Evoluţia dobânzilor bancare şi impactul asupra puterii de cumpărare

1
 Dobânda este rata de evaluare a bunurilor curente față de cele viitoare. Dobânda apare
atunci când se împrumută sau se depun fonduri, atunci când se cumpără acțiuni sau obligațiuni și
alte tranzacții și instrumente. Toată lumea preferă să aibă în posesie un produs astăzi și nu într-un
viitor mai apropiat sau mai îndepărtat.
În economie, această caracteristică duce la apariția fenomenului de dobândă. Întrucât
banii sunt, de asemenea, o marfă, așa cum am înțeles deja, regula se aplică și acestora: oamenii
vor prefera să aibă 100 de lei astăzi și nu 100 de lei peste un an.
O concluzie interesantă legată de dobândă poate fi extrasă din ideile expuse de Ludwig
von Mises, în cartea sa “Acţiunea umană”: Rata naturală a dobânzii nu este o valoare determinată
pe piață de interacțiunile dintre cererea și oferta de capital sau de bunuri de capital. Dimensiunea
sa nu depinde de volumul ofertei și cererii. Mai degrabă, determină oferta și cererea de bunuri de
capital, fiind un indicator cu privire la cât din cantitățile disponibile de bunuri trebuie destinate
consumului în viitorul imediat și cât trebuie rezervat pentru viitorul îndepărtat.
Cu toate acestea, indiferent de instituția care acționează pe post de creditor, aceasta se
confruntă cu riscul nerambursării. Acest risc se adaugă la valoarea dobânzii naturale și cu cât
este mai mare, cu atât este mai mare rata brută a dobânzii. Prima de risc acoperă toate tipurile de
dobânzi. Tocmai pentru că cei care vor împrumuturi rapide au și un grad de risc mai mare, rata
dobânzii este mai mare decât în cazul celor care optează pentru un împrumut standard. Riscul ca
debitorii să nu poată plăti datoriile nu este singura necunoscută cu care se confruntă creditorul. În
perioada de serviciu a împrumutului, pot apărea multe evenimente din economie  care pot
modifica dimensiunile reale ale împrumutului și pot dăuna creditorului sau celui care beneficiază
de împrumut.
Ratele dobânzilor sunt calculate conform Regulamentului BNR nr. 4/2021, unde au fost
preluate prevederile Regulamentului (UE) nr. 1072/2013 al Băncii Centrale Europene din 24
septembrie 2013 privind statisticile referitoare la ratele dobânzii practicate de instituţiile
financiare monetare (reformare) (BCE/2013/34).
În baza de calcul a ratelor dobânzii aferente creditelor existente în sold la sfârşitul lunii
de referinţă nu sunt incluse creditele neperformante şi creditele destinate restructurării datoriei
acordate la rate de dobândă sub condiţiile pieţei. În baza de calcul a ratelor dobânzii aferente
contractelor noi de credit nu sunt incluse creditele acordate pe descoperit de cont, creditele

2
reînnoibile automat (revolving), creanţele aferente cardurilor de credit, creditele neperformante şi
creditele destinate restructurării datoriei acordate la rate de dobândă sub condiţiile pieţei.
Soldul creditelor şi depozitelor la sfârşitul lunii de referinţă precum şi volumul
contractelor noi de credit/ depozit încheiate în cursul lunii de referinţă nu includ dobânda de
încasat/ de plătit acumulată şi care nu a ajuns la scadenţă. Depozitele bancare s-au majorat
semnificativ în ultima perioadă, însă nici măcar cele mai bune depozite bancare nu reușesc să
depășească rata inflației.
Cel mai avantajos depozit bancar este de 9% pe an, semnificativ mai mică decât rata
anuală a inflație.
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, un clasament al celor mai mari dobânzi
la depozitele în lei la finalul anului 2022 ar fi urmărorul:
 în luna noiembrei 2022, rata anuală a inflaţiei a urcat la 16,8% de la 15,32% în
luna octobrie a aceluiaşi an
 Pe baza majorării inflaţie, Banca Centrală a Romăniei a majorat dobânda cheie de
8 ori, astfef, de la 2% pe an în luna ianuarie 2022 la 6,75% în luna noiembrie a
aceluiaşi an. Această majorare a dus la creşterea ratelor, atât la creditem cât şi la
dobânzi
Pentru a compara cele mai sus menţionate am luat ca exemplu un depozit în valoare
de 10.000 de lei pentru o perioadă de 12 luni. (Tabel nr.1) Au fost luate în calcul cele mai bune
dobânzi la depozitele în lei oferite de băncile enumerate mai jos, în tabel. Majoritatea băncilor
oferă dobânzi mai mari la depozitele accesate online.

Tabel nr. 1

Nr. Nume bancă DAE*% Dobândă 12 luni Câștig real

crt. (%) (lei)
1. TBI Bank 8,1 9 810
2. Intesa Sanpaolo 7,81 9,25 780
3. ProCredit Bank 7,74 8,6 774
4. CEC Bank n/a 8,2 n/a
5. BCR 7,2 8 720
6. Libra Internet 6,97 7,75 697
3
 Bank
7. TechVentures 6,94 8 694
Bank
8. Credit Europe 6,83 8 682
Bank
9. Banca 6,78 8,25 678
Românească
10. Alpha Bank 6,67 7,75 666
11. Patria Bank 6,66 8,5 665
12. Banca 6,53 7,25 652
Transilvania
13. OTP Bank 6,49 7,9 649
14. First Bank 6,34 7,9 634
15. BRD 5,99 7,5 598
16. UniCredit Bank 5,92 8 592
17. Raiffeisen Bank 5,89 7,25 588
18. Vista Bank 5,89 7,25 588
19. Garanti BBVA 5,71 7,05 571
20. ING Bank 5,19 7 518
21. BRCI 0,9 1 90

Se poate observa analizând tabelul nr. 1 că cel mai avantajos depozit bancar din prezent
este acordat TBI Bank, care aduce un venit de 810 lei în 12 luni. Cele mai bune dobânzi la
depozitele pe un an sunt acordate de TBI Bank (9%) cu o dobândă reală de 8,1%, Intesa
Sanpaolo cu o dobândă de 9.25% și un DAE de 7.81% și ProCredit Bank cu 8.6% și DAE de
7.74%.
Cu toate că majoritatea băncilor au majorat dobânzile la depozite, primele locuri ale
clasamentul de la finalul anului 2022 are aceeași actori ca la finalul lunii octombrie 2022.
Dobânda Anuală Efectivă (DAE) este un concept impus atât de către Uniunea Europeană, cât și
de către Statele Unite ale Americii, cu ajutorul căruia se exprimă, sub formă de procent, costul

4
total al unui instrument financiar. Astfel, DAE este un indicator care ține seama de toate celelalte
comisioane aferente aplicate de bănci și oferă clientului posibilitatea de a compara eficient
ofertele bancare. Cele mai mari bănci din România, din punctul de vedere al activelor, nu oferă
cele mai mari dobânzi la depozitele în lei. Banca Transilvania oferă o dobândă de 7,25% la
depozitele pe un an, iar BRD de 7,5% pe an. Cele mai mici dobânzi la depozitele în lei, luând
sunt BRCI (Banca Română de Credite și Investiții) cu o dobândă de 1 și DAE 0,9%, ING Bank
(7%) cu DAE de 5,19% și Garanti BBVA (7,05) cu DAE de 5.71%. Diferența dintre câștigul
real provenit din depozitul de la banca de pe prima poziție (810 lei) și ultima bancă (90 lei) este
de 720 de lei.
Chiar și cele mai mici dobânzi la depozite oferite de bănci au fost reprezentativ mai mari
în 2022 față de 2021. Spre exemplu, ING Bank, care oferă un depozit de 7% pe an, oferea în
septembrie 2021, 1,2%. Una dintre cele mai mari majorări a fost înregistrată la nivelul
băncii BCR, de la 5,8% în august 2022, până la 8% în prezent, o creștere de 2,2 puncte
procentual. Un alt fruntaș al creșterii dobânzilor este Intesa Sanpaolo, cu o dobândă de 9,25% în
prezent față de 7,25% în august.
Economiştii numesc rata dobânzii plătită de o bancă (sau aferentă unei obligaţiuni
obişnuite) rată nominală a dobânzii. Rata reală a dobânzii se defineşte ca o creştere a puterii de
cumpărare obţinută ca urmare a investiţiei respective. Prin menţinerea stabilităţii preţurilor,
băncile centrale contribuie la realizarea obiectivelor economice generale În ciuda încetinirii
economiei locale, specialiștii BNR sunt îngrijorați cu privire la evoluția prețurilor, în special a
impactului modificării schemei de plafonare a prețurilor la energie, precum și a evoluției
prețurilor la alimente, afectate de război, dar și de secetă.
Potrivit actualelor evaluări, ni se arată în comunicatul oficial, rata anuală a inflației va
continua probabil să mai crească spre finele anului curent, sub impactul șocurilor pe partea
ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit. Determinante pentru înrăutățirea suplimentară a
perspectivei apropiate a inflației sunt dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile
următoare de prețurile gazelor naturale și energiei electrice  (inclusiv în condițiile modificării
caracteristicilor schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică), precum și de prețurile
alimentelor, sub influența creșterii ample a cotațiilor mărfurilor agroalimentare, pe fondul
războiului din Ucraina și al sancțiunilor instituite, dar și al secetei prelungite și extinse la nivel
european. Impactul acestor factori va fi doar parțial contrabalansat de efecte de bază

5
dezinflaționiste anticipate a se manifesta în perspectivă apropiată inclusiv pe segmentul
combustibililor.
În principalele economii actuale, ratele dobânzii sunt manipulate de bancherii centrali
care nu numai că influențează puterea de cumpărare a banilor prin tipărirea de fonduri
negarantate, dar afectează practic și toate activele financiare. Aceasta include titluri de stat,
burse, obligațiuni, dobânzi la credite de consum, ipotecare și corporative, depozite și aproape
toate activele financiare și extrem de multe active nefinanciare. În practică, bancherii centrali
afectează în mod direct viața oamenilor, deoarece scăderea dobânzii cheie scade ratele dobânzii
la unele împrumuturi, precum ipotecile, dar crește și prețul locuințelor. La fel se întâmplă cu
toate celelalte bunuri și servicii, de la mașini la învățământul universitar.
În termeni simpli, puterea generală de cumpărare poate fi descrisă ca suma tuturor
veniturilor per regiune. Este indicele cel mai important pentru diferenţiatorii relativi de venit
pentru populaţia rezidenţială între diverse zone, şi, astfel, este un indicator important pentru
potenţialul consumatorilor. Puterea de cumpărare constituie un aspect important al analizei în
materie de concurenţă, deoarece cumpărătorii puternici pot disciplina politica de stabilire a
preţurilor de către vânzătorii puternici creând, astfel, „un echilibru de putere” pe piaţa relevantă.
Soluţiile de ieşire din actuala criză economic-financiară ar trebui să fie orientate spre
stimularea creşterii economice prin cheltuielile guvernamentale, care trebuie să suplinească
reculul cererii private; creşterea ponderii în PIB a veniturilor bugetare (prin reducerea evaziunii
fiscale, a economiei subterane, prin creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene, prin
creşterea gradului de colectare a resurselor, printr-o fiscalitate mai ridicată pentru cei cu venituri
şi averi peste medie); alocarea cheltuielilor pentru priorităţi de dezvoltare durabilă
(infrastructura, învăţământ, sănătate, cercetare ştiinţifică, protecţie socială, protecţia mediului).
Câştigul salarial mediu net al românilor a trecut din toama lui 2022 de 4000 de lei, dar
diferențele între cele mai sărace și cele mai bogate zone ale țării sunt sesizabile: de la 2886 de lei
în Harghita la 5243 lei în București, arată datele centralizate de echipa de economiști a Facultății
de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul
de cercetare Romanian Economic Monitor. Salariul mediu din București este, adică, aproape
dublu față de cel mai mic salariu mediu net județean. Diferențe mari se înregistrează între
sectoare: IT-ul este de peste patru ori mai bine plătit decât domeniul cu cele mai mici salarii.

6
  Conform datelor Institutului Naţional De Statistică, în luna septembrie 2022, câştigul
salarial mediu brut a fost 6457 lei, cu 109 lei (+1,7%) mai mare decât în luna august 2022, iar
câştigul salarial mediu net a fost 4003 lei, în creştere cu 70 lei (+1,8%) față de luna august 2022.
Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor
de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului (16085 lei), iar cele mai mici în
hoteluri şi restaurante (2233 lei).
Economiștii de la Romanian Economic Monitor subliniază că în județele din top ca,
București, Cluj, Timișoara, majoritatea angajaților (57-76%) lucrează în sectorul serviciilor,
incluzând un sector IT&C puternic. În județele cu cele mai mici salarii medii, sectorul serviciilor
are un rol mai puțin dominant, în general sub 50% din totalul angajaților, agricultura și industria
având o pondere mai semnificativă față de alte județe.
Comparativ cu luna octombrie a anului 2021, câştigul salarial mediu net a crescut cu
13,1%, până în octombrei 2022. Rata anuală a inflaţiei în octombrie 2022 era de 15,3%.
Indicele câştigului salarial real a fost 98,1% în luna octombrie 2022 față de luna
octombrie 2021. Indicele câştigului salarial real a fost 98,8% în luna octombrie 2022 față de luna
septembrie 2022.

Concluzii:
În urma studiului efectuat, se poate concluziona că dobânda este unul dintre cele mai
importante fenomene din sistemul economic, deoarece unii oameni apreciază obținerea
satisfacției de la bunuri în viitor, economisesc bani, permițând companiei să aibă un fond de
împrumut cu care să realizeze proiecte pe termen lung. Exact cât sunt pe termen lung și ce
proiecte pot fi implementate depinde de preferința de timp a economisitorilor, care determină
valoarea dobânzii. În acest fel, rata dobânzii acționează ca un “semafor” care le spune
antreprenorilor: „în momentul de față există suficiente economii, proiectele tale pot fi finanțate”
sau, atunci când rata dobânzii este prea mare: „oamenii preferă să consume bunuri acum decât să
creeze bunuri de capital durabile”. Acest “semafor” este hotărâtor deoarece permite sistemului
de piață să se adapteze într-un mod în care dorințele consumatorilor sunt întotdeauna satisfăcute.
S-a sesizat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil, consumul
privat, în condiţiile unei accelerări semnificative a creşterii acestuia în 2022, succedată însă de o

7
scădere pronunţată de dinamică în 2023, insclusiv sub influenţa măririi treptate a ratelor
dobânzilor la creditele şi dobânzile populaţiei.
Efectele manipulării ratei dobânzii sunt universale, adică sunt observate peste tot în lume.
Datorită globalităţii efectelor ratelor dobânzii asupra vieții, este crucial pentru fiecare
consumator să monitorizeze deciziile bancherilor centrali și oportunitățile și provocările la care
duc. Dar manipularea ratelor dobânzii prin dobânzi cheie duce la mai mult decât modificări ale
valorii activelor financiare și nefinanciare. Duce doar la efecte negative pentru toți participanții
la economie și este cauza ciclurilor recurente de creștere și recesiune.

Bibliografie:

1. Bodea Gabriela, Sistemul economic între dezechilibru şi dezvoltare, Ed. Dacia, Cluj-
Napoca, 1999
2. Boghian Carmen , Curs pentru învăţîmânt la distanţă, Economie 1

https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/ce-spune-bnr-despre-inflatie-evolutia-economiei-dobanzile-
la-21098664

https://www.bnr.ro/Politica-monetara-4311-Mobile.aspx

https://economedia.ro/grafic-harta-salariilor-din-romania-judetele-cu-cei-mai-bine-platiti-
angajati-se-sprijina-pe-servicii-it-si-investitori-straini.html

https://econ.ubbcluj.ro/roem/