Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Aplicație
privind managementul activității bancare
pe exemplul
Raiffeisen Bank S.A.
2
1. PREZENTARE GENERALĂ RAIFFEISEN BANK S.A.
1.1. Scurt istoric
Istoria Raiffeisen Bank în Româ nia începe în 1994, câ nd Grupul Bancar Austriac
Raiffeisen a deschis o reprezentanță în București. În 1998, aceasta a fost transformată în
subsidiara Raiffeisenbank (Româ nia), oferind servicii și produse pentru companii. Raiffeisen
Bank Româ nia a rezultat din fuziunea, încheiată în iunie 2002, a celor două entită ți deținute la
acel moment de Grupul Raiffeisen în Româ nia: Raiffeisen Bank (Româ nia) și Banca Agricolă
Raiffeisen S.A., aceasta din urmă fiind înființată în 2001, după preluarea bă ncii de stat, Banca
Agricolă de că tre grupul austriac.
Raiffeisen Bank este o bancă universală de top pe piața româ nească , oferind o gamă
completă de produse și servicii de calitate superioară persoanelor fizice, IMM-urilor și
corporațiilor mari, prin multiple canale de distribuție:
unită ți bancare;
rețele de ATM și EPOS;
phone-banking (Raiffeisen Direct);
mobile banking (Raiffeisen Smart Mobile
internet banking (Raiffeisen Online)
3
Analizâ nd cota de piață , ca pondere a activelor bă ncilor în total active, a primelor 10
bă nci din Româ nia în intervalul 2019-2020, așa cum este prezentat în tabelul 1.3.1, observă m
că Raiffeisen Bank, ajunsă în 2020 pe locul 5 în topul celor mai mari bă nci. Raiffeisen Bank a
crescut mai rapid decâ t competiția și cu un avans de aproape 20% a activelor a ajuns pe locul
5 cu active de 51,28 miliarde de lei. Banca cu capital austriac și-a recuperat locul 5 pierdut
anul trecut în fața UniCredit Bank.
În 2020 s-a înregistrat o creştere a cotei de piaţă , în funcţie de activul net, deţinută de
instituţiile de credit cu capital majoritar de stat, de la 8,2% în 2019 pâ nă la 10,6% la 31
decembrie 2020 şi de că tre instituţiile de credit cu capital majoritar privat autohton, de la
18,1% în 2019 pâ nă la 18,8% la 31 decembrie 2020.
Topul bă ncilor după numă rul de clienți. Banca transilvania a devenit liderul
clasamentului, consemnâ nd cea mai mare creștere a portofoliului în ultimii 5 ani. Doar 6 bă nci
se pot lă uda că au depă șit borna de 1 milion de clienți.
Banca Transilvania a reușit să -și completeze portofoliul cu circa 800.000 de clienți,
ajungâ nd astă zi la aproximativ 3 milioane de consumatori, față de 2,2 milioane câ t numă ra în
2016.
Pe locul al doilea în topul bă ncilor după numă rul de clienți se situează BCR, care deține
un portofoliu de 2,9 milioane de consumatori. Față de anul 2016, câ nd era lider, BCR a reușit
să adauge circa 100.000 de clienți.
Poziția a treia în clasament este ocupată de CEC Bank, instituție de credit care deține cea
mai extinsă rețea teritorială și care are aproximativ 2,7 milioane de clienți, un numă r similar
anului 2016.
Topul este completat de BRD și Raiffeisen Bank, care mizează pe portofolii aproape
identice cu cele consemnate în urmă cu 5 ani, adică 2,2 milioane de clienți și respectiv 2,1
milioane de clienți.
Ultima instituție de credit care se poate lă uda cu un numă r mai mare de 1 milion de
clienți este ING Bank, care deține în prezent 1,4 milioane de consumatori, cu aproximativ
300.000 mai mult decâ t în 2016.
4
Total 100 100
Sursa: Raport Anual, 2020
DIRECTORATUL
Directoratul asigura conducerea activitatii curente a bancii si este format din 7 membri
numiti de Consiliul de Supraveghere pentru mandate de pana la 4 ani, cu posibilitatea
de a fi realesi pentru perioade suplimentare.
Activitatea Directoratului este reglementata de legislatia romana in vigoare si
guvernata de prevederile din Actul Constitutiv al Bancii (Art. 16).
Începâ nd cu data de 01.02.2022, componența Directoratului și pregțtirea profesională
a membrilor să i este urmă toarea:
VICEPREȘEDINTE) VICEPREȘEDINTE
VICEPREȘEDINTE COORDONATOR DIVIZIA
Coordonator Divizia COORDONATOR DIVIZIA
RISC OPERAȚII ȘI IT
Corporații Bogdan Popa are o
Cristian Sporis face parte din Mircea Busuioceanu este
membru al Raiffeisen Bank experienta de peste 10 ani
echipa Raiffeisen Bank din in domeniul financiar-
anul 2002, iar in perioada din 2002 ocupand diferite
functii in zona de risc bancar alaturandu-se
2003 - 2012 a condus Raiffeisen Bank in 2002.
Trezoreria Raiffeisen Bank. inainte de a deveni Chief
Risk Officer in 2011.
5
CONSILIUL DE SUPRAVEGHERE
6
2. GAMA DE PRODUSE ȘI SERVICII
7
Acceptare carduri:
Acceptare Carduri prin EPOS;
Acceptare Carduri prin Internet, E-commerce;
Programul Multishop Raiffeisen Bank.
Finanțare:
Credite IMM Invest;
Finanțarea activită ții curente (Credit capital de lucru IMM, Credit pentru capital în
agricultură , Lonie de credit – Overdraft IMM, Factoring pentru IMM, Finanțare subvenții
agricole APIA, Credit Flexi IMM, Credit Flexi Profesii Liberale);
Carduri de credit (VISA Business);
Finanțare IMM prin granturi (Microgranturi pentru capital de lucru, Granturi pentru
capital de lucru, Granturi pentru investiții);
Finanțare investiții (Credit de investiții IMM, Creditul pentru investiții în agricultură ,
Credit imobiliar, Credit Flexi IMM, Credit Flexi Profesii Liberale, Credit de investiții
Profesii Liberale);
Garantare FNGCIMM (Garanție tip Plafon, Garanție tip Expresa);
Finanțare schimburi (Garanție bancară , Acreditivul documentar);
Leasing Financiar;
Finanțare programe EIF (COSME, Inițiativa pentru IMM, Finanțare pentru agricultură ).
Economii și plasamente:
Depozite la termen;
Titluri de stat;
Fonduri de investiții (RAM).
Parteneriate IMM:
Servicii complementare non-bancare (Parteneri: KEEZ, CONFIDAS, Rambursare TVA
Extern);
Servicii complementare bancare (Parteneri: Raiffeisen Broker de Asigurare –
Reasigurare, Leasing).
CONTUL DE ECONOMII
ING ECONOMII
În continuare, am analizat contul de economii Super Acces Plus din gama de produse
Raiffeisen Bank, comparativ cu ING Economii – contul de economii oferit de ING. În acest sens,
realizâ nd o simulare pentru fiecare în parte.
10
2.4. Finanțare MICRO/IMM
DESCRIEREA COMPANIEI
TEILOR S.R.L. (fosta S.C. CREDIT GOLD & GF 2003 S.R.L.) este o companie fondată în
anul 2003, identificată în piață sub brandul TEILOR, axată pe comercializarea cu amă nuntul a
bijuteriilor din aur și pietre prețioase, în Româ nia și internațional.
TEILOR deține cel mai mare lanț de bijuterii de lux din Româ nia. La data redactă rii
acestui memorandum, TEILOR S.R.L. opera direct, prin subsidiarele sale din Româ nia și
internațional, 57 de magazine fizice și 5 magazine online după cum urmează :
Româ nia - 52 de magazine fizice, din care 46
magazine în mall-uri și centre comerciale și 6
magazine stradale;
Bulgaria – 3 magazine în Sofia;
Polonia – 1 magazin în Varșovia;
Ungaria – 1 magazin în Budapesta;
5 site-uri pentru comercializarea online (teilor.ro, teilor.com, teilor.pl, teilor.bg,
teilor.hu) deținute și coordonate de entitatea legală din Româ nia prin modelul
„omnichannel”.
TEILOR este un business de familie romanesc, sustinut de o poveste autentica. Totul a
inceput acum doua decenii, cand prin pasiune si curaj a luat contur un brand remarcabil de
retail in domeniul bijuteriilor cu aur si pietre pretioase. Intuitia si creativitatea echipei au
condus catre deschiderea a 50 de magazine TEILOR in Romania si debutul expansiunii
internationale: Polonia si Bulgaria. De la primul magazin de pe Strada Teilor din Pitesti, la
visuri concretizate intr-o prezenta offline si online care a trecut dincolo de granite. Sa fii lider
intr-un domeniu presupune sa continui sa inovezi si sa surprinzi clientii prin fiecare
experienta, atat in magazinele fizice, cat si in mediul digital. De aceea, vom continua sa
evoluam si sa inovam odata cu nevoile consumatorilor, carora le vom oferi experiente
omnichannel, reale, inedite si adaptate timpurilor. Suntem deschisi spre solutii tehnologice
care ne vor purta catre cele mai inalte idealuri”, // Willy Dicu, CEO TEILOR.
COTA DE PIAȚĂ
În lipsa studiilor de piață care să evidențieze cota de piață deținută de un comerciant,
doar pe activitatea de vâ nzare de bijuterii din aur și pietre prețioase, sunt prezentate
veniturile obținute global, din vâ nzarea de bijuterii din argint sau metale neprețioase, ceasuri,
accesorii etc.
În cele ce urmează , prezentă m o evoluție a cotei de piață , determinata intern, prin
culegerea datelor publice legate de cifra de afaceri realizată de principalii competitorii
(selectați după cod CAEN) și o estimare a cotei de piață cumulate, deținută de competitorii
foarte mici.
Astfel, Teilor S.R.L. (denumita anterior Credit Gold & GF 2003 S.R.L), deținea în anul
2020, 13,1% din cota de piață .
11
OBIECTIVUL INVESTIȚIEI
Bucuresti, 25 martie 2021 – Raiffeisen Bank SA a acordat companiei Teilor doua
credite in valoare de 1,6 milioane de euro pentru capital de lucru si, respectiv, 5 milioane de
lei pentru investitii, iar EximBank a emis garantii in numele si in contul statului roman pentru
cele doua imprumuturi, in cadrul schemei de ajutor de stat COVID-19, implementata in urma
mandatului special primit din partea statului roman.
Cele doua finantari de la Raiffeisen Bank, garantate in proportie de 90% de EximBank,
vor permite societatii sa-si asigure necesarul de lichiditate pentru desfasurarea activitatii
curente, dar si sa faca investitii in infrastructura IT si aplicatii de e-commerce, respectiv
dezvoltarea unui ecosistem digital Teilor, o platforma care va deservi si nevoile echipelor
Teilor, dar va avea incluse capabilitati de tipul machine learning, sisteme de predictie, precum
si digitalizarea proceselor.
DECIZIA DE CREDITARE
1. ANALIZA FACTORILOR DE RISC
A. Indicatori bilanțieri
Nr. Indicator 31.12.2019 31.12.2020
Crt. Formula de calcul
1. Lichiditatea curentă 213,87% 209,22%
Active curente
DatoriiCurente
2. Solvabilitatea patrimonială 42,22% 38,30%
Capitaluri proprii
Total pasiv
3. Marja brută din exploatare 62,34% 77,35%
Excedent brut din exploatare
Cifra de afaceri
4. Acoperirea cheltuielilor cu dobânzile 9.260,90% 7.826,51%
Excedent brut din exploatare
Cheltuieli cu dobânzile
5. Gradul de îndatorare 55,90% 60,29%
Datorii totale
Activ total
12
Analizâ nd indicatorii bilanțieri ai societă ții TEILOR S.R.L. se pot desprinde urmă toarele
aspecte:
lichiditatea curentă înregistrează un trend descendent, pe fondul creșterii activelor
curente într-un ritm inferior datoriilor curente. Mai mult, valorile obținute sunt peste
nivelul de 150%, apreciindu-se favorabil pentru companie, avâ nd în vedere existența
unui fond de rulment pozitiv, care să îi permită firmei să facă față obligațiilor curente
de plată ;
solvabilitatea patrimonială înregistrează un trend descendent, în condițiile în care
pasivul total a crescut, în timp ce capitalurile proprii s-au majorat într-un ritm mai
redus. Societatea are un nivel al solvabilită ții peste sub considerat normal de 50%,
reflectâ nd o rată slabă a autonomiei financiare;
indicatorul „acoperirea cheltuielilor cu dobâ nzile” înregistrează valori foarte mari,
avâ nd în vedere un excedent brut din exploatare semnificativ. Scă derea valorii
indicatorului respectiv în 2020 se explică prin diminuarea atâ t a excedentului brut din
exploatare, câ t și a cheltuielilor cu dobâ nzile;
gradul de îndatorare, cu toate că înregistrează o creștere în 2020 față de 2019, se
situează sub peste de 30%, apreciindu-se nefavorabil pentru societate.
B. Indicatori financiari
Nr. Indicator 31.12.2019 31.12.2020
Crt.
1. EBE/Datorii totale 150,04% 119,38%
2. Capital permanent/Activ total 61,99% 60,20%
3. (Active circulante-Stocuri)/Activ total 3,47% 6,68%
4. Cheltuieli financiare/Cifra de afaceri 1,40% 1,64%
5. Cheltuieli de personal/Valoarea adaugata 34,12% 42,88%
După cum se poate observa în tabelul de mai sus, indicatorii financiari înregistrează
valori bune, încadrâ ndu-se în parametri considerați ca fiind normali.
C. Indicatori bancari
Nr. Indicator 31.12.2019 31.12.2020
Crt.
1. Cifra de afaceri – dinamica 33,06% -7,64%
2. Capitaluri proprii - dinamica 37,67% 21,15%
3. Rezultatul exercițiului – dinamica 38,33% -0,90
4. Fondul de rulment (lei) 92.716.606 123.207.268
FRT =Total active− Active imobilizate
Din analiza datelor puse la dispoziție de societatea care solicită finanțare se pot
observa o serie de aspecte referitoare la performanțele societă ții:
cifra de afaceri din anul 2020 a scă zut cu 7,64% față de anul precedent, aceasta
datorâ ndu-se diminuă rii veniturilor rezultate din activitatea de închiriere cu firmele din grup;
capitalurile proprii au crescut cu 21,15% de la 46.732.880 lei în 2019 la 56.619.008
lei în 2020, impact avâ nd profitul exercițiului financiar aferent anului 2020;
rezultatul exercițiului s-a depreciat considerabil pâ nă la 0,90%, în 2020
fondul de rulment a înregistrat valori pozitive, în creștere, reflectâ nd o marjă de
siguranță și asigurâ ndu-se astfel echilibrul financiar al firmei. Necesarul de fond de rulment, a
înregistrat valori pozitive, ceea ce reflectă existența unui surplus de resurse din exploatare în
raport cu necesită țile din exploatare;
trezoreria netă a înregistrat valori pozitive, semnificâ nd realizarea echilibrului
financiar pe termen scurt al firmei, deoarece aceasta dispune de lichidită ți care să îi permită
acoperirea datoriilor pe termen scurt;
lichiditatea imediată și lichiditatea curentă a înregistrat valori mai mari de 100%;
solvabilitatea a înregistrat valori supraunitare, apreciindu-se pozitiv pentru companie;
gradul de îndatorare general a înregistrat valori mai mici de 60%, iar gradul de
îndatorare financiar s-a situat sub nivelul de 30%, reprezentâ nd aspecte pozitive pentru
societate;
viteza de rotație a stocurilor s-a redus de la 8837,25 rotații în 2019 la 5516,12 rotații
în 2020, avâ nd în vederea o valoare redusă a stocurilor;
rentabilitatea brută din exploatarea a scă zut în 2020 față de 2019; dar rentabilitatea
netă din exploatare a crescut în 2020 față de 2019
acoperirea dobâ nzilor a scă zut semnificativ în 2020, în ambii ani valorile înregistrate
apreciindu-se pozitiv pentru societate;
rata valorii adă ugate a crescut de la 1,1% în 2019 la 1,4% în 2020.
Ca urmare a analizei financiare și nefinanciare realizată asupra informațiilor puse la
dispoziție de că tre societatea S.R.L., precum și ca urmare a consultă rii informațiilor din surse
exterioare (Centrala Riscului de Credit, Biroul de Credite, Centrala Incidentelor de Plă ți,
Buletinul Procedurilor de Insolvență ) și din alte surse externe, se consideră că performanța
financiară a agentului economic este una foarte bună și sustenabilă , motiv pentru care este
posibilă acordarea unui credit pentru investiții pe o perioadă de 4 ani.
14
3. ANALIZA INDICATORILOR DE APRECIERE A
PERFORMANȚELOR BANCARE
Performanța bă ncilor este evaluată în baza unei game largi de indicatori, care
demonstrează capacitatea managementului bă ncii de a desfă șura eficient și calitativ
activitatea financiară și comercială a instituției în vederea maximiză rii profiturile și
dezvoltă rii bă ncii în viitor. Indicatorii respectivi rezultă din situațiile financiare care reflectă
perioada de referință .
În continuare este prezentată o analiză a principalilor indicatori de performanță bancară
înregistrați de Raiffeisen Bank, atâ t în dinamică , avâ nd în vedere perioada 2018-2020, câ t și în
comparație cu unul dintre principalii să i concurenți
2. Rentabilitatea
Raportâ nd profitul brut la totalul cheltuielilor, rata rentabilită ții presupune evoluția mai
rapida a Bă ncii Transilvania decat banca Raiffeisen.
16
2. Ponderea creditelor restante în totalul active
Asemă nă tor indicatorului analizat anterior, observă m ponderi reduse ale creditelor
restante în total active, ceea ce semnifică o bună performanță înregistrată de Raiffeisen Bank.
BT, de asemenea, a înregistrat valori descrescă toare ale indicatorului, însă cu mult superioare
celor aferente bă ncii Raiffeisen.
1. Solvabilitatea
Indicatorii solvabilită ții bancare reflectă capacitatea bă ncii de a susține întreaga activitate
cu ajutorul capitalului propriu. Avâ nd în vedere relațiile de calcul prezentate în tabelul de mai
jos, observă m că Raiffeisen Bank a înregistrat o rată a solvabilită ții în descreștere, motivată în
principal de diinuarea capitalului propriu. Totuși, BT a înregistrat o solvabilitate aproape
identică cu Raiffeisen Bank în perioada 2019-2020
17
indicatorul respectiv a evoluat în sens invers: a crescut în 2020 cu 5%.
Ultimul indicator analizat din această categorie este lichiditatea interbancară . În cazul
acestuia observă m valori în creștere în cazul celor doua bă nci.
1. ROE, ROA, EM
Indicatorul randamentului capitalului sau al fondurilor proprii (ROE – Return on Equity)
mă soară randamentul procentual al fiecă rei unită ți monetare de fonduri proprii. O valoare
mai mare a acestui indicator semnifică o utilizare mai eficientă a fondurilor proprii. Raiffeisen
Bank înregistrează în 2019 o scadere pâ nă la 16% comparativ cu anul precedent. BT a
înregistrat o evoluție asemă nă toare a acestui indicator, însă valorile sunt inferioare celor
înregistrate de Raiffeisen Bank, demonstâ nd faptul că fondurile proprii au fost utilizate mai
eficient de Raiffeisen Bank.
Indicatorul randamentul activelor (ROA – Return on Assets) mă soară venitul net generat
de fiecare unitate monetară de active. În cazul Raiffeisen Bank observă m asemă narea
indicatorului în cei 2 ani. BT prezintă o evoluție ascendentă a indicatorului, valorile obținute
fiind totuși mai mici decâ t cele aferente bă ncii Raiffeisen.
Multiplicatorul fondurilor (EM) compară activele cu fondurile proprii. În cazul Raiffeisen
Bank, observă m o tendință de creștere a acestui indicator, ceea ce reflectă un grad mai mare
de îndatorare financiară și un risc mai mare în 2020 față de 2019. Asemenea și în cazul BT.
1. Ponderea veniturilor din dobânzi în total active, Ponderea veniturilor din alte surse decât
dobânzi, Rata cheltuielilor cu dobânzile
Ponderea veniturilor din dobâ nzi în total active a scă zut în 2020comparativ cu anul 2019,
pentru ambele bă nci analizate, valori mai mari fiind înregistrate totuși de Raiffeisen Bank.
În ceea ce privește ponderea veniturilor din alte surse decâ t dobâ nzi, aceasta a scă zut
lejer în 2020, comparativ cu 2019, în cazul celor doua bă nci.
Ultimul indicator analizat și prezentat în tabelul de mai jos a înregistrat o evoluție negtivă
doar în cazul Raiffeisen Bank. BT, în schimb, înregistrează aceeași evoluție a indicatorului.
19
Banca Relația de calcul 2019 2020
Raiffeisen Bank venituri din dobânzi 4,36% 3,69%
∗100
BT total active 3,80% 3,25%
Raiffeisen Bank venituri din alte surse decât dob . ∗100 1,84% 1,59%
BT total active 1,26% 1,07%
Raiffeisen Bank cheltuieli cu dobânzi 0,35% 0,33%
∗100
total active
BT 0,63% 0,63%
4. MANAGEMENTUL RISCURILOR
20
riscul de credit conform abordă rii bazate pe modele interne de rating (IRB) începâ nd cu 1
iulie 2009.
În ceea ce privește portofoliul de retail, Raiffeisen Bank a primit aprobarea BNR pentru
calcularea cerințelor de capital pentru riscul de credit conform abordă rii bazate pe modele
interne avansate de rating (AIRB) începâ nd cu 1 decembrie 2013.
RISCUL DE PIAȚĂ
În ceea ce privește riscul de piață , Banca utilizează în prezent abordarea standard
pentru calculul cerinței de capital. Managementul riscului de piață se realizează prin
intermediul unui sistem de limite de risc de piață și indicatori de avertizare care se aplică
expunerilor
Bă ncii la riscul de rată a dobâ nzii aferent atâ t portofoliului de tranzacționare, câ t și
activită ților din afara portofoliului de tranzacționare, la riscul valutar și la alte subtipuri de
riscuri de piață . Monitorizarea atentă și frecventă a acestor limite și indicatori de avertizare
asigură menținerea unui profil de risc de piață prudent pentru Raiffeisen Bank.
RISCUL DE LICHIDITATE
Directoratul definește strategia administră rii riscului de lichiditate în funcție de
recomandă rile fă cute de unită țile responsabile de managementul lichidită ții și al finanță rii, în
cooperare cu aria responsabilă pentru monitorizarea și controlul riscului de lichiditate.
Principalele instrumente utilizate în managementul și controlul riscului de lichiditate
sunt: raportul de tip ecart de lichiditate, scorecard-ul de lichiditate, raportul de lichiditate
statutar, sistemul de avertizare timpurie, cerința de acoperire a necesarului de lichiditate
(LCR), testarea internă a poziției de lichiditate în condiții de criză .
RISCUL OPERAȚIONAL
Începâ nd cu 1 ianuarie 2010, Raiffeisen Bank calculează și raportează cerința de capital
pentru riscul operațional, utilizâ nd abordarea standard pentru care a primit aprobarea Bă ncii
Naționale a Româ niei în noiembrie 2009. La baza acestei aprobă ri a stat cadrul de gestionare
a riscului operațional creat de Raiffeisen Bank prin implementarea modelului de management
al riscului operațional bazat pe trei linii de apă rare și prin definirea și folosirea unor
instrumente avansate, precum baza de date de incidente operaționale de risc, indicatorii de
risc operațional, scenariile de risc, matricea de evaluare a riscurilor. Atâ t instrumentele, câ t și
procesul de management al riscului operațional sunt îmbună tă țite în mod continuu, existâ nd
o aliniere cu cadrul de management al riscului operațional la nivelul grupului RBI care
utilizează abordarea avansată .
RISCUL REPUTAȚIONAL
În cadrul Bă ncii, activitatea de administrare a riscului reputațional se desfă șoară pe
urmă toarele direcții de acțiune: reglementarea ariei de activitate și identificarea, mă surarea,
monitorizarea și managementul riscului reputațional.
În vederea implementă rii strategiei și obiectivelor privind riscul reputațional, a fost
definită Politica de Risc Reputațional, care detaliază liniile directoare ale managementului
riscului reputațional, precum și instrumentele utilizate pentru monitorizarea, administrarea
și controlul acestui risc.
5. ANALIZA SWOT
Personal calificat și pregă tit să rezolve Timp prea lung de așteptare în fața
integral cerințele clientului ghișeului în anumite sucursale
Promovare mass-media puternică Insuficiența personalului performant la
Premii obținute de că tre diferite publicații unele sucursale
Rețea vastă de sucursale pentru fiecare
regiune a ță rii (300 in total)
O cotă de piață solidă (se menține în top
10 bă nci încă din 2015)
Gamă largă de produse și servicii
22