoreria publică

Lect.univ.dr. Cristian Pană

Student Ghinea Elena

 Trezoreria prezintă două funcţii clasice, respectiv: funcţia de casier al statului şi cea
de bancă a statului.
Prin funcţia de casier public, Trezoreria efectuează:

1. toate operaţiunile propriu-zise de încasări şi plăţi privind fondurile publice, în

numerar sau prin decontări în cont;
2. controlul asupra cheltuielilor la eliberarea fondurilor de la buget şi asigurarea
informaţiei necesare privind execuţia de casă a bugetului în vederea întocmirii
conturilor de execuţie a bugetului şi a elaborării rapoartelor periodice asupra acestora;
3. gestiunea poziţiei de casă, zilnice, a bugetului;
4. asigurarea lichidităţilor necesare prin cunoaşterea fluxurilor de încasări şi plăţi,
elaborarea de prognoze cu privire la cerinţele de plată, la sincronizarea plăţilor şi
încasărilor, inclusiv a acelora privind finanţarea deficitului şi serviciul datoriei
publice.

Însărcinată cu execuţia efectivă a operaţiunilor de încasări şi plăţi prevăzute prin legea

anuală a finanţelor, Trezoreria este casierul statului. Mişcările de fonduri, în cadrul
Trezoreriei, rezultă din operaţiunile permanente, vizând, pe de o parte, resursele permanente
ale statului, în cadrul cărora impozitele ocupă un rol esenţial, iar pe de altă parte, cheltuielile
permanente, care cuprind cheltuielile ordinare, cheltuielile de capital, transferurile etc.         
Permanenţa acestor operaţiuni (repetitivitatea acestora) poate fi înţeleasă numai
pornind de la funcţiile permanente ale statului, justificând caracterul lor precis, riguros şi
restrictive. Realizând aceste operaţiuni, Trezoreria manifestă o atitudine pasivă, deoarece
aceste operaţiuni sunt fixate prin legea finanţelor şi i se impun Trezoreriei.

Operaţiunile de casă ale Trezoreriei Statului sunt clasificate având în vedere trei
criterii:
1. criteriul juridic: operaţiuni privind bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat;
bugetele locale; bugetele instituţiilor publice; bugetele fondurilor speciale, disponibilităţile
agenţilor economici titulari de conturi deschise la trezorerii;
2. caracterul financiar: operaţiuni cu caracter definitiv (încasări fiscale şi cheltuieli
bugetare), cu caracter temporar (care reclamă o rambursare ulterioară a fondurilor);
3. caracterul economic: cheltuieli ordinare (de funcţionare şi de transfer); cheltuieli de
capital.
Rolul Trezoreriei de bancă a statului are două forme :
1. Trezoreria acţionează ca o bancă de depozit, bancă de afaceri care furnizează
capitaluri unor întreprinderi pentru a le asigura dezvoltarea;
2. Trezoreria acţionează ca o bancă de emisiune şi în acest fel intervine în domeniul
circulaţiei monetare.

În calitate de bancă, Trezoreria asigură următoarele servicii:

1. este banca la care instituţiile publice, precum şi agenţii economici îşi au deschise
conturi de disponibilităţi prin care se efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi,
realizând, astfel, gestionarea disponibilităţilor băneşti ale sectorului public şi
integrarea acestora în politica de lichidităţi;
2. gestionează datoria publică, respectiv, operaţiunile de contractare a împrumuturilor de
către Guvern pentru finanţarea deficitului bugetar, precum şi de refinanţare a datoriei
publice;
 3. efectuează şi operaţiunile în care statul apare în calitate de garant sau de coparticipant
la acordarea de împrumuturi agenţiilor guvernamentale, care la rândul lor pot acorda
împrumuturi.

Trezoreria publică poate fi considerată un serviciu al statului care asigură marile

echilibre monetare şi financiare ale statului, atât prin operaţiile de casierie, bancare şi de
contabilitate publică, precum şi prin activitatea de tutelă, de finanţare şi de impulsionare în
domeniul economic şi financiar.
Constituindu-se, încă de la început, într-un participant important în cadrul noului
Sistem Electronic de Plăti, implementat în România în anul 2005, Trezoreria Statului din
cadrul Ministerului Finanţelor Publice marchează, o inovaţie în practica pieţei financiar-
bancare a ţărilor Uniunii Europene, cu o poziţie care o individualizează ca o instituţie
guvernamentală având statut de membru SWIFT, utilizator al tehnologiei SWIFT şi de
partener al comunităţii bancare într-un sistem naţional de decontări şi plăţi.
     Obţinerea statutului de participant la acest sistem a implicat şi eforturi deosebite la
nivelul Trezoreriei Statului, atât din punct de vedere financiar, cât şi al resurselor umane,
fiind dezvoltată o soluţie ce cuprinde o suită consistentă de module de business:
- sistem de transfer de fonduri în timp real care permite procesarea automată a
plăţilor la nivel central între Trezoreria Statului din cadrul Ministerului Finanțelor
Publice şi operatorii economici, prin intermediul instituţiilor bancare ce au acces
la Sistemul Electronic de Plăți interbancar operat de TransFonD;
- sistem de control prin reconciliere contabilă continuă a operaţiunilor ce permite
detecţia timpurie şi investigare a excepțiilor;
- sistem de monitorizare în timp real al lichidităţii;
- sistem de monitorizare şi control continuu al resurselor informatice si al
tranzacţiilor financiare;
- sistem de control al proceselor, operaţiunilor şi al resurselor.

   Trezoreria Statului  acorda o maximă importanţă modificărilor ce au caracter de

reglementare iniţiate de Consiliul European de Plăţi (EPC) privind implementarea SEPA şi în
acest sens are în vedere asigurarea vizibilităţii şi consolidării unui model de trezorerie şi
datorie publică performant, prin alinierea la noile standarde şi dezvoltarea permanentă a
funcţionalităţilor infrastructurii proprii.

     Trezoreria Statului îşi propune astfel să fie un puternic motor al dezvoltării industriei
plăţilor din regiune, conştientizând necesitatea implicării directe în analiza asupra modalităţii
de consolidare şi sporire a competitivităţii si eficienţei activităţii autorităţilor publice în
definirea şi dezvoltarea unor servicii competitive de acces la serviciile de transfer de fonduri
pentru contribuabilii individuali din Statele Membre ale Uniunii Europene.
     Rezultatele deosebite înregistrate au condus la recunoaşterea de către comunitatea
financiară internă şi internaţională a eforturilor comune şi totodată la evidenţierea internă şi
internaţionala a  progreselor realizate de Trezoreria Statului din cadrul Ministerului
Finanţelor Publice pe linia modernizării industriei de plăţi româneşti, efortul depus fiind
ilustrat prin recunoaşterile obținute la:
1. Good Practice Label, Proiectul RoSTEPS (Romanian State Treasury Electronic
Payment System), eGovernment Awards 2009;
2. Conferinta «Inovatie si calitate in secotrul public» - Premiul 1
3. Gala premiilor FinMedia: Premiul ˶e-Support˝, e-Finance 2008;
4. Gala premiilor FinMedia: Premiul ˶e-Success˝, e-Finance 2007.
 STRATEGIA DE ADMINISTRARE A DATORIEI PUBLICE GUVERNAMENTALE
2019-2021
Prezenta Strategie de administrare a datoriei publice guvernamentale aferentă
perioadei 2019-2021 (denumită în continuare „Strategie”) reprezintă o continuare a Strategiei
de administrare a datoriei publice guvernamentale pentru perioada 2018-2020 şi a fost
realizată în conformitate cu bunele practici internaţionale definite în Liniile directoare ale
Băncii Mondiale şi FMI referitoare la elaborarea strategiilor de datorie publică și în
consultare cu BNR.
Ca şi în cazul ediţiilor anterioare, Strategia revizuită pentru orizontul de timp 2019-
2021 este în concordanţă cu indicatorii bugetari prevăzuți în Strategia Fiscal-Bugetară 2019-
2021 și se axează exclusiv pe structura portofoliului datoriei publice guvernamentale, cu
precădere pe acele aspecte care intră în competenţa şi responsabilitatea administratorului de
datorie publică guvernamentală . Prin urmare, Strategia prevede direcția în care autoritățile
intenționează să acţioneze pentru asigurarea finanțării și pentru îmbunătăţirea structurii
portofoliului de datorie în vederea îndeplinirii obiectivelor Ministerului Finanțelor Publice
pentru administrarea datoriei publice guvernamentale, respectiv:
- Asigurarea necesarului de finanţare al administraţiei publice centrale pe fondul
minimizării costurilor pe termen mediu şi lung;
- Limitarea riscurilor asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale;
- Dezvoltarea pieţei interne a titlurilor de stat.
- Implementarea Strategiei de administrare a datoriei publice guvernamentale în
anul 2018.
În anul 2018, toţi indicatorii de risc s-au încadrat în limitele stabilite prin Strategia de
administrare a datoriei publice guvernamentale 2018 – 2020, după cum rezultă din
prezentarea riscurilor financiare în tabelul de mai jos:

Indicatori* 31/12/2017** 31/12/2018 Ținte indicative

conform
Strategiei 2018-2020
A. Riscul valutar
Ponderea datoriei în lei în total datorie (% din total) 46,5% 48,6% 45% (minim) – 60%
Ponderea datoriei publice guvernamentale în Euro în 84,0% 82,2% 80% (minim) – 95%
total datorie în valuta (% din total)
B. Riscul de refinantare
Ponderea datoriei scadente în termen de 1 an (% din 12,0% 14,0% 10% - 20% (maxim)
total)
Ponderea datoriei în lei scadente în termen de 1 an (% 18,0% 17,0% 15% - 25% (maxim)
din total)
Maturitatea medie ramasă pentru total datorie (ani) 5,9 6,3 5,5 ani (minim) –7,0 ani
Maturitatea medie ramasă a datoriei în lei (ani) 3,7 4,0 3,5 ani (minim) –5,0 ani
C. Riscul de rată de dobandă
Ponderea datoriei care își modifica rata dobanzii într- 15,0% 17,0% 10% - 20% (maxim)
un
an (% din total)
Ponderea datoriei în lei care își modifica rata dobânzii 17,0% 16,0% 15% - 25% (maxim)
într-un an (% din total)
Perioada medie până la următoarea modificare a ratei 5,9 6.3 5,5 ani (minim) – 7,0
dobânzii pentru datoria totală (ani) ani
Perioada medie până la următoarea modificare a ratei 3,7 4,0 3,5 ani (minim) – 5,0
dobânzii pentru datoria în moneda na_ională (ani) ani
* nu includ împrumuturile din disponibilită_ile contului curent general al Trezoreriei Statului. ** pentru anul 2017 au fost avute în vedere
țintele indicative
stabilite prin Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2017 -2019.
Sursa: MFP
 Ratingul suveran
Pe parcursul anului 2018, agențiile de rating au reconfirmat rating-urile acordate
României bazându-se pe perspectivele unei creșteri economice solide și ponderea mică a
datoriei publice în PIB si au semnalat factorii care ar putea afecta în perioada următoare
ratingul suveran, cum ar fi creșterea dezechilibrelor macroeconomice sau deteriorarea
materială a balanței de plăți, precum și a poziției internaționale investiționale.
Calificativele alocate României sunt: Baa3 cu perspectivă stabilă din partea Moody`s,
BBB-/A-3 cu perspectivă stabilă din partea Standard&Poor`s, BBB-/F-3 cu perspectivă
stabilă din partea Fitch si BBB/BBB+ din partea JCRA. Același nivel al ratingului și a
perspectivelor alocate României au fost menținute și în primele 5 luni ale anului 2019 de
către agențiile de rating Moody’s, S&P și Fitch.

Așteptări privind evoluția piețelor financiare în perioada 2019-2021

În perioada următoare economiile statelor din regiune și piețele financiare vor fi în
continuare sub influenta conduitelor politicilor monetare atât la nivel internațional, cât și la
nivel local, dar sub impulsul atenuării creșterii economice globale în anul 2019. Sunt
așteptate decizii de scădere a dobânzii de referință de către FED, în timp ce BCE
intenționează continuarea menținerii politicii acomodative cel puțin până în prima jumătate
a anului 2020 sau, atât timp cât va fi necesar pentru a asigura convergența în continuare
susținută a ratelor inflației către niveluri inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu.
În același timp, factori externi, precum tensiunile comerciale dintre SUA și China și
incertitudinile legate de ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană care a fost amânată
până la 31 octombrie 2019, vor influența semnificativ apetitul la risc al investitorilor în
economiile emergente.
Pe plan intern, potrivit Programului de Convergență aprobat pentru perioada 2019-
2022, se așteaptă ca economia României să continue să performeze, produsul intern brut
urmând să se majoreze în medie cu 5,6% anual în 2019 și 2020, ușor peste potențial, creșterea
economică urmând să se tempereze la 5% în 2021. Estimările privind deficitul bugetar
conform metodologiei ESA pentru anul 2019 nu depășesc limita de 3% din PIB, urmând ca
din acest an deficitul bugetar să se ajusteze până la 2,45% în anul 2021.
Raportul BNR asupra inflației – ediția mai 2019 - estimează un nivel al inflației pentru
sfârșitul anului 2019 de 4,2 % și de 3,3 % la sfârșitul anului 2020.
În contextul amplificării vulnerabilităților la nivel internațional, dar și al evoluțiilor
economice și politice în plan intern pot fi așteptate reacții sezoniere ale curbei randamentelor
titlurilor de stat, precum și ajustări ale participării categoriilor de investitori locali la procesul
de finanțare internă.
Un aspect foarte important este acela că fondurile disponibile în prezent în contul
curent general al Trezoreriei Statului includ și venituri în lei provenite din activitatea de
privatizare, și cu cât sunt utilizate mai mult aceste venituri, cu atât rămân mai puține fonduri
disponibile în cont.