Cuprins

Introducere..............................................................................................................3

1. Prezentare generală a sistemului bancar din SUA.........................................4

1.2. Indicatori ce exprimă gradul de bancarizare, aferenţi gradului de pătrundere al

produselor şi serviciilor bancare.........................................................................5

3. Indicatori ce exprimă mărimea sistemului bancar şi gradul de

intermediere...........................................................................................................7

IV. Gradul de deschidere al sistemului bancar..................................................8

V. Indicatori ce exprimă competiţia şi competitivitatea din sistemul bancar

american................................................................................................................10

VI. Indicatori ce exprimă eficienţa şi productivitatea sistemului bancar din

SUA........................................................................................................................11

VII. Credite neperformante.................................................................................14

VIII. Supravegherea sistemului bancar american.............................................14

Concluzii................................................................................................................17

Bibliografie............................................................................................................18

Anexe......................................................................................................................19

1
 Introducere

Lucrarea de față analizează unul dintre cele mai importante sisteme bancare din
economie, un sistem cu o importantă influență mondială ce a cunoscut cele mai surprinzătoare
evoluții: sistemul bancar din Statele Unite ale Americii. După cum se stie, sistemul bancar al
Statelor Unite este reprezentat de Sistemul Federal de Rezerve, un sistem semi-guvernamental al
cărui președinte actual este Ben Bernanke.

În cuprinsul acestei lucrări a fost analizat sistemul bancar din mai multe perspective,
indicatorii analizați având menirea să evidențieze gradul de bancarizare din SUA, accesul pe
piață, mărimea sistemului bancar, precum și calitatea activelor deținute, gradul de productivitate,
competitivitate, deschidere etc., precum și evoluția acestuia în ultimii ani.

Alegerea facută are ca argument principal faptul că marile crize mondiale au pornit din
Satele Unite și au făcut ravagii în toată lumea, iar în contextul crizei actuale putem vorbi de
aceeași situație. Ceea ce ne atrage și mai mult interesul este faptul că SUA resușește să se
stabilizeze de fiecare dată și să revină pe poziția de lider mondial, în timp ce marile state din
Europa, China înca luptă cu redresarea economică ca urmare a crizei actuale.

2
 1.Prezentare generală a sistemului bancar din SUA

Băncile din Statele Unite se clasifică în următoarele categorii

1. Banca Centrală - are rolul de a emite bancnote și monede, de a implementa politica monetară,
de a autoriza și supraveghea activitatea tuturor băncilor din sistemul bancar național: Federal
Reserve System.

2. Băncile Comerciale - care, spre deosebire de băncile de investiții, iși axează oferta, în cea mai
mare parte, pe servicii pentru marile organizații (de exemplu: JPMorgan Chase)

3. Bănci de investiții - au atât rolul de a garanta vânzarea acțiunilor și obligațiunilor cât și pe cel
de a acorda consultanță în privința fuziunilor (de exemplu: Goldman Sachs )

4. Bănci specializate în finanțarea comerțului – bănci al caror obiect de activitate constă, in mod
tradițional, doar in furnizarea de fonduri de finanțare a comerțului. În prezent, aceste bănci
asigură asemenea fonduri și sub alte forme decât creditele clasice (de exemplu: Merchant Bank)

5. Bănci pentru finanțarea studiilor – ai căror clienți au ca scop creditarea pentru acoperirea
studiilor personale, sau ale copiilor (de exemplu: Wells Fargo)

6. Bănci de retail – ai căror clienți sunt exclusiv persoanele fizice (de exemplu: Bank of
America)

Conform statisticilor realizate, top cinci cele mai mari bănci americane din punct de
vedere al valorii activelor sunt:
1. J. P. Morgan Chase & Co 2,122,287,068,000 USD
2. Bank of America Corporation 1,621,455,000,000 USD
3. Wells Fargo & Company 1,380,697,455,000 USD
4. Citigroup 1,346,413,607,000 USD
5. U.S. Bank NA 356,590,456,000 USD

3
 1.1.Indicatori ce exprimă gradul de bancarizare, aferenţi gradului de pătrundere al
produselor şi serviciilor bancare

1. Numărul de instituţii bancare. La finele anului 2012, numărul instituţiilor bancare

din SUA era egal cu 6.096, trendul înregistrat de acest indicator fiind unul
descrescător, de la o valoare de 7. 888 în 2002.

Instituţii bancare
9000
8000
7000
6000
5000
mii

4000
3000
2000
1000
0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Instituţii bancare 7888 7770 7631 7526 7401 7284 7088 6840 6530 6291 6096

Figura 1. Evoluţia numărului de instituţii bancare din SUA

Sursa: site Federal Deposit Insurance Corporation
2. Numărul de sucursale. Acest indicator a înregistrat valori crescătoare, în anul
2002 existau 66.934 sucursale, iar în 2012, în sistemul bancar american erau
83.709 sucursale.

Analiza acestor indicatori ne indică faptul că sistemul bancar american este foarte
dezvoltat şi în continuă creştere .

3. Valoarea depozitelor. Valoarile totale ale depozitelor din SUA sunt caracterizate
de un trend ascendent, pe durata analizată (10 ani: 2002-2012), cuantumul
acestora s-a dublat. Acest trend este prezent atât în cazul depozitelor naţionale cât
şi a celor străine.

4
 Valoarea depozitelor
mild USD
25

20

15 10.1 Valoarea totală a depozitelor

9.26
8.1 8.33 8.52 Valoarea depozitelor străine
10 6.73 7.31
5.6 6.1 1.55 1.43 1.37 Valoarea depozitelor naţionale
4.7 5.1 1.54 1.53
1.51
5 0.86 0.92 1.2
0.66 0.74 8.64
6.54 6.8 6.96 7.83
4.1 4.3 4.73 5.16 5.54 5.81
0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Figura 2. Valoarea depozitelor din SUA

Sursa: site Federal Deposit Insurance Corporation

4. Deţinerea cardurilor de credit. În 2012, numărul cardurilor de credit în folosinţă

din America era de 1.5 miliarde.
În prezent locuitorii Statelelor Unite deţin un număr total de 1.5 miliarde carduri,
care sunt folosite în mod constant. Potrivit ultimelor statistici realizate la finalul anului
2012 de către creditcards.com s-a dovedit că doar 71% dintre locuitorii SUA deţin carduri
de credit, în timp ce restul de 29% nu au. Totodată, s-a demonstrat că în medie, o
persoană deţine un număr de 3.5 carduri.

5
 Tabelul 1
Gradul de intermediere financiară (Active bancare/PIB)

Active
Anul PIB Total active bancare/PIB
(%)

2002 10.980.200.000.000 7.076.911.860.000 64,45

2003 11.512.200.000.000 7.601.544.836.000 66,03
2004 12.277.000.000.000 8.415.614.796.000 68,55
2005 13.095.400.000.000 9.041.339.299.000 69,04
2006 13.857.900.000.000 10.091.958.378.000 72,82
2007 14.480.300.000.000 11.176.043.422.000 77,18
2008 14.720.300.000.000 12.308.896.700.000 83,62
2009 14.417.900.000.000 11.822.727.909.000 82,00
2010 14.958.300.000.000 12.065.489.394.000 80,66
2011 15.533.800.000.000 12.648.936.506.000 81,43
2012 16.244.600.000.000 13.391.116.364.000 82,43

Tabelul 1. Gradul de intermediere financiară

Sursa: site Federal Deposit Insurance Corporation, PIB – Baza de date Banca Mondială

Gradul de intermediere financiară indică mărimea sistemului bancar în raport cu

activitatea din economie. Este de preferat ca acest indicator sa înregistreze valori cât mai
ridicate.
În perioada analizată, în cadrul sistemului bancar american, gradul de intermediere
financiară a cunoscut o evoluţie de aproximativ 20 procente, de la 64,45% în 2002, la 82, 43%
în 2012. Observăm faptul că cea mai mare valoare este cea din 2008, 83,62%, urmată de un
declin lent pe parcursul următorilor doi ani.

6
 Tabelul 2

Ponderea depozitelor în Produsul Intern Brut

%
Anul PIB Valoarea totală a Depozitelor
depozitelor în PIB

2006 13.857.900.000.000 8.082.229.710.000 58,32

2007 14.480.300.000.000 7.309.870.543.000 50,48
2008 14.720.300.000.000 6.731.411.273.000 45,73
2009 14.417.900.000.000 6.073.133.904.000 42,12
2010 14.958.300.000.000 5.593.174.725.000 37,39
2011 15.533.800.000.000 5.035.052.264.000 32,41
2012 16.244.600.000.000 4.689.846.716.000 28,87

Tabelul 2. Ponderea depozitelor bancare în PIB

Sursa: site Federal Deposit Insurance Corporation, PIB – Baza de date Banca
Mondială

Înaintea izbucnirii crizei economico-financiare, în anul 2006, ponderea

depozitelor în PIB era de 58,32%, urmând ca valoarea totală a depozitelor să scadă,
economisirea prin intermediul acestui produs bancar a scăzut, fapt ce s-a transmis şi în
indicatorul analizat, valoarea acestuia în 2012, fiind cu aproximativ30% mai mică, şi anume,
28,87%.

7
 1.2.Gradul de deschidere al sistemului bancar

1. Valoarea activelor şi structura acestora

Valoarea totală a activelor la nivel bancar centralizat a fost în anul 2012 în valoare de
13.391.116.364 mii dolari, cunoscând o creştere semnificativă până în prezent.
Dacă ar fi să comparăm cu valoarea activelor bancare deţinute în anul 2002 spre exemplu
(7.076.911.860 mii dolari), putem spune că valoarea acestora s-a dublat. Singura evoluţie
negativă a acestora a avut loc în anul 2009, aşa cum se poate vedea şi în Anexe. Totuşi, pe
perioada analizată, ritmul este unul ascendent, iar creşterea medie a acestui element bilanţier a
fost de 6.69%.
Din perspectiva structurii bilantiere a activelor, putem afirma că cea mai mare pondere o
deţin creditele totale şi contractele de leasing, care deţin în medie aproximativ 55,6% din totalul
activelor. O pondere semnificativă o deţin şi activele curente, reprezentate de numerar şi active
cu lichiditate imediata, reprezentând 25% din totalul activelor bancare.
În structura activelor pe termen scurt putem spune că numerarul reprezintă, în medie 26%
din totalul activelor curente, restul fiind reprezentat de investiţiile pe termen scurt şi celelalte
active cu lichiditate imediata.
Activele imobilizate deţin o pondere modestă, iar media pe perioada analizată este de
2.97% în cazul activelor necorporale şi 1.13% în cazul celor corporale, valoarea medie a
acestora fiind de 119.268.661 mii USD.
2. Valoarea pasivelor şi structura acestora

Valoarea pasivelor este, în mod evident, aceeaşi ca şi în cazul activelor, iar evoluţia
acestora cunoaşte acelaşi trend. Interesant de urmărit în cazul acestui indicator este evoluţia
elementelor acestuia.
Astfel, în cazul capitalului deţinut de sistemul bancar, putem spune că acesta reprezintă
doar 10% din total pasiv, în timp ce restul de 90% este reprezentat de datorii (fonduri
împrumutate, depozite, alte pasive). Depozitele reprezintă în medie 76.32 % din total datorii şi
aproximativ 68.5 % din total pasive.

8
 Depozitele au cunoscut în perioada analizată o creştere medie de 6.5%, ceea ce au dus şi la
creşterea acestor elemente bilantiere. Capitalul propriu al bancilor, cunoaşte de asemenea, o
creştere medie de 135.198.882 mii USD.
Evoluţia acestor elemente bilanţiere a fost reflectată şi in graficul ataşat mai jos.

Total Active/ Pasive (mii USD)

2002
2003
2004
2005
2006
2007
Total Active/ Pasive
2008
2009
2010
2011
2012

0 5,000,000,000 10,000,000,000 15,000,000,000

Figura 3. Total Active/Pasive

Sursa: site Federal Deposit Insurance Corporation

1.3.Indicatori ce exprimă competiţia şi competitivitatea din sistemul bancar

american

1. Cota de piaţă pe segmente de activitate. Analiză pe baza a primelor trei bănci

americane din punct de vedere a valorii activelor

 J.P. Morgan Chase & Co – ponderea cea mai mare din cota de piaţă este deţinută de
segmentul aferent investiţiilor (43,82%), urmat de cel al serviciilor financiare
(19,93%), pe locul trei aflându-se managementul de investiţii (8,28%).
Prin prisma câştigurilor din aceste segmente, cea mai mare pondere este deţinută
de segmentul serviciilor financiare (46,41%), urmatăde segmentul investiţional
34,29% şi de cel al managementului de investiţii 11,57%.

9
  Bank of America Corporation – serviciile imobiliare deţin cea mai mare pondere din
cota de piaţă (71,18%), pe locul doi aflându-se serviciile oferite prin intermediul
cardurilor (22,47%) iar managementul activelor deţine o pondere de 11,18%.
Pe de altă parte, serviciile oferite prin intermediul cardurilor aduc cea mai mare
pondere din câştiguri (32,26%), managementul activelor deţinând o pondere de
18,83% iar serviciile global banking & markets deţin o pondere de 17,19% din
câştiguri.

 Citigroup – deţine ponderi importante atât la nivelul serviciilor globale pentru

consumatori cât şi pentru clienţii corporatze: 16,20% respectiv 17,99%. Cea mai
mare pondere din punct de vedere al câţtigurilor o deţine segmentul aferent
consumatorilor: 51,65%, cel corporate având o pondere de 41,17%.

1.4Indicatori ce exprimă eficienţa şi productivitatea sistemului bancar din

SUA
Tabelul 3
Valori aferente indicatorului ROA

J.P.Morgan Bank of America Wells Fargo & Goldman Sachs

Perioada Citigroup
Chase & Co. Corp Company Bank
2010T4 0,91 0,98 0,55 1,26 -0,21
2011T1 0,90 1 0,77 1,19 1,46
2011T2 0,82 0,83 0,48 1,15 1,6
2011T3 1,05 1 1,31 1,32 1,8
2011T4 0,11 0,97 0,62 1,27 0,9
2012T1 0,82 1,06 0,99 1,34 2,02
2012T2 0,78 1,17 0,84 1,24 0,67
2012T3 0,94 1,01 1,16 1,59 1,28
2012T4 0,87 0,82 0,57 1,51 1,24
2013T1 1,18 1,49 1,15 1,47 1,33
2013T2 1,11 1,21 1,14 1,53 1,49
2013T3 0,24 1,25 1,05 1,56 0,82
Sursa: http://www.bankregdata.com

Indicatorul ROA exprimă profitul net obţinut pe unitatea de active avute la dispoziţie de
către bancă. Măsoară modul în care sunt implicate toate activele băncii în profitabilitate, şi
reflectă capacitatea managementului de a utiliza resursele financiare şi reale ale băncii pentru a
genera profit.

10
 Un nivel între 1-2% este considerat optim, în general bancile mari au un nivel al acestui
indicator în jur de 1%, iaar cele mici, un nivel mai mare, între 2%-3%.
Conform analizei realizate pe perioada 2010 trimestrul I - 2013 trimestrul III, observăm
faptul că pentru primele trei bănci, J. P. Morgan Chase & Co., Bank of America Corp şi
Citigroup, ROA are un nivel de aproximativ 1%. Pe de altă parte, băncile Wells Fargo &
Company şi Goldman Sachs sunt caracterizate de un nivel ROA între 1% şi 2%.

Tabelul 4
Valori aferente indicatorului ROE

J.P.Morgan Bank of America Wells Fargo Goldman

Perioada Citigroup
Chase & Co. Corp & Company Sachs Bank
2010T4 10,5 8,47 4,85 11,19 -1,03
2011T1 10,9 8,44 6,51 10,57 6,89
2011T2 10,28 6,75 4,09 10,15 7,61
2011T3 13,33 8,03 11,32 11,96 9,33
2011T4 8,89 7,78 5,3 11,86 4,92
2012T1 10,29 8,55 8,27 12,65 10,68
2012T2 9,7 9,46 7,14 11,69 3,67
2012T3 11,36 8,12 10,07 14,99 7,5
2012T4 10,46 7,47 4,98 14,39 7,23
2013T1 14,16 12,27 10,17 13,79 7,79
2013T2 13,19 9,82 10,16 14,29 8,76
2013T3 2,84 10,14 9,46 14,75 4,7
Sursa: http://www.bankregdata.com

Rentabilitatea financiară exprimă valoarea acţionariatului, respectiv gradul în care

profitul băncii este distribuit sub formă de dividende acţionarilor.
Pe perioada analizată, observăm faptul că cele mai mari valori ale indicatorului ROE,
între 11% - 15%, sunt înregistrate de către J.P. Morgan Chase şi Wells Fargo, urmate de Bank of
America, Citigroup şi Goldman Sachs.

11
 Tabelul 5
Valori aferente marjei nete din dobânzi
J.P.Morgan Bank of America Wells Fargo & Goldman Sachs
Perioada Citigroup
Chase & Co. Corp Company Bank
2010T4 3,22 3,71 3,95 4,4 -1,4
2011T1 3,07 3,89 3,95 4,21 0,4
2011T2 2,94 3,75 3,87 4,21 0,24
2011T3 2,9 3,47 3,92 4,09 0,46
2011T4 2,99 3,51 4,05 4,05 0,52
2012T1 2,9 3,51 3,94 3,98 0,56
2012T2 2,75 3,17 3,69 3,99 0,63
2012T3 2,68 3,19 3,67 3,8 0,53
2012T4 2,61 3,15 3,69 3,66 0,61
2013T1 2,49 3,22 3,67 3,49 0,79
2013T2 2,4 3,33 3,46 3,5 0,8
2013T3 2,39 3,25 3,34 3,45 0,81
Sursa: http://www.bankregdata.com

O valoare mare a acestui indicator, adică un venit net din dobânzi cât mai mare, obţinut la
un anumit nivel al activelor, exprimă o activitate profitabilă şi un bun management al activelor şi
pasivelor.
În cazul acestui indicator, cele mai mare valori le-a înregistrat Wells Fargo pe întreaga
perioadă, într-o uşoară scădere din trimestrul III 2011 până în trimestrul III 2011. În continuare,
Citigroup, Bank of America şi J. P. Morgan Chase sunt caracterizate de valori între 3% şi 4%,
Goldman Sachs înregistrând cele mai mici valori, cea mai mare fiind de aproximativ 1%.
Pe lângă faptul că o valoare ridicată a indicatorului semnifică o activitate profitabilă,
acesta poate conferi şi imaginea practicării unui spread mare de dobândă, între rata dobânzii
pentru sursele de finanţare atrase şi cea percepută pentru creditele acordate.

1.5Credite neperformante

Ponderea creditelor neperformante în volumul total al creditelor este un indicator ce s-a

aflat în atenţia analizelor aferente crizei financiare ce a izbucnit în toamna anului 2008. În
contextul dezvoltării rapide a sectorului financiar şi a relaxării condiţiilor de creditare, ponderea
creditelor neperformante a înregistrat o creştere abruptă în SUA, de la 3% în 2008, la 5,4% în
2009, evoluţie urmată de un declin până la valoarea de 3,9% în 2012.

12
 Evoluţia creditelor neperformante ca pondere
în volumul total al creditelor (%)

SUA

6 5.4
4.9
5
4.1 3.9
4
3 SUA
3
2 1.4
0.8 0.7 0.8
1
0
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Figura 3. Evoluţia creditelor neperformante în volumul total al creditelor - România

Sursă date: Baza de date - Banca Mondială

13
 Concluzii

Sistemul bancar american este diversificat, având bănci ce activează pe diferite segmente,
cum ar fi bănci comerciale, de investiţii, specializate în finanţarea comerţului, pentru finanţarea
studiilor, acoperind şi o necesitate la nivel social (băncile pentru finanţarea studiilor).
Din perspectiva gradului de bancarizare, sistemul din SUA este caracterizat de un grad
ridicat. De asemenea, prin prisma gradului de intermediere, băncile americane au cunoscut o
evoluţie de aproximativ 20 procente, de la 64,45% în 2002, la 82, 43% în 2012.
Un indicator la fel de important analizat este ponderea creditelor neperformante în
volumul total al creditelor. În contextul dezvoltării rapide a sectorului financiar şi a relaxării
condiţiilor de creditare, ponderea creditelor neperformante a înregistrat o creştere abruptă în
SUA, de la 3% în 2008, la 5,4% în 2009, însă această evoluţie a fost urmată de un declin până la
valoarea de 3,9% în 2012.
Prin prisma supravegherii sistemului bancar american, măsurile de politică monetară au
condus la redresarea economiei, măsuri sau decizii care au demonstrat putere şi capacitate de a
salva cele mai importante bănci din sistem.

14
 Bibliografie

1. Grigore Lupulescu (2011). Gestiunea internă a profitabilităţii băncilor comerciale.

Bucureşti : Editura Economică
2. Laurenţiu – Mihai Treapăt (2011). Managementul şi asigurarea riscurilor bancare în
România. Bucureşti : Editura Economică
3. http://www.experian.com/assets/live-credit-smart/images/final-soc-fact-sheet-2012.pdf
4. http://databank.worldbank.org/data/views/reports/tableview.aspx
5. http://research.fdic.gov/bankfind/
6. http://www.bankregdata.com
7. http://www.statisticbrain.com/financial/
8. http://csimarket.com
9. http://www.creditcards.com/

15
 Anexa 1

Numarul Valoarea depozitelor Valoarea depozitelor Valoarea totala a

Anul
de banci nationale straine depozitelor
2012 6.096 8.643.962.875 1.370.180.664 10.014.143.539
2011 6.291 7.828.592.089 1.428.230.031 9.256.822.120
2010 6.530 6.964.733.236 1.549.552.079 8.514.285.315
2009 6.840 6.803.347.072 1.529.873.750 8.333.220.822
2008 7.087 6.543.142.906 1.539.086.804 8.082.229.710
2007 7.284 5.807.809.257 1.502.061.286 7.309.870.543
2006 7.401 5.537.807.328 1.193.603.945 6.731.411.273
2005 7.526 5.152.501.954 920.631.950 6.073.133.904
2004 7.631 4.727.282.772 865.891.953 5.593.174.725
2003 7.770 4.293.881.013 741.171.251 5.035.052.264
2002 7.888 4.031.809.463 658.037.253 4.689.846.716

Anexa 2

Venituri totale din Cheltuieli totale cu Venit net din

Anul Venituri nete
dobanzii dobanzile dobanzi
2012 130.210.320 445.448.821 57.181.943 388.266.878
2011 110.150.782 455.466.488 71.289.834 384.176.654
2010 77.391.030 481.513.538 89.396.221 392.117.317
2009 -11.637.577 482.175.731 120.411.377 361.764.354
2008 15.258.818 530.371.740 210.513.864 319.857.876
2007 97.583.411 611.176.843 307.971.958 303.204.885
2006 128.200.283 547.989.095 263.110.015 284.879.080
2005 113.920.930 433.305.689 165.319.313 267.986.376
2004 103.984.060 346.049.764 97.037.119 249.012.647
2003 102.570.524 335.374.591 95.452.820 239.921.780
2002 89.439.583 357.158.442 120.716.861 236.441.577

16
17
18