Angajamentele legale, Îndrumători:

Prof.univ.dr.habil
angajamentele bugetare și BOLOȘ Marcel Ioan,
Lect.univ.dr.
soldul creditelor bugetare BELENEȘI Mărioara

disponibile
Student: ALBU Sergiu - Alexandru
Finanțe Bănci, Anul II - ID
 Cuprins
Introducere............................................................................................................................................2
Aspecte teoretice privind angajamentele legale si bugetare..................................................................3
Creditul bugetar.................................................................................................................................4
Execuția bugetului de stat.................................................................................................................5
Veniturile si cheltuielile bugetului de stat.........................................................................................6
Indicatorii de venituri și cheltuieli....................................................................................................6
Aplicație.................................................................................................................................................8
Bibliografie..........................................................................................................................................11

1
 Introducere
Lichidarea cheltuielilor publice este o fază a execuţiei bugetare în cadrul căreia se constată
existenţa faptică a livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii si se determină nivelul
obligaţiei bănesti faţă de furnizorul de bunuri sau servicii. 1
Dublul rol al lichidării cheltuielilor publice, de constatare a existenţei faptice si a
obligaţiei faţă de furnizor, a dezvoltat un sistem de documente justificative care îmbracă
diferite forme, de la procesul verbal de recepţie si punere în funcţiune a mijlocului fix, nota de
recepţie si constatare de diferenţe până la fisa de prezenţă colectivă.
Obligaţiile bănesti faţă de furnizori au dezvoltat de asemenea un sistem distinct de
documente justificative care îmbracă iarăsi diverse forme, de la facturi fiscale cunoscute în
organizarea evidenţei financiar-contabile, până la situaţiile de plăţi pentru lucrările de
reparaţii.
Cele două etape ale execuţiei cheltuielilor publice, angajarea si lichidarea, au pus bazele
în paralel unei metodologii de asigurare cu resurse pentru finanţarea cheltuielilor, a cărei
esenţă constă în fundamentarea a două concepte: angajamentul legal si angajamentul bugetar.

Angajamentul legal devine în acest context o modalitate de „blocare” a resurselor pentru

a asigura finanţarea cheltuielilor, care însoţeste de regulă contractul de achiziţie publică.
La rândul său angajamentul bugetar precede angajamentul legal, fiind o formă de estimare a
necesarului de resurse pentru realizarea angajării cheltuielii.

 Se disting astfel două situaţii:

1. când angajamentul legal depăseste ca valoare angajamentul bugetar, soluţia o

reprezintă creditele multianuale, întrucât suma asigurată prin buget este cea

1
Bolos Marcel – Bugetul și Trezoreria Publică. Note de curs; Editura Universității din Oradea, 2007

2
corespunzătoare angajamentului bugetar;

2. când angajamentul bugetar este peste valoarea angajamentului legal, soluţia o

reprezintă diminuarea valorii acestora pentru a nu angrena bugetul în blocajele
angajamentelor bugetare.

Aspecte teoretice privind angajamentele legale si bugetare

Angajamentele legale pot fi, la rândul lor, provizorii şi individuale. Angajamentele
provizorii se referă la cheltuielile curente de natură administrativă ce se efectuează în mod repetat
în cursul unui exerciţiu bugetar, materializate în bugete previzionale, ordonatorul de credite având
obligaţia să verifice ca acestea să nu fie depăşite de valoarea angajamentelor legale individuale.
În cazul angajamentelor legale individuale aprobate până la sfârşitul anului, acoperite de aceste
angajamente legale provizorii, nu trebuie avizate de persoana împuternicită să exercite controlul
financiar preventiv; viza de control financiar preventiv este necesară doar pentru angajamentele
legale individuale ce depăşesc valoarea angajamentelor legale provizorii.

Angajamentele bugetare se realizează prin emiterea unui document scris privind

angajamentul bugetar individual şi global, prin care se certifică existenţa unor credite bugetare
disponibile şi se pun în rezervă (se blochează) creditele aferente unei cheltuieli, respectându-se
destinaţia stabilită în buget.

Propunerile de angajamente însoţite de toate documentele justificative aferente se înaintează

din timp persoanei împuternicite cu exercitarea controlului financiar preventiv în vederea
acordării vizei, urmând ca la sfârşitul anului să analizeze modul de realizare a cheltuielilor ce au
făcut obiectul angajamentelor bugetare globale, precum şi dacă totalul angaja- mentelor legale
individuale aferente acestora este la nivelul angajamentelor legale provizorii. 2

Astfel, dacă nu se constată diferenţe semnificative între cheltuielile previzionate şi cele

definitive, este avizat (semnat, ştampilat) angajamentul bugetar global ce devine definitiv. în cazul
în care se observă diferenţe semnificative, atunci se hotărăşte includerea în viitor a cheltuielilor ce
au făcut obiectul angajamentelor bugetare globale în categoria angajamentelor bugetare
2
Bolos Marcel – Bugetul și Trezoreria Publică. Note de curs; Editura Universității din Oradea, 2007

3
individuale. După vizarea angajamentului bugetar de către persoana împuternicită să exercite
controlul financiar preventiv, acesta este semnat de către ordonatorul de credite şi transmis
compartimentului contabilitate pentru înregistrare.

Creditul bugetar
Deschiderea de credite bugetare este considerată, prima fază a execuţiei cheltuielilor
publice, în care un rol determinant îl au creditele bugetare, care prezintă următoarele
caracteristici: nu sunt rambursabile; nu sunt purtătoare de dobândă (finanţările din buget sunt
definitive si gratuite).

Creditele bugetare reprezintă limita maximă (ce nu poate fi depăsită) a cheltuielilor care se
pot efectua din buget, ele constituind în acelasi timp un mijloc de „protejare” a disponibilităţilor
bugetului. Un credit bugetar aprobat si nedeschis conduce la imposibilitatea de a se efectua
cheltuieli în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

Deschiderea de credite bugetare fără asigurarea concomitentă a lichidităţilor conduce la

imposibilitatea finanţării de către ordonatorii de credite a propriilor cheltuieli. 3

Actul prin care ordonatorilor de credite li se autorizează accesul la disponibilităţile bugetului îl

reprezintă deschiderea de credite bugetare, iar creditul în sine are în această „piesă”

Bugetul de stat este un plan financiar care se întocmește la nivel macroeconomic atât
pe termen scurt, cât și pe termen mediu, previzionând veniturile și cheltuielile publice,
precum și programele privind cheltuielile publice pentru investiții. Sub aspect juridic, bugetul
statului se prezintă ca un act juridic în care se înscriu veniturile și cheltuielile probabile ale
statului pe timp de un an. Datorită faptului că bugetul statului este analizat și aprobat de
puterea legislativă a statului, el are un caracter obligatoriu. În cazul apariției anumitor
neconcordanțe între veniturile și cheltuielile aprobate de Parlament în cursul anului bugetar,
se impun anumite rectificări ale bugetului.
Legea bugetului de stat, conținutul său, ține seama de concepțiile politice, economice
și sociale ale partidului de putere sau ale coaliției de partide. Astfel, elaborarea, execuția și
controlul bugetar sunt realizate țn concordanță cu prevederile dreptului bugetar, cu
prevederile constituționale și cu masurile luate de puterea legislativă și de cea executiva în
materie bugetară. Conținutul economic al bugetului de stat se reflectă prin corelațiile
3
Bolos Marcel – Bugetul și Trezoreria Publică. Note de curs; Editura Universității din Oradea, 2007

4
macroeconomice dintre fondul de acumulare și cel de consum și în special prin nivelul și
evoluția produsului intern brut.
În principiu, bugetul statului exprimă relațiile economice sub formă banească ce iau
naștere în procesul repartiției produsului intern brut, pe timp de un an, în sensul constituirii
fondurilor financiare publice și al repartizării acestora în conformitate cu nevoile sociale,
economice și financiare ale fiecărei perioade.
Execuția bugetului de stat
Execuția bugetului de stat constă în încasarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor
aprobate de Parlament. Fiind un proces deosebit de amplu și de complex, acesta  se realizează
prin implicarea a două categorii principale de entități organizatorice și anume: prima categorie
este formată  din instituții specializate, iar cea de-a doua din persoanele fizice și juridice care
au o implicare parțială în această etapă a procesului bugetar.
Din categoria instituțiilor specializate fac parte cele desemnate să răspundă efectiv de
realizarea execuției bugetare și anume: Ministerul Finanțelor Publice și unitățile sale
teritoriale cu privire la bugetul de stat; Ministerul Muncii și unitățile sale din teritoriu  în
legătură cu bugetul asigurărilor sociale de stat; compartimentele de specialitate din cadrul
unităților administrativ-teritoriale privind bugetele locale.
O implicare specializată, având și un caracter exclusiv, în execuția bugetară o are
Trezoreria finanțelor publice, parte componentă a Ministerului Finanțelor Publice și a
unităților sale din teritoriu, căreia îi revine răspunderea execuției de casă a bugetelor.
În cazul bugetului de stat, răspunderea pentru execuția acestuia revine Ministerului
Finanțelor Publice. Acesta realizează prima etapa a procedurii execuției bugetare care constă
în deschiderea de credite bugetare și alimentarea cu fonduri a conturilor bancare deschise
pentru ordonatorii principali de credite, la trezoreriile publice. În acest sens, Ministerul
Finanțelor Publice respectă principiul, conform căruia acordarea fondurilor de la bugetul de
stat se face în limita creditelor bugetare și potrivit destinațiilor aprobate, în raport cu gradul de
folosire a resurselor puse la dispoziție anterior. Deschiderea creditelor din bugetul de stat se
realizează de Ministerul Finanțelor Publice prin intermediul Trezoreriei Centrale și a unităților
sale din teritoriu, care primesc de la ordonatorii principali de credite cererile de deschidere de
credite bugetare, cereri care sunt analizate, verificate și aprobate, sau respinse în cazul în care
nu sunt întocmite corect.
În afara instituțiilor implicate în coordonarea și derularea execuției bugetare, o alta
categorie implicată parțial în această fază a procesului bugetar, o reprezintă pe de o parte
contribuabilii, iar pe de altă parte consumatorii de fonduri bugetare, cu denumirea de

5
ordonatori principali de credite. Aceștia consemnează informații în evidența lor, organizată și
condusă în concordanță cu cea din sectorul bugetar. Conform cu această evidență sunt
reflectate date asupra fluxurilor informaționale, prin care se exprimă realizarea indicatorilor
financiari. 
Veniturile si cheltuielile bugetului de stat
Veniturile și cheltuielile aprobate prin bugetul de stat se repartizează pe trimestre de
către Ministerul Finanțelor Publice și de către ordonatorii principali de credite în funcție de
termenele legale de încasare a veniturilor, precum și de momentul în care este necesara
efectuarea cheltuielilor.  În cazul în care pe baza unor dispoziții legale au avut loc treceri de
unități, acțiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul, Ministerul
Finanțelor Publice poate modifica repartizarea veniturilor și cheltuielilor bugetare, aceste
modificări introducându-se atât în bugetele ordonatorilor în cauză, cât și în bugetul de stat.
Trebuie însă să fie îndeplinită condiția ca acestea să nu afecteze echilibrul sau rezerva
bugetară.
Repartizarea pe trimestre este absolut necesară pentru a se realiza executarea
echilibrată a bugetului de stat și a bugetelor instituțiilor publice centrale,  deoarece în funcție
de proporția realizării veniturilor bugetare în fiecare trimestru, se dimensionează cheltuielile
bugetare ce pot fi efectuate în acel interval de timp.

Indicatorii de venituri și cheltuieli

În execuția indicatorilor de venituri și cheltuieli, consemnați prin bugetul de stat,
apar etape bine definite din punct de vedere tehnic, pentru care se fac consemnări
informaționale, prin evidente specifice, la toți cei implicați în execuția bugetară. Aceste etape
de parcurs sunt: așezarea și calculul de venituri bugetare; vărsarea veniturilor bugetare din
partea contribuabililor la inițiativa acestora; încasarea propriu-zisă a veniturilor bugetare prin
unități operative ale Trezoreriei finanțelor publice, care au organizată o evidență specifică ce
concretizează execuția de casa a veniturilor bugetare; depersonalizarea de venituri bugetare,
conform principiului bugetar al neafectării veniturilor, adică sumele încasate din anumite
surse nu se folosesc cu anumite destinații; sumele respective se folosesc pentru acoperirea
cheltuielilor cu semnificație de credite bugetare; folosirea de bani prin scoaterea lor din
conturi bancare, în limitele creditelor bugetare alocate, poartă denumirea de plăți de casă.
Ministerul Finanțelor Publice întocmește contul general anual al execuției bugetului de
stat, sub coordonarea Guvernului. Astfel, pe baza dărilor de seama contabile prezentate de
ordonatorii principali de credite, a conturilor privind execuția de casă a bugetului de stat

6
prezentate de organele care au această sarcină și în urma verificării și analizării acestora,
Ministerul Finanțelor Publice elaborează lucrări privind contul general anual de execuție a
bugetului de stat pe care le prezintă Guvernului. De asemenea, Ministerul Finanțelor Publice
este obligat să propună Guvernului, că în poziția obligațiilor cu termene legale de până la 31
decembrie să se includă și alte sume de bani datorate de stat, rezultate din activitatea
financiară a anului, care apar și se pot determina pana la 15 martie a anului următor. În caz de
necesitate ministerul poate prezenta Guvernului până la 31 martie, un proiect de lege pentru
regularizarea exercițiului financiar încheiat.
Execuția bugetului public cu momentele sale finale: încasarea propriu-zisă a
veniturilor, deschiderea creditelor bugetare și efectuarea de plăți din buget în contul
cheltuielilor, mobilizarea resurselor financiare pentru finanțarea deficitului bugetar, necesită
un sistem organizatoric pentru derularea fluxurilor bugetare în numerar sau fără numerar.
Această activitate, în care intervin milioane de operațiuni derulate prin sistemul de conturi
deschise pentru bugetul de stat, sau de legătură cu bugetul de stat a plătitorilor de venituri, a
beneficiarilor de credite bugetare, a sistemului bancar antrenat în efectuarea operațiunilor,
poartă denumirea de execuție de casă a bugetului.
Prin intermediul sistemului organizat al circuitului fluxurilor monetare specifice
operațiilor privind execuția bugetului public, se poate urmării și alte obiective legate de
execuție, și anume: cunoașterea permanentă a evoluției  încasărilor și plăților bugetare,
respectiv a măsurii în care se realizează sincronizarea acestora; să permită gestiunea soldului
de casă; asigurarea informației pentru înregistrarea în contabilitate a fluxurilor bugetare și
pentru a realiza analiza comparativă față de prevederi, în scopul stabilirii abaterilor și cauzelor
lor, respectiv luării unor decizii vizând îmbunătățirea gestiunii soldului operațiunilor de casă,
întocmirea rapoartelor periodice asupra îndeplinirii prevederilor bugetare.

7
 Aplicație
O instituție publică de subordonare locală (spital municipal) are următoarele categorii
de cheltuieli în cursul lunii aprilie, exercițiul financiar N.
Cheltuielile de funcționare lunare: 14.000 lei, din care:
 Cheltuieli cu telecomunicațiile: 1.500 lei;
 Cheltuieli cu materialele pentru curățenie: 4.000 lei;
 Cheltuieli cu carburanții: 6.000 lei
 Alte categorii de cheltuieli:2.500 lei
Instituția publică achiziționează un multifuncțional în valoare de 4.500 lei și un ecograf în
valoare de 45.000 lei conform facturii primite.
-Credite bugetare pentru Titlul 20: „Cheltuieli materiale și servicii” sunt în valoare de
60.000 lei și sunt repartizate astfel:
 Trimestrul I: 18.000 lei
 Trimestrul II: 17.000 lei
 Trimestrul III: 13.000 lei
 Trimestrul IV: 12.000 lei
-Credite bugetare pentru Titlul 70: „Active nefinanciare” sunt structurate astfel:
 Trimestrul I: 30.000 lei
 Trimestrul II: 50.000 lei
 Trimestrul III: 0 lei
 Trimestrul IV:10.000 lei
Se cere să se stabilească:
a) Valoarea angajamentelor legale pe fiecare titlu;
b) Valoarea angajamentelor bugetare pe fiecare titlu;
c) Soldul creditelor bugetare disponibil pe fiecare titlu;
d) Mecanismul de efectuare a plăților din buget (parcurgând celelalte etape ale execuției
cheltuielilor publice).

8
REZOLVARE
a) Valoarea angajamentelor legale pe fiecare titlu
Titlul 20 „Cheltuieli materiale și servicii”
-Angajamentul legal provizoriu = 15.000 lei conform bugetului aprobat pentru Titlul
20.

-Angajamente legale individuale :

 1.500 lei cheltuieli cu telecomunicațiile
 4.000 lei cheltuieli cu materialele pentru curățenie
 6.000 lei cheltuieli cu carburanții
 2.500 lei alte categorii de cheltuieli
TOTAL: 14.000 lei
Verificarea condiției: valoarea angajamentelor legale provizorii ≥ valoarea angajamentelor
legale individuale
15.000 lei ≥ 14.000 lei

Titlul 70 „Active nefinanciare”

Angajamentul legal provizoriu = 20.000 lei conform CB aprobat pentru Titlul 70
Angajamentele legale individuale: 4.500 lei multifuncțional și 45.000 lei ecograf.
4.500 + 45.000 = 49.500 lei

b) Valoarea angajamentelor bugetare pe fiecare titlu

Titlul 20 „Cheltuieli materiale și servicii”
Angajamentul bugetar global = 15.000 lei
Angajamentul bugetar individual:
 Cheltuieli cu telecomunicațiile = 1.500 lei
 Cheltuieli cu materialele pentru curățenie = 4.000 lei
 Cheltuieli cu carburanții = 6.000 lei
 Alte categorii de cheltuieli = 2.500 lei

Verificare: Valoarea angajamentelor globale ≥ Valoarea angajamentelor bugetare individuale

15.000 lei ≥ 14.000 lei

9
 Titlul 70 „Active nefinanciare”
Angajamentele bugetare globale = 20.000 lei
Angajamentele bugetare individuale:
 Multifuncțional = 4.500 lei;
 Ecograf = 45.000 lei.
Total = 49.500 lei

c) Soldul creditelor bugetare disponibil pe fiecare titlu

Titlul 20 „Cheltuieli materiale și servicii”
SCBD =CBA−CB utilizate – ABG
SCBD = 60.000 – 0 – 15.000 = 45.000 lei

Titlul 70 „Active nefinanciare”

Multifuncțional: SCBD =CBA−CB utilizat – ABI = 90.000 – 0 – 4.500 = 85.500 lei
Ecograf: SCBD =CBA−CB utilizat – ABI = 90.000 – 0 – 4.500 – 45.000 = 40.500 lei

d) Mecanismul de efectuare a plăților din buget:

-în baza angajamentelor globale/individuale se rezervă din CBA valoarea CB efectuat pentru
plăți;
-în baza angajamentelor legale se stabilesc valorile obligatorii legale ăe care instituția publică
le are față de furnizorul de bunuri;
-ulterior se deschid CB și se accesează disponibilul bugetului local conform legii.

10
 Bibliografie
 Bolos Marcel – Bugetul și Trezoreria Publică. Note de curs; Editura Universității din Oradea,
2007

 Tatiana Mosteanu, Delia Florina Cataramă, Emilia Mioara Câmpeanu, Mariana Vută – Buget
și
trezorerie publică , Editura Universitară, Bucuresti, 2008

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Buget

11