UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZAREA FINANȚE ȘI BĂNCI

ANALIZA ACTIVITĂȚII DE CREDITARE DE

RETAIL :
STUDIU DE CAZ BANCA TRANSILVANIA

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:

Prof. univ. dr. ANGELA ROMAN

STUDENT:

MATEEȘ BIANCA

2020
 Cuprins

1.Introducere.........................................................................................................................................3
2. Stadiul cunoașterii.............................................................................................................................4
3. Datele și metodologia de cercetare....................................................................................................8
4. Rezultate și discuții...........................................................................................................................8
Bibliografie.........................................................................................................................................20

2
 1.Introducere

Conceptul de Retail banking provine din limba engleză și face referire la activitatea bancară cu
amănuntul. Acest sector este unul de o importanță covârșitoare în activitatea oricărei bănci, peste
50% din activitate fiind îndreptată spre acest sector. Toate băncile doresc să satisfacă pe cât de mult
posibil dorințele clienților, aât persoane fizice cât și IMM-uri prin oferirea de produse de calitate.
Acest sector cuprinde în prmil rând persoanele fizice, persoanele fizice autorizate (PFA) precum și
Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM) cu o cifră de afaceri mai mică de 9 milioane lei.Toate băncile
existente în sistemul bancar au făcut o delimitare între retail și corporate pentru a răspunde mai bine
nevoilor ficărei categorii de clienți în parte. În băncile comerciale de pretutindeni estistă o așa zisă
universalizare, adică se oferă produse și servicii bancare de toate tipurile, pentru toate categoriile de
clienți. În această lucrare am dorit să surprind evoluția activității de retail banking în cadrul Băncii
Transivania, prima bancă din România ca și cotă de piață. Astfel, vom urmări evoluția creditelor de
consum, imobiliare și a celorlalte tipuri de credite, precum cele de stiduu sau pacient, denumite
generic Alte credite. Astfel, vom realiza o comparație a acestora cu media sistemului bancar
românesc, determinând cacă această bancă se situează pe o poziție bună sau peu na mai puțin bună.
În al doilea rând vom analiza ratele de dobânda practicate de această bancă, în comparație cu media
sistemului, conform datelor furnizate de Banca Națională a României. Astfel, conform datelor
obținute vom interpreta care este poziția BT în cadrul sistemului, și cum a evoluat, de-a lungul
timpului.

3
 2. Stadiul cunoașterii

Sectorul de retail banking începe să aibă caracteristicile unui teren de luptă, marcat de existența
unei concurențe din ce în ce mai complexe1. În opinia acestui autor, băncile care oferă servicii de
retail banking ar trebui să conceapă anumite caracteristici proprii, distinctive, acționând în piață în
conformitate cu „propria lor rețetă” care să le confere o pată de unicitate și să nu fie simple
executoare de servicii pentru clienții lor. Retail banking-ul se confruntă cu o nouă provocare, și
anume, necesitatea de a le oferi clienților lor o educație financiară astfel încât să fie capabili să
evalueze oferta băncii, să conștientizeze ce anume li s-ar potrivi și totodată să fie conștienți și de
riscurile la care se supun cu ocazia reailizării operațiunilor. Pe lângă acest aspect, autorul sugerează
că doar în acest fel băncile vor reuși să construiască o relație de lungă durată cu ai săi clienți, prin
oferirea de servicii de calitate care vor atrage pe viitor și mai mulți clienți.
Multe dintre băncile din zilele noastre, care desfășoară activități de retail banking nu sunt
pregătite pentru a face față amenințărilor care apar în ultimul timp și vor trebui să lupte pentru a
supraviețui în ultimii 10 ani2.Autorul consideră că în ultima vreme se întâmplă ceva diferit față de
cum erau obișnuite băncile până acum, adică acestea erau preocupate să lupte cu alți concurenți de
pe piață, cu dereglările financiare sau căderile economice care le puteau perturba activitatea. Acum
ceva este diferit, în sensul evoluției din toate domeniile, dar mai cu seamă dezvoltarea tehnologiei
financiare care este atât de importantă în domeniul bancar cu amănuntul. Pe lângă aceasta, un rol
important îl are digitalizarea rapidă dar și schimbările care au apărut în comportamentul clienților.
Autorul sugerează că sectorul de retail banking este cel mai afectat de aceste schimbări specifice
lumii contemporane. Principalele canale care au alimentat această schimbare sunt reprezentate de
modificarea preferințelor clienților. Datorită faptului că au apărut diferite inovații tehnologice, mulți
clienți doresc să își rezolve problemele fără prea mari eforturi, să li se explice anumite aspecte într-
un mod foarte simplist astfel încât să înțeleagă cu ușurință. În ultima vreme toți indivizii utilizează
telefoanele pentru aproape orice, putând și să acceseze un credit, de exemplu, fără a se mai deplasa
la sediul băncii. Schimbările existente în comportamentulm clienților fac referire și la faptul că
1
Omarini, ANNA (2016), Retail banking: a business in a deep transformation. Arrabian Journal of Business and
Management Review.
2
Angelshaug, M.A.G.N.E, & Saebi, T.I.N.A. (2017), The burning platform of retail banking. The European Business
Review.

4
nevoile acestora sunt mult mai complexe, fapt susținut și de creșterea veniturilor dar și de vârsta mai
înaintată, ce denotă o anumită maturitate în materie de preferințe 3. Același autor preizează că
intensificarea concurenței pe piața bancară se referă la faptul că pe piața de retail exită și acei
concurenți nebancari ce oferă servicii care nu necesită licență bancară, însă aceștia pot fi constrânși
de autorități prin anumite reglementări.
Un viitor luminos pentru băncile de retail de mâine este condiționat de realizarea de acțiuni
potrivite în prezent, cu privire la dezvolarea și consolidarea încrederii clienților 4. Prin intermediul
contului curent se deschid și se leagă relații de lungă durată cu clienții individuali de retail. Autorul
scoate în evidență faptul că tehnologia fără o strategie de viitor nu valorează nimic. Cu siguranță,
băncile care oferă servicii de retail nu vor fi puse în situația de a furniza mai multe tipuri de servicii
decât în prezent. Cu toate acestea, băncile vor trebui să încurajeze clienții să utilizeze aceste servicii
mai eficient decât o făceau până acum.
Segmentul de retail va reprezenta viitorul pentru toate băncile, indiferent de forma de organizare
(Chaubal, B.V.,& Bhatnagar, 2017).
În urma consultării literaturii de specialitate, am evidențiat cele mai importante aspecte în ceea ce
privește sectorul de retail banking. În linii mari, acest sector este unul în plină ascensiune, care se
construiește pe baza încrederii clienților, fiind orientat către acei clienți individuali.
Un alt aspect important este reprezentat de necesitatea segmentării pieței, adică a clienților băncii.
Această segmentare permite managerului bancar să conceapă diferite strategii potrvite care să ducă
la dezvoltarea produselor și serviciilor, cunoscând grupurile de clienți în funcție de caracteristicile
definitorii. Procesul de segmentare a clienților este unul complex, care necesită existența unor
cunoștințe și abilități în domeniul vânzărilor de produse financiare.
În segmentul de retail, nu este posibilă crearea de servicii adaptate pentru fiecare client în parte,
din acest motivfiind necesar un anumit grad de de segmentare pentru a reduce costurile determinate
de servicii particulare pentru fiecare client. Acest tip de segmentare permite orientarea către client,
în funcție de caracteristicile intrinseci sau de personalitatea fiecăruia, fiind mult mai eficientă decât
segmentarea demografică. Segmentarea tradițională se limitează doar la categoriile de retail și
corporate5. În categoria corporate se integrează acei clienți care se remarcă prin activități desfășurate

3
Belas, J., (2007), Viitorul serviciilor bancare de retail în UE. In 11 th International Conference on finance& banking:
Future of the European Monetary Integration, p. 83-91.
4
Omarini, A. E. (2018), The retail bank of tomorrow: a platform for interactions and financial servicies. Conceptual and
managerial challenges.

5
la nivel global sau de mai multe regiuni. Clienții care fac parte din categoria de retail sunt acele
persoanecare se diferențiază prin criterii legate de vârstă, avere sau venituri.:
Există, însă, și o segmentare modernă care împarte segmentul de retail în două categorii
(McDougall și Levesque, 1994): un segment de performanță și unul de comditate.
Clienții care fac parte din segmentul de performanță sunt preocupați de băncile care prestează
servicii de calitate și care au angajați competenți. Cea de-a doua categorie de clienți care se remarcă
prin comoditatea de care dau dovadă, ar căuta cele mai apropiate filiale, care au un program de
deschidere convenabil și dacă este posibil, să li se pună la dispoziție și anumiți roboți automați care
să îi ghideze în realizarea operațiunilor.
Linsay (2005) definește creditul ca fiind acea operațiune de furnizare de resurse de către o parte
către altă parte. Partea care primește resursele nu rambursează imediat suma primită, ceea ce
determină apariția unei datorii, cu promisiunea plății ei în viitor, la o dată stabilită anterior. Partea
care acordă împrumutul se numete creditor iar partea care primește împrumutul se numește
împrumutat sau debitor. Costul creditului reprezintă suma totală pe care debitorul trebuie să o
plătească pentru dreptul de a utiliza banii respectivi. Suma suplimentară peste împrumutul acordat
provine din dobânzi, taxe sau comisioane, obligatoriu a fi plătite. Există, însă, și sume facultative
precum asigurări, pentru care debitorul alege să le plătească sau nu.
Tehnologia a influențat în sens pozitiv dezvoltarea sistemului bancar, ajutând la diversificarea
produselor și serviciilor bancare oferite. Creditele ipotecare și de consum sunt printre cele mai
frecvente credite specifice sectorului de retail banking. Aceste tipuri de împrumuturi infuențează în
mod direct rentabilitatea sectorului bancar. Activitatea de creditare de retail, care se mai găsește și
sub denumirea de credite individuale sau de consum s-a desfășurat pentru prima dată în 1960, însă
există dovezi că încă din anii 1920 s-au desfășurat asfel de activități. Din cauza faptului că au existat
anumite disfuncționalități pe piețele de capital din punct de vedere al cererii și ofertei, s-au căutat
soluții pentru a acoperi o parte cât mai mare a pieței și astfel au apărut serviciile de retail sau
idividuale6. Autorul, în acest studiu a constatat că împrumuturile de retail au efecte pozitive în ceea
ce privește performanța băncilor. Astfel portofoliile de credite puse la dispoziția clienților de retail
au rolul de a aduce profit băncii, a gestiona riscurile și a le minimiza. Astfel, ca și exemplu, poate
exista posibilitatea ca portofoliul de credite să aibă efecte pozitive în ceea ce privește rentabilitatea
5
Machauer, A., & Morgner, S. (2001). Segmentarea clienților băncilor în funcție de beneficiile și atitudinile
așteptate.  Revista internațională de marketing bancar, p. 6-7
6
Dinc, Y., (2017) The effect of retail loans on bank profitabilities. A comparative empirical analyses. University
librariesof Munich, Germany.

6
băncii dar să nu îndeplinească cerințele privind managementul riscului. De cele mai multe ori,
clienții solicită credite de retail prin prisma faptului că în prezent doresc să-și achiziționeze diverse
bunuri, însă nu au bani suficienți, însă anticipează că pe viitor vor avea disponibilități astfel încât să
achite obligațiile de plată7.
Activitatea de creditare de retail presune efecturarea unor analize de către bancă cu privire la
debitor cum ar fi: istoricul cu privire la relația cu altă bănci, starea materială precum și obiectul
creditului8.
Băncile joacă un rol crucial în ceea ce privește utilizarea eficientă a informațiilor despre debitori 9.
Credit scoring-ul reprezintă un punct forte în prvința obținerii unor informații importante despre
debitori. În primul rând utilizarea acestei metode de credit scoring poate oferi băncilor informații
mai precise privind bonitatea clienților săi. În al doilea rând, adoptarea credit scoring-ului poate
determina reducerea costurilor, care se pot observa în obținerea de credite mai ieftine. Chiar dacă
utilizarea acestei metode nu modifică în general înclinația băncilor către acordarea de credite, le
permite acestora să își selecteze acei clienți care prezintă mai multă siguranță și încredere.

3. Datele și metodologia de cercetare

În cadrul acestei lucrări de cercetare, am dorit să analizez evoluția creditelor acordate de Banca
Transilvania, în comparație cu media creditelor acordate în cadrul sistemului bancar. Am ales
7
Căpraru, B., Retail banking, Editura C.H. Beck, 2009, p. 49.
8
Cocriș, V., Chirleșan, D., Principii și tehnici bancare. Economie bancară, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”,
Iași, 2018.
9
Alberto, G., elici, R., & Sette, E. (2016). Does credit scoring improve the selection of borrowers and credit quality?
Bank of Italy. Temi di Discussione (working paper) No, 1090.

7
această bancă din două motive, și anume că în prezent este pe primul loc în România în ceea ce
privește cota de piață și în al doilea rând, a fost înființată în România și deține capital majoritar
românesc.
Obiectul cercetării este reprezentat de creditele acordate, explimate valoric, de către bancă pentru
a determina poziția pe care aceasta a avut-o la începutul perioadei analizate, și poziția din prezent.
Acest lucru se poate determina doar printr-o comparație cu sistemul bancar românesc. Perioada
analizată este cea cuprinsă între anii 2005 și 2019, luând în calcul și o perioadă relativ scazută
dinanitea crizei din 2008-2009, pentru a constata dacă valoarea creditelor a crescut sau a scăzut în
perioada crizei dar și după. Datele pe care le-am folosit în cadrul lucrării au fost extrase atât din
Situațiile financiare ale Băncii Transilvania cât și din rapoartele statistice publicate de Banca
Națională a României privind creditele acordate gospodăriilor populației și a societăților. Din aceste
documente am extras informațiile cu referire la valoarea creditelor ipotecare, de consum și a altor
tipuri tipuri de credite acordate de Banca Transilvania și pe de altă parte media creditelor acordate în
aceeași perioadă în sistemul bancar.
Pentru a determina trendul creditelor de consum, ipotecare și celorlalte tipuri de credite vom
utiliza metoda grafică, pentru a ne ajuta să determinăm cu ușurință acest aspect.

4. Rezultate și discuții
În primul rând vom face o comparație între evoluția creditului de consum oferit de Banca
Transilvania și media sistemului bancar în ceea ce privește creditul de consum, în perioada 2005-
2019. Creditul de consum se definește ca fiind o finanțare oferită clienților de retail banking, pentru
a satisface diferite nevoi cu care aceștia se confruntă într-o numită periadă. Acest credit, conform
ofertelor băncilor este destinat atât pentru achiziția de bunuri de folosință îndelungată, precum
achiziția de autoturisme, cât și pentru a renova o casă sau o achiziționa. Desigur, există și credite
imobiliare, special dezvoltate pentru acest scop, însă creditul de consum are o utilizare largă,
existând posibilitatea ca solicitanții să nu precizeze ce anume doresc să realizeze cu acest tip de
credit.

Grafic 4.1 Evoluția creditului de consum în comparație cu evoluția acestuia în cadrul sistemului
bancar, în perioada 2005-2019 (în milioane)

8
 12000
Evoluția creditului de consum(mil lei)
10000
Creditul de consum în cadrul BT Media creditului de consum în cadrul sistemului
8000

6000

4000

2000

0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Sursa: Prelucrare proprie după datele din Situațiile financiare ale BT și din rapoartele statistice
BNR între anii 2005-2019.
În perioada ante criză, adică anii 2005 și 2006, se înregistrează un nivel relativ scăzut al
creditelor de consum oferite, atât în cazul Băncii Transilvania, cât și în cazul sistemului bancar.
Amebele se află într-o relativă creștere, însă creditele acordate de banca analizată se află sub nivelul
mediei sistemului, în primul rând datorită faptului că la momentul respectiv banca avea o cotă de
piață foarte redusă, de aproximativ 4%. Anul 2007 reprezintă pentru Banca Transilvania un declin
destul de abrupt, poate nu din cauza crizei, deoarece aceasta a debutat în luna decembrie a anului
2007, deci efectele aveau să se resimtă mult mai târziu. În cadrum sistemului, însă, se observă o
creștere constantă, până în anul 2008, când efectele devastatoare ale marei Crize Economice încep să
se resimtă la nivelul întregului sistem bancar mondial cât și românesc. Scăderea numărului de
credite, și implicit a valorii lor, continuă până în anul 2013, ceea ce denotă că întreg sistemul bancar
și-a revenit cu greu după această mare criză datorată lipsei de lichidități, ce a afectat extraordinar de
mult băncile dar și societățile de asigurare. Banca Transilvania, însă, începe să câștige teren în tot
acest timp, până în 2013 când creditele acordate de bancă ajung la nivelul sistemului bancar. Asta nu
înseamnă ca banca nu a fost afectată de criza economică, ci faptul că și-a mărit cota de piață foarte
mult, o creștere dublă, ajungând la 9%. Din anul 2014 se înregistrează o creștere spectaculoasă a
creditelor de consum acordate clienților de retail, depășind cu mult media sistemului. Astfel, în

9
ultimul an analizat, adică 2019, banca avea la activ credite de consum în valoare de 11.114 milioane
de credite, fapt ce demonstrează că banca a reușit să se dezvolte pe seama orientării spre client.
Al doilea tip de credit analizat este cel imobiliar/ ipotecar sau de locuințe, în care este inclus și
creditul prima casă. După cum îi spune și numele, acest credit este utlizat în vederea achiziționării,
renovării sau construcției unei locuințe, fiind acordat pe termen lung, de obicei pentru 30 de ani.
Față de un credit obișnuit, creditul Prima casă oferă condiții avantajoase tinerilor care doresc să-și
achiziționeze o locuință, condiția fiind ca aceștia să nu dețină în prezent o altă proprietate. Condițiile
avantajoase se referă, în primul rând, la reducerea avansului la 5% față de 15% cât este la un credit
imoiliar și o dobândă mai redusă.
Grafic 4.2 Evoluția creditului imobiliar/ipotecar în comparație cu evoluția acestuia la nivelul
sistemului bancar, în perioada 2005-2019 (în milioane)

Evoluția creditului de locuințe(mil lei)

Creditul de locuințe în cadrul BT Creditul de locuințe în cadrul sistemului
14000

12000

10000

8000

6000

4000

2000

0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Sursa: Prelucrare proprie după datele din Situațiile financiare ale BT și din rapoartele statistice
BNR între anii 2005-2019.
Conform graficului, în perioada dinainte de criză, piața creditelor imobiliare nu era foarte
dezvoltată, valoarea acestora fiind destul de redusă, sub 1 milion de lei. Această piață a avut foarte
mult de suferit în această perioadă de criză, prețul locuințelor scăzând considerabil.În anul 2008
prețul acestora a înregistrat o scădere foarte mare, de 50%, și cel mai probabil mulți proprietari au
avut rețineri în ceea ce privește vânzarea acestora. Cele mai multe credite au fost reprezentate de
creditele Prima Casă, însă după cum se poate observa, nivelul acestora era foarte scăzut, aproape de

10
0. Și puterea de cumpărare a populației era foarte mică, tocmai din acest motiv, mulți nu s-au grăbit
să acceseze credite, de frica insolvabilității cu care s-ar fi putut confrunta, deoarece la nivel
economic predomina incertitudinea precum și frica persoanelor fizice de pierderea locului de muncă.
Atât în ceea ce privește creditele acordate de BT cât și la nivelul întregului sistem s-au înregistrat
valori scăzute, până în anul 2012, când încet-încet s-au acordat din ce în ce mai multe credite.
Acesta este momentul când Banca Transilvania depășește media pieței bancare în ceea ce privește
creditul imobiliar, deoarece începând cu anul 2013, aceasta a crescut în ochii clienților, ajungând
una dintre băncile preferate de clienții din Romnia. Din 2013, nivelul creditelor acordate de Banca
Transilvania înregistrează o creștere accelerată, de la 1 milion la 11.835,135 milioane lei, ajungând
pe primul loc în aprocimativ 6 ani.
În categora Alte credite sunt incluse creditele pentru studii, creditele pentru cheltuieli medicale
precum și alte tipuri de credite, cum ar fi cele pentru a merge în excursii, care au o pondere mai
redusă. Banca Transilvania, la fel ca toate celelalte bănci oferă sprijin financiar sub formă de credite
studenților care doresc să acceseze programul Work and Travel sau pur și simplu să-și continue
studiile. Totodată, și pacienții care suferă de diferite boli pot accesa credite, de exemplu, la BT acest
tip de credit se numește Creditul Pacient, care se oferă pe termen scurt. Această categorie de credite
reprezintă o mică parte din totalul pieței creditelor, deoarece în România, cei mai mulți accesează
credite pentru achiziția de locuințe sau mașini. În alte țări prioritare sunt studiile, sănătatea sau
vizitarea cât mai multor locații. În continuare, vom observa evoluția acestor tipuri de credite și
impactul crizei asupra cererii acestora.

Grafic 4.3 Evoluția Altor credite oferite de Banca Transilvania și a celor oferite în cadrul
sistemului bancar, în perioada 2005-2019

11
 Evoluția Altor credite(mil lei)
Alte credite acordate de BT Alte credite acordate la nivel de sistem
800

700

600

500

400

300

200

100

0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Sursa: Prelucrare proprie după datele din Situațiile financiare ale BT și din rapoartele statistice
BNR între anii 2005-2019.
Conform graficului, trendul între anii 2005-2014 este asemănător, diferența fiind reprezentată de
faptul că în cazul băncii analizate, volumul este mai redus, însă diferențele nu sunt foarte mari. În
cazul acestor tipuri de credite, efectele crizei nu s-au resimțit, deoarece clienții nu erau atrași de
acestea înainte și după criză, fiind preocupați de alte tipuri de credite sau pur și simplu nu își
permiteau să le acceseze. Pentru mulți clienți de retail, aceste credite nu erau necesare, preferând să
investească cât mai puțini bani în educație sau sănătate. Atenția lor se îndrepta către achiziția de
locuințe sau mașini, după cum am precizat mai devreme. Abia din anul 2009 a început să crească
cererea pentru astfel de credite, ceea ce înseamnă că din ce în ce mai mulți indivizi și-au dat seama
de importanța acestor elemente, mai ales în zilele noastre, când fără educație sau sănătate nu se mai
poate face nimic. În anul 2014, însă, trendul asemănător al băncii Transilvania, față de sistemul
bancar dispare, acestea având evoluții în sens opus.În timp ce Banca Transilvania se bucură de un
real succes înregistrând rezultate în creștere, în cadrul sistemului rezultatele evoluează în sens
descedent. Desigur, cel mai înalt nivel al acestor tipuri de credite s-a înregistrat în 2012, când în
cadrul sistemului s-a ajuns la o valoare a creditelor de acest tip de 0.761,33 milioane. Banca
Translvania a înregistrat cel mai înalt nivel în anul 2013 de 0.724,17milioane lei, un nivel apropiat
de sistem.

12
 În categoria de retail bankig mai există o categorie de clienți, adică Întreprinderile Mici și
Mijlocii (IMM) care au o importanță deosebită în cadrul Băncii Transilvania care mai este cunoscută
ca banca oamenilor întreprinzători. IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei Uniunii
Europene10, deci reprezintă o categorie importantă nu doar pentru banca analizată ci pentru întreaga
Uniune Europeană, din care face și România parte de 13 ani. Acest lucru este datorat faptului că
99,8% din totalul firmelor Uniunii Europene sunt IMM-uri, asigurând totodată 2/3 din totalul
locurilor de muncă. Piața IMM-urilor este orientată în proporție de 30%-40% spre sectorul
comerului.
IMM-urlie din România nu sunt prezente pe piețele de capital, dar nici de la bănci nu se
împrumută, decât într-o proporție redusă. Cele mai multe preferă să apeleze la creditul comercial sau
la surse mai puțin formale precum rudele sau prietenii.
IMM-urile cuprinse în categoria de retail sunt cele care au o cifră de afaceri mai mică de 9
milioane lei, iar acest lucru le scade șansele de a obține finanțare din partea băncilor, deoarece există
o relație direct proporțională între mărimea întreprinderii și accesul la finanțare. Dacă firma este mai
mare, poate beneficia mai ușor de finanțare. Din cauza faptului că au o dimensiune redusă, multe
IMM-uri sunt vulnerabile, existând riscul de a intra în faliment, iar din acest motiv, insituțiile de
credit nu doresc să să își asume astfel de riscuri și să înregistreze pierderi.

Grafic 4.4 Evoluția creditului acordat IMM-urilor de către Banca Transilvania, în comparație
cu media aceluiaș credit în cadrul sistemului bancar românesc în perioada 2005-2019
10
Revista Română de Statistică, Supliment (11/2018) www.revistadestatistica.ro/supliment

13
 Evoluția creditelor acordate IMM-urilor(mil lei)
Credite acordate IMM-urilor de către BT
Credite acordate IMM-urilor de către sistemul bancar
6000

5000

4000

3000

2000

1000

0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Sursa: Prelucrare proprie după Situațiile financiare ale BT și rapoartele statistice publicate de
BNR în perioada 2005-2019
Conform graficului, observăm că în anul 2005 nivelul creditelor acordate de BT Întreprinderilor
mici și mijlocii se află sub nivelul pieței, în primul rând pentru faptul că în acea perioada Banca
Transilvania avea o cotă de piață foarte redusă, întreprinderile de acest fel preferând alte bănci mai
reprezentative. După acest moment se observă o creștere destul de mare a nivelului creditelor
acordate de BT, depășind nivelul pieței, creștere ce a continuat până în 2008, moment din care încep
să se resimtă efectele devastatoare ale crizei economice, criză care a afectat foarte mult acest sector.
Anul 2010 a reprezentat pentru Banca Transilvania un punct critic, datorat problemelor apărute la
nivelul IMM-urilor din cauza înrăutățirii mediului economic. În cazul sistemului bancar însă se
observă o creștere redusă a nivelului acestor credite, ce nu depășește valoare de 2,000 milioane lei.
Banca Transilvania, începând cu anul 2011 înregistrează o creștere continuă, deoarece și-a îndreptat
toate puterile pentru a susține micii întreprinzători sau companiile care au nevoie de finanțare, astfel
că în prezent, peste 50% din întreprinderile care au solicitat credite sunt cliente ale acestei bănci.
Trebuie precizat faptul că în anul 2017 Banca Transilvania a restructurat sectoarele
Următoarea direcție spre care se îndreaptă această lucrare este cea a nivelului dobânzilor practicat
de Banca Transilvania în perioada 2010-2019 în comparație cu nivelul dobânzilor practicat de media
celorlalte bănci din sistem, pentru a determina dacă și acest aspect a contribuit la creșterea cotei de
piață a băncii.

14
 Grafic 4.5 Evoluția dobanzii la creditele de consum în cazul Băncii Trabsilvania în comparație
cu media sistemului în perioada 2010-2020

Evoluția dobânzii la creditul de consum (%)

Dobânda la creditele de consum BT
Dobânda la creditele de consum în cadrul sistemului
16.00%

14.00%

12.00%

10.00%

8.00%

6.00%

4.00%

2.00%

0.00%
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Sursa:Prelucrare proprie după Baza de date interactivă publicată de BNR și

www.bancatransilvania.ro
Conform graficului 4.5, dobânzii practicată de Banca Transilvania este superioara în anul 2010
față de media sistemului bancar, motivul fiind că la acel moment trebuia să își asigure o sursă mai
consistentă de venituri, în acest caz din dobânzi, pentru a rezista anilor dificili ce au urmat crizei
economice din 2008. La momentul acela, banca analizată nu se afla printre primele poziții în ceea ce
privește cota de piață. Cu toții știm că această bancă se orientează mai mult spre susținerea
antreprenorilor, IMM-urilor, oferindu-le condiții mai bune de creditare. Persoanele fizice, însă, nu
benficiază de facilități de creditare, practicându-se dobânzi mai mari față de celelalte bănci din
sistem. Anii 2011 și 2012 se remarcă prin dobânzi mai reduse la acest tip de credit, scopul fiind
pentru a atrage noi clienți și a-și mări portofoliul de credite, și astfel să ajungă în preferințele
clienților. Din 2013 și până în 2018 dobânzile practcate de BT se află peste nivelul pieței. Chiar și
așa, cererea pentru creditele de consum nu a scăzut, dimpotrivă a crescut de la an la an, ceea ce
înseamna că populația nu este afectată de aceste modificări ale dobânzii. Banca Transilvania a
devenit banca numărul 1 în ceea ce privește cota de piață în anul 2018, și astfel, putem observa din
acel moment o scădere a dobânzii, fapt ce sugerează un gest de recunoștință din partea băncii pentru

15
clienții care au ridicat-o pe prima poziție. Chiar și în anul curent, Banca Transilvania se remarcă
printr-o dobândă inferioară celorlalte bănci.
Următorul grafic prezintă evoluția dobânzii la creditul imobiliar-ipotecar în comparație cu media
sistemului bancar. Dobânzile nu se referă la creditul Prima Casă ci la cel standard, care nu impune
condiții referitoare la imposibilitatea de a fi proprietar al unei alte locuințe.
Grafic 4.6 Evoluția dobânzii la creditul imobiliar-ipotecar în cazul Băncii Transilvania, în
comparație cu media sistemului, în periaoda 2010-2020

Evoluția dobânzii la creditul imobiliar-ipotecar(%)

Dobânda practicată de BT Dobânda practicată de sistem
14.00%

12.00%

10.00%

8.00%

6.00%

4.00%

2.00%

0.00%
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Sursa: prelucrare proprie după Baza de date interactivă publicată de BNR și

www.bancatransilvania.ro în perioada 2010-2020
Graficul 4. 6 ne arată în primul rând că acestea sunt mai reduse decât în cazul creditului de
consum, deoarece perioadele pentru care se contractează sunt relativ mai mari, majoritatea preferând
să acceseze creditul pentru 30 de ani. În anii 2010-2011 media sistemului înregistrează valori mai
reduse decât cele practicate de Banca Transilvania, diferența fiind de aproximatic 1,5 puncte
procentuale. Ceea ce putem observa este că deși banca analizată înregistrează valori mai ridicate în
cei 2 ani, valorile sunt în scădere până în anul 2016. Începând cu anul 2012 dobânzile oferite de BT
se află sub nivelul pieței, în tot acest timp banca a încurajat populația să apeleze la serviciile ei și
totodată să acceseze acest tip de credit, deoarece dobânzile sunt reduse iar creditul având o scadență
atât de îndelungată, dobânzile ar fi putut fi suportate de orice client care are un salariu decent. În

16
prezent, însă, dobânda practicată de BT se află la nivelul pieței bancare, dobânda fiind de 5,69%. Nu
este cel mai redus nivel din perioada analizată, dar este un prcocent rezonabil.
Următorul aspect care trebuie analizat în cadrul acestei lucări este reprezentat de evoluția ratei
dobânzii la creditele acordate IMM-urilor de către banca Transilvania. Astfel vom observa dacă
banca oferă condiții mai avantajoase micilor întreprinzători, față de celelalte bănci din sistemul
bancar, așa cum ne dă de înțeles denumirea de Banca oamenilor întreprinzători, sintagmă ce a
consacrat această bancă de-a lungul activității sale de 27 de ani.
Grafic 4.7 Evoluția ratei dobânzii la creditele acordare IMM-urilor de Banca Transilvania în
comparație cu media sistemului bancar în perioada 2010-2020

Evoluția dobânzii la creditele pentru IMM-uri

16.00%

14.00%

12.00%

10.00%

8.00%

6.00%

4.00%

2.00%

0.00%
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Dobanda la creditul pentru IMM-uri în cadrul BT

Dobanda la creditul pentru IMM-uri în cadrul sistemului

Sursa: Prelucrare prorprie după Baza de date interactivă publicată de BNR și

www.bancatransilvania.ro în perioada 2010-2020
Graficul surprinde în esență o scădere continuă și lină a nivelului dobânzii practicat de Banca
Transilvania la creditele pentru IMM-uri, sugerând o dorință a acesteia de a sprijini antreprenorii
care doresc să investească în România. În anul 2011 se observă un nivel al dobânzii superior mediei
sistemului bancar, dar se explică prin necesitatea supraviețuirii efectelor negative specifice
perioadei post criză. În următorii ani, banca analizată a încercat să mențină o dobândă redusă,
încurajând astfel antreprenorii să inestească. Conform datelor furnizate de bancă, cei mai mulți
antreprenori au ales să contracteze un credit la aceasta, doar în ultimul an 10,000. Chiar și în luna

17
martie a acestui an, banca s-a străduit să mențină un nuvel al dobânzii sub medie, în ciuda efectelor
enegative ale acestui Coronavirus asupra economiei, și implicit asupra mediului bancar românesc.
Ca o noutate, Banca Transilvania, în colaborare cu Guvernul României s-a implicat într-un
proiect numit IMM Invest, prin care statul garantează pentru investitori creditele contractate. Aceste
finanțări pot fi utilizate atât în scop investițional cât și pentru derul˙area unor activități curente.
Printre aantajele acestui program se numără garantarea creditului de către stat în proporție de până la
90%, posibilitatea obținerii unei sume de 10 milioane lei, pe o perioadă de maxim 72 de luni. Cel
mai important avantaj este acela că IMM-urile ce sunt finanțate prin acest program nu plătesc nici
dobândă, nici comision de rambursare, ambele fiind subvenționate de statul român, până la data de
31.12.2020. Acest program s-a înființat pe fundalul crizei provocată de virusul COVID-19, pentru
susținerea firmelor care au avut de suferit din pricina acestuia.

Concluzi

Studiul realizat și-a propus să analizeze evoluția creditelor acordate de Banca Transilavia și în
același timp să compare valoarea creditelor contractate de bancă cu media înregistrată în sistem.
Astfel, am constatat că în ceea ce privește creditul de consum, Banca Transilvania z obținut rezultate
satisfăcătoare la începutul perioadei și excelente spre finalul perioadei analizate, fapt demonstrat și
de locul întâi pe care îl deține în topul băncilor din România. Aceste rezultate a apărut și ca rezultat
al practicării unui management eficient, orientat spre clienți, spre ofrerirea unor produse și servicii
foarte calitative și la prețuri accesibile. Inovația este cuvântul care definește în mare măsură
activitatea băncii, aceasta remarcându-se prin introducerea unor metode inedite de banking cum ar fi
plata contactless cu telefonul, care este o premieră națională. În ceea ce privește creditul imobiliar-
ipotecar, banca Transilvania devine din anul 2013 lider absolut, depășind considerabil nivelul pieței,
fapt determinat de beneficiile ce decurg din contractarea creditului, precum analizarea dosarului într-
un timp redus, posibilitatea accesării creditului online sau transferul banilor în cont în câteva zile.
Aceste aspecte au determinat mulți indivizi să apeleze la serviciile oferite de bancă. Și în ceea ce
privește celelalte tipuri de credite, BT ocupă o poziție superioară în clasament începând tot cu anul
2013 și până în prezent. În continuare, analizând nivelul dobânzilor practicat de BT am observat că
nu întotdeanua banca a practicat dobânzi reduse, ceea ce înseamnă că n acesta este neapărat motivul
pentru care populația a apelat la aceasta. De exemplu, în cazul creditului de consum, nivelul

18
dobânzii practicat de BT se află aproximativ la același nivel, neexistând diferențe exagerate, abia din
2018 ajungând sub nivelul pieței, când resursele financiare i-au permis acest lucru, în urma ocupării
primului loc în clasament, și pentru a menține cleintela în continuare. Dobânda la creditul imobiliar
ipotecar a fist mai redusă între 2012 și 2017 ceea ce a determinat mulți clienți să apeleze la un credit
oferit de BT pentru a-și achiziționa o locuință.

19
 Bibliografie

A. CĂRȚI

Căpraru, B., Retail banking, Editura C.H. Beck, 2009

Cocriș, V., Chirleșan, D., Principii și tehnici bancare. Economie bancară, Editura Universității
„Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2018

B. ARTICOLE DE SPECIALITATE

1.Angelshaug, M.A.G.N.E, & Saebi, T.I.N.A. (2017), The burning platform of retail banking. The
European Business Review;

2.Alberto, G., elici, R., & Sette, E. (2016). Does credit scoring improve the selection of borrowers
and credit quality? Bank of Italy. Temi di Discussione (working paper) No, 1090;

3.Belas, J., (2007), Viitorul serviciilor bancare de retail în UE. In 11 th International Conference on
finance& banking: Future of the European Monetary Integration;

4.Dinc, Y., (2017) The effect of retail loans on bank profitabilities. A comparative empirical
analyses. University librariesof Munich, Germany;

5.Machauer, A., & Morgner, S. (2001). Segmentarea clienților băncilor în funcție de beneficiile și

atitudinile așteptate. Revista internațională de marketing bancar;

6.Omarini, ANNA (2016), Retail banking: a business in a deep transformation. Arrabian Journal of
Business and Management Review;

7.Omarini, A. E. (2018), The retail bank of tomorrow: a platform for interactions and financial
servicies. Conceptual and managerial challenges;

8. B V Chaubal & Sarita Bhatnagar (2017), Retail Credit: Emerging Sweet Spot in Banking,

Vinimaya, vol. 38.

C. WEBOGRAFIE

www.bancatransilvania.ro

www.bnr.ro

20