Universitatea din Craiova

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Banca viitorului

Realizat de:

Jugănaru Maria Valentina

Anul II – Grupa a II-a

Monedă și credit

1 20.03.2021
 Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Cuprins

Introducere.....................................................................................................................................3
Capitolul I. Viitorul bancar- Încotro?...............................................................................................4
1.1. Apariția și dezvoltarea băncilor............................................................................................4
1.2. Factori care influențează viitorul băncilor...........................................................................5
1.3. Instituția bancară românească – o bancă a viitorului?.........................................................7
Capitolul II. Banca virtuala – banca viitorului..................................................................................8
2.1. Introducere în era virtuală...................................................................................................8
2.2. Internet banking versus banca virtuală................................................................................9
2.3. Serviciile banilor virtuali.....................................................................................................10
2.4. Provocările băncilor în procesul de digitalizare.................................................................11
Concluzii.......................................................................................................................................13

2 20.03.2021
 Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Introducere
Banca este aceea care, pe de o parte,”cumpără” bani,suportând un cost sub forma
dobânzii bonificate,iar pe de altă parte “vinde” banii acumulați,câștigurile obținute regăsindu-se
în dobânda percepută. Banca se identifică în primul rând și în cea mai mare măsură cu activitatea
de creditare.Se poate spune că acumularea resurselor de creditare și plasarea lor sunt “cheia de
boltă” a activității unei bănci.

Rolul băncii este acela de a favoriza tranzacțiile comerciale în interiorul și în exteriorul

unei țări,asigură efectuarea plăților și schimbul valutar.De asemenea ,banca permite realizarea
investițiilor fie participând direct la finanțarea acestora,fie prin plasamentul și gestiunea
economiilor bănești. Este “actorul” principal pe piață capitalului.Totodată, când ne referim la
rolul băncii în epoca modernă,trebuie să avem în vedere că generalizarea informaticii și
telecomunicațiilor determină mutații importante în relațiile banca-clienți și în metodele de
gestiune folosite.

Figurativ, banca este “templul” banilor.Activitatea ei este în mare măsură ocultă și

misterioasă.Aici este implicat secretul bancar,dar mai ales forță pe care o reprezintă
banii,capitalul în complexitatea sa. După cum scrie și Claude Simon în lucrarea sa intitulată
“Băncile” , conturile publice ale unei bănci sunt aproape indescifrabile chiar și pentru un
specialist: în acestea se adună franci,dolari,yeni și câte alte monede.

Pentru depunătorul titular al unui cont,cel mai adesea o persoană particulară,banca este
suverană ,puterea sa fiind dată de bogăția ei. Pentru cel care dorește să contracteze un împrumut,
banca este autoritatea absolută pentru că dispune de un fel de drept de veto: dacă refuză
acordarea creditului,cel în cauza trebuie să renunțe la mașină, casă, investiții sau, pur și simplu,
la posibilitatea de a supraviețui, mai ales în cazul unei întreprinderi aflate în dificultate
financiară.

Concurenţa acerbă care se manifestă pe piaţa serviciilor financiare a determinat băncile

să-şi diversifice produsele oferite şi să le sporească calitatea. Ca urmare, viitorul serviciilor
bancare gravitează în jurul facilităţilor pe care băncile le vor putea oferi pentru clienţii lor şi
depinde de promptitudinea şi eficienţa cu care vor fi onorate cererile clienţilor.

Unele bănci au conştientizat că viitorul gravitează în jurul sistemelor lor informatice şi au

investit în modernizarea acestora. Altele, acum demarează lucrări de acest gen. Un astfel de
comportament nu poate fi perceput decât promiţător, în ceea ce priveşte viitorul lor în afaceri şi
implicit soarta sistemului bancar.

3 20.03.2021
 Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Capitolul I. Viitorul bancar- Încotro?

1.1. Apariția și dezvoltarea băncilor

Referitor la apariția băncilor ,se pune mai întâi întrebarea dacă acestea au putut exista
înaintea apariției banilor. Unii autori, invocând mărturii istorice, atestă faptul că operațiunile
bancare au apărut și s-au dezvoltat încă cu mii de ani înaintea erei noastre, concomitent cu
apariția și dezvoltarea vieții sociale. În decursul timpului, băncile asigurau păstrarea unor obiecte
de valoare, cum ar fi cele din metale prețioase. Chiar și templelele, care primeau în depozit
asemenea obiecte, se consideră că desfășoară activitate bancară. Astfel, babilonienii, cu douăzeci
de secole înainte de Hristos, cunoșteau practică de a încredința templelor depozitele de valori. La
români, încă din secolul al IV-lea i.Hr., în forum se efectuau operațiuni de același fel. În
Antichitate, egiptenii, asirienii,fenicienii,grecii, ca popoare civilizate care făceau comerț, se
ocupau cu schimbul de monede și metale prețioase. Trapezitii greci și argentarii români
inlesneau schimbul de monede, primeau depuneri de valori spre păstrare, acordau credite. Se
pune de asemenea întrebarea dacă baterea monedei, operațiunile de preschimbare de moneda de
către zarafi, ca și cele de acordare de credite de către cămătari sunt o ilustrare a prezenței
bancare.

În secolele XII-XVI au apărut mai multe organizații bancare, ca Banca de Veneția(1117),

Banca de Barcelona(1341), Banca de San Giorgio(1407), Banca de Milano(1593). Dar bănci
autentice, moderne, pot fi considerate Banca de Amsterdam(1608), Banca de Hamburg(1619),
Banca de Stockholm(1650) și, cu deosebire, Banca Angliei, a cărei înființare în 1694 marchează
adevărată piatră de hotar pentru apariția băncilor moderne.

Istoria activității bancare începe cu primele bănci de negoț din lumea antică, care acordau
împrumuturi în grâne către fermieri și comercianți care transportau bunurile între orașe. Acest
lucru a început prin 2000 î.Hr. în Asiria și Babilon. Ulterior, în Grecia Antică și în
timpul Imperiului Roman, creditorii care își desfășurau activitatea în temple, acordau
împrumuturi și au contribuit cu două inovații: acceptau depozite și schimbau
bani. Arheologia din această perioadă din China sau India, arată indicii a unei activități de
creditare. Activitatea bancară, în sensul modern al cuvântului, își are originea în Evul
Mediu și Renașterea timpurie în Italia, în orașele bogate din nord
precum Florența, Veneția și Genova.

4 20.03.2021
 Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

1.2. Factori care influențează viitorul băncilor

În contextul acestei ere informaţionale, se constată că un număr de cinci factori sunt

relevanţi pentru viitorul organizatoric - structural şi practic al băncilor.

I. Schimbări în legislaţie

Tendinţele curente în accentuarea măsurilor de protecţie a consumatorilor, pot şi vor

afecta structurile bancare şi evident practicile aceştia. Reglementările (legiferările) la nivel macro
pot însă produce schimbări structurale. Aceste prevederi pot produce vaste schimbări bancare.
Legislaţia împotriva spălării banilor nu este uniformă, dar se fac eforturi de unificare. Totuşi,
banii electronici pun probleme noi în acest domeniu, probleme care încă nu sunt inventariate
integral pentru a se putea identifica modalităţile de prevenire a spălării banilor. Tendinţa
mondială către universalizarea sau diversificarea activităţilor bancare va da un impuls cu totul
nou activităţilor de marketing atât în ceea ce priveşte amplitudinea cât şi conţinutul acestora.

II. Noi tehnologii

Competiţia din partea băncilor netradiţionale, evoluţiile revoluţionare în domeniul

tehnologiei şi solicitările sporite ale clienţilor lucrează în tandem pentru transformarea sectorului
bancar tradiţional. Băncile care vor să supravieţuiască şi să prospere în aceasta lume nouă şi
provocatoare trebuie să se schimbe radical şi rapid. Modelul viitoarei activităţi bancare se
conturează în mod clar şi nu trebuie subestimat. "Banca virtuală", cum a fost denumită, este
definită ca "un model în plină dezvoltare al activităţii bancare, în care sunt implicate mai multe
companii în crearea de produse şi servicii bancare şi în care clienţii pot accesa serviciile bancare
prin mai multe canale de distribuţie." Termenul "virtual" implică independenţa de localizarea
fizică sau, în caz extrem, activitatea bancara fără filiale. Tehnologia este elementul-cheie al
acestei evoluţii, permiţând efectuarea electronică a comunicărilor şi tranzacţiilor financiare între
client şi bancă, fără a fi necesară prezenţa fizică a clientului la sediul filialei. Băncile care
reacţionează la oportunităţile şi provocările oferite de era electronică introduc deja o gamă de
canale noi de distribuţie, cu ajutorul cărora să-şi ofere serviciile clienţilor. Rolul său se va
schimba prin punerea accentului pe servicii bancare personale, lăsând clienţii să desfăşoare mai
multe tranzacţii de rutină prin intermediul canalelor electronice de distribuţie. Aşa cum ghişeele
automate de bancă permit clienţilor să desfăşoare activităţi bancare fără a intra într-o filială, tot
aşa telefonul permite rezolvarea problemelor de natură bancară fără părăsirea biroului sau a
casei. Numărul tranzacţiilor estimate a fi realizate prin telefon va creşte. Acest nou canal de
distribuţie oferă acum clientului posibilitatea de a beneficia de servicii bancare 24 de ore pe zi,
365 de zile pe an.

5 20.03.2021
 Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

III. Schimbări intervenite în activitatea băncilor datorită noilor solicitări ale

clienţilor persoane fizice

În principal, schimbările provocate de nevoile clienţilor sunt mai curând evoluţionare

decât revoluţionare. Astfel, observăm o creştere rapidă în cererea de tipuri tot mai diverse de
servicii financiare şi de informaţii. Punerea la dispoziţia tuturor celor interesaţi a unui volum de
informaţii tot mai mare va conduce la accentuarea concurenţei dintre bănci şi deci la micşorarea
timpului de răspuns la orice nouă pretenţie a clienţilor.

IV. Schimbări intervenite în activitatea băncilor datorită noilor nevoi ale societăţilor
comerciale

Presiunea exercitată de clienţi este mai relevantă în cazul societăţilor comerciale. În

trecut, băncile au răspuns în mod extensiv la nevoile în continuă dezvoltare ale industriaşilor şi
comercianţilor, mai ales pentru exportatori. În domeniul serviciilor financiare această situaţie va
continua în mod inevitabil. Globalizarea multor societăţi industriale sau de servicii (industria
automobilelor, telecomunicaţiilor, industria alimentara - Coca Cola, McDonald`s - serviciilor
contabile) a impus şi globalizarea activităţilor bancare.

6 20.03.2021
 Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

1.3. Instituția bancară românească – o bancă a viitorului?

Băncile româneşti nu se pot disocia de tendinţele existente pe plan mondial şi naţional,

referitoare la expansiunea serviciilor bancare moderne, care fără suporturi fizice şi
informaţionale adecvate nu pot fi promovate. Acestea sunt provocări cărora băncile trebuie să le
facă faţă, iar dublate de viitoarele transformări ce se prefigurează în sistemele de decontări
interbancare româneşti, devin chiar iminente căi de acţiune

Dezvoltarea sistemului bancar românesc se încadrează, astfel, în tendinţa de globalizare

care a dominat economia mondială în ultimele decenii, cu atât mai mult cu cât serviciile
financiare reprezintă, alături de informatică, unul din domeniile cu cea mai intensă manifestare a
acestui fenomen. De altfel, în cazul României mai corect ar fi termenul de regionalizare, în
condiţiile în care capitalul străin prezent pe piaţa bancară românească provine cu precădere din
ţările Uniunii Europene, contribuind la procesul de integrare a întregii economii româneşti în
acest bloc comercial.

Datorită progreselor tehnice, România a reuşit să depăşească relativ rapid etapa cecurilor
şi a instrumentelor pe suport hârtie şi să se înscrie în etapa instrumentelor procesate electronic,
proces care în alte ţări a durat câteva decenii. Astfel, dincolo de creşterea accelerată a numărului
de utilizatori şi a volumului de operaţiuni derulate prin mijloace electronice de plată, care, în
numai câţiva ani, au devenit din excepţie, regulă, în România câştigă din ce în ce mai mult teren
serviciile de internet banking, în linie cu tendinţele de dezvoltare la nivel european şi chiar global
a serviciilor de e-banking şi efinance. În prezent, toate cele 23 de bănci din România au
implementate sisteme de ebanking.

În unele domenii (de exemplu, leasing-ul), băncile comerciale au profitat de relativ mai
slaba reglementare şi supraveghere, pentru a-şi maximiza profiturile într-o piaţă insuficient de
matură. Pe măsură ce autorităţile iau măsuri de reglementare şi supraveghere, vor rămâne tot mai
puţine "portiţe" pentru extragerea de rente (rent-seeking).

La ora actuală, în băncile româneşti există o mare varietate de sisteme informatice,

utilizarea serviciilor bancare bazate pe tehnici moderne fiind încă intr-un stadiu incipient. Acest
lucru poate constitui un avantaj deoarece se pot alege de la bun început soluţiile optime verificate
de practica bancară internaţională, dar poate fi şi un dezavantaj, prin prisma multitudinii
formelor de prezentare a rezultatelor, ceea ce îngreunează prelucrările ulterioare ale acestor
rezultate.

7 20.03.2021
 Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Capitolul II. Banca virtuala – banca viitorului

2.1. Introducere în era virtuală

Băncile care nu au sucursale fizice, în mod convențional se numesc ”bănci virtuale”.

Banca virtuală ”este o bancă a viitorului, ea fiind consecința firească a eforturilor băncilor de a
atrage clientela, de a-și menține și îmbunătăți cota de piață și de a face față concurenței. Acest
model este rezultatul noilor tehnologii informatice, care determină reconsiderări majore în ceea
ce privește managementul strategiilor comerciale, managementul activelor și pasivelor bancare,
dar și stategiile de marketing’’.

Modelul viitoarei activități bancare de retail se conturează în mod clar. ”Banca virtuală”
cum a fost denumită, este definită ca un model în plină dezvoltare a activității bancare, în care
sunt implicate mai multe companii în crearea de produse și servicii bancare și în care clienții pot
accesa serviciile băncii prin mai multe canale de distribuție. Termenul ”virtual” implică
independența de localizarea fizică sau, în cazuri extreme, activitatea bancară fără filiale.
Tehnologia este elementul cheie al acestei evoluții, permițând efectuarea electronică a
comunicațiilor și tranzacțiilor financiare între client și bancă, fără a fi necesară prezența fizică a
clientului la sediul filialei.

Principalele avantaje oferite de “băncile virtuale” sunt datorate în primul rând tehnologiei
- ele operează în exclusivitate pe internet, deci nu au sucursale fizice de întreținut și nu au de
plătit salarii pentru un personal numeros. În consecință, costurile de exploatare sunt mult mai
reduse - deci și dobânzile de plătit la diferitele produse pot fi mai reduse decât la o bancă
obișnuită. În plus, banca este deschisă 24 ore 7 zile pe săptamână, așadar operațiile se realizează
rapid și la orice oră (plăți, comandă de cecuri, viramente, deschidere de cont), și există acces la
informațiile personale fără întarziere. În plus, datorită faptului că ele au mai puține cheltuieli,
sunt capabile să ofere dobânzi avantajoase la depozite și împrumuturi, iar unele servicii (de pildă
taxele pentru deschiderea sau menținerea conturilor) pot fi gratuite. Cu alte cuvinte, sunt băncile
viitorului. Băncile virtuale au service pentru clientela disponibilă între orele normale. Unele au
creat chiar un site internet dedicat exclusiv clienților, unde aceștia pot consulta principalele
caracteristici ale împrumutului sau pot face modificări asupra acestuia.

Un avantaj deloc de neglijat al împrumuturilor acordate de băncile virtuale este faptul că

ele oferă direct dobânda “negociată” adică redusă, nemaifiind nevoie de a discuta cu consilierul
în sucursală pentru a obține “cea mai bună dobândă”. Acest fapt are și alte consecințe mai puțin
evidente. Prin lege, o bancă ”tradițională” oferă pentru împrumuturile ipotecare mai întâi o
dobândă afișată. În cazul unei bănci virtuale, clientul este avantajat în momentul în care ar dori
să întrerupă ipoteca înainte de sfârșitul termenului: penalitățile la băncile virtuale sunt calculate
având ca referință dobânda deja redusă, spre deosebire de o bancă ”normală” care va utiliza la
calculul penalităților dobânda afișată.

8 20.03.2021
 Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

2.2. Internet banking versus banca virtuală

Banca virtuală trebuie privită în contextul general. O bancă virtuală ar reprezenta ultimul
nivel de evoluţie în tehnologizare. Ar fi serviciul perfect în care clientul nu are nevoie de a se
deplasa, de a semna documente, de a umbla cu bancnote.

Hârtiile, semnăturile olografe, pot fi înlocuite în prezent cu certificatele digitale. Fiecare

om poate avea un certificat digital unic cu o semnătură digitală.Contractele pot fi semnate
electronic. Există canale de comunicaţie securizate, sisteme de autentificare puternice, deci
partea de birocraţie scriptică poate fi înlocuită electronic.

De asemenea, cardurile cu cip permit existenţa banilor virtuali. În cip se pot păstra mase
monetare nelimitate. Încărcarea cipului poate fi făcută electronic, prin metode securizate de noile
standarde ale operaţiunilor de plată electronică. Dispozitivele de autentificare, efectuare a
operaţiunilor, există deja. Cardurile cu cip există. Mai trebuie rezolvată şi partea de acceptare la
plată. Nu toți comercianţii acceptă plăţile cu cardul bancar, dar şi mai puţini plăţile cu bani
virtuali. De obicei, aceste plăţi, în ţările vestice, sunt acceptate pentru sume mici.

Banca virtuală 100% nu va fi decât o bancă de nişă pentru o categorie anume de

populaţie. În schimb, banca clasică, prin serviciile de Internet Banking, poate atinge o categorie
mult mai mare de clienţi, inclusiv prin lansarea unor servicii de bancă virtuală dedicate celor
high-tech şi al căror timp costă într-adevăr bani. Pentru acest lucru strategiile multi-channel
trebuie să fie fundamentate corespunzător, integrate într-o structură de guvernanţă corporatistă şi
abordate integrat la nivel de produse, procese şi sisteme.

Evoluțiile tehnologice și noile opțiuni care i se oferă clientului par a diminua rolul
funcționarului bancar, însă există puncte de vedere ale unor specialiști consacrați care afirmă că
acesta nu va dispărea. Atât timp cât o parte dintre clienți se vor simți confortabil să fie consiliați
față în față de către funcționarul bancar, chiar și pentru operațiunile de rutină, rolul acestuia va
rămâne unul deloc de neglijat. În special băncile universale trebuie să fie pregătite să ofere încă
toate opțiunile clientului. Astăzi, cele mai importante bănci virtuale sunt: PayPal, AlertPay și
Moneybookers.

9 20.03.2021
 Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

2.3. Serviciile băncilor virtuali

Conceptul de "bancă virtuală", prin care clienții pot efectua operațiuni bancare de la
distanță, pare a fi o alternativă pentru un număr tot mai mare de clienți, dar și pentru băncile
europene, în special pentru cele care au dezvoltat din ce în ce mai mult acest concept și care se
bucură de rezultate foarte bune.

Libra Internet Bank este banca din România care oferă serviciile unei "bănci virtuale",
clienții putând beneficia de o serie de operațiuni în mediul online, fără a fi nevoie să se deplaseze
la bancă. Libra Internet Bank a lansat serviciul Contul Online, primul cont bancar deschis 100%
online, fără hârtii și drumuri la bancă, ajungând să ofere clienților săi serviciile unei "bănci
virtuale".

Deoarece clienții își administrează singuri contul, prin intermediul Internet Banking-ului,
aceștia beneficiază de comision de administrare zero, plăți gratuite către orice cont de pe
teritoriul României, plăți gratuite către orice furnizor de servicii sau utilități, încasări gratuite din
orice cont de pe teritoriul României. Serviciul de Internet Banking este disponibil non-stop,
inclusiv aplicația de Mobile Banking, iar plățile și încasările se procesează 24/7, de asemenea,
fără taxe de administrare.

Chiar dacă multe procese cu banca vor intra în zona digitală, cum ar fi dialogul video cu
funcţionarii bancari sau identificarea pe bază de amprentă digitală, probabil că nu va exista nicio
bancă 100% digitală. În toate procesele bancare, până la urmă, în spate se află tot un om, fie că
este nevoie de o consiliere care se face printr-un videochat, fie că vorbim despre consiliere care
se face în sucursală, există anumite produse, facilităţi pentru care oamenii au nevoie de
explicaţii. Nu este vorba de produsele simple, cum ar fi cardurile sau conturile de economii, ci de
creditele pe termen mai lung, de valori mai mari, pentru care un client vrea să înţeleagă ce
implică aceste împrumuturi.

10 20.03.2021
 Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

2.4. Provocările băncilor în procesul de digitalizare

Dintr-o perspectivă de business, trebuie avute în vedere, printre altele, următoarele

aspecte:

I. Business plan

O astfel de transformare presupune un proces de durată, care s-ar întinde pe cel puțin
câțiva ani. Astfel, un aspect foarte important de avut în vedere este un plan bine pus la punct. Un
astfel de plan presupune o analiză serioasă a obiectivelor propuse, a resurselor disponibile și a
celor necesare și, mai ales, a impactului pe care acest proces l-ar avea asupra business-ului și
asupra băncii în ansamblul său. În lipsa unei analize serioase asupra capacității băncii de a
implementa noile tehnologii și asupra aspectelor sau sistemelor ce pot fi îmbunătățite pentru a
genera o reală plus valoare, procesul de digitalizare nu ar produce efectul scontat, putând, din
contră, genera multiple alte probleme și provocări.

II. Capabilități

Un aspect foarte important îl reprezintă și capabilitățile în domeniul digital existente la

nivelul băncii. Deși, în mod evident, există echipe IT dedicate la nivelul fiecărei bănci, trebuie
avute în vedere și capabilitățile întregului personal al băncii (utilizatorii/ operatorii aplicațiilor și,
din anumite puncte de vedere, chiar și persoane din conducerea băncii). Astfel, pentru a utiliza la
maximum noile tehnologii, personalul băncilor trebuie să înțeleagă mecanismul de funcționare al
acestora și să poată utiliza în mod eficient aceste aplicații. În acest sens, în cadrul procesului de
transformare/ implementare al acestor noi soluții digitale, ar trebui ca băncile să aibă în vedere
diferite activități/ training-uri care să asigure posibilitatea personalului de a face față
schimbărilor ce urmează a fi adoptate, precum și nivelul calitativ al serviciilor prestate.

III. Angajații

O problemă recurentă în ceea ce privește orice proces de digitalizare o reprezintă resursa

umană. Aplicarea noilor tehnologii (foarte multe dintre acestea fiind bazate pe inteligența
artificială sau pe conceptul de machine learning) presupune, în mod firesc, automatizarea unor
procese repetitive sau care nu presupun un nivel ridicat de complexitate în efectuarea lor. Astfel,
există o teamă inerentă a angajaților de a-și pierde locul de muncă, de a fi înlocuiți de roboți. În
acest context, este important ca băncile, în contextul elaborării unui plan de implementare al
noilor tehnologii digitale, să acorde un interes deosebit acestui aspect. O posibilă soluție o
reprezintă utilizarea resursei umane pentru a genera plus valoare în alte aspecte ale activității
băncii. Un exemplu în acest sens este utilizarea resursei umane disponibile (ca urmare a
eliminării din sarcina acestora a unor procese repetitive, adeseori ineficiente din punctul de
vedere al timpului necesar derulării acestora), pentru a îmbunătăți din punct de vedere calitativ
serviciile din sfera relaționării cu clienții, servicii unde factorul uman nu ar putea fi înlocuit cu
atâta ușurință de către inteligența artificială.

IV. Infrastructură

11 20.03.2021
 Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

O altă provocare o reprezintă infrastructura existentă la nivelul băncilor tradiționale.

Aplicațiile FinTech au la bază tehnologii inovative precum inteligența artificială sau machine
learning, care se află într-o permanentă evoluție. Astfel, trebuie avută în vedere măsura în care
aceste noi tehnologii sunt compatibile cu sistemele și infrastructura deja existente la nivelul
fiecărei bănci. Un „upgrade” sau o înlocuire a acestor sisteme presupune costuri substanțiale,
precum și un proces de durată și, adeseori, anevoios.

V. Customer experience

În contextul socio-economic actual, un factor important în alegerea oricărui produs de

către consumator o reprezintă și experiența de care acesta are parte în ceea ce privește utilizarea
produsului/ serviciului respectiv. Astfel, această experiență poate fi influențată de aspecte
precum interfața pusă la dispoziția clientului pentru a accesa produsul/ serviciul bancar, precum
și, mai important, posibilitatea personalizării produsului/ serviciului bancar achiziționat pentru a
răspunde în mod adecvat nevoilor consumatorului.

VI. Timing

Într-un domeniu în care evoluția este perpetuă, timing-ul este de o importanță majoră.
Astfel, un factor important în ceea ce privește reușita proceselor de transformare digitală a
băncilor tradiționale este reprezentat și de posibilitatea acestora de a urmări și chiar de a anticipa
trendurile existente în domeniu.

12 20.03.2021
 Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Concluzii
În momentul actual, în băncile româneşti există o mare varietate de sisteme informatice,
utilizarea serviciilor bancare bazate pe tehnici moderne fiind încă intr-un stadiu incipient. Acest
lucru poate constitui un avantaj deoarece se pot alege de la bun început soluţiile optime verificate
de practica bancară internaţională, dar poate fi şi un dezavantaj, prin prisma multitudinii
formelor de prezentare a rezultatelor, ceea ce îngreunează prelucrările ulterioare ale acestor
rezultate.

Implementarea metodelor moderne în activitatea bancară românească necesită nu doar

eforturi financiare deosebite. Trebuie depăşite mentalităţi care încă mai persistă atât la nivelul
factorilor decizionali, cât şi la nivelul consumatorului de servicii bancare. Din păcate, încă sunt
înfiinţate sedii noi de unităţi bancare care sunt dotate de la bun început cu sisteme pneumatice de
transmitere a documentelor între contabilitate şi casierie, în condiţiile în care cu aceleaşi fonduri
se poate achiziţiona o reţea locală de calculatoare. Introducerea metodelor moderne în sistemul
bancar trebuie să fie rezultanta a două tendinţe convergente.

Pe de o parte, societăţile bancare urmăresc creşterea operativităţii prin introducerea

tehnicii de calcul şi a metodelor moderne. Înfiinţarea unor noi societăţi bancare şi extinderea
ariei de cuprindere a celor existente, în condiţiile în care numărul clienţilor - agenţilor economici
- rămâne relativ constant, accentuează caracterul concurenţial al activităţii bancare.

Digitalizarea este marea provocare cu care se vor confruntă băncile în viitor. Revoluția
digitală, adică utilizarea tot mai frecventă de către clienții băncilor a telefoanelor mobile
inteligente, a tabletelor și a altor dispozitive mobile, precum și a aplicațiilor online oferite de
acestea, inclusiv cele de tip social media, vor ajuta băncile care adoptă noile tehnologii să obțină
un avantaj competitiv față de concurență prin creșterea numărului de clienți și serviciilor utilizate
de aceștia, și, în același timp, să-și diminueze costurile, prin eficientizarea activității, apreciază
specialiștii din industria tehnologiei bancare.

Numărul sucursalelor bancare clasice va continua să scadă, pe măsură ce tot mai mulți
clienți efectuează operațiuni pe internet și pe telefoanele mobile, dar nu vor dispărea. În schimb,
acestea se vor transforma și se vor schimba radical; în loc de plăți de facturi, transferuri sau alte
operațiuni uzuale, care vor migra online și pe mobile, în unitățiile bancare se va acorda, cu
preponderență, consultanță clienților și se vor încheia contracte de credit, de depozite și alte
servicii de bază ale unei bănci.

13 20.03.2021
 Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Bibliografie
Autori:
1. Cristea, M., - Marketing şi performanţe bancare, Editura Universitaria, Craiova,
2002
2. Răduţ, D., - Marketing bancar, Editura Universitaria, Craiova, 2002

Surse internet:

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_activit%C4%83%C8%9Bii_bancare
2. https://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/254519/banca-viitorului-
transformari-in-era-digitala.html
3. https://biblioteca.regielive.ro
4. https://luciacraciun.com/banca-virtuala-banca-viitorului/
5. https://www.bnr.ro/files/d/RegistreBNR/InstitCredit/ban1_raport.html

 Suport de curs

14 20.03.2021