Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea tiine Economice

Specialitatea Administrare bancar

Lucrare individual
La disciplina: Managementul financiar-bancar
Tema: Rolul concurenei
n dezvoltarea produselor bancare de creditare

A elaborat Vitalie Ceban, MAB141

Chiinu, 2014
Cuprins

Cuvinte
cheie
..............
...3
Obiectivele
proiectului
....
.3
Introducere ...4
1. Produse si servicii bancare ..........
...5
1.1.
Definirea
serviciilor
bancare ............................................................................5
1.2.
Definirea
produselor
bancare ...........................................................................9
2.
Concurenta
in
cadrul
sistemului
bancar ............................................................11
2.1.
Analiza
comportamentului
concurential ........................................................13
2.1.1.
Analiza
concurentei ..............................................................................13
2.1.2.
Strategiile
concurentiale ........................................................................14
2.2. Dezvoltarea produselor i serviciilor financiarbancare ..............................15

Partea practica ....17

3.
Studiu
de
caz ....................................................................................................
.....17
3.1.
BANCPOSTprezentare
generala .................................................................17
3.2.
Bancpost
in
contextul
concurentei
interbancare .............................................19

Concluzii ..23
Bibliografie ..24

Cuvinte cheie

Produse bancare
Concurenta economica
Comportament concurential
Strategia concurentiala
Concurentii pe piata bancara

Obiectivele proiectului

Definirea cuvintelor cheie

Insusirea notiunilor de baza privind concurenta bancara
Evidentierea fortelor participante la procesul concurential
Cunoasterea principalelor aspecte privind concurentii pe
interbancara
Stabilirea rolului concurentei in dezvoltarea produselor bancare

piata

INTRODUCERE
Operatiunile bancare sunt componenta unei categorii de afaceri ca
oricare alta ce tine de natura serviciilor chiar daca anumite aspecte o
diferentiaza sau i dau un caracter relativ special. Prin urmare profitul constituie
scopul principal.
Clientii sunt beneficiarii serviciilor prestate de banci. Intr-o economie de
piata nsa, oferta bancara nu este limitata, iar calitatea relatiilor dintre banca si
client este determinanta.
Servirea clientului, grija pentru calitatea acestui proces, adaptarea la
nevoile sale a ntregii organizatii bancare si a tuturor proceselor care se
desfasoara n interiorul sau constituie platforma principala de supravietuire n
mediul concurential n toate tarile din lume, inclusiv n Republica Moldova.
mbunatatirea mediului economic, reflectata n accelerarea ritmului
investitiilor,dezvoltarea de noi locuri de munca si mbunatatirea conditiilor
salariale, precum si perspectiva apropiatei integrari a Romniei n Uniunea
Europeana au condus la dinamizarea sectorului bancar si, implicit, la
intensificarea concurentei ntre banci.
Aceasta se materializeaz prin
tranzactii mai numeroase, produse si servicii bancare mai diversificate,
cresterea calitatii serviciilor, conditii mai civilizate si prietenoase, personal
specializat, dar si prin extinderea retelelor de unitati si diversificarea canalelor
de vnzare alternative, menite sa aduca serviciile bancare ct mai aproape de
client.
Scopul majoritatii activitatilor economice este satisfacerea nevoilor
clientilor. Tot ce se ntmpla ntr-o organizatie bancara trebuie sa nu scape din
vedere acest fapt. Daca banca nu are grija de proprii si clieni, o va face
concurenta.
De aceea n servirea clientilor trebuie sa se tina cont de anumite lucruri:
Chiar daca servirea clientilor tai este impecabila, tot trebuie sa oferi
produse sau servicii noi, de care lumea are nevoie sau pe care le doreste.
La rndul lor, clientii trebuie sa fie pregatiti sa plateasca pentru
produsul sau serviciul pe care l oferi. Desi pretul este doar unul din multiplele
elemente care contribuie la decizia unui client, este foarte posibil ca pretul pe
care l ceri sa fie prohibitiv si atunci sa pierzi clienti. Acest lucru este cu att mai
descurajator cu ct nu esti tu acela care fixeaza pretul.
In timp ce excelenta n servirea clientilor era cndva o strategie
ofensiva importanta pentru cucerirea unor noi fractiuni de piata, astazi devine,
din ce in ce mai mult, o strategie defensiva.
Majoritatea nemultumirilor clientilor nu vor fi direct legate de calitatea
serviciului/produsului, ci de probleme colaterale, aparent neimportante dar care
tin de calitatea relatiilor dintre banca si client: eficienta produsului respectiv,
consecventa,
durata
livrarii,
acuratetea
documentelor,
amabilitatea
raspunsurilor telefonice, valoarea informatiilor date (de exemplu, instructiunile
de folosire), reputatia furnizorului, atitudinea pozitiva a angajatilor.
In concluzie, concurenta este mijlocul prin care se pot dezvolta servicii
si produse financiar-bancare de succes. Att timp ct investitia necesara
concurentei are drept obiectiv mentinerea clientilor actuali si atragerea celor
potentiali, acest efort investitional merita facut.
5

1. PRODUSE BANCARE
In general, rezultatele activitatii unei intreprinderi pot fi bunuri sau
servicii iar in cazul bancilor produsele reprezinta servicii.
Fiecare produs bancar are parametrii referitori la volumul angajarii, cost si
randament, conditii de securitate si probleme de fiscalitate si disponibilitati.
Inovarea de produse poate presupune stabilirea acestor parametrii sau a
unor modificari fata de cei anteriori. Inovarea se bazeaza pe reglementari
bancare sau de regim fiscal. Unele produse au aparut pentru a contracara unele
dispozitii legale care erau dezavantajoase pt clientela (de exemplu, limitarea de
catre stat a regimului pentru dobanda, in cazul depozitelor la vedere, a generat
crearea conturilor paralele in Franta, pentru o fructificare mai buna a
disponibilitatilor). Paralel apar si inovari de procese cum ar fi cardurile,
automatele bancare sau bancile la domiciliu.
Abandonarea produselor bancare apare odata cu modificarea
reglementarilor in vigoare. De exemplu, implementarea prin lege a leasingului a
dus, in majoritate atarilor, la scaderea abrupta a creditelor pe termen mijlociu.
In unele cazuri, reglementarile exista, dar nu se practica operatiuni
bancare cu un anumit produs iar un exemplu valabil in cazul Republicii Moldova
ar fi cambia.
Dezvoltarea unor produse mai performante duce de asemenea la
abandonarea altor produse bancare (de exemplu abandonarea scrisorii de credit
in momentul aparitiei cartii de credit).
O alta cauza a abandonarii produselor bancare o reprezinta diminuarea
rentabilitatii lor.
Dezvoltarea gamei de produse bancare este strns legat de condiiile
ce le ofer economia de pia, ocupnd un loc central n strategia fiecrei
instituii de credit, n condiiile intensificrii concurenei i a luptei tot mai
acerbe pentru pstrarea sau lrgirea segmentului de pia.
Este foarte greu de delimitat serviciile de produsele bancare n sensul
c au fost inovate noi produse bancare pe lng
cele tradiionale
cunoscute. Astfel, o dat cu modificarea reglementrilor bancare, au fost
introduse n sistem noi produse bancare cum este leasingul. Implementarea
prin lege a leasingului a condus la o modificare a structuri sferei creditelor
bancare, care conduce la o scdere considerabil a creditelor pe termen
mijlociu.
Principala caracteristic a produselor bancare este faptul c nu fac
obiectul uzurii fizice i morale i sunt purttoare de dobnd. De altfel,
prin asta se deosebesc de serviciile bancare pure pentru care clienii
bncilor pltesc diferite comisioane i speze bancare.
Veniturile bncilor se rentregesc n mare msur pe seama produselor
bancare. Acestea au suport de capital, iar preul lor (creanele ce se
ncaseaz) este egal cu rata procentual efectiv aplicat n fiecare caz n
parte. Produsele bancare sunt imateriale i sunt condiionate de reglementrile
bancare i fiscale.
Unitile operative ale societilor bancare livreaz direct clientelei
produse i nu exist
posibilitatea unor
concesionari, redistribuiri
sau
7

revnzri a acestor bunuri imateriale, dect rambursarea lor. Beneficiarul lor

trebuie s ntocmeasc o documentaie special, proprie (conform procedurilor
bancare) i astfel se realizeaz o colaborarea de concepie, de creaie
monetar controlat de creditor.
Dintre produsele tradiionale oferite de bnci clientelei sale, i cel mai des
utilizat, l constituie creditul. Creditele reprezint creane asupra clientelei
bancare, persoane juridice i persoana fizice, acordate pentru finanarea
acestora.
Clasificarea creditelor se poate face dup mai multe criterii printre
care se pot meniona:
n funcie de durata pe care sunt acordate:
-pe termen scurt (pana la un an)
-pe termen mediu (de la 1 la 5 ani)
-pe termen lung (peste 5 ani)
n funcie de natura activitilor desfurate de clienii beneficiari:
- credite acordate clientelei nefinanciare, ocupnd ponderea
covritoare a creditelor acordate i a clienilor beneficiari
- credite acordate clientelei financiare, format din cooperative de credit,
societi de investiii financiare, ageniile de schimb valutar i intermediari,
societi de valori
mobiliare i altele.
n funcie de destinaia sau scopul pentru care se acorda creditele
clientelei nefinanciare vom remarca:
-creanele comerciale;
-creditele de trezorerie;
-creditele pentru export;
-credite pentru echipament;
-creditele pentru bunuri imobiliare;
-alte credite acordate clientelei.
n funcie de forma sub care se acord creditele se clasific astfel:
-avansuri n cont (cont curent autorizat s aib sold debitor);
-credite acordate sub form de lichiditi (creditarea contului clientului);
-credite de pli (achitarea nemijlocit, din credite, a unor datorii ale
clienilor);
-cesiune de creane (scontare, factoring);
-credite pe semntura sau angajament de garanie.
n funcie de msurile asiguratorii luate de bnci distingem:
-credite cu garanii: cauiuni, gajare de titluri;
-credite fr garanie sau credite n alb.
O a doua abordare a produselor bancare decurge din circuitul cambial i
este cunoscut sub denumirea de credite prin semntur. Prin semntura sa, n
diverse forme (acceptare, aval) banca garanteaz angajamentul clienilor si
ctre teri. Banca nu avanseaz fonduri, dar susine, prin propriul su
angajament, ncrederea pe care o inspir clientul. Banca nu se angajeaz fr
s fi evaluat riscurile operaiunii, care pot n cazuri extreme s-i atrag ntreaga
rspundere.
8

Dintre modalitile folosite de bnci privind mobilizarea resurselor

bancare de la
diverse persoane, cele mai folosite sunt:
- certificatele de depozite;
- instrumente bancare pasive
- depozite pentru pensii cu asigurri pe domenii
- depozite colaterale pentru diverse garanii .a.
Deciziile bancherilor de a diversifica gama de produse bancare este strict
legat i
orientat spre necesitile clienilor.
Fa de produsele tradiionale apar noi mutaii si datorit folosirii
sistemelor expert, a exploziei revoluiei informatic-informaionale din cadrul
sistemului bancar.

2. CONCURENTA IN CADRUL SISTEMULUI BANCAR

Bancile evolueaza intr-un climat concurential propice obtinerii de venituri
bancare. O caracteristica esentiala a acestora se refera la diferentierea pietei
produselor bancare de piata altor servicii, caracteristica ce va determina
reglementarea stricta a ambietului bancar.
Potrivit interpretarii lui Porter, procesul concurential presupune 5 forte
participante:
1) rivalitatea dintre firmele din sector se manifesta prin extinderea si
diversificarea retelei de sucursale, insa este limitata de imobilitatea retelei,
orice banca avand insa posibilitatea sa creasca sau sa scada aria de cuprindere
a clientilor;
2) amenintarea intrarii de noi concurenti pe piata in care privinta sau instituit reglementari specifice sectorului bancar, de care trebuie sa se tina
cont, iar una dintre aceste reglementari se refera la barierele de intrare in
sistemul bancar, conform careia orice institutie bancara are nevoie de
oaprobare speciala din partea Bancii Centrale pentru a functiona (conditiile
tipice ale aprobarii intrarii pe piata, reglementate la nivel european, se refera
la: dimensiunea minima a capitalului, prezentarea unui proiect de afaceri,
verificarea calitatii carticipantilor la subscrierea de capital, onorabilitatea si
competenta din partea echipei de conducere);
3) amenintarea aparitiei de produse de substitutie aici trebuie avuta
in vedere dezintermedierea, care capata dimensiuni din ce in ce mai mari in
perioada actuala, aceasta ofera noi posibilitati de fructificarepentru detinatorii
de capital, prin intermediua actiunilor si obligatiunilor, ce le permite o apropiere
de sursa de profit, iesind in afara sferei bancare;
4) pozitia de forta a clientilor;
5) pozitia de forta a furnizorilor.
In toate tarile dezvoltate, regimul concurentei este supus unor norme
legale bine definite, iar administrare aplicarii lor este incredintata unor institutii
eficiente, in masura sa asigure un climat corect si echitabil pentru fiecare agent
9

economic, in sprijinul unei evolutii prospere a tuturor firmelor si in conditiile

unei protecti sporite a consumatorilor.
O atentie deosebita se acorda luptei impotriva monopolurilor si a
tuturor cailor de restrangere si anihilare a concurentei, fenomen parazit pentru
economie si distructiv pentru initiativa particulara si de mocratia economica si
nociv pentru toti participantii la viata economica.
In S.U.A., prin lege, sunt abilitate doua institutii specifice pentru a exercita
controlul asupra loialitatii concurentei:
controlul monedei O.C.C. (Office of Comptroller of the Currency)
pentru bancile comerciale;
oficiul de supraveghere a bancilor de economii O.T.S. (Office of
Thrift Supervision).
Potrivit legilor in vigoare sunt interzise operatiunile de achizitie si fuziune
care ar crea un monopol, ar promova un grup de interese sau o conspiratie
vizand sa monopolizeze sau da tinda sa monopolizeze activitatea bancara, ar
avea in unele zone influente privind aplanarea concurentei, crearea unui
monopol, atingerea libertatii comertului, cu exceptia cazului in care interesul
public prevaleaza asupra efectelor anticoruptionale.
O situatie speciala o are constituirea holdingurilor(societate care detine
participari majore intr-una sau mai multe institutii de credit si are adesea filiale
cu vocatie financiara, dar nonbancara).
In Anglia, controlul conditiilor de exercitare a concurentei este detinut de
un Minister al Comertului si Industriei (D.T.I.), caruia i se supune si aprobarea
proiectelor de concentrare bancara. In cazuri deosebite, acesta se poate sprijini
pe rezultatele anchetelor de o autoritate administrativ indeoendenta:
Monopolles and Merger Comission.
In Germania, controlul asupra conditiilor de derulare a concurentei se
desfasoara pe doua planuri:
pentru controlul activitatii bancare si a respectarii normelor de
concurenta actioneaza Oficiul Federal de Control al Bancilor
(Bundesaufsichtamt fur das Kreditwesen);
pentru controlul operatiunilor de fuziune, Oficiul Federal de Acorduri
(Bundes Kartellamt).
In Franta, exista numeroase organisme nationale care sunt facute ca sa
sprijine buna functionare a sistemului bancar in colaborare cu banca Frantei,
unele au abilitari specifice in domeniu.
Astfel, Comitetul Institutiilor de Credit (Comite des Etablissements de
Credit) are competente cu privire la regimul licentelor, iar Comisia Bancara
(Commision Bancaire), prezidata de Guvernatorul Bancii Frantei, are
responsabilitatea monitorizarii modului de indeplinire a reglementarilor bancare
si impunerea de sanctiuni in cazul nerespectarii lor.

3. ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONCURENIAL

10

n condiiile concureniale ale pieei financiar-bancare orice instituie

financiar de pe pia trebuie sa cunoasc cel puin urmtoarele aspecte
despre concureni:
- Cine sunt concurenii;
- Care sunt obiectivele lor;
- Care sunt strategiile lor;
- Care sunt punctele lor tari i slabe;
- Care sunt reaciile lor obinuite la schimbrile pieei.
Identificarea concurenilor se refer la cunoaterea numelor principalilor
ofertani
de produse i servicii bancare similare cu oferta proprie. Aceasta presupune nu
doar identificarea instituiilor financiar-bancare care opereaz pe piaa de
referin printr-o ofert de produse i servicii similare, ci i considerarea n
categoria concurenilor a firmelor care prin natura produselor i serviciilor
financiare vin s suplineasc oferta proprie. Astfel, de exemplu, dac urmrim
s identificm concurenii pentru produsul credit auto, vom considera n
categoria concurenilor toate societile financiare care ofer produse de
creditare pentru cumprarea de autoturisme, dar i cele care ofer credite
pentru nevoi personale. n plus, n categoria concurenilor vom include i
societile de leasing care cu toate c nu sunt concureni direci, ofer produse
financiare care rspund aceleiai nevoi de finanare.
Monitorizarea comportamentului concurenei reprezint procesul prin
care instituia financiar-bancar urmrete s identifice obiectivele
concurenilor, strategiile lor, punctele tari i cele slabe precum i s cunoasc
reaciile posibile la schimbrile de pe pia.
Obiectivele concurenilor sunt determinate de muli factori, printre care:
mrimea
firmei, istoria ei, managementul curent i datele economice. Cunoscnd aceste
aspecte,
instituia financiar va trebui apoi s obin detalii despre vnzri, aciuni de
pia, marj
de profit, dobnzi, capital etc. Unele date necesare au ns caracter confidenial
fiind n
acest fel dificil de obinut; raportul anual al instituiilor financiare poate
reprezenta ns o
surs important de date. De asemenea, pentru ntregirea informaiilor despre
pia este
important s se estimeze i urmtorii parametrii:
- Ponderea pe pia
- Ponderea n contiin numrul clienilor care nominalizeaz instituia
financiar proprie ca rspuns la ntrebarea Numii prima banc care v vine n
minte.
- Ponderea afectiv numrul clienilor care nominalizeaz instituia
financiar proprie ca rspuns la ntrebarea Numii banca cu care ai dori s
lucrai.
Odat ce toate aceste date au fost colectate, n pasul urmtor acestea
trebuie transformate n informaii utile. Realizarea acestui proces devine
11

posibil prin evaluarea diferenelor ntre instituia financiar proprie i

concuren, cu scopul de a defini strategiile n relaia cu concurenii.
Procesul de identificare a strategiilor concurenei se realizeaz n mod
periodic de ctre o instituie financiar ntruct aceasta nu are un caracter
static. Concurenii de pe pia i revizuiesc n mod periodic strategia i pot
utiliza strategii diferite pentru servicii diferite.
Identificarea punctelor tari i a celor slabe reprezint un alt aspect
important n analiza concurenilor. Aceasta se realizeaz prin analize de tip
SWOT (puncte tari; puncte slabe; oportuniti; ameninri).
Analiza tipurilor de reacie a concurenilor ncheie procesul de
monitorizare a concurenilor prin evaluarea modului n care acetia ar putea
reaciona la orice micare de pia realizat de instituia financiar proprie.

2.2. Strategii concureniale

Strategia concurentiala are ca scop definirea unei ci de urmat pentru
realizarea
obiectivelor pe care instituia financiar i le-a definit. Nu exist ns o strategie
universal
valabil pentru orice organizaie financiar, acestea trebuind s dea dovad de
inventivitate n formularea strategiilor. Toate aceste aciuni au ca scop final
ctigarea avantajului strategic, care se materializeaz n amplasarea
produselor i serviciilor financiare n contiina clienilor mai rapid dect
concurena.
Din punct de vedere a strategiilor concureniale clasificarea are la baz
gruparea n funcie de tipul instituiei financiare, respectiv dup
comportamentul pe care acestea l
adopt n cadrul sectorului de activitate. Astfel, societile financiare se mpart
n:
- Lider;
- Challenger;
- Urmritor;
- Societi financiare specializate;
- Pasivi ai pieei.
Strategiile liderului de pia urmresc protejarea ponderii de pia sau
dup caz,
extinderea ponderii pe pia.
n scopul protejrii ponderii de pia strategiile utilizabile de ctre lider
sunt:
- Poziia defensiv instituiile financiare vor ncerca s i apere cota
actual de pia prin aciuni de protejare a bazelor actuale de clieni;
- Aprarea n flanc presupune dezvoltarea de noi produse i servicii
bancare i abordarea unor segmente de pia ale concurenei;
- Aprarea preventiv strategie prin care concurenii sunt atacai n
punctele lor slabe nainte ca acetia i fac simit prezena;
- Contraofensiva reprezint aciuni de rspuns la atacurile concurenei
prin reduceri de pre, promovare a produselor, mbuntire a acestora;
- Aprarea mobil bazat pe o activitate inovatoare, de extindere a
pieei i de diversificare a sortimentului de produse i servicii;
12

- Aprarea prin retragere aplicabil n situaiile n care instituia

bancar lider contientizeaz faptul c nu mai poate apra toate segmentele de
clieni pe care le deine.
Dac ns societatea financiar lider urmrete extinderea ponderii de pia,
aceasta va trebui s caute noi utilizatori, s identifice noi necesiti a celor
existeni sau mai multe
utilizri ale serviciilor deja oferite. Astfel, pentru atragerea noilor utilizatori, o
banc poate adopta una din urmtoarele strategii:
- Penetrarea pieei;
- Intrarea pe noi piee;
- Extindere geografic.
Strategiile challengerului sunt orientate spre atacarea liderului i a altor
concureni cu scopul de a reduce ponderea lor de pia. Dintre variantele
strategice pe care aceast categorie de instituii financiare o au se numr
urmtoarele:
- Atacul frontal presupune atacarea punctelor tari ale concurenilor
prin
campanii agresive sau prin mbuntirea mixului de marketing n
comparaie cu concurenii;
- Atacul lateral atacarea oricrui segment care nu este deservit
complet de
ctre concuren;
- Atacul prin ncercuire presupune realizarea unei oferte mai bune din
toate
punctele de vedere dect cea a concurenilor;
- Atacul prin evitare presupune ignorarea concurenei i introducerea
unui
produs complet nou pentru capturarea pieei, diversificarea prin produse
neconexe, implementarea de tehnologii noi, ptrunderea pe piee geografice
noi;
- Atacul de gheril lansarea unor atacuri minore n diferite sectoare
pentru
slbirea concurentului.
Strategiile urmritorilor sunt concepute n aa fel nct s nu concureze
direct cu
liderul de pia, deoarece este foarte dificil. Aceast poziie este destul de
obinuit n
domeniul serviciilor financiar-bancare i se realizeaz n scopul pstrrii
clienilor i a
creterii volumului activitii. Strategiile concrete caracteristice acestei
categorii sunt:
- Urmrirea de aproape sau strategia de copiere a ofertei de produse i
servicii;
- Urmrirea de la distan sau imitarea unor produse i servicii ale
liderului
pentru a evita concurena direct cu acesta;
- Urmrirea selectiv sau strategia de adaptare i mbuntire a
produselor i
13

serviciilor liderului.
Strategiile instituiilor financiare specializate sunt orientate spre
deservirea
complet i exclusiv a unui anumit segment de pia. Pentru a se putea
orienta nspre
specializarea pe un anumit segment, societile financiare trebuie s
ndeplineasc
urmtoarele condiii:
- mrime suficient pentru satisfacerea segmentului pe care acioneaz;
- o cretere potenial relativ constant;
- interes mic din partea concurenilor majori;
- capacitatea de a se apra singur mpotriva atacurilor concurenilor
prin
bunvoina clienilor.
Referitor la strategiile pasivilor, aa dup cum sugereaz i numele,
acetia nu au o planificare strategic de marketing. Aciunile ntreprinse de
aceast categorie de societi financiare se realizeaz doar sub forma aciunilor
de supravieuire pe pia.

2.3. Rolul concurentei

n conformitate cu Legea Concurenei din Republica Moldova, noiunea de
concuren reprezint o rivalitate economic, existent sau potenial, ntre
dou sau mai multe ntreprinderi independente pe o pia relevant, cnd
aciunile lor limiteaz, efectiv, posibilitile fiecreia dintre ele de a influena
unilateral condiiile generale de circulaie a produselor de pe piaa respectiv,
stimuleaz progresul tehnico-tiinific i creterea bunstrii consumatorilor.
Conform aceleiai legi, vnzrile sunt punctul de referin pentru calculul
cotelor de pia. n cazul bncilor i instituiilor care acord mprumuturi, cifra
total de afaceri este asimilat cu suma veniturilor aferente dobnzilor i suma
veniturilor neaferente dobnzilor.
Astfel, bazndu-ne pe cele expuse n Legea concurenei, am putea defini
concurena bancar ca o rivalitate economic, existent sau potenial, ntre
dou sau mai multe bnci, n scopul maximizrii numrului de clieni i de
venituri n condiii acceptabile de risc.
Lund n cosiderare specificul sectorului bancar, concurena bancar
trebuie abordat prin prisma influenei, pe care ea o poate avea asupra
fiabilitii bncii prin comensurarea gradului de asumare a riscurilor, cu condiia
de a rmne competitiv i eficient.
Analiznd comportamentul bncilor din Republica Moldova, n scopul
meninerii competitivitii pe piaa bancar, au fost remarcate urmtoarele
aciuni:
14

diminuarea ratelor dobnzilor la creditele bancare;

majorarea ratelor dobnzilor la depozite;

elaborarea produselor i serviciilor performante pentru toate tipurile

de clientel;

atragerea resurselor cu dobnzi mici de la instituii financiare

internaionale pentru a micora costul final al creditelor;

deservirea calitativ a clienilor etc.

Toate elementele stipulate mai sus, care contribuie la sporirea

competitivitii bncilor, sunt efecte benefice ale concurenei bancare. Dar,
totodat, pe lng acestea, pot persista i efecte negative, care conduc la
creterea diferitelor riscuri asumate de ctre bnci, preponderente fiind cele ce
vizeaz activitatea de creditare.
Analiznd gradul de concentrare a bncilor n Republica Moldova, se
constat c, pe parcursul a 7 ani consecutivi, 70 % din activul bncilor este
deinut de cinci bnci, doar c, nominal, acestea se schimb periodic. Astfel, nu
putem afirma c lipsete concurena n sectorul bancar autohton: cota de pia
a bncilor s-a modificat n timp unele s-au fortificat, altele i-au pierdut
clientela.
Tabelul Cota de pia deinut de bncile din Republica Moldova
corespunztor volumului activelor
Bncile din
Republica
Moldova

Cota
de
pia
deinut
volumului activelor, %
2006

Moldova
Agroindbank 20,69
Banca de
Economii
16,30
Victoriabank 12,57
Moldindconb
ank
10,73
Mobiasbanca
GSG
6,18
Banca Social6,92
EximbankGVB
6,04

corespunztor

2007

2008

2009

2010

2011

2012

21,63

18,62

19,58

19,81

19,37

19,63

9,57
12,89

9,06
13,85

12,83
14,97

12,51
16,64

12,30
16,99

8,78
17,37

11,45

11,70

11,41

12,20

14,16

14,74

8,18
6,65

9,57
5,76

8,01
6,20

6,86
6,68

6,14
6,72

6,19
5,54

8,52

9,50

9,13

8,09

7,61

7,26

15

FinComBank 5,19
5,30
Unibank
2,64
1,65
Energbank
2,99
3,32
Investprivatb
ank
2,85
3,46
Comerbank 1,27
1,20
BCR
3,58
4,54
Universalban
k
1,28
1,01
ProCredit
Bank
EuroCreditBa
nk
0,79
0,62
TOTAL
100,00 100,00

4,56
1,49
3,34

4,67
1,00
3,25

3,86
0,99
3,48

3,48
1,29
3,34

3,43
2,91
3,17

4,08
1,44
4,89

1,08
5,02

1,20
2,90

1,23
2,67

1,91
4,50

0,70

0,70

0,92

0,83

1,45

3,13

3,74

3,94

0,58
0,70
0,73
0,96
0,63
100,00 100,00 100,00 100,00 100,00

Analiznd datele prezentate n tabel, se observ c, dei BC MoldovaAgroindbank SA, rmne a fi lider pe piaa bancar, conform volumului de
active, din anul 2006, pn n anul 2012, i-a diminuat cota de pia de la
20,69 % pn la 19,63 %. n acelai timp, BC
Victoriabank SA i-a majorat cota de pia de la 12,57 %, n anul 2006,
pn la 17,37 %, n anul 2012. Astfel, se poate constata c bncile mici i medii
i-au maximizat cota-parte pe piaa bancar din Republica Moldova, cu excepia
BC EuroCreditBank SA. Au pierdut din cota lor pe piaa bancar BC Banca de
Economii SA i BC Banca Social SA bnci cu capital integral autohton.
Referitor la estimarea numrului optim de bnci, n sectorul bancar
autohton, n vederea asigurrii unui sector competitiv, s-a identificat, printr-un
model, c, pentru Republica Moldova, numrul bncilor s-ar putea ncadra n
limitele 7-10 bnci [45].
Dei, la momentul actual, pe piaa bancar din Republica Moldova,
activeaz 14 bnci, o concuren mai puternic se atest ntre 6 bnci: Moldova
Agroindbank, Victoriabank, Moldindconbank, Mobiasbanca GSG, EximbankGVB i ProCredit Bank. Aceast concuren se manifest prin implementarea
produselor i serviciilor bancare noi, precum i prin diminuarea ratelor
dobnzilor la creditele acordate. Se observ c bncile nominalizate sunt att
din grupul bncilor mari, ct i al bncilor medii. Totodat, n categoria bncilor
concurente, se nscriu i cele cu capital integral strin.

S-a depistat c cele mai relevante efecte ale concurenei pe pia bancar
autohton se manifest prin:

tendina bncilor, care activeaz, actualmente, n Republica Moldova, de

a lansa produse noi, precum i servicii competitive, care s satisfac
cerinele clienilor;

aspiraiile bncilor de a-i dezvolta baza de clieni i, n consecin, de a16

i maximiza cota de pia;

necesitatea bncilor din Republica Moldova de a-i optimiza structura
activelor i pasivelor, precum i de a-i mbunti performanele
financiare;
dezvoltarea capacitii bncilor de a angaja personal cu un nalt grad de
profesionalism etc.

Concurena bncilor autohtone va consolida sectorul bancar autohton i

va determina, cu certitudine, capacitatea acestuia de a asigura afluxul de
capital necesar dezvoltrii ntregii economii a Republicii Moldova.
n concluzie, menionm c concurena bancar favorizeaz dezvoltarea
produselor i serviciilor noi, mbuntete relaiile cu clienii i intensific
procesul de creditare pe un termen mai ndelungat.
Scopul majoritatii activitatilor economice este satisfacerea nevoilor
clientilor. Tot ce se ntmpla ntr-o organizatie bancara trebuie sa nu scape din
vedere acest fapt. Daca banca nu are grija de propriii sai clienti, o va
face concurenta.

17

BIBLIOGRAFIE

Bordeianu Gabriela- Daniela Marketing bancar, Editura Economica,

Bacau, 2009
Danila N., Berea A. Management bancar, Editura Economica,
Bucuresti, 2001
Dragomir- Dragoi E.V. Managementul performantelor bancare, Editura
Bibliotheca, Targoviste, 2007
Ionescu L. Bancile si operatiunile bancare, Editura Economica, 1996
Stoica M. Management bancar, Editura Economica, Bucuresti, 2000
Publicatii Piata Financiara 2006, 2007
http://www.cnaa.md/files/theses/2014/26229/lorina_buruiana_thesis.pdf
Surse internet

18