Cap. I.

Prezentarea Raiffeisen Bank

1.1. Prezentarea Raiffeisen Bank : de la nfiinarea sa pna n prezent Raiffeisen Bank Romnia este subsidiara Raiffeisen International Bank-Holding AG care, la rndul su, este subsidiara integral consolidat a Raiffeisen Zentralbank Osterreich AG (RZB) cu sediul n Viena. Fondat n 1927, RZB este a treia cea mai mare banc din Austria i entitatea principala a Grupului Bancar Austriac Raiffeisen, cel mai mare grup bancar al rii din punct de vedere al activelor totale, avnd cea mai vast reea de distribuie local. Prima uniune de credit n Anhausen, Germania a fost ntemeiat n 1862 de Friedrich Wilhelm Raiffeisen (1818 - 1888), fost primar al mai multor orae germane iar n 1886, apare prima uniune bancar Raiffeisen n Mhldorf, Austria. Grupul Raiffeisen este n prezent cel mai mare grup bancar privat din Austria, deinnd o cot de 25 % din piaa bancar austriac i este structurat pe trei nivele: a) Primul nivel este format din 599 de bnci locale autonome Raiffeisen i cele 1.719 de sucursale ale acestora, ce ofer o gam vast de servicii bancare, att pentru persoane fizice, ct i pentru ntreprinderi mici i mijlocii sau pentru corporaii multinaionale. b) Cel de-al doilea nivel este format din bncile regionale (Landesbanken), ai cror acionari sunt bncile locale, avnd rolul unor case de compensare. Landesbanken se numr i printre acionarii principali ai RZB-Austria, deinnd mpreun mai mult de 87 % din capitalul social. c) Cel de-al treilea nivel, RZB-Austria, acionarul principal al reelei de bnci din Europa Centrala i de Est, reprezint instituia central a grupului bancar, avnd iniial scopul de a funciona ca o cas de compensaii inter-regionala, ulterior cunoscnd o puternic dezvoltare ca banc universal att n Austria ct i pe plan internaional. RZB-Austria a fost fondat n 1927 pentru a coordona activitile i politicile financiare ale ntregului Grup i este responsabil cu tranzaciile i operaiunile efectuate n numele grupului la nivel naional i internaional. Dei acioneaz n mod tradiional n domeniul bancar, oferind ntreaga gam de servicii de banc comercial i banc de investitii, Grupul i-a dezvoltat i un numr de filiale specializate n alte tipuri de servicii financiare cum ar fi asigurrile (Raiffeisen Versicherung), leasing (Raiffeisen Leasing), fonduri de investiii (Raiffeisen Private Equity Management AG), societi de administrare a investiiilor (Raiffeisen Kapitalanlagegesellschaft), bnci de credit ipotecar (Raiffeisen Bausparkasse) . Operaiunile internaionale ale RZB-Austria se concentreaz n principal pe pieele emergente. Poziia sa i legturile tradiionale cu Europa Centrala i de Est au ajutat RZB-Austria s stabileasc excelente relaii cu firmele, bncile i alte instituii din aceast regiune. RZB-Austria i-a dezvoltat semnificativ activitatea internaional, reuind s devin una dintre principalele bnci specializate n pieele n formare din Europa Centrala i de Est, fiind n acelai timp considerat un pionier n regiune. RZBAustria opereaz n urmtoarele cincisprezece ri din regiune: Ungaria, Slovacia, Polonia,Cehia, Romnia, Bulgaria, Croaia, Rusia, Ucraina, Bosnia i Heregovina, Serbia i Muntenegru, Slovenia, Kosovo, Belarus i Albania. Grupul Raiffeisen are una dintre cele mai dense reele bancare din regiune. Datorit rolului su de deschiztor de drumuri n Europa Central i de Est i prezenei sale ndelungate n aceast zon, Grupul a reuit s ctige ca i clieni ai si, nc de la nceputuri, cele mai renumite companii din aceste ri i subsidiarele locale ale unor concerne internaionale. Avnd bnci n 14 state din Europa Centrala i de Est, acum inclusiv n Kosovo i Belarus, precum i o reprezentan n Lituania, Grupul ntmpin cererile clienilor si oriunde i pot purta afacerile n regiune. n acest sens,

Grupul Raiffeisen nu a fost numai cu mult naintea lrgirii Uniunii Europene, dar a fost la originea unor impulsuri-cheie pentru piee aflate la periferia orizontului ateniei publice. Reeaua Grupului include i Europa Occidental i celelalte continente. n Asia, RZB este singura banc austriac reprezentat n China, cu o sucursal la Beijing i o reprezentan la Hong Kong. Prezena Grupului include, de asemenea, o sucursal n Singapore i reprezentane la Seul, Bombay, Ho Chi Minh City i Teheran. Pe lng toate acestea, Grupul Raiffeisen este prezent i n centrele financiare cele mai importante ale lumii, precum i pe multe alte piee dezvoltate. Banca are astfel o sucursal la Londra, o reprezentan i o subsidiar specializat n finane la New York. n Europa, clienii se pot baza pe reprezentanele Raiffeisen din Paris, Bruxelles i Milano, precum i pe filiala din Malta pentru sprijin local. ntreaga activitate a Grupului Raiffeisen a fost recunoscut pe plan international, att prin premiile primite de-a lungul timpului n ntreag Europ (The Worlds Best Internet Banks Global Finance, Best Corporate/Institutional Web Design n Europe Global Finance, Best Corporate/Institutional Internet Bank n Europe Global Finance, premii pentru soluii web n Croaia, Slovacia, Cehia i Ungaria, Premiul Euromoney pentru Excelen inclusiv Cea mai Bun Banc n Serbia i Muntenegru, Cea mai Bun Banc n Slovacia, Best Debt House n Slovenia i Best Equity House n Croaia, Banca anului 2003 n Austria, Belarus, Bosnia i Heregovina, Serbia i Muntenegru i Slovacia de ctre The Banker), dar i de ratingurile recunoscute de cele mai importante agenii din lume (Standard & Poors Short Term A1 i Moodys Short Term P-1, Long Term A1 i Financial Strength C+, outlook stabil, toate n aprilie 2003). Emblema Raiffeisen: de la "Clui" la marc Doi clui ncruciai completeaz vrful unui acoperi de cas, simbol al proteciei i al siguranei. "Cluii" se regsesc de sute de ani n tradiia folclorului european i reprezint un simbol al aprrii mpotriva pericolelor vieii. Simbolul cluilor ncruciai a devenit n timp cea mai cunoscut i respectat marc din Austria.

Istoricul Grupului n Romnia a nceput n anul 1994 cand RZB Austria a deschis o reprezentan la Bucureti, ulterior fiind nfiinat i o filiala bancar deinut n proporie de 100% de ctre RZB Austria - Raiffeisenbank (Romnia) S.A. Aceast entitate bancar a devenit operaional ncepnd cu iulie 1998.

Principalele etape i evoluia sa n cadrul sistemului bancar romnesc

n iulie 2001 RZB-Austria i Fondul Romno-American de Investiii (FRAI) au preluat de la APAPS 98,84% din aciunile Bncii Agricole, una dintre cele mai mari bnci romneti deinute de stat. RZB-Austria deinea 93,36% din aciuni. Dup achiziie, numele Bncii Agricole a fost schimbat n Banca Agricol Raiffeisen SA. Valoarea total a tranzaciei se ridica la 52 milioane USD, sum ce includea angajamentele de investiii. n 2002, Adunarea General Extraordinar a Acionarilor a votat fuziunea celor dou entiti bancare deinute de RZB Austria n Romnia, Banca Agricol - Raiffeisen SA i Raiffeisenbank (Romnia) SA , prin absorbia celei de-a doua entiti de ctre prima. Banca rezultat n urma fuziunii se numete Raiffeisen Bank, RZB Austria deinnd 94,14% din aciunile noii entiti. n august-septembrie 2002, RZB Austria a desfurat o ofert public de cumprare pentru toate aciunile Raiffeisen Bank tranzacionate la BVB, n scopul delistrii entitii nou-formate de pe BVB, n urma acesteia societatea devenind, cu acordul Adunrii Generale a Acionarilor, societate de tip nchis. n decembrie 2002, Raiffeisen International Bank-

Holding AG (RIB) a devenit acionar majoritar, deinnd 99,2% din aciuni, dup achiziionarea a 94,2% dintre aciuni de la RZB i 5% de la Fondul Romno-American de Investiii. La 31 decembrie 2003, activele totale ale Raiffeisen Bank se ridicau la 44.028 miliarde lei, fa de 26.827 miliarde lei la 31 decembrie 2002. Creterea de 64% n termeni reali poate fi atribuit n principal creterii portofoliului de credite nete, de la 10.954 miliarde lei la 28.661 miliarde lei (162%), att segmentul corporate, ct i cel de retail cunoscnd o dezvoltare semnificativ. Sporirea volumului de credite se datoreaz dezvoltrii activitii de creditare a bncii prin lrgirea bazei de clieni i produse, pe de o parte, creterii generale a nivelului creditrii n sistemul bancar (49% n 2003) i creterii economiei romneti (4,9% in 2003), pe de alt parte. S-a nregistrat un profit de 4,6 milioane euro. Activele totale se ridicau la 82.079 miliarde lei la 31 decembrie 2004, comparativ cu 44.028 miliarde lei la 31 decembrie 2003. Ca urmare, cota de pia a Raiffeisen Bank, privind activele totale, a ajuns la 9,2% n decembrie 2004, banca obinnd un profit net de 28,3 milioane euro. La 31 ianuarie 2004 structura acionariatului se prezenta astfel: Raiffeisen International Bank-Holding AG 99,35 %, ali acionari (aproximativ 17.750 persoane fizice i juridice) 0,65%. Activele Raiffeisen Bank totalizau 11.135,3 milioane lei la 31 decembrie 2005. Creterea de 35,7% n termeni nominali a activelor totale a rezultat din investiiile ntreprinse de banc n sistemele IT, echipamente i reeaua de uniti, precum i n programe de pregtire a personalului. Raiffeisen Bank a obinut n anul 2005 un venit net din dobnzi de 444,6 milioane lei. n martie 2005 a avut loc majorarea capitalului social cu aproximativ 40 de milioane EUR. Activele totale ale Raiffeisen Bank au avut o evoluie foarte bun n anul 2006 (creterea lor fiind de 24,5%), ajungnd la 13.860 milioane lei la data de 31 decembrie 2006. Numrul total de uniti Raiffeisen era de 265 la sfritul lui 2006 fa de 215 la sfritul anului precedent. La finalul anului 2006, Raiffeisen Bank deinea: 15,5% din numrul total de carduri active de pe pia, adic 1.403.406; 24% din numrul total de carduri de credit de pe pia, adic peste 170.000.

Raiffeisen Bank a ncheiat anul 2007 cu un total de 433 de uniti. Banca a fost apreciat pentru ntreaga activitate desfurat pe parcursul anului, fiind desemnat Banca Anului 2007 att de ctre Piaa Financiar pentru segmentul de activitate corporate, ct i de ctre Business Press pentru portofoliul diversificat de produse i servicii oferite. n ciuda crizei economice, ncepute nc din vara anului 2007, cu impact negativ asupra evoluiilor nregistrate n trimestrul al patrulea, anul 2008 a fost cel mai de succes an din istoria Raiffeisen Bank. Banca a introdus n portofoliul de produse creditul fr garanii materiale destinat finanrii rapide a activitii curente a intreprinderilor mici i mijlocii. Reeaua de bancomate atinge pragul de 1.000 de ATMuri puse la dispoziia posesorilor de carduri. La finele anului 2008, banca avea o cota de pia de 5,7% la activele totale, 5,3% la credite, 9,8% la depozite, 10,9% la pli. Criza economic global i efectele sale asupra economiilor de pia relativ tinere din Europa Centrala i de Est au pus grupul bancar n faa unor noi provocri. n anul 2009, an considerat de consiliul de supraveghere drept unul extrem i plin de provocri, banca a obinut un profit anual de 68,1 milioane EUR, nregistrnd o scdere semnificativ fa de anul trecut, dar cu toate acestea Raiffeisen Bank a obinut 35% din profitul sistemului bancar romnesc, la o cot de pia de peste 6% din activele acestuia, ocupnd poziia a aptea. Raiffeisen Bank ncheie anul cu o reea de 559 uniti bancare i un portofoliu de aproape 2 milioane clieni, dintre care peste 100.000 IMM-uri i 6.600 companii medii i mari. Raportul credite/depozite a fost de 76% (fa de 73% la sfritul anului 2008), iar rata solvabilitii (incluznd i profitul exerciiului) a ajuns la 14,2%, de la 13,6% n 2008.

Raiffeisen Bank este desemnat Banca Anului de ctre Business Arena Magazin pentru segmentul de retail i de ctre Piaa Financiar pentru activitatea corporate. n anul 2010, Raiffeisen Bank a raportat dup primele ase luni un profit net de 49,9 milioane de euro, n scdere cu 5% fa de ianuarie-iunie 2009 i i-a redus la jumtate costurile cu provizioanele, la 22,6 milioane de euro. Profitul operaional al bncii a fost de 83,8 milioane euro, n scdere cu 21 % fa de primul semestru al anului trecut. Au sczut i cheltuielile operaionale cu 3,7% n euro. Venitul net al Raiffeisen Bank a sczut n primul semestru cu 12% fa de 2009, pn la 210,4 milioane de euro, ca urmare a diminurii veniturilor obinute din activitatea de trezorerie. Chiar dac veniturile au sczut, banca a reuit s rmn profitabil printr-un control mai eficient al costurilor, a subliniat preedintele su, Steven van Gronigen.

Cap. II. Organizare Raiffeisen Bank

2.1. Misiunea i obiectivele Raiffeisen Bank

Misiunea Raiffeisen Bank este aceea de a reprezenta un partener de termin lung pentru toi clienii si, oferind o gam complet de servicii financiare la standarde ridicate i genernd un Profit pe aciune peste medie. Oferind produse i servicii de nalt calitate, cu o atitudine constant dinamic i axndu-se pe inovare, principalul obictiv al bncii este de a deveni banca de prim opiune pentru clieni i de a fi recunoscut ca fiind liderul pieei bancare.

2.2. Forma i structura capitalului i a acionariatului Raiffeisen Bank S.A. este o societate pe aciuni, avnd un capital social de 1.196,259 milioane lei, integral vrsat, reprezentnd 11.962.586.385 de aciuni, administrat n sistem dualist. Banca se situeaz pe prima poziie n ceea ce privete mrimea capitalului social, urmat apoi de Banca Transilvania, cu un capital de 1.059,697 milioane lei, de BCR-ERSTE, cu un capital de 792,469 milioane lei i de BRD-GSG, cu un capital de 696,92 milioane lei. Figura nr. 1 Situaia capitalului social
Capital social

1,200,000 1,000,000 1,196,259 800,000

Mil.Lei

1,059,697 792,469

600,000 400,000 200,000 0 1

Bnci

696,902

Raiffeisen BANK S.A

Banca Transilvania

BCR-ERSTE

BRD-GSG

n funcie de proveniena capitalului bncii, Raiffeisen Bank este o banc cu capital majoritar strin, n proporie de 99,49%, restul de 0,51% reprezentnd capitalul autohton. Structura acionariatului la Raiffeisen Bank se prezint astfel: 99,49% - Raiffeisen Bank International AG ; 0,51% - peste 17.500 de acionari persoane fizice i juridice .

i n ceea ce privete participarea strin la capitalul social, banca se afl tot pe prima poziie, urmat apoi de Bancpost (84,72%), BCR-ERSTE (69,30%), BRD-GSG (63,34%) i Banca Carpatica(32,71%). Figura nr.2 Proveniena capitalului
Pondere capital strin

Pondere

100.00% 90.00% 80.00% 70.00% 60.00% 50.00% 40.00% 30.00% 20.00% 10.00% 0.00%

99.49%

84.72% 69.30% 63.34% 32.71%

1
Bnci

Raiffeisen BANK S.A

Bancpost

BCR-ERSTE

BRD-GSG

Banca Carpatica

2.3.

Organizarea activitii

Analiznd structura acestei bnci comerciale, este necesar urmtoarea precizare:Raiffeisen Bank Romnia este membr a Grupului RZB i subsidiar a Raiffeisen InternationalBank-Holding AG. Astfel, vom avea n vedere: structura Grupului RZB i a Raiffeisen International Bank-Holding AG; structura Raiffeisen Bank Romnia, ca banc subsidiar. 2.3.1. Aspecte privind Grupul RZB i Raiffeisen International RZB, Raiffeisen Zentralbank sterreich AG este firma mam a Grupului RZB i instituia central a Grupului Bancar Raiffeisen din Austria.Raiffeisen International este la rndul su o unitate consolidate n ntregime a RZB, fiind o companie care adminstreaz toate bncile membre ale Grupului RYB, precum i unitile subsidiare ale acostora, unde este acionar majoritar. Conducarea RYB este realizat n sistem dualist, astfel: Consiliul Director (Managing Board) are atribuii de conducere efective, i este format din: Herbert Stepic, Chief Executive Officer; Martin Grll, Chief Financial Officer; Aris Bogdaneris, Retail Banking; Rainer Franz, Executive Development & Training; Peter Lennkh, Corporates & Regions; Heinz Wiedner, Chief Operating Officer. . Consiliul de Supraveghere (Supervisory Board), are atribuii de control asupra activitii Grupului RZB i este format din: Walter Rothensteiner, Chairman; Manfred Url, Deputy Chairman; Patrick Butler;

Karl Sevelda; Stewart Gager; Peter Woicke. n ceea ce privete structura RZB, aceasta este organizat pe 4 Divizii (Divizia FinancialOperations, Divizia Retail Banking, Divizia Corporates & Regions , Divizia Group IT ) i u n Departament aflat n subordinea direct a CEO-ului: CEO are n subordine urmtoarele subdepartamente: o Communications; o Human Resources; o Internal Audit; o Legal & Compliance; o Management Secretariat; o Executive Development and Training. Divizia Financial Operations, condus de ctre CFO, cuprinde subdiviziile: o Corporate Risk Management; o Group Controlling & Accounting; o Investor Relations; o Retail Risk Management; o Treasury Coordination & Asset Liability Management; o Strategic Portofolio Management; Divizia Retail Banking, cuprinde: o Affluent Banking; o Cards; o Consumer Banking; o Products and Marketing; o Sales & Distribution; o SME Banking; Divizia Corporates & Regions, cuprinde: o Corporate Banking CEE; o Corporate Relationships & Banking Alliances; o Product Development; o Raiffeisen Leasing International; o Regional Office; Divizia Group IT este alctuit din: o Organisation & Project Office; o Process & Productivity Management; o Shared Service Centres & Country Coordination; Funciile RZB sunt legate n mod evident de rolul su de element central al sistemuluide bnci din Grup; astfel, aceste functii sunt: c o o r d o n a r e a S T R A T E G I C a o p e r a i u n i l o r b n c i l o r m e m b r e , p r i n R a i f f e i s e n International, ca entitate subsidiar; s t a b i l i r e a p o l i t i c i l o r S T R A T E G I C E n d o m e n i i l e i n v e s t i i o n a l , d e m a r k e t i n g , d e management al riscului, .a.

controlul bncilor membre. 2.3.2 Structura Raiffeisen Bank Romnia Conducerea Raiffeisen Bank Romnia este realizat, din 30 aprilie 2013, prin urmtoarele organisme decizionale: 1. 2. Consiliul de Supraveghere, ce reprezint organismul de control; Directoratul, ce ndeplinete atribuiile de conducere pripriu-zise ale Bncii.

Raiffeisen Bank Romania este organizat ntr-un mid similar celorlalte bnci comerciale din Romnia; astfel se pot distinge 2 nivele: Unitatea Central; Sucursalele judeene i ageniile locale 2.3.2.1. Organigrama Unitii Centrale Pentru a nelege structura Unitii Centrale, este necesar analiza funciilor acesteia: Elaboreaz strategia de dezvoltare a bncii; Stabilete politica de creditare, dezvoltare sau de fuziune i achiziii; Efectueaz studii de marketing; Acord servicii de consultan i audit financiar; Organizeaz aciuni de pregtire a cadrelor; Iniiaz colaborri cu bnci din ar i strintate; Asigur lichiditi i fonduri de creditare unitilor subordinate; Stabilete nivelul dobnzilor i comisioanelor; Stabilete plafoane de credite pentru unitile subordonate; Contacteaz mprumuturi i plasamente de pe piaa interbancar; Asigur echilibrul ntre resurse i plasamente

Fig.3. Organigrama Unitatii centrale a Raifeisen Bank Romania

Unitatea Centrala este organizata in 5 Divizii (Corporate Banking, Retail Banking, Trezorerie i Piete de Capital, Operatiuni i IT, Risc) i un Departament Special aflat in subordinea Preedintelui; fiecare dintre cele cinci Divizii este condusa de catre un membru al Directoratului Conducerea Raiffeisen Bank Romania este realizata, din 30 aprilie 20071, prin urmatoarele organisme decizionale: Consiliul de Supraveghere, ce reprezinta organul de control, i este compus din: Herbert Stepic - Preedinte al Consiliului de Supraveghere; Heinz Wiedner - Membru; Martin Grull - Membru; Aris Bogdaneris - Membru; Peter Lennkh - MembruDirectoratul, ce indeplinete atributiile de conducere propriu-zise ale Bancii; acesta este alcatuit din: Steven van Groningen - Preedinte; Marinel Burduja - Prim-Vicepreedinte, Corporate Banking; James D. Stewart, Jr. - Vicepreedinte, Trezorerie i Piete de Capital; Razvan Munteanu - Vicepreedinte, Retail Banking; Carl Rossey - Vicepreedinte, Operatiuni i IT; Vladimir Kalinov - Vicepreedinte, Rise; Unitatea Centrala este organizata in 5 Divizii i un Departament Special aflat in subordinea Preedintelui; fiecare dintre cele cinci Divizii este condusa de catre un membru al Directoratului, astfel: 8

Preedintele - are in subordine directa urmatoarele compartimente: o Control Financiar i Contabilitate; o Audit; o Juridic i Conformitate; o Secretariat General; o Resurse Umane; o Relatii Publice. Atributiile acestui departament sunt strans legate de atributiile Preedintelui; astfel, acest departament trebuie sa organizeze agenda de lucru a intrunirilor Conducerii; efectueaza actele de control financiar i contabil; stabilete politica de personal pentru management; verifica legalitatea, oportunitatea i eficienta operatiunilor strategice ale bancii, .a.

Divizia Corporate Banking, condusa de catre Prim Vicepreedinte, cuprinde urmatoarele subdivizii: o Clienti Corporativi; o Produse pentru Corporatii i Know-How Management; o Institutii financiare; o Sector Public; o Dezvoltari Imobiliare Rezidentiale. Aceasta Divizie stabilete politica strategica a Bancii in ceea ce privete relatiile acesteia cu intreprinderile mari i mijlocii, precum i cu entitatile publice, centrale sau locale; astfel, asigura servicii de consultanta financiara i manageriala companiilor partenere; asigura, impreuna cu Divizia Trezorie i Piete de Capital, negocierea i procesarea ofertelor de creditare obligatara a entitatilor publice; totodata, efectueaza operatiuni de cooperare cu alte institutii financiare, publice sau private, nationale sau international.

Divizia Retail Banking, condusa de un Vicepreedinte, cuprinde subdiviziile: o Marketing i Comunicare; o Carduri; o Credite Persoane Fizice; o Management Pasive; o IMM; o Proiecte Speciale Retail; o Vanzari i distributie. Aceasta Divizie are rolul de a stabili i consolida relatiile Bancii cu intreprinderile mici i mijlocii, precum i cu clientii persoane fizice; efectueaza astfel operatiuni de marketing i promovare a produselor financiare ale Bancii catre aceste segmente ale pietei. Asigura creditarea eficienta a intreprinderilor mici i mijlocii, asigurandu-le totodata acestora i consultanta necesara in domeniul financiar. In acelai timp, stabilete politica de emitere de carduri destinate persoanelor fizice, in colaborare cu Divizia Operatiuni i IT, care asigura suportul logistic.

Divizia Trezorerie i Piete de Capital, condusa de un Vicepreedinte, cuprinde urmatoarele subdivizii: o Trezorerie i Arbitraj; o Managementul Bilantului i Portofoliului; o Servicii Titluri; o Middle Office.

Aceasta Divizie gestioneaza depozitele negociate, tranzactiile de schimb valutar, tranzactiile cu titluri de stat, depozitele pe piata interbancara i serviciile aferente pietei de capital. Totodata, asigura un management strategic al bilantului in scopul optimizarii venitului net din dobanzi i a valorii de piata a capitalului propriu. Divizia Operatiuni i IT, condusa de asemeni de un Vicepreedinte, cuprinde subdiviziile: o Operatiuni; o Organizare, Dezvoltare i Management Procese; o Informatica i Comunicatii; o Logistica; o Securitate Bancara. Divizia OIT asigura dezvoltarea infrastructurii informatice a bancii, precum i asigurarea i securizarea traficului de date care se desfaoara intre filiale i centrala, dezvoltarea i diversificarea canalelor alternative de distributie, precum i punerea la dispozitie a materialelor i serviciilor necesare desfaurarii unei bune activitati bancare, respectarea cerintelor de securitate necesare tranzactionarii de fonduri, implementarea i asigurarea utilizarii eficiente a tehnologiilor IT&C, in ceea ce privete transmiterea, prelucrarea i utilizarea informatiilor ce se manipuleaza in Back Office, in relatiile de trezorerie ale bancii i in tranzactiile pe care banca le efectueaza pe piata de capital.

Divizia Rise, condusa de un Chief Risk Officer, cuprinde subdiviziile: o Credit Risc - Corporatii i IMM; o Consumer Risk; o Grup Risc Control i Managementul Portofoliului; o Administrare, Control, Garantii; o Restructurare i Recuperare Credite; o Analiza financiara i Rating. Operatiunile specifice acestei Divizii sunt cele privitoare la managementul eficient al riscului bancar, avand atributii privitoare la verificarea activitatilor Bancii in ceea ce privete acordarea de credite, gestiunea activelor, recuperarea creantelor exigibile i neonorate la scadenta de catre clienii bancii; totodata, coopereaza cu Divizia Trezorerie i Piete de Capital pentru minimizarea, in conditii de eficienta, a riscului bursier.

Raiffeisen Bank Romania este organizata intr-un mod similar celorlalte banci comerciale din Romania; astfel, se pot distinge doua nivele: Unitatea Centrala; Sucursalele judetene i agentiile locale;

Comparatie intre Centrala Raiffeisen Zentralbank Osterreich i Centrala Raiffeisen Bank Romania In primul rand, asemanarile dintre acestea sunt date de poltica similara de organizare a structurilor ierarhice de nivel inalt. Astfel, ambele unitati sunt conduse in sistem dualist, avand un Consiliu Director, insarcinat cu conducerea efectiva a Bancii, precum i un Consiliu de Supraveghere, care are atributii de control. In acelai timp, Organigrama acestora este similara, fiecare avand Divizii functionale destinate managementului IT, operatiunilor pe Piata de Capital, clientilor Corporate, operatiunilor de Retail, .a.m.d., in acelai timp, Preedintele rezervandu-i un departament propriu, cu rol de organizare a agendei de lucru ale organelor de conducere, sau de supraveghere a legalitatii i oportunitatii deciziilor strategice ale Bancii. Un alt punct comun este cel al nivelului deciziilor care se iau in aceste unitati; astfel, caracterul de institutie centrala in sistemele din care fac parte impune ca deciziile care se iau aici sa fie de nivel STRATEGIC, cele tactice fiind lasate in sarcina unitatilor ierarhic inferioare (Banci din Grupul RZB, respectiv din sistemul Raiffeisen Bank Romania.) Pe de alta parte, exista i deosebiri, mai ales prin prisma marimii acestora (marime data de puterea decizionala a acestora). Astfel, RZB este o institutie de coordonare a unor banci autonome, deciziile sale afectand operatiile Grupului in numeroase tari. Centrala Raiffeisen Romania poate lua decizii ce au efect doar in interiorul Romaniei, in aria sa de putere decizionala. Totodata, Raiffeisen Bank Romania este, la randu-i, subordonata RZB Austria; legatura dintre aceste banci este astfel de la superior la inferior, Raiffeisen Romania coordonandu-i politicile in acord cu Directivele sau Ordinele RZB. 2.4. Funcii, activiti i operaiuni bancare Principalele funcii ale bncii Raiffeisen sunt urmtoarele: Atragerea de disponibiliti de la populaie i de la agenii economici; Creditarea persoanelor fizice i persoanelor juridice; Funcia de transfer, prin care banca asigur plile ntre entitile economice din interiorul rii sau pe plan internaional. Raiffeisen Bank desfoar urmtoarele activiti: strini; Deschiderea/ nchiderea conturilor de card pentru personae fizice i juridice; Principalele operaiuni desfurate de ctre Raiffeisen Bank sunt: Atragerea de disponibiliti de la populaie i de la agenii economici romni i

Deschiderea de conturi pentru administrarea mai facil i mai eficient a banilor clienilor bncii; Efectuarea de ncasri i de pli; Transferuri bancare n lei i n valut; Serviciile ataate acestora sunt:
11

 my Banking, ofer informaii financiare privind contul banca personal i cursul valutar i cu ajutorul su se pot efectua transferuri intra i inter bancare. Raiffeisen Direct, 08008020202 banca este mai aproape de client, fr c acesta s fac cel mai mic efort i fr s plteasc comisioane sau taxe suplimentare; Sweep, ofer posibilitatea de a transfera automat sumele care depesc un nivel prestabilit n alt cont indicat de ctre client Smart Tel, ofer informaii despre cont, care sunt disponibile 24 de ore din 24, 7 zile pe sptmn, direct pe ecranul telefonului mobil, sub forma unor mesaje text de tip SMS; Programul Asigurarea ta n caz de incendiu, propune o asigurare de via titularilor de conturi curente n lei, deschise la Raiffeisen Bank Programul Asigurarea ta n caz de accident , care acoper decesul i invaliditatea total permanent din accident, 24/24 ore, oriunde n lume iar n cazul n care unul din aceste evenimente se produce, titularul de cont (sau motenitorii si dupa caz) va primi o despgubire de 6000 EUR. Pli directe furnizor, Raiffeisen Bank va plti, din contul current, clientului toate facturile pentru telefonul fix i mobil,la gaze, la lumina i altele; Credite de prefinanare a exporturilor, finanarea comerului cu bunuri fungibile. 2.5 . Cadrul legislativ general i specific n desfurarea activitii sale, Raiffeisen Bank se supune reglementrilor i ordinelor emise de Banca Naional a Romniei (Legea nr.312/2004 privind Statutul BNR), de Ordonana de Urgen a Guvernului nr.99/2006 (Legea bancar), de Ordonana de Urgen a Guvernului nr.10/2004 (Legea falimentului bancar). n conformitate cu Articolul 25 din Statutul BNR, aceasta are competena exclusiv de autorizare a instituiilor de credit i rspunde de supravegherea prudenial a instituiilor de credit pe care le-a autorizat s opereze n Romnia, n conformitate cu prevederile Legii nr.58/1998 privind activitatea bancar, cu modificrile i completrile ulterioare. n desfurarea activitii sale, Raiffeisen Bank dispune de autorizaie de funcionare din partea BNR. Ordonana de Urgen a Guvernului nr.99/2006 (legea bancar) reglementeaz condiiile de acces la activitatea bancar i de desfurare a acesteia pe teritoriul Romaniei ( articolul 11 din legea bancar: fiecare instituie de credit trebuie s dispun de autorizaie potrivit prezentei ordonane), supravegherea prudeniala a instituiilor de credit i a societilor de servicii de investiii financiare i supravegherea sistemelor de pli i a sistemelor de decontare a operaiunilor cu instrumente financiare. Totodat, n ordonan este prevzut faptul c instituiile de credit trebuie s-i organizeze ntreaga activitate n conformitate cu regulile unei practice bancare prudente i sntoase, cu cerinele legii i ale reglementrilor emise n aplicarea acesteia. n Ordonana de Urgen a Guvernului nr.10/2004, articolul 1, prevede ca procedura falimentului, reglementat prin prezena ordonan, se aplic instituiilor de credit, persoane juridice romne, inclusiv sucursalelor acestora cu sediul n strintate. Procedura falimentului se aplic acelei bnci devenite insolvabil, atunci cnd aceasta nu a onorat integral creanele certe,
12

lichide i exigibile, pe o perioad de cel puin 30 de zile, sau cnd valoarea obligaiilor bncii depete valoarea activului su. 2.6. Organismele de control i reglementare Organismele de control i reglementare la nivel extern, care supervizeaz activitatea bncii Raiffeisen sunt: Banca Naional a Romniei, Ministrul Finanelor Publice, Comisia Naional a Valorilor Mobiliare, Agenia Naional pentru Protecia Consumatorului, iar la nivel intern sunt: Adunarea General a Acionarilor, Consiliul de Administraie, Comitetul de Direcie, Comitetul de Audit, Auditorul Financiar, Comitetul de Credit, Comitetul de Risc, Comitetul de Administrare a Activelor i Pasivelor. n scopul coordonrii politicii financiare, stabilit de Guvern i aprobat de Parlamentul Romniei, privind politica valutar, monetar i de credit, Ministerul Finanelor Publice colaboreaz cu Banca Naional a Romniei pentru elaborarea balanei de pli externe, a balanei creanelor i angajamentelor externe, a reglementrilor din domeniul monetar i valutar. Controlul bancar intern al Bncii Raiffeisen se exercit la nivelul fiecrei uniti bancare fiind difereniat n funcie de modul de organizare a activitii i natura proprietii. Acest control se exercit nu numai asupra operaiunilor efectuate pentru titularii de conturi ci i pentru operaiile proprii n scopul descoperirii deficienelor existente n activitate, avnd un caracter complex i viznd verificarea unor obiective ca: desfurarea activitii privind operaiunile cu numerar; pstrarea disponibilitilor n conturi; respectarea cadrului legal al operaiunilor; modul de efectuare al nregistrrilor n contabilitatea bancar; activitatea de creditare bancar; modul de gestionare a valorilor materiale i bneti; Controlul bancar intern cuprinde urmtoarele forme: a) Controlul bancar preventiv ce se realizeaz asupra operaiunilor proprii ale unitilor solicitate a fi efectuate de ctre titularii de conturi. Acest tip de control se exercit de ctre conductorul compartimentului financiar-contabil i lucrtorii mputernicii n acest scop. Obiectivele din cadrul acestui tip de control urmrite de banca Raiffeisen sunt: oportunitatea, necesitatea procurrii de materiale specifice activitii bancare; respectarea legalitii efecturii cheltuielilor bancare proprii i a lucrrilor de investiii proprii; respectarea criteriilor privind angajarea personalului, modul de salarizare. b) Controlul ierarhic operativ curent ce se execut la ghieu. Din punct de vedere al coninutului economico-financiar se urmrete necesitatea, oportunitatea, economicitatea, legalitatea operaiunilor cuprinse n documentele bancare. Aceast form de control are n vedere modul de exercitare ce se manifest ca o activitate de autocontrol asupra tuturor operaiunilor bancare;
13

c) Controlul bancar intern ulterior, acesta exercitndu-se periodic dup ce se efectueaz operaiunile bancare. Acest control este de competena efului compartimentului de contabilitate, directorului bncii, persoanelor cu astfel de atribuii, precum i a celor special angajai ca revizori bancari. Ageniile, filialele, sucursalele bncii Raiffeisen sunt verificate n cadrul controlului bancar ulterior de organele de specialitate. mbuntirea continu a documentaiei bancare din punct de vedere a formei, coninutului circuitului acesteia, exercitarea unui control bancar segmentat i la obiect, vor contribui la sporirea calitii activitii bancare, aceste aspecte reflectndu-se direct n activitatea titularilor de cont. 2.7. Prezentarea centralei unitii bancare i reelei teritoriale a bncii n prezent Raiffeisen Bank Administraia Central este organizat n 5 divizii principale: sunt: Stabilirea politicii de creditare; Stabilirea politicii de dezvoltare att la nivel naional,ct i la nivel internaional; Acordarea serviciilor de consultan, audit; Iniierea unor colaborri cu bnci din ar i din strintate; Asigur lichiditi i fonduri de creditare unitilor subordinate; Stabilete nivelul dobnzilor i a comisioanelor; Stabilete plafonul de creditare pentru unitile subordinate; Asigur echilibrul ntre resurse i plasamente; Elaboreaz norme pentru fiecare activitate i serviciu n parte Angajeaz, promoveaz i concediaz personalul de conducere din unitile subordonate; Elaboreaz normele de lucru i urmrete aplicarea lor; Elaboreaz bugetul de venituri i cheltuieli i urmrete ndeplinirea lor; Organizeaz sistemul informaional, sistemul informatic i cel statistic al bncii; Fiecare divizie este alctuit din mai multe direcii, care la rndul lor, pot fi alctuite din mai multe departamente, fiecare dintre ele avnd competene i responsabiliti specifice. La nivelul ageniei Raiffeisen Rebreanu: Retail; Trezorerie si piee de capital; Corporaii; Operaiuni i IT; Risc. ntre funciile i atribuiile principale deinute de ctre unitatea central a Raiffeisen Bank

14

Director Agenie (Analist Credite PJ)

Casier

Casier

Consilier Retail Clieni PF

Figura nr.3 - Organigrama ageniei Raiffeisen Bank Rebreanu

Consilierii clieni i ofierii tranzacii clieni au rolul de a menine i dezvolta baza existent de clieni. Consilierii clieni efectueaz analiza financiar documentaiilor de credit pentru persoane fizice n vederea eligibilitii acestora n conformitate cu criteriile de creditare retail, prezint produsele Raiffeisen Bank clienilor/potenialilor clieni; identific nevoile clienilor, recomandnd serviciile i produsele adecvate ; administrarea bazei de clieni; nrolarea clienilor PF; deschidere de cont PF; intervievarea clienilor persoane fizice n scopul acordrii de credite retail; verificarea veridicitii i corectitudinii ntocmirii documentaiei furnizate de ctre clieni, dealeri sau retaileri dup caz. Analistul de credite retail PF: asigur gestiunea creditelor din portofoliul de credite n strns legatur cu consilierul de clientel, pe baza dosarului de credite; ntocmete i analizeaz dosarul de descriere/ rennoire a angajamentelor bncii; analizeaz dosarele ntocmite (oportunitate comercial, rentabilitate, risc); elaboreaz propunerilor de creditare, primirea documentaiei necesare elaborrii propunerii de creditare, analiza financiar; elaboreaz contractele de credit, redacteaz contractele de credit dup primirea notificrii; transmite contractul ctre consilierul de clientele pentru a fi semnat de ctre client; verific semnturile i mputernicirile; deschide i urmrete dosarele de credit valide, angajamentele (riscuri, nepltite, rentabilitate) i garaniile din sfera de responsabilitate; constituirea i urmrirea garaniilor, redactarea contractelor de ipotec, de amanetare, i a diverselor acte; nregistrarea n arhiva electronic; primirea i verificarea polielor de asigurare; urmrirea conturilor fr micare; studiul rentabilitii clienilor. Activitatea ofierilor tranzacii clieni const n: administrarea bazei de clieni; verificarea i administrarea contului; nchideri de cont; actualizare informaii despre clieni; eliberare extrase i documente anexate; organizeaz distribuirea cardului ctre client, informare client asupra modului de folosire a acestuia i a codului PIN, elibereaz extrase de cont card; promoveaza serviciile de acceptare carduri de ctre comerciani; primete, verific i proceseaz operaiuni
15

non-cash pentru PF, IMM i PFA: pli, ncasri, servicii Smart-Tel, Western Union; primete i proceseaz ordinele de schimb valutar n cont ale clienilor PF i PJ; verific rapoartele privind tranzaciile zilnice efectuate, claseaz documentele la dosarele clienilor; efectueaz corecia/reglarea eventualelor operaiuni eronate pentru conturile tranzitorii i de suspensie pentru care este responsabil; execut orice alt sarcin legat de fluxul firesc al activitii i misiunii postului. Sistemul informational bancar in Raiffeisen Bank Romania. Aspecte speciale privind Agenia Rebreanu. Sistemul informational bancar reprezinta totalitatea mijloacelor i metodelor prin care se realizeaza colectarea, prelucrarea i transmiterea datelor i a informatiilor i reprezinta premisa organizarii i desfaurarii eficiente a activitatilor de conducere, coordonare i control, cat i a celor reprezentative. In acelai timp, sistemul trebuie sa asigure: depozitarea i pastrarea datelor i a informatiilor; realizarea de sinteze; realizarea de rapoarte pentru fundamentarea deciziilor. Datele care stau la baza sistemului informational bancar au ca surse atat evidenta operativa, statistica i contabila, proprie bancii, cat i evidentele clientilor acestora, in calitate de titulari de conturi. Preluate in sistemul informational, datele se transforma in informatii bancare elementare sau complexe, intermediare sau definitive, operative, postoperative sau previzionale. Ca rezultat al prelucrarii datelor, informatiile bancare se constituie intr-un flux informational care se manifesta atat in cadrul unitatilor bancare, cat i in afara lor (intre banca i clienti). Sistemele informational bancare sunt concepute pe doua niveluri: un nivel al aplicatiilor bancare propriu-zise i altul al suportului de dezvoltare a acestor aplicatii. Organizarea prelucrarilor informatice in cadrul sistemului informatic bancar consta in trei categorii de proceduri: procedura de inceput de zi - se executa automat i consta in initializarea fiierelor utilizate in timpul zilei de catre sistem; dupa aceasta faza reteaua de echipamente este pusa la dispozitia utilizatorului pentru a lucra prin intermediul terminalelor la diferite aplicatii ale sistemului; procedura destinata utilizatorilor in cursul unei zile - se deruleaza pe parcursul programului de lucru cu clientii. Utilizatorul (lucratorul de la ghieu) poate inregistra in timp real toate operatiunile bancare, care ii sunt repartizate. Aplicatiile efectueaza toate controalele, asigurand consistenta datelor inregistrate, utilizatorul obtinand astfel, in orice moment, starea operaiunii; procedura de sfarit de zi - realizeaza toate prelucrarile determinate de operatiunile din timpul zilei i editeaza rapoarte care reflecta influente in contabilitate (balante, jurnale de activitate, extrase de cont, liste de solduri, liste de avertizare, situatia dobanzilor i a comisioanelor). Se efectueaza controale asupra bazei de date ale sistemului i se salveaza
16

2.8.

programele i datele pe suporti de arhivare. Ca rezultat al prelucrarii datelor, informatiile se constituie intr-un flux informational bancar care se desfaoara atat intre banca i agentii, filiale, sucursale, centrala cat i intre banca i titularii de conturi. Exista informatii reprezentate prin documente care fie reflecta rezultate finale, definitive, fie prezinta informatii necesare prelucrarii pentru obtinerea altor informatii (informatii elementare, informatii complexe). Informatiile elementare se caracterizeaza prin aceea ca precizeaza aspectul direct masurabil cum ar fi: numerarul incasat sau plati; cecurile de calatorie achitate etc. Informatiile complexe sunt cele rezultate din prelucrarea datelor primare. In acest fel putem exemplifica informatiile referitoare la: creditele acordate; executia de casa a bugetului satului; activitatea de decontari. Sistemul informational bancar lucreaza ca un sistem de interfata intre sistemul decizional i cel operativ, avand la baza un mecanism de feed-back. Este structurat pe doua trepte: 1. subsistemul informational organizational care reflecta activitatile asociate intregului organism financiar-bancar prin prisma informatiilor, a sarcinilor umane, a sarcinilor informatice, inclusiv a modalitatilor de functionare (servicii, manageri, legaturi informational directe i indirecte); 2. subsistemul informational informatizat - transferul automat al datelor prin intermediul sistemelor electronice de calcul i comunicatie. In vederea organizarii activitatii de prelucrare electronica a datelor la nivelul unitatilor bancare operative se impun urmatoarele masuri: pregatirea bazei de date (identificarea i inscrierea atat a conturilor analitice la soldul zilei, a conturilor analitice la care se calculeaza dobanzi, cu soldurile cumulate); codificarea tuturor conturilor i stabilirea cifrei de control; organizarea circuitului documentelor bancare. Gestionarea optima a relatiei cu clientii i eficientizarea activitatilor, evidenta produselor bancii utilizate de clientii sai, s-a realizat prin implementarea solutiei CRM Siveco Romania. Solutia CRM implementata la Raifffeisen Bank Romania faciliteaza o serie de activitati menite sa contribuie la gestionarea eficienta a relatiilor cu clientii: furnizarea unei imagini de ansamblu asupra clientilor, din perspectiva vanzarilor i achizitiilor, gestionarea in profunzime a relatiilor cu clientii, contribuind astfel la consolidarea relatiilor de afaceri existente i dezvoltarea de noi parteneriate de afaceri; creterea eficientei echipei ; definirea campaniilor de marketing i vanzari;
17

acces rapid la toate datele privind clientii; acces rapid la oportunitatile de business development.

Functiile de baza ale sistemului informational sunt: gestiunea conturilor in lei i in valuta, a persoanelor fizice i juridice; urmarirea creditelor in lei i in valuta acordate clientilor; gestiunea certificatelor de depozit; decontari intra i interbancare; financiar-contabila i de personal. Sistemul informational bancar indeplinete rolul de prelucrare normala/automata a informatiilor transmise de catre sistemul operant, in scopul furnizarii datelor necesare controlului activitatii globale asigurate de catre sistemul de conducere. In sistemul actual de organizare a sistemelor financiar - bancare la nivel national i international, exista patru tendinte de organizare a subsistemului informational informatizat: Sistem Informatic Standard (SIS); Sistem Expert (SE); Sistem Interactiv de Asistare a Deciziei (SIAD) sau Sistem Executiv (ESS); Sistem Informartic Mixt (SIM). Fluxurile informational ale celor mai importante departamente ale unei institutii financiar bancare: Serviciul creditare; Serviciul informatic; Serviciul tezaur/casierie. Serviciul creditare > asigura indeplinirea sarcinilor rezultate din statutul bancii in domeniul acordarii de imprumuturi pe termene scurte, mijlocii sau lungi, unitatile cooperatiste asociate i neasociate, altor intreprinderi, societatilor comerciale cu capital de stat sau privat i persoanelor fizice i juridice autorizate sa desfaoare activitate economica pentru realizarea activitatii prevazute in autorizatia de constituire sau pentru activitatea de productie, precum i producatorilor agricoli, meseriailor sau altor particulari care desfaoara activitate economica pe baza liberei initiative; > colaboreaza cu toate compartimentele din cadrul bancii i, indeosebi, cu compartimentul tezaur - casierie, compartimentul contabilitate i cel informatic, cu unitatile bancare din judet, avand in principal, urmatoarele obligatii i sarcini de munca: stabilete limita trimestriala de credite in functie de cifra de afaceri, nivelul mediu al stocului de marfuri, materii prime sau produse finite; negociaza cu agentii economici nevoile suplimentare de credite peste nivelul trimestrial stabilit pe baza cererii de credite ale fiecarei unitati; comunica cu inspectorii serviciului contabilitate i informatic, limita maxima a
18

creditului acordat, termenele, ratele scadente i destinatia creditului conform contractului de credite; verifica daca documentatia prezentata de agentii economici sau persoane fizice contine toate documentele i instructiunile centralei bancii pentru acordarea creditelor; verifica garantiile asiguratorii ale solicitantilor de credite; solicita pentru creditele pe termen lung acordate agentilor economici privati i persoanelor fizice aprobarea centralei bancii pentru fiecare caz, precum i pentru creditele care depaesc plafonul de creditare. Serviciul informatic > prelucreaza zilnic pe calculatoare electronice toate documentele contabile primite de la operatorii de la ghieu i Compartimentul de Contabilitate, precum decontarile cu unitatile cooperatiei de consum, cooperatiei de credit, agentilor economici i persoanelor fizice care au deschise conturi la banca; > intocmete conform metodologiei stabilite extrasele de cont pentru agentii economici i persoanele fizice cu conturi deschise la banca i le preda Compartimentului Contabilitate pentru verificare i expediere beneficiarilor; > intocmete pe calculator, lunar sau ori de cate ori este nevoie, balanta de verificare i actele contabile solicitate de Compartimentul Contabilitate in vederea realizarii Bugetului de Venituri i Cheltuieli al bancii; > in limita disponibilitatilor, executa prestatii pe calculator, pentru agentii economici i persoanele fizice, contra cost, in vederea utilizarii integrale a capacitatii calculatoarelor electronice de care dispune; > raspunde de executarea lucrarilor proprii pe xerox i pentru persoanele fizice i juridice, contra cost, in acest scop organizand evidenta lucrarilor executate pe beneficiari in vederea recuperarii cheltuielilor ocazionate de executarea lucrarilor xeroxate. Ca atributii comune Compartimentului Contabilitate i Compartimentului Informatic putem mentiona: > asigura securitatea i secretul operatiunilor, documentelor intocmite de banca, divulgarea secretelor bancii sau a unor operatiuni, fiind sanctionate potrivit prevederilor contractului colectiv de munca; > fac propuneri de rationalizare i simplificare a evidentei operative i iau masuri pentru realizarea lor. Compartimentul Tezaur-Casierie Acest serviciu organizeaza i asigura indeplinirea tuturor sarcinilor trasate de centrala bancii i de catre Comitetul de Directie al sucursalei Raiffeisen Bank in domeniul operatiilor de tezaur, casierie i operatii cu numerar i valuta, avand in principal urmatoarele atributii:
> raspunde de organizarea, coordonarea i aplicarea justa a instructiunilor i dispozitiilor centralei bancii in domeniul operatiilor de tezaur, casierie i operatii cu numerar, in mod permanent imbunatatind i rationalizand lucrarile in conditiile creterii continue a randamentului muncii;asigura conditiile necesare de munca pentru efectuarea operatiilor de casierie;
19

> organizeaza i controleaza ca pastrarea i transportul valorilor gestionate sa se efectueze in conditii de deplina securitate, asigurand respectarea cu strictetea a instructiunilor i dispozitiilor primite in acest sens; > gestioneaza numerarul din casa de circulatie, precum i celelalte valori din tezaur i detine una dintre cheile din tezaurul bancii; > tine evidenta micarii imprimatelor destinate vanzarilor, pastrate in tezaur sau in case de fier; > primete zilnic i gestioneaza, de la casierii, ghieele de incasari i plati, situatiile operatiilor efectuate i verifica justetea i integritatea predarii catre controlul centralizator sau catre casierul central; > centralizeaza in registrul de evidenta numerarul manipulat, operatiile efectuate privind micarea numerarului i transcrierea in registrul de tezaur a valorilor ramase asupra serviciului, controland concordanta intre primiri, ieiri i sold; > pastreaza in tezaur dosarele, documentele de casa i le elibereaza pentru consultare conform dispozitiilor scrise in acest sens; > raspunde de incadrarea corespunzatoare cu personal, verificarea serviciului i de buna pregatire din punct de vedere profesional. n urma privatizarii, Raiffeisen Bank a trecut la un sistem informational modern i ales sa lucreze cu o baza de date cu prelucrari on-line, inregistrari automate cu deplina securitate a accesului i a operatiunilor, sistem care permite interfatari cu alte aplicatii sau institutii. Sistemul a adus o reorganizare a activitatii i a procedurilor de lucru pe principii noi.

2.8.1. Tipuri de documente i programe informatice utilizate pentru circuitul informational Sistemul informational ales de banca este sistemul BASIS (sistem informatic prin satelit) care urmarete: automatizarea operatiunilor bancare; obtinerea unei priviri de ansamblu asupra indicatorilor bancii in orice moment al zilei de activitate; corelarea diverselor compartimente bancare intr-un flux informational coerentcontinuu. Sistemul informational bancar presupune o serie de avantaje care permit asigurarea flexibilitatii i economicitatii in activitatea bancara propriu-zisa. Printre principalele avantaje putem enumera: existenta unei baze centralizate care este receptata favorabil de clienti prin posibilitatea de a alege unitatea cea mai apropiata momentului tranzactiei i al efectuarii tranzactiilor de oriunde s-ar afla in tara, indiferent de locul unde are deschis contul; din cauza prelucrarii on-line, clientul percepe o situatie reala a disponibilitatilor in cont, o utilizare eficienta a fondurilor proprii i transferarea lor in timp real; inregistrarile automate vor asigura clientilor corectitudine i consistenta asupra contului, administrarea eficienta a fondurilor proprii, plati automate ale facturilor i ale altor obligatii fa de teri.
20

pentru a asigura securitatea operatiunilor, conturile clientilor sunt protejate prin limitarea accesului la acest sistem; exista sisteme de securitate fizice i logice; posibilitatea de dezvoltare care depinde de piata i de modul cum avanseaza tehnologia; - permite interfatarea cu alte aplicatii i institutii; - impun un mod de lucru mai organizat, mai functional i mai flexibil. Componentele informatice ale sistemului BASIS sunt: Sistemul MIDAS - prelucrarea tranzactiilor valutare i interbancare la nivelul central i sustine trezoreria valutara, contabilitatea generala valutara, tranzactiile interbancare in lei prin BNR i raportarile catre conducere, interfata cu sistemul SWIFT ST 200; Sistemul LEO - prelucrare a acreditivelor externe, de finantare a comertului, sustine acreditivele i garantiile interne i externe; Sistemul ICBS - componenta principala de con - banking i realizeaza sustinerea functionalitatii bancii centrale, client, produs, tranzactii, contabilitate generala i rapoarte i este format din urmatoarele subsisteme: -Subsistemulde Securitate care ofera bancii un grad ridicat de control asupra accesului angajatilor la functionarea sistemului; la nivelul acestui subsistem se realizeaza inrolarea utilizarii ICBS i stabilirea formei de parolare a sistemului; -Subsistemul POD - de prelucrare a batch-urilor de tranzactii i are ca functie principala corelarea automata i gruparea, in timpul procesarii de noapte, a informatiilor de la toate subsistemele; permite generarea in back-office a unor tranzactii off-line in scopul regularizarii unor tranzactii eronate sau al transmiterii tranzactiilor catre conturi de contabilitate generala, precum i prelucrarea pachetelor mari de documente; -Subsistemul Contabilitate Generala - permite consultarea conturilor de contabilitate generala definite in planul de conturi al bancii i este total integrat cu functiile sistemului ICBS, precum i cu sistemul MIDAS; -Subsistemul CIF - subsistem de gestionare fiier de informare clienti; este sursa centralizatoare a informatiilor descriptive i financiare despre client i este folosit pentru a urmari i corela toate relatiile clientului cu banca sau cu alti clienti ai bancii; -Subsistemul Termen - permite gestionarea conturilor la termen ale clientilor inrolati in functiile subsistemului CIF, iar in cadrul lui se pot realiza activitatile de: adaugari de conturi la termen, intretinerea unor conturi deschise, modificarea informatiilor initiale, interogarea contului; -Subsistemul Tranzactii - gestionarea conturilor curente i de economie, in cadrul subsistemului, prin functiile specifice se pot realiza urmatoarele activitati, pe langa cele traditionale: procesarea automata a operatiunilor la nivel de cont, se pot ataa linii de credit la conturi care prin definitia de produs permit calcularea dobanzii debitoare i se pot ataa cecuri barate la conturi care permit acest instrument de plata; -Subsistemul Credite - deschiderea i administrarea unor conturi de imprumut pentru clientii inrolati in sistemul ICBS, prin functiile subsistemului CIF; in cadrul acestui subsistem se pot realiza: adaugari de conturi de imprumut, intretinerea de conturi deja deschise, inregistrarea garantiei; stabilirea la nivelul contului a graficului de rambursare i a optiunilor de tragere, procesare a comisionului, interogarea contului.

21

2.8.2.

Circuitul documentelor

Circuitul documentelor bancare presupune organizarea fluxului informational la nivelul intregului sistem bancar, al fiecarei banci in parte, precum i al tuturor unitatilor subordonate lor. In general, prin circuitul documentelor din cadrul sistemului bancar se intelege micarea lor succesiva, din momentul intocmirii (documentele interne) sau prezentarii la ghieu de catre titularii de conturi (documentele externe), in scopul efectuarii i inregistrarii operatiunilor in conturi analitice i sintetice i pana in momentul arhivarii, in vederea pastrarii lor, sau expedierea acestora clientilor bancii. Micarea succesiva a documentelor bancare se realizeaza in cadrul unui circuit bine precizat, care presupune parcurgerea mai multor faze, astfel: primirea documentelor la ghieu sau intocmirea acestora de catre personalul bancii i efectuarea asupra lor a controlului bancar operativ curent, urmarindu-se atat indeplinirea conditiilor de forma, cat i modul in care s-a respectat cadrul normativ i disciplina bancara privind continutul operatiunilor solicitate; contabilizarea documentelor, operatiune realizata fie prin transpunerea inregistrarilor in note contabile, fie prin inscrierea directa, pe documentele respective, a conturilor care urmeaza sa efectueze inregistrarea, corespunzator modului in care are loc prelucrarea automata a datelor cu ajutorul echipamentelor electronice; inregistrarea succesiva a documentelor bancare in evidenta contabila i sintetica; confruntarea datelor din contabilitatea analitica cu cele din contabilitatea sintetica, pentru a se urmari exactitatea operatiunilor efectuate. In acest scop, se folosete, ca instrument de evidentiere: balanta de verificare zilnica; clasarea i pastrarea documentelor, respectiv expedierea acestora titularilor de conturi. 2.8.3. Trecerea la decontarile in timp real prin intermediul Transfondului

Ceea ce este specific sistemului informational al Raiffeisen Bank este utilizarea decontarilor prin tehnica electronica TransFond. In acest moment, Raiffeisen Bank realizeaza on-line decontari intre clientii proprii. In prezent, prin Transfond se extinde acest sistem i in relatia cu alte banci, ceea ce inseamna automat un mare beneficiu pentru banca i pentru clientii sai. Potrivit circularei, activitatile de compensare a platilor i incasarilor interbancare, de transfer de fonduri intre Raiffeisen Bank i alte banci (inclusiv cele in regim special de decontare i cele in faliment), intre Raiffeisen Bank i Banca Nationala a Romaniei (numai pentru platile i incasarile administrative ale bancii centrale), intre banci i casele de compensatii interbancare i/sau titularii conturilor de decontare autorizati de BNR, precum i de decontare a acestora, in numele i pe contul BNR, se vor efectua de centrala i sucursalele TransFond. Durata operatiunii Transferul sumelor are loc in aceeai zi cu efectuarea operatiunii. Primirea sumei de catre banca beneficiarului se face in urmatoarea zi bancara. Exceptie de la aceasta regula o fac sumele transferate catre trezoreria statului, caz in care primirea sumelor de catre Trezorerie se face in termen de 2 zile bancare de la depunerea OPTH-ului (ordin de plata pe hartie pentru Trezorerie).
22

Procedura Transferurile se ordoneaza de catre titularii de cont Raiffeisen Bank pe baza completarii unui ordin de plata care contine datele de identificare a platitorului i pe cele a beneficiarului platii (pentru persoane fizice: nume i prenume, simbol cont, unitate bancara; pentru persoane juridice: nume i prenume, simbol cont, unitate bancara), suma de plata i ce reprezinta plata. Ordinele de plata depuse la banca intra in compensare la TransFond. In categoria platilor mari se inscriu sumele de peste 500 de milioane lei vechi, iar platile mici sub aceasta valoare. Avantaje Serviciul are ca avantaje reducerea comisioanelor, reducerea timpului de procesare, siguranta tranzactiilor i pregatirea sistemului pentru interconectarea cu sistemul european. Comisioanele au scazut pentru platile de mare valoare de la 30 RON la 15 RON pe operatiune, iar pentru platile de mica valoare de la 2,2 RON la 1,1 RON. De asemenea, platilede mare valoare sunt efectuate in timp real, cele de mica valoare intr-un interval de la cateva minute la cateva ore, iar sistemul este impenetrabil pentru cei care ar vrea sa profite de eventualele sale slabiciuni. Unul dintre cele mai importante avantaje este acela ca sistemul este compatibil pentru interconectare cu sistemul TARGET, utilizat de Uniunea Europeana. Experienta extinsa i sistemele informatice performante permit Raiffeisen Bank sa satisfaca atat cerintele generale ale mediului de afaceri din Romania, cat i pe cele specifice companiei. Raiffeisen International a recunoscut ca unul dintre atuurile Raiffeisen Bank Romania este sistemul informatic. i in acest moment, Raiffeisen pastreaza avantajul unui sistem competitiv i on-line. Sunt banci in Romania de talie mica sau medie pentru care e foarte simplu sa aiba sisteme on-line, dar la banci de dimensiune foarte mare apar probleme legate de infrastructura i de bani. Prin utilizatori on-line se intelege ca tranzactiile clientilor sa fie inregistrate central, in timp real, din toate punctele tarii i informatiile sa fie vizibile pe toate canalele de distributie. De exemplu, in acest moment, Raiffeisen realizeaza on-line decontari intre clientii proprii. Prin Transfond se extinde acest sistem i in relatia cu alte banci, ceea ce inseamna automat un mare beneficiu pentru banca i pentru clientii sai.

23

Cap. III. Norme

3.1. Norma 17/2003 privind organizarea si controlul intern al activitatii institutiilor de credit si administrarea riscurilor semnificative, precum si organizarea si desfasurarea activitatii de audit intern a institutiilor de credit Institutiile de credit sunt responsabile pentru organizarea si controlul intern al activitatii lor, pentru administrarea riscurilor semnificative, precum si pentru organizarea si desfasurarea activitatii de audit intern a acestora. Institutiile de credit trebuie sa asigure aplicarea in mod corespunzator a prevederilor prezentelor norme de catre entitatile cuprinse in perimetrul de consolidare al acestora, astfel incat sa fie create conditiile pentru efectuarea supravegherii pe baza consolidata. Control intern este un proces continuu la care participa consiliul de administratie, conducatorii, precum si personalul institutiilor de credit, prin care se furnizeaza o asigurare rezonabila asupra atingerii obiectivelor stabilite; Conducere operativa resprezinta persoanele care asigura conducerea nemijlocita a compartimentelor din cadrul institutiei de credit, al sucursalelor si al altor sedii secundare; Sistem informational reprezinta ansamblul de fluxuri informationale organizate intr-o conceptie unitara, care asigura legatura dintre nivelul de conducere (decizional) si nivelul de executie (operational); Administrarea riscurilor semnificative reprezinta un proces focalizat pe analiza profilului de risc, in vederea maximizarii raportului dintre risc si profit in diferite domenii de activitate ale unei institutii de credit; Riscuri semnificative sunt acele riscuri cu impact insemnat asupra situatiei patrimoniale si/sau reputationale a institutiilor de credit; Risc de credit este riscul inregistrarii de pierderi sau al nerealizarii profiturilor estimate, ca urmare a neindeplinirii de catre contrapartida a obligatiilor contractuale; Risc de tara este riscul asociat riscului de credit, care este determinat de conditiile economice, sociale si politice ale tarii de origine a imprumutatului; Risc de transfer este o componenta a riscului de tara, care apare atunci cand obligatia imprumutatului nu este exprimata in moneda locala a acestuia; Risc de piata reprezinta riscul inregistrarii de pierderi sau al nerealizarii profiturilor estimate, care apare din fluctuatiile pe piata ale preturilor, ratei dobanzii si cursului valutar; Risc de pret este componenta a riscului de piata, care apare din fluctuatiile pe piata ale preturilor valorilor mobiliare, marfurilor si instrumentelor financiare derivate;

24

3.2. Regulamentul Nr. 8/1996 BNR privind cunoasterea clientelei in scopul prevenirii spalarii banilor si finantarii terorismului Institutiile trebuie sa adopte norme interne de cunoastere a clientelei care sa previna folosirea institutiei pentru desfasurarea unor activitati ce au ca scop spalarea banilor sau finantarea actelor de terorism. Normele de cunoastere a clientelei, elaborate de fiecare institutie, trebuie sa corespunda naturii, volumului, complexitatii si intinderii activitatii acesteia si sa fie adaptate la gradul de risc asociat categoriilor de clienti pentru care aceasta presteaza servicii financiar-bancare si la gradul de risc al produselor/serviciilor oferite. Normele de cunoastere a clientelei trebuie sa fie aprobate la nivelul organelor de conducere ale institutiei si supuse revizuirii ori de cate ori este necesar, dar cel putin anual. Normele de cunoastere a clientelei trebuie sa fie cunoscute de intregul personal cu responsabilitati in domeniul cunoasterii clientelei, in scopul prevenirii spalarii banilor si finantarii terorismului. Verificarea identitatii clientului se realizeaza pe baza documentelor din categoria celor mai greu de falsificat sau de obtinut pe cale ilicita sub un nume fals, cum sunt documentele de identitate, emise de o autoritate oficiala, care sa includa o fotografie a titularului. In situatia in care un client este reprezentat in relatia cu institutia de o alta persoana, care actioneaza ca imputernicit, curator, tutore sau in orice alta calitate, institutia trebuie sa obtina si sa verifice si informatiile si documentele corespunzatoare cu privire la identitatea reprezentantului, precum si, dupa caz, cele referitoare la natura si limitele imputernicirii.

25

Cap. IV. Produse i servicii

4.1. Persoane fizice 4.1.1. Credite Raiffeisen ofera clientilor sai persoanle fizice urmatoarele categorii de credite: Credit imobiliar Creditul imobiliar-este o modalitate simpla si accesibila de a cumpara o casa dorite cu ajutorul unei sume pe care o imprumuta o banca. La creditul imbiliar nu ai nevoie de nici o garantie suplimentara. Creditul se garanteaza doar cu casa pe care o cumperi (ipoteca de casa). Ratele se vor returna lunar, pe o perioada cuprinsa intre 3 si 20 de ani. Flexicredit Este un credit pentru nevoi personale nenominalizate. Banii se acorda in numerar fara sa fie nevoie sa faci dovada cumpararii unui anumit bun,Anexa nr. 18. Valuta : Lei sau EURO Valoare : intre 300 si 20.000 EURO (sau echivalent in Lei) Perioada: intre 6 luni si 10 ani. Garantii: nu este nevoie de garantie Creditul Masina Ta Este un credit pentru cumpararea de noi masini, romanesti sau straine, sau moto-scutere. Valuta: Lei, EURO sau USD Valoarea: intre 2.000 si 75.000 EURO (sau echivalent in USD sau Lei) Perioada: intre 6 luni si 7 ani Avans : minim 15% din valoarea masinii Garantii: gaj pe masina si asigurare Casco cesionata in favoarea bancii, in cazul in care avansul este mai mic de 25 % din valoarea masinii, se solicita un girant (veniturile acestuia trebuie sa fie cel putin egale cu dublul ratei lunare)

Creditul pentru bunuri de consum Este un credit pentru cumpararea de bunuri diverse (mobila, masini de spalat, aragazuri, televizoare, calculatoare, ferestre cu geam termopan).Anexa nr. 19.
26

Valuta: Lei EURO sau USD Valoare: intre 250 si 5.000 de EURO (sau echivalent in Lei /USD) Perioada: intre 18 luni si 60 luni. Avans: 0% sau orice suma din partea clientului 4.1.2. Depozite Un depozit bancar reprezinta o suma de bani depusa la banca, pe o perioada definita pentru are banca plateste depunatorului o dobanda. TIPURI DE DEPOZITE In functie de criteriile specifice exista mai multe tipuri de depozite:

in functie de moneda, depozitele pot fi in lei sau in valuta; in functie de modalitatea de plata a dobanzii pot fi: -depozite cu capitalizare: periodic, dobanda se adauga la suma depusa initial -depozite fara capitalizare: lunar, dobanda este virata intr-un cont curent care ii asigura

titularului acces la aceasta;

in functie de optiunea de reinnoire a depozitului pe acelasi termen ca si cel initial: -daca se opteaza pentru reinnoire automata la sfarsitul perioadei depozitului,

depozitul se prelungeste automat. In plus daca depozitul are optiunea de capitalizare a dobanzii, dobanda se adauga la suma depusa initial. Pentru perioada urmatoare, rata dobanzii se va aplica la suma initiala la care se adauga dobanda obtinuta in perioada precedenta. Nivelul real al dobanzii este mai mare decat dobanda nominala. -daca nu se doreste reinnoirea automata, depozitul va avea scadenta unica, adica suma depozitului se va transfera in contul curent (pentru care se va calcula dobanda la vedere) sau suma va ramane in acelasi cont, fara dobanda;

in functie de dobanda: -depozite cu dobanda variabila: banca poate modifica rata dobanzii pe perioada

depozitului, in functie de evolutia pietei. -depozite cu dobanda fixa: banca asigura o rata fixa a dobanzii pe perioada depozitului indiferent de evolutia pietei Contul eveniment- cea mai buna solutie de a economisi pentru un eveniment specific. Caracteristici cont in lei
27

termen de constituire a depozitului: intre 91 si 365 de zile; suma minima de deschidere a contului este 50 lei; depuneri ulterioare minim 150 lei Contul Bonus- pentru maximum de profit Caracteristici

depozit in lei pentru persoane fizice; termen de constituire a depozitului: 1 luna. Depozitul se reinnoieste automat la scadenta suma minima pentru deschiderea contului: 150 lei Depozite la termen clasice- alege depozitul preferat Caracteristici depozite clasice, in lei, pe termene de 1, 3, 6, si 12 luni, cu sau fara capitalizare; depozite in USD sau EURO, cu capitalizare; suma minima pentru deschiderea contului este accesibila Contul de economii Acces Plus flexibilitate si profit Caracteristici

- cont in lei pentru persoane fizice; - termen nelimitat; - suma minima de deschidere a contului: 400 de lei - depuneri ulterioare: minim 5000 lei 4.1.3. Carduri Cardul de credit Mastercard in LEI Caracteristici:

card de debit in lei atasat contului curent, destinat persoanelor fizice, cetateni romani, precum si pentru cetatenii straini care lucreaza in cadrul ambasadelor, consulatelor si reprezentantelor altor tari in Romania sau in cadrul unor organizatii internationale cu sedii in Romania

cardul foloseste disponibilul din acest cont, inclusiv linia de overdraft

28

permite retrageri numerar la ATM ori POS si cumparaturi la comercianti, in Romania si strainatate card de debit embosat, in lei, pentru persoane fizice utilizare domestica si internationala utilizare in mediul electronic si manual Visa Electron Caracteristici:

card de debit, in lei, pentru persoane fizice card de plata a salariilor pentru angajatori utilizare domestica si internationala suma minima de deschide de a contului pe card trebuie sa fie 5 lei

Maestro Caracteristici: card de debit, in lei, pentru persoane fizice card de plata a salariilor pentru angajatori utilizare domestica si internationala suma minima de deschidere a contului este de 5 lei/cont

Cardul de credit Raiffeisen Bank Gold Ce inseamna Gold de la Raiffeisen Bank? Cumperi ce vrei, oriunde in lume Clientii beneficiaza de statutul preferential al cardului Gold, bucurandu-se de si mai mult de cumparaturile pe care le doresc, oriunde este afisata sigla MasterCard, cu un commission de 0% pe tranzactie pentru platile efectuate la comercianti in Romania sau strainatate.

29

Eurocard /Mastercard in USD Caracteristici:

card de debit in USD, pentru persoane fizice cetateni romani,

precum si pentru cetatenii straini care lucreaza in cadrul ambasadelor, consultantelor si reprezentantelor altor tari in Romania sau in cadrul altor organizatii internationale cu sediul in Romania

utilizarea domestica si internationala suma minima de deschidere a contului : 50 USD Eurocard /Mastercard in EURO Caracteristici: card de debit, in EURO, pentru persoane fizice cetateni romani, deosebit de util pentru calatoriile in tarile care utilizeaza ca moneda nationala Euro utilizarea domestica si internationala suma minima de deschidere a contului : 50 Euro

4.2.

Persoane juridice 4.2.1. Credite

Creditul Capital Piata tinta - Intreprinderile Mici si Mijlocii (cifra de afaceri anuala de pana la 5.000.000 EUR.) Moneda RON, EUR, USD Utilizare Finantarea nevoilor de capital circulant pentru scopuri productive, comerciale sau prestari servicii Creditul Comercial Piata tinta - Intreprinderile Mici si Mijlocii (cifra de afaceri anuala de pana la 5.000.000 EUR), furnizori ai societatii cu reputatie buna; Moneda RON Utilizare pentru activitatile curente a agentilor economici din domeniul productiei, comertului sau serviciilor
30

Avansul in cont curent Piata tinta - Intreprinderile Mici si Mijlocii (cifra de afaceri anuala de pana la 5.000.000 EUR). Moneda RON, EUR, USD Utilizare - pentru activitatile curente a agentilor economici din domeniul productiei, comertului sau serviciilor Factoring intern Piata tinta - Intreprinderile Mici si Mijlocii (cifra de afaceri anuala de pana la 5.000.000 EUR), furnizori ai societatii cu reputatie buna; Moneda RON Utilizare acoperirea nevoii de capital circulant (termen scurt), avand la baza cesiunea de creante, dovedite contractual si prin facturi. Credit invest Piata tinta - Intreprinderile Mici si Mijlocii (cifra de afaceri anuala de pana la 5.000.000 EUR). Moneda RON, EUR, USD Utilizare finantarea proiectelor de investitii 4.2.2. Depozite Cont eveniment Piata tinta Intreprinderi Mici si Mijlocii ( pana la 5.000.000. EUR cifra de afaceri anuala.) Moneda RON Utilizare pentru fructificarea fondurilor disponibile prin dobanda bonificata

Contul Bonus: pentru maximum de profit Caracteristici: depozit in lei pentru persoane fizice termen de constituire a depozitului: 1 luna. Depozitul se reinnoieste automat la scadenta suma minima pentru deschiderea contului: 100 lei

Depozite la termen -

Piata tinta Intreprinderile Mici si Mijlocii (cifra de afaceri anuala de pana la 5.000.000 EUR.)
31

Moneda RON, EUR, USD Utilizare pentru fructificarea fondurilor disponibile prin dobanda bonificata

4.2.3. Carduri VISA Business Card in RON Piata tinta - Intreprinderile Mici si Mijlocii (cifra de afaceri anuala de pana la 5.000.000 EUR) Moneda RON Utilizare permite atat operatiuni non-cash, cat si retrageri de numerar, in Romania VISA Business Card in USD Piata tinta - Intreprinderile Mici si Mijlocii (cifra de afaceri anuala de pana la 5.000.000 EUR) Moneda USD Utilizare permite atat operatiuni non-cash, cat si retrageri de numerar, in Romania cat si in strainatate VISA Business Card-RON International Piata tinta - Intreprinderile Mici si Mijlocii (cifra de afaceri anuala de pana la 5.000.000 EUR). Moneda RON, Utilizare permite atat operatiuni non-cash, cat si retrageri de numerar, in Romania cat si in strainatate; VISA Business Card EUR International Piata tinta - Intreprinderile Mici si Mijlocii (cifra de afaceri anuala de pana la 5.000.000 EUR) Moneda RON Utilizare permite atat operatiuni non-cash, cat si retrageri de numerar, in Romania cat si in strainatate Carduri de salarii MAESTRO RON Piata tinta - Intreprinderile Mici si Mijlocii (cifra de afaceri anuala de pana la 5.000.000 EUR). Moneda RON, cu utilizare international

32

4.3.

Alte servicii
Pastrarea valorilor in grupuri sigilate sau in casete

Permite pastrarea in tezaurul cu casete al bancii, a titlurilor, hartiilor de valoare si a altor valori posibil de tezaurizat. Se realizeaza in baza unui contract de depozit sau o conventie de inventar si se percepe o taxa lunara. Preschimbarea bancnotelor straine uzate, deteriorate sau scoase din circulatie

Permite preschimbarea la orice sediu BCR a bancnotelor straine uzate, rupte si reconstituite prin lipire pe verso-ul acestora, mototolite, decolorate sau scoase din circulatie. Pentru aceasta operatiune trebuie intocmita o cerere in 3 exemplare si se percepe un comision de 8-10% in functie de gradul de deteriorare a bancnotelor si 50% in cazul monedelor. Plati facturi prin ATM

Ofera osibilitatea efectuarii platilor de la orice ATM al BCR, din orice localitate, in orice moment, evitandu-se astfel aglomeratia de la ghisee. In cazul unor carduri in lei nu se percepe comision, iar in cazul celor in valuta, un comision de 2% pentru conversie valutara. Instrumente financiare derivate

Sunt destinate oricarui tip de clienti (persoane fizice sau juridice), chiar si altor banci. Decontarea electronica a datoriei vamale

Serviciul este destinat clientilor persoane juridice cu activitate de import export si realizeaza decontarea datoriei vamale prin mijloace informatice, la ghiseele bancii sau prin utilizarea serviciilor MultiCash BCR sau e-BCR, in vederea acordarii de catre autoritatea vamala a liberului de vama.

33

Cap. IV. Procedura de risc

Creditarea bancara este o operatiune a unei institutii autorizate, prin care aceasta incheie un contract cu un client, obligandu-se sa ii puna la dispozitie pe o durata limitata de timp, suma necesara, avand dreptul i beneficiind de contraprestatia dobanzii precum i de rambursarea creditului, in conditiile prestabilite. Produsele de creditare bancara Raiffeisen Bank pot fi structurate dupa mai multe criterii: > perioada de rambursare (credite pe termen scurt, mediu sau lung); > natura debitorului (persoane fizice, juridice, alte banci, statul); > destinatia (productive - pentru activitate curenta sau investitii, pentru > consum); > calitatea creditului (performante, neperformante). Alte criterii privind detalierea creditelor pot fi: moneda de acordare, numarul creditorilor (sindicalizari, finantari structurate), sistemul de garantare (credit personal sau real), modalitatea de acordare (scontare, leasing, factoring), transferabilitate .a. Sursele de informatii utilizate in procesul de fundamentare a programelor de creditare provin din: > programele prioritare vizand dezvoltarea macroeconomica; > prognozele institutiilor specializate i ale sistemului bancar; > tendintele in materia solicitarilor de credit, bazate pe istoricul, structura i factorii previzibili de influenta; > politica autoritatii de reglementare i supraveghere in materie; > strategia de dezvoltare i prioritatile institutiei de credit. Aspecte privind creditarea bancara. Definirea termenilor Prudenta bancara vizeaza, in primul rand, capacitatea de plata a solicitantilor de credit, in stransa legatura cu dimensiunea i calitatea afacerilor pe care acetia le desfaoara. Avantajul partilor in relatia de credit presupune dimensionarea parametrilor contractuali de o maniera care sa permita derularea in conditii normale a raporturilor banca-client. Angajamentul de restituire a creditului vizeaza un intreg set de proceduri referitoare la acoperirea riscului i de evaluare, ante i post-factum, a sistemului de garantii de care dispune debitorul. Posibilitatea de restituire a creditelor trebuie analizata i din perspectiva trendului de evolutie a economiei, in ansamblul sau. Garantiile pot fi reale (dreptul la retinere de catre creditor a bunurilor ce au facut obiectul creditului, pana la rambursarea integrala ; gajul, cu sau fara deposedare ; ipoteca asupra bunului imobiliar al debitorului ; privilegiul - general (mobiliar) sau special (imobiliar) - conferit prin lege unor creditori, de a avea prioritate la plata, daca detin o garantie asupra patrimoniului debitorului) sau personale (simple sau solidare), constand in angajamente de plata, in situatia de incapacitate a debitorului, luate de catre terti. Termenul de rambursare este nu doar un principiu de baza al creditarii, ci i un criteriu de clasificare a creditelor i, in egala masura, un reper de analiza al serviciului datoriei. Mai mult, bancile utilizeaza acest indicator in vederea asigurarii corespondentei dintre durata creditului i termenele depunerilor pe seama carora se constituie resursele aferente.
34

Dobanda, numita i pretul creditului, este modalitatea de remunerare a fondurilor plasate de banci sub forma de credit i reprezinta o prevedere obligatorie in orice contract de imprumut. Negocierea dobanzii privete nivelul acesteia, periodicitatea (de obicei lunara) i data platii, dar i modalitatea de stabilire (fixa, variabila) 4.1 . Decizia de creditare Creditele acordate persoanelor fizice au o procedura relativ simpla de analiza, bazata pe estimarea sigurantei veniturilor curente, de natura preponderent salariala i pe incadrarea obligatiilor de plata aferente imprumutului solicitat intr-un cuantum de venituri prevazut de normele bancare sau de reglementarile interne. Creditele acordate persoanelor juridice sunt acordate pe baza analizei economicofinanciara a activitatii solicitantului de credit constituie o prima etapa de identificare a capacitatii de rambursare, privita din punct de vedere istoric. Se vor avea in vedere, in acest sens, trei paliere de evaluare i anume: > Analiza bilantului contabil presupune existenta unei serii de raportari financiare intinse pe minim trei ani, de preferinta auditate i a balantelor de verificare din ultima sau ultimele luni, in vederea obtinerii unor situatii comparative i a sesizarii tendintelor de evolutie a indicatorilor relevanti. Fac obiectul analizei urmatoarele categorii de indicatori: imobilizarile corporale i necorporale, in raport cu sursele lor de acoperire; decontarile, varsamintele, datoriile i obligatiile fata de terti; costurile i structura acestora pe categorii.
> Analiza profitabilitatii se realizeaza pe baza contului de profit i pierdere, care permite detalierea veniturilor, cheltuielilor, in general a rezultatelor aferente celor trei fluxuri economice de baza: fluxurile de exploatare; fluxurile financiare; fluxurile extraordinare. La nivel global, profitabilitatea se determina prin agregarea indicatorilor aferenti celor trei categorii de activitati. > Analiza bonitatii solicitantilor de credite se bazeaza tot pe informatii din situatiile financiare, la care se adauga date privind investitiile in curs de realizare. Structurarea analizei privind bonitatea se face pe trei categorii de indicatori: indicatori privind dimensiunea i structura afacerilor derulate; indicatori privind performantele economico-financiare; indicatori privind investitile solicitantului.

Indicatorii privind performantele economico-financiare, care stau la baza analizei i evaluarii bonitatii clientilor se prezinta astfel: Solvabilitatea are in vedere capacitatea firmei de a transforma in disponibilitati baneti in termen de 90 zile stocurile de materii prime i productie neterminata, pentru a face fata platilor
35

devenite scadente in aceeai perioada (salarii, aprovizionari, obligatii financiare, rambursari de credite, etc.) Lichiditatea reprezinta capacitatea unui client de a face fata datoriilor sale, pe termen scurt, prin transformarea rapida a activelor sale circulante in disponibilitati. Gradul de indatorare exprima raportul intre datorii i capitaluri proprii, respectiv limita pana la care agentul economic este finantat din alte surse decat fondurile sale proprii. Rentabilitatea exprima eficienta activitatii unui agent economic, in sensul capacitatii acestuia de a obtine profit din activitatea desfaurata. Analiza planului de afaceri i a cash-flow-ului previzionat nu se rezuma la extrapolarea trendurilor determinate in urma analizei istoricului firmei, ci ia in considerare i posibilitatile de dezvoltare a afacerii pe seama creditului solicitat. O prima informatie relevanta in acest sens privete necesarul de finantare, in orizontul de timp ce va constitui perioada de rambursare a creditului: Finantare totala = active/vanzari x modificarea vanzarlior (previzionata) - pasive/vanzari x x modificarea vanzarlior (previzionata) - (marja de profit - vanzari previzionate) x (1 - indicele dividendului platit) Planul de afaceri trebuie sa contina o serie de elemente obligatorii, cum sunt: obiectivele strategice ale afacerii, analiza SWOT a istoricului i planurilor de dezvoltare, detalierea coordonatelor specifice: nia de piata, tehnologie, tehnici de marketing, modalitatea de acoperire a necesarului de finantare, sistemul de monitorizare i de corectie a abaterilor. El trebuie sa fie insotit de un buget previzionat de venituri i cheltuieli, pentru fiecare an din orizontul de timp considerat. Fluxul de numerar (cash-flow) este documentul sintetic de evidentiere a evolutiei incasarilor i platilor, care au ca rezultat variatia soldului de lichiditati de la o perioada la alta. Analiza fluxului de numerar se realizeaza pe urmatoarele coordonate principale: - identificarea principalelor surse generatoare de lichiditati; identificarea factorilor de influenta a capacitatii activitatii clientului de a genera lichiditati; evaluarea capacitatii de rambursare a creditului, de plata a dobazilor i comisioanelor aferente; elaborarea unor variante de previziune a fluxului de numerar, pornind de la ipoteze de lucru diferite (pesimiste - optimiste - medii). Analiza aspectelor nefinanciare privind solicitantii de credite, deseori ignorata in fundamentarea deciziei de creditare, reprezinta o etapa complementara analizelor cantitative, prin care se intregete viziunea bancii asupra riscurilor la care se expune in relatia cu clientii sai. Componenta interna a factorilor de natura calitativa privete calitatea managementului firmei, specificul activitatilor i modalitatea de abordare strategica a afacerilor derulate. Componenta externa a factorilor calitativi are in vedere, in primul rand, segmentul de piata vizat i nivelul de concurenta, dar i racordarea la circuitul economic extern. Nu pot fi omise aspectele referitoare la politica generala a statului in domeniul specific de activitate sau in privinta fiscalitatii, nivelul de reglementare al activitatilor desfaurate, influentele derivand din pozitia geografica i alte repere de acest gen. Decizia de creditare este o optiune unilaterala a bancii, bazata pe evaluarea multicriteriala
36

a clientului-solicitant in functie de o serie de parametri stabiliti de legislatia in vigoare, de reglementarile bancii centrale i, in ultima instanta, de normele interne in materie. Credit-scoring-ul, utilizat mai ales in creditarea persoanelor fizice, reprezinta un instrument de evaluare automata, utilizat atat in aprecierea a cererilor de creditare, cat i a riscului ce poate aparea in derularea creditelor in curs. Evaluarea i notarea creditului reprezinta un raport detaliat asupra utilizarii fiecarui credit personal. Credit-scoring-ul se bazeaza pe date i statistici reale i este, de obicei, mult mai de incredere decat alte metode subiective de judecata.

4.2.

Reperele procesului de creditare

In activitatea de acordare a creditului se iau in considerare urmatoarele repere: 1. Negocierea creditului In aceasta etapa are loc o discutie cu caracter informativ, in care se va urmari obtinerea de informatii cu privire la caracteristici ale clientului: generale (nivelul local, regional, national sau international al firmei ; daca este sau nu in sistemul de cotare la bursa); - financiare (auditare, cifra de afaceri, rentabilitate, solvabilitate); - managementul (experienta i stabilitatea conducerii, obiectivele strategice); - ramura de activitate (perspective, protectie). Daca in urma discutiei se constata ca solicitantul are un plan de afaceri bun, ca prezinta suficiente garantii asiguratorii, acesta se va putea prezenta cu documentatia necesara pentru intocmirea dosarului de credit.
2. Intocmirea documentatiei de credit Documentatia necesara contractarii unui credit de catre un agent economic cuprinde: - Documente care atesta legalitatea infiintarii firmei; - Cererea de credite semnata de persoanele autorizate din intreprindere; - Contul de profit i pierderi; - Ultimul bilant contabil; - Balanta de verificare pe ultima luna Situatia stocurilor i cheltuielilor pentru care se solicita creditarea (cantitati, valori, cauze, termene de valorificare); - Situatia contractelor de livrare; - Bugetul de venituri i cheltuieli pe anul in curs i/sau Planul de afaceri; - Grafic de rambursare a creditului i de plata a dobanzilor; Lista bunurilor materiale i a valorilor ce constituie garantii asiguratorii pentru creditul solicitat; - Alte documente necesare analizei. 3. Analiza i evaluarea performantelor agentului economic Pentru acceptarea cererii de credite, rolul hotarator il au performantele economice i financiare realizate de intreprinderea solicitatoare in perioada imediat precedenta (uneori se cer
37

indicatori i pentru o perioada mai mare - de circa trei ani) i cele estimate pentru perioada de angajare a creditului. Luarea in calcul a cererii de credit presupune o analiza concreta a tututor indicatorilor privind bonitatea agentului economic. In acest scop, banca prelucreaza datele din Bilantul inaintat de client. Ratingul de credit reprezinta un calificativ exprimat numeric, aferent calitatii portofoliului de imprumutati al fiecarei unitati bancare teritoriale. A fost introdus pentru evitarea gruparii creditelor cu risc major, determinarea trend-ului calitatii portofoliului i pentru asigurarea managementului riscului de credite.
4. Analiza afacerii finantate Urmarete analiza afacerii dupa acordarea creditului. Se au in vedere aspecte ca: posibilitatea mentinerii pietei de desfacere, mentinerea solvabilitatii agentului economic. 5. Analiza garantiilor propuse i constituirea legala a acestora La acordarea creditelor, ofiterii de credite solicita clientilor, in mod obligatoriu, constituirea de garantii asiguratorii. Pentru aplicarea permanenta a prudentei bancare, banca accepta constituirea uneia sau mai multor garantii: - garantia bancara data de alta banca decat cea care da creditul negociat; - depozitul bancar al firmei (cash-ul colateral); - garantii reale mobiliare cu sau fara deposedare; - contract de asigurare pentru rate si dobanzi; - ipoteca; - cesiunea de creante; - fidejusiunea (cautiunea); - garantia de firma ; Garantia este supusa unei analize privind valoarea sa reala si autenticitatea dreptului solicitantului de credit asupra bunului folosit drept gaj. Astfel, garantia bancara data de o alta banca in favoarea bancii creditoare se verifica in privinta valabilitatii documentului bancar, in privinta valorii, a valabilitatii in timp si a bonitatii bancii emitente. Ipoteca are in vedere bunurile imobiliare ale firmei, iar cesiunea creantele solicitantului de credite asupra altor agenti economici. Pentru a fi acceptate de banca, garantiile trebuie sa indeplineasca cumulativ mai multe conditii: > sa poata fi transformate rapid in lichiditati; > bunurile sa fie in circuit civil; > bunurile gajate sa fie in stare buna; > sa existe piata pentru valorificarea bunurilor ce constituie garantie. Pentru majoritatea garantiilor, banca incheie cu solicitantul de credite contracte de gaj, de depozit bancar, de cesiune sau de garantie imobiliara, specificandu-se baza legala si obligatiile firmelor creditate de a pastra in bune conditii bunurile gajate si de a le folosi, in caz de producerea riscului, la rambursarea creditului primit. Contractele respective insotesc in final contractul de
38

credit ce se incheie cu agentul economic dupa adoptarea deciziei de creditare. In scopul diminuarii riscului de nerambursare a creditului, bancile comerciale solicita beneficiarului de credite si de scrisori de garantie bancara sau sa asigure la societati de asigurare-reasigurare bunurile aduse drept garantie.
6. Intocmirea referatului cu rezulatele analizei efectuate Referatul de credite este format din trei parti: Partea I - elemente privind creditul; Partea a II-a - detalii semnificative privind situatia economico-financiara, riscul bancii fata de acestea; Partea a III-a - riscul si distributia lui in cazul debitorului unic. Dupa verificarea lui de catre seful compartimentelor de credite, referatulse prezinta spre examinare comitetului director al unitatii bancare. In urma verificarii, rezultatul poate fi o Fisa de analiza pentru aprobarea creditului sau un Referat cu prezentarea motivelor de respingere.. 7. Aprobarea creditului In aceasta etapa se incheie contractul de credit, care va fi intocmit semnat pe fiecare foaie, de catre ambele parti (debitorul si creditorul).

in exemplare

4.3.

Principiile de creditare

Acestea permit reducerea gradului de incertitudine si prin urmare, a riscului implicat in creditare. Beneficiaza de credite persoanele fizice si juridice care au deschise conturi la unitatile bancii; Sucursalele, filialele si agentiile acorda credite clientilor care au sediul social sau domiciliul, dupa caz, pe raza teritoriala a judetului in care unitatea bancii isi desfasoara activitatea; Banca verifica imprumutatii de la acordarea creditului i pana la rambursarea integrala a acestuia, prin urmarirea situatiei patrimoniale, rezultatelor economico-financiare ale clientilor i a altor elemente care sa permita evaluarea potentialului economic i financiar curent i in perspectiva; Creditele solicitate, indiferent de valoare i durata, se acorda cu destinatii precise pe baza de contracte din care sa rezulte clar toti termenii i toate conditiile, i daca solicitantii prezinta credibilitate pentru rambursarea creditului i a dobanzilor la termenele stabilite; Cererile de credite, indiferent de competenta de aprobare, se analizeaza i se insuesc de catre unitatile bancii, pe baza documentelor prezentate de solicitanti; creditele se aproba potrivit competentelor stabilite de Consiliul de Administrate; Volumul creditelor, destinatia, duratele de creditare, garantiile necesare, dobanzile, conditiile de rambursare a creditelor, precum i alte clauze se stabilesc prin contractele de credit incheiate in baza negocierii intre banca i clientii sai; Volumul total al angajamentelor bancii (credite i scrisori de garantie) fata de un singur client nu poate depai 20% din fondurile proprii ale bancii; Dupa aprobare, creditele se pun la dispozitia clientilor in conditiile negociate prin contractele de credit incheiate, inregistrand concomitent angajamentul in evidenta extrabilantiera a bancii,
39

la data, pe durata i valoarea prevazute in contract; Pe masura utilizarii creditului, se diminueaza angajamentul din evidenta extrabilantiera i se urmarete derularea acestuia, pana la rambursare; Pentru a putea urmari destinatia creditului acordat, acesta nu se elibereaza in numerar decat in cazuri foarte bine justificate cu aprobarea conducerii unitatii bancii; Banca verifica la toti clientii utilizarea creditelor portivit destinatiei, existenta garantiilor i respectarea celorlalte clauze din contractele de credit; Dupa aprobarea unui credit, banca nu poate anula sau reduce cuantumul acestuia decat in cazuri justificate, determinate de constatarea furnizarii de catre client a unor date nereale i numai dupa expirarea unui termen de minimum cinci zile calendaristice, care va fi comunicat in scris acestuia. Banca poate intrerupe imediat, fara preaviz, utilizarea de catre client a unui credit aprobat, in cazul in care acesta a incalcat conditiile contractului de credit sau in cazul in care acesta a incalcat conditiile contractului de credit sau in cazul in care situatia economica i financiara a acestuia nu mai asigura conditii de garantie i rambursare; Banca nu acorda credite pentru rambursarea altor credite scadente.

4.4. Repere legislative Activitatea de creditare este reglementata prin lege. Principalele repere legislative ale creditarii bancare sunt: Legea privind activitatea bancara nr.33/1991; Legea privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome i societati comerciale nr.15/1990; Legea privind regimul investitiilor straine nr.35/1991; Legea privind autorizarea executarii constructiilor i unele masuri pentru realizarea locuintelor nr.50/1991; Decret-Lege privind organizarea si desfaurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative nr.54/1990; Norma BNR nr. 5/1992 privind imprumuturile mari acordate clientilor de catresocietatile bancare; Legea 289/2004 referitoare la afiarea dobanzii anuale efective (DAE). Legea permite un nivel de informare minim necesar, pentru a alege creditul potrivit necesitatilor i exigentelor proprii.

40