Sunteți pe pagina 1din 111

CUPRINS

INTRODUCERE CAPITOLUL I 1.1. 1.2. 1.3. SISTEMUL INFORMATIONAL BANCAR Creditul SCORING Sistemele EXPERT Circuitul documentelor.

CAPITOLUL II OPERATIUNI BANCARE CU NUMERAR 2.1. Organizarea si operaiunile de casierie ale bncii 2.2. Instrumente utilizate in derularea operaiunilor de incsri i pli CAPITOLUL III DECONTARI FARA NUMERAR 3.1. Instrumente de plata. 3.2. Decontarea pe baza cecului si a ordinului de plata 3.2.1. Decontari pe baza cecului 3.2.2. Decontarea pe baza ordinului de plata 3.3. Decontarea pe baza cambiei si biletului la ordin 3.3.1. Decontarea pe baza cambiei 3.3.2. Decontarea pe baza biletului la ordin CAPITOLUL IV DESCHIDEREA SI FUNCTIONAREA CONTURILOR BANCARE 4.1. Conturi curente 4.2. Plasamente bancare 4.2.1. Depozite 4.2.2. Raiffeisen Investment Romania 4.2.3. Plasamente monetare non-bancare 4.2.4. Plasamente FinanciarE CAPITOLUL V OPERATIUNI DE CREDITARE BANCARA 5.1. Tipuri de credite 5.2. Etapele procesului de creditare 5.3. Documente necesare pentru acordarea creditului CAPITOLUL VI Instrumente moderne de plata 6.1 Carduri pentru persoane fizice 6.2 Carduri pentru persoane juridice 6.3 Carduri IMM 6.4 Alte servicii BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE 1. Scurt istoric RZB-Austria a fost fondat n 1927 pentru a coordona activitile i politicile financiare ale ntregului grup bancar Raiffeisen i este responsabil cu tranzaciile i operaiunile efectuate n numele grupului la nivel naional i internaional. Raiffeisen n Romnia Raiffeisen Zentralbank Osterreich (RZB-Austria) a deschis n 1994 o reprezentan n Romnia i a devenit una din bncile strine de frunte, oferind o gam variat de servicii bancare. n iunie 1998 i-a nceput activitatea Raiffeisenbank n Romnia, cea de-a noua banc RZB-Austria n Europa Central i de Est. n iulie 2001 RZB-Austria i Fondul Romno-American de Investiii (FRAI) au preluat de la Autoritatea pentru Privatizare i Administrarea Participaiilor Statului (APAPS) peste 94,84% din aciunile celei de-a treia bnci romneti, Banca Agricola. Din acest pachet, RZB-Austria deinea 93,36%. Valoarea total a tranzaciei se ridic la 52 milioane USD, din care 37 milioane USD reprezint investiii de capital iar 15 milioane YSD preul pltit 2

pentru achiziionarea aciunilor. Pentru aceast privatizare Raiffeisen a primit numeroase premii: Investitorul anului 2001- acordat de cotidianul Nine Oclock; Partea Leuluipremiu acordat de Ziarul Financiar precum i o nominalizare la premiul Oscar acordat de sptmnalul Capital. Adunarea General Extraordinar a Acionarilor din data de 18 mai 2002 a hotrt n unanimitate aprobarea fuziunii prin absorbie a Raiffeise-Banca Agricol SA i Raiffeisenbank (Romnia) SA, cele dou uniti bancare deinute de RZB-Austria. Banca se numete Raiffeisen Bank SA ncepnd cu 1 iulie 2002 . RZB-Austria deine 94,14% din Raiffeisen Bank. Banca area aproximativ 3.500 angajai i o reea naional de sucursale, agenii i reprezentane care ajung la un numr de 210 de locaii. Emblema Raiffeisen

Doi clui ncruciai comleteaz acoperiul unui vrf de cas. Simbol al proteciei i siguranei. Cluii se regsesc de sute de ani n tradiia folclorului european i reprezint un simbol al aprrii mpotriva pericolelor vieii. Simbolul Cluilor ncruciai a devenit n timp cea mai cunoscut i respectat marc din Austria. Despre Grupul Bancar Raiffeisen Friedrich Wilhelm Raiffeisen (1818-1888) care a fost primar al mai multor orae germane, a ntemeiat n 1862, prima uniune de credit n Anhausen, Germania. n 1886, apare prima uniune bancar Raiffeisen n Mhldorf, Austria. Grupul Raiffeisen este cel mai mare grup bancar din Austria i are o structur pe trei nivele. Primul nivel cuprinde 680 de bnci locale, care la rndul lor au un total de 1.680 de sucursale. Numrul total de uniti Raiffeisen ajunge astfel la 2.360. Toate aceste uniti ofer o gam vast de

servicii bancare. Cel de-al doilea nivel este format din bnci regionale, aa numitele Landesbank. Acestea opereaz n cele nou provincii ale Austriei, avnd rolul unor case de compensare. Landesbank se numr printre acionarii principali ai Raiffeisen Zentralbank sterreich AG (RZB-Austria), deinnd mpreun mai mult de 80% din capitalul social. RZB-Austria care este acionarul principal al reelei de bnci din Europa Central i de Est constituie cel de-al treilea nivel i reprezint instituia central a grupului bancar.

RZB-Autria Instituia central a grupului bancar RZB-Austria a fost fondat n 1927 pentru a coordona activitile i politicile financiare ale ntregului grup bancar Raiffeisen i este responsabil cu tranzaciile i operaiunile efectuate n numele grupului la nivel naional i internaional. Serviciile bancare oferite sunt completate de cele financiare ca banc de investiii, serviciul de consultan privind privatizrile, gestionri de proiecte n domeniul imobiliar, leasing, servicii comerciale. Operaiunile internaionale ale RZB-Austria se concentreaz n principal pe pieele n formare. Poziia sa i legturile internaionale cu Europa Central i de Est au ajutat RZB-Austria s stabileasc excelente relaii cu firmele, bncile i alte instituii din aceast regiune. O dat cu procesul de liberalizare din Europa Central i de Est i tranziia de la economia centralizat la economia de pia, RZB-Austria i-a dezvoltat semnificativ activitatea internaional reuind s devin una dintre cele mai bune bnci specializate n pieele de formare din aceast regiune. RZB-Austria opereaz n urmtoarele ri din regiune: Ungaria din 1987, Slovacia (1991), Polonia (1991), Cehia (1993), Bulgaria (1994), Croaia (1995), Rusia (1997), Romnia (1998), Ucraina (1998), Bosnia Heregovina (2000), Slovenia (2001), Iugoslavia (2001). Reeaua nu se oprete n Europa Central i de Est ci include i Europa Occidental i celelalte continente prin compania financiar din New York, sucursale din Londra i Singapore, precum i prin birourile de reprezentan din Paris, Bruxeless, Moscova, New York, Beijing, Bombay, Hong Kong i Ho Chi Minh.

Viziune, Misiune, Valori


Viziune, Misiune, Valori trei cuvinte care definesc esena bncii ca organizaie, care descriu principiile de baz ale activitii, care includ trecutul i prezentul dar mai ales definesc viitorul. Definirea elementelor coninute n VIZIUNEA, MISIUNEA, VALORILE Raiffeisen este un proces consolidat n timp i se bazeaz pe experina celor peste 300 de ani de activitate sub numele de Raiffeisen. Prin plasarea programului VIZIUNE, MISIUNE, VALORI Raiffeisen Bank a fcut un pas decisiv n sensul definitivrii identitii sale. Grupul Raiffeisen a nceput programul VIZIUNE, MISIUNE, VALORI n cursul anului trecut, acesta fiind, rnd pe rnd, lansat n toate rile n care Raiffeisen Bank este prezent. Grupul Raiffeisen Bank face partea dintr-un grup bancar European puternic. Ceea ce i difereniaz de alte bnci internaionale este c, pentru Raiffeisen Europa Central i de Est nu este doar o pia, ci este, alturi de Austria, principala pia asupra creia se concentrez activitatea. Consolidarea i recunoaterea Raiffeisen ca cel mai important grup bancar din Austria i Europa Central i de Est reprezint n fapt viziunea global a Raiffeisen. Programul VIZIUNE, MISIUNE, VALORI precizeaz car sunt obiectivele i cum vor fi atinse i care este conduita ateptat din partea fiecruia n activitatea de zi cu zi. Contribuia la realizarea viziunii Raiffeisen se traduce ntr-o viziune local care arat astfel Raiffeisen Bank va fi liderul pieei bancare prin calitate, dinamism i inovaie. Grupul Raiffeisen, o dat cu investiiile majore fcute, a ncredinat bncii numele i reputaia sa. Reprezint Misiunea gestionrii acestor investiii i transformarea lor n profitul ateptat de acionarii bncii. Raiffeisen este un partener pe termen lung pentru toi clienii si, oferind o gam complet de servicii financiare la standarde nalte i genernd o rentabilitate peste medie a capitalului propriu. VALORILE care ghideaz n tot ceea ce se ntreprinde sunt: Respectul fa de clieni Consolidarea investiiilor acionarilor 5

Principii solide de etic Motivare, delegare de competen i asumare de responsabilitate

Viziunea i misiunea sunt liniile directoarea ale ntregii activiti, ele spun ce trebuie s devin banc i care sunt cile de urmat. Valorile fixeaz coordonatele principale a conduitei zilnice a fiecrui membru al echipei Raiffeisen Bank, fie c se raporteaz la colegi, la clieni la acionari sau competitori.

Consiliul de administraie
Steven C. Van Groningen, Preedinte Raiffeisen Bank Steven C. Van Groningen este un foarte bun cunosctor al pieei bancare din Europa Central i de Est, n ultimii 10 ani ocupnd poziii de top mamagement ale subsidiarelor unor bnci vest-europene n Romnia, Ungaria i Rusia. A condus deschiderea operaiunilor bncii olandeze ABN Amro la Bucureti. Din iunie 2002 a fost vicepreedinte al Bncii Agricole Raiffeisen, iar din februarie 2002 este preedintele bncii. O dat cu fuziunea Bncii Agricole Raiffeisen cu Raiffeisenbank (Romnia), a devenit preedintele bncii rezultate, Raiffeisen Bank. Este cetean olandez, absolvent al Universitii Leyden din Olanda, specializarea Corporate Law. James D. Steward Jr., Vicepreedinte, trezorerie i piee de capital James Steward coordoneaz n prezent activitile de Trezorerie i Piee de capital ale bncii. Are o experien de 24 de ani n domeniul financiar-bancar n New York. Responsabilitile sale cele mai recente au inclus administrarea departamentelor de tranzacionare a bond-urilor emise de Guvernul SUA, departamente aflate n cadrul National Westminster Bank i al Yamaichi International (America). naintea colaborrii cu grupul bancar Raiffeisen a fost consilier al Ministerului Bulgar de Finane i al Bncii Naionale de Recuperare a Datoriilor.

Radu Rzvan, Vicepreedinte, divizia retail Rzvan Radu este absolvent al Institutului Politehnic Bucureti, al Universitii Romno-Americane i al Harward Business School (AMP), avnd la activ numeroase cursuri de specialitate n New York, Londra, Paris, Barcelona. Experina sa profesional n domeniul financiar-bancar se ntinde pe parcursul a 10 ani, fiind director n cadrul Bncii Comerciale Romne i vicepreedinte al Casei de Economii i Consemnaiuni. Marinel Burduja, Vicepreedinte, divizia corporaii Marinel Burduja este absolvent al Academiei de Studii Economice, Facultatea de Relaii Economice Internaionale, precum i al Universitii Bucureti, Facultatea de Drept. A efectuat numeroase cursuri de specialitate n Frana, Olanda i Coreea de Sud. Are o experin profesional de peste 15 ani n domeniul financiar-bancar, ocupnd n anii precedeni poziiile de vicepreedinte Bancorex, senior vice-president Creditanstalt Investment Bank/Asset Management i vicepreedinte ABN AMRO Bank Romnia. Activeaz ca profesor asociat al Institutului Bancar Romn. Herbert Stepic, Membru Dr. Herbert Stepic este, din 1995, vicepreedinte al Raiffeisen Zentralbank Oesterreich (RZB), banca n care lucreaz din 1973. n prezent coordoneaz operaiunile internaionale ale RZB. Este doctor n economie i managementul afacerilor. Heinz Wiedner, Membru Heinz Wiedner este director executiv al diviziei de Operaiuni a RZB, responsabil pentru cash management, pli i operaiuni de custodie. Are o experin bancar de 23 de ani, lucrnd pentru Citibank la Viena, Bruxeless, Buenos Aires, Londra, Miami. Din 1993, Heinz Wiedner s-a alturat echipei RZB.

Uniti subsidiare
Raiffeisen Leasing S.R.L. Raiffeisen Leasing S.R.L. reprezint rezultatul deciziei strategice a grupului Raiffeisen de a dezvolta operaiuni de leasing pe piaa romneasc i de a deveni leader de pia n sectorul camioane i remorci.

Compania ptrunde n for pe piaa romneasc avnd avantajul de a fi fondat pe baza a dou societi deja existente: Camion Aval Leasing Company SRL, societate cu acionariat i conducere germane i Leasing Danubius SRL fosta societate de leasing a bncii Agricole. Raiffeisen Financial Advisers Romnia S.A. Raiffeisen Financial Advisers Romnia S.A. (RFAR) a fost nfiinat n Romnia n Iulie 1998 pentru a facilita ndeplinirea misiunii Raiffeisen de a servi mai bine interesele clienilor grupului, fiind deinut 100% de Raiffeisen Investment AG (RIAG). Raiffeisen Investment AG face parte din Grupul Bancar Austriac Raiffeisen i se ocup de investiii i consultan financiar n Europa Central i de Est. Raiffeisen Investment AG are sediul la Viena i sucursale n Bulgaria, Croaia, Cehia, Polonia, Ucraina, Romnia, Rusia i Slovacia, precum i birouri n alte ri din regiune.

Bnci corespondente
Lista Conturilor Nostro -August 2003

Valut Banca Corespondent EUR RZB, Vienna DEUTSCHE BANK AG, Frankfurt am

Cod SWIFT RZBAATWW DEUTDEFF

Numr de cont 00150096213 10094110910000

Main COMMERZBANK AG, Frankfurt am Main KBC BANK, Brussels SANPAOLO IMI, Turin AMERICAN USD EXPRESS BANK LTD., New York WACHOVIA BANK NA, New York GBP CAD DKK HSBC BANK PLC, London ROYAL BANK OF CANADA, Toronto DANSKE BANK, Copenhagen CREDIT SUISSE CHF FIRST BOSTON, Zurich BANK OF TOKYOJPY MITSUBISHI LTD., Tokyo SVENSKA SEK HANDELSBANKEN AB, Stockholm NOK HUF HANDELSBANKEN, Oslo - Svenska Branch RAIFFEISEN BANK Rt, Budapest HANDNOKK UBRTHUHB 83960203332 12001008-0028577- 00100000 HANDSESS 40895009 BOTKJPJT 6530408190 CRESCHZZ 0835-92553-43 PNBPUS3NNYC MIDLGB22 ROYCCAT2 DABADKKK 2000193001794 3783 5348 095912021582 399 606 7882 AEIBUS33 007 15 987 KREDBEBB IBSPITTM 480918682762 10/11 412 95 COBADEFF 400881918700

AUD

COMMERZBANK AG. Frankfurt/Main

COBADEFF

400881918700AUD

Acionariat
Structura acionariatului Grupul Raiffeisen Bank are un procent de 99,35% Acionari persoane fizice i juridice peste 17.000. au un procent de 0,65 Majorare capital social n desfurare Consiliul de Administraie al Raiffeisen Bank S.A. a aprobat n data de 23 iunie 2004 majorarea capitalului social al bncii printr-o emisiune de aciuni, n valoare de pn la 1.811.741.286.000 lei, reprezentnd un numr de 1.811.741.286 aciuni nominative emise la o valoare de 1.000 lei/aciune i o valoare de emisiune de 1.000 lei/aciune. Aciunile vor putea fi subscrise de ctre acionarii nregistrai n registrul acionarilor n data de 15 iunie 2004. Hotrrea Consiliului de Administraie din data de 23 aprilie 2004 cu privire la majorarea de capital se public n Monitorul Oficial Partea a IV-a din data de 29 iunie 2004. Perioada de subscriere este ntre 29 iunie i 29 iulie, ambele date sunt incluse. Conform Hotrrii Consiliului de Administraie toi acionarii care subscriu vor primi din partea Regisco un extras de cont care confirm numrul de aciuni deinute la Raiffeisen Bank dup subscriere. Apar o serie de ntrebri n ceea ce privete Raiffeisen Bank i anume: Ce este o societate de tip nchis? O societate de tip nchis este o societatea ale crei aciuni nu sunt cotate pe o pia reglementar spre exemplu pe piaa Bursei de Valori sau pe piaa RASDAQ. Cnd a devenit Raiffeisen Bank o societate de tip nchis? n edina din 28 septembrie 2002, Adunarea General Extraordinar a Acionarilor a aprobat noul statut de societate de tip nchis pentru Raiffeisen Bank S.A. Comitetul

10

Naional al Valorilor Mobiliare a atestat faptul c, ncepnd cu data de 17 octombrie 2002, aciunile bncii nu mai sunt tranzacionate pe o pia reglementat. Cum se vinde/cumpr aciuni Raiffeisen Bank S.A.? n conformitate cu politica actual a bncii, acionarii ce doresc s nstrineze sau persoane ce doresc s achiziioneze aciuni ale bncii trebuie s gseasc singure cesionar(cumprtor), respectiv cedent (vnztor). Care este valoarea nominal a aciunilor Raiffeisen Bank S.A.? Conform Art.7.1. din Actul Constitutiv al Raiffeisen Bank, valoarea nominal a unei aciuni este de 1.000 lei. Cum s-a desfurat mrirea de capital din 2002? n edina sa din 10 decembrie 2002, Consiliul de Administraie a hotrt majorarea capitalului social de la 5.966.980.035 lei la 6.961.478.628.000 lei prin ncorporarea diferenelor favorabile din reevaluarea patrimoniului social. Cele 994.498.593 aciuni suplimentare au fost distribuite gratuit acionarilor nscrii n Registrul acionarilor la data de 9 decembrie 2002 n raportul 1: 6 (respectiv cte o aciune nou la cte ase aciuni deinute la 9 decembrie 2002). Pentru a afla numrul de aciuni pe care l deine un acionar n prezent dup aceast majorare de capital social se poate adresa la REGISCO S.A. Cum s-a desfurat ultima mrire de capital? Raiffeisen Bank S.A. i-a majorat capitalul social printr-o emisiune de aciuni subscrise de acionarii bncii, n valoare de 1.756.205.824.000 lei. n urma acestei operaiuni capitalul social s-a majorat de la 6.961.478.628.000 lei la 8.717.684.452.000 lei, reprezentnd un numr de 8.717.684.452 aciuni nominative cu valoarea de 1.000 lei/aciune. Subscrierea a avut loc n perioada 8 decembrie 2003 22 ianuarie 2004 iar nregistrarea majorrii la Registrul Comerului s-a efectuat n data de 28 ianuarie 2004. Acionarii care au subscris au primit din partea Regisco un extras de cont care confirm numrul de aciuni deinute la Raiffeisen Bank S.A. dup subscriere. Servicii oferite acionarilor Raiffeisen Bank S.A. de ctre Regisco S.A. ncepnd cu data de 10 martie 2004 serviciile Regisco sunt gratuite pentru acionarii Raiffeisen bank

11

Pentru a beneficia de serviciile Regisco, acionarii trebuie: S se prezinte la sediul central Regisco- Bucureti, Str.Fgra nr.25, sector 1, cod potal 77108 sau la punctele de lucru teritoriale i s completeze cererile specifice tipului de serviciu dorit, la care se vor ataa copiile solicitate n procedurile de lucru; S trimit la sediul central Regisco- Bucureti, Str.Fgra nr.25, sector 1, cod potal 77108, prin intermediul Potei Romne o cerere n care s se specifice serviciul solicitat i adresa la care se dorete a fi expediat rspunsul. Cererea va fi nsoit de copia actului de identitate sau a certificatului de nmatriculare. Puncte de lucru cu acionarii Pentru servicii de Registru, acionarii se pot adresa la sediul central Regisco sau la punctele existente n ar. Proceduri de lucru Procedura privind extrasul de cont i a istoricului de cont Procedura privind nregistrarea transferului de aciuni pentru cauza de moarte Procedura privind nregistrarea transferului de aciuni ntre vii Procedura privind modificarea datelor de identificare a titularilor de cont Campania de informare 2002 n perioada 25-30 noiembrie 2002, s-a desfurat o campanie de informare a acionarilor Raiffeisen Bank, prin care s-a urmrit informarea acestora cu privire la schimbrile structurale din banc, pe de o parte i actualizarea bazei de date a registrului acionarilor, pe de alt parte. Plicul transmis fiecrui acionar cuprindea: scrisoare semnat de Domnul Steven van Groningen, preedintele Raiffeisen Bank S.A.; extrasul de cont emis de Regisco, cu informaii la zi privind aciunile la banc; listele punctelor de lucru Regisco precum i serviciile oferite de acesta.

12

1. SISTEMUL INFORMATIONAL BANCAR

Ca urmare a fenomenului de bancarizare a economiei, care consta intr-o crestere sensibila a numarului clientilor bancilor, atat agenti economici cat si persoane fizice, o majorare excesiva a volumului de operatiuni si extinderea fara precedent a retelei de filiale si agentii bancare, activitatea bancara impure o larga utilizare a informaticii si telecomunicatiei. Ca stare, informatica bancara, se implica tot mai mult in usurarea muncii operatorilor bancari in luarea deciziilor. Un rol important revine informaticii bancare privind luare deciziilor de creditare. Trasatura comuna a deciziilor de creditare este evitarea riscurilor privind nerambursare la scadenta a datoriilor. Pentru evitarea acestui fenomen, pe primul plan se situeaza operatiunile de garantare sub diverse forme prin_ avere, prin venituri, prin profit profesional si comportament etc. Toate acestea implica dificultati in ierarhizare. Necesitstea de a obiectiviza fenomenele, a asigura criterii care s a actioneze cu exactitate in exprimarea si comensurarea situatiilor diferite, specifice, fiecarui virtual debitor, implica interventia informaticii in munca a operatorului bancar. Folosirea pe scara larga a informaticii. in activitatea bancara, presupune (rezolvarea)a doua situatii: - constituirea unui sistem de cuantificare si ierarhizare, a conditiilor si premiselor de acordare a creditului (credit scoring); - introducerea unui sistem informatic si d e prelucrare electronica a datelor, care sa asigure o ierarhizare obiectiva a fiecarei solicitari, in sine, si prin aceasta, intre diferiti solicitanti.

13

Cazurile care se incadreaza in conditiile si premisele stabilite vor fi solutionate cu usurinta si vor fi onorate cu promptitudine. Pe de alta parte, sunt selectate cazurile dificile, care urmeaza sa fie analizate pe baza unor criterii complementare, neoperabile in preselectie si unde caracterul subiectiv al aprecierilor bancherului, poate influenta decisiv adoptarea deciziei, cu toate consecintele de risc ce le presupune. 1.1. CREDITUL SCORING Creditul scoring este o notatie de apreciere sau de evaluare a atributelor solicitantului in vederea acordarii unui credit. Se stabileste in mod de ierarhizare a solicitantilor pe un anumit punctaj. Pentru aceasta este necesar parcurgerea urmatoarelor etape: a) stabilirea unui numar de variabile ; b) fixarea unui sistem de notare care sa permita transpunerea variabilelor intr-un calificativ printr-un numar de puncte. Banca, Comercial Romana prin Normele metodologice nrl/1993, privid creditarea pe termen scurt a agentilor economici cu capital integral sau majoritar de stat, a stabilit urmatoarele criterii de apreciere a performantelor economico-financiare a beneficiarilor de credite: - forma de organizare a agentului economic; - sectorul in care isi desfasoara activitatea; - pozitia intreprinderii in ramura sau subramura;; - lichiditatea patrimoniala; - solvabilitatea; - situatia economico-financiara; - rotatia activelor circulante; - garantiile asiguratorilor; - gradul de indatorare; - dependenta de pietele de aprovizionare si desfacere; - nivelul sprijinului guvernamental; - calitatea conducerii; - perspectiva firmei.

14

Fiecare din aceste criterii este analizat in functie de anumite caracteristici. Forma de organizare a fost ales ca un.prim criteriu din considerentul ca., in economia rornaneasca actuala ponderea o au agentii economici cu capital integral de stat; alaturi de care coexista societatile comercilae cu capital mixt sau privat. Punctajul pe subscrieri privind forma de organizare, sa stabilit avandu-se in vedere gradul diferit,de participare a statului. In cadrul criteriului , sectorului in care isi desfasoara activitatea agentului economic sa acordat o anumita prioritate activitatii productive fata de sectoarele prestatoare de servicii. Pozitia in cadrul ramurii si subramurii exprima gradul in care unitatea este cunoscuta in sectorul sau de activitate avand un cuvant de spus in ceea ce priveste nivelul preturilor, concurenta. Lichiditatea patrimoniala reprezinta un criteriu de baza in aprecierea calitatii debitoirului din prisma calitatilor de rambursare a imprumutului pe baza rambursarii rapide a activelor circulante si creantelor acestora in lichiditati. Solvabilitatea ne va indica gradul in care agentii economici pot face fata obligatiilor de plata, indeosebi din surse proprii. Criteriul privind situatia economico-financiara a agentului economic are in componenta sa trei subcriteri: cifra medie de afaceri, profitul brut realizat lunar, rata rentabilitatii In punctarea subcriteriilor s-a avut in vedere ca agentii economici cu cifra de afaceri, profit si rentabilitate medii, prezinta o garantie mai mare decat ceilalti agenti economici la care acesti indicatori se situeaza peste sau sub medie. Intreprinderile de marime mijlocie sunt mai usor adaptabile in modificari, schimbari a stucturii de productiei a profilului de fabricatie, a surselor de aprovizior desfacere etc. Agentii economici care incheie activitatea cu pierdere automat se incadreaza i n ultima categorie de apreciere. Rotatia activelor circulante la nivel annual, exprima raportul din cifra de afaceri si marimea activelor circulante, fiind apreciata ca pozitiva, cu cat numarul de rotatii este mai mare. Un numar mic de rotatii, decat media pe ramura indica posibilitati reduse de a incasa produsele executatie. Garantia este considerata unul dintre cele mai importante criterii de apreciere,

15

deoarece existenta acesteia da posibilitaatea bancii de a-si recupera creditele acordate. In cadrul subcriteriilor punctajul superior s-a acordat garantiilor care pot fi transformate mai usor in lichiditati. Gradul de indatorare constituie, de asemenea, un indicator de baza in aprecierea performantelor debitorilor, indicand limita pana la care agentul economic este finantat din alte surse decat fondurile sale proprii Dependenta de pietele de aprovizionare si desfacere a fost structurata i n patru subcriterii: - aprovizionari din tara si desfaceri la export ; - aprovizionari din import si desfaceri la export; - aprovizionari din tara si desfaceri in tara ; - aprovizionari din import si desfaceri in tara ; Nivelul sprijinului guvernamental are in vedere aprecierea favorabila data unor unitati aflate in atentia Guvernului si Statului. Calitatea conduceriui este un criteriu subiectiv, prin, care se apreciaza pregatirea profesionala atasamentul staff -ului fata de firma, raportul cu personalul subordonat etc. Perspectiva firmei este apreciata in functie de, existenta si aplicarea programelor de restructurare si retehnologizare, precum si efectele obtinute. In aprecierea calitatii creditului, in functie de semnificatia lor criteriilor prezentate mai sus li s-au atribuit 1 pana la 2 puncte. Punctajul total see obtine prin inmultirea numarului de puncte atribuit subcriteriului in care se, incadeaza agentul economic cu numarul punctelor atribuite criterilui, De pilda, un agent economic care realizeaza o cifra de afa.ceri medie lunara (50-500 mil.lei), obtine un profit mediu lunar de 60 mil.lei si inregistreaza o rata a rentabilitatii financiare de peste 30%, va obtine la criteriu "situatia economici-financiara", urmatorul punctaj: - pentru cifra de afaceri - pentru profitul brut - pentru rata rentabilitatii 2 x 2= 2 x 2= 1 4 puncte 4 puncte 2 puncte

x 2= creditului, este prezentata Concret, scara valorica a criteriilor de apreciere a calitatii in tabelul urma.tor: Tabeiul nr.3.1. Criteru de apreciere a perfornnantei agentilor economici 16

Nr.crt. CRITERIU

SUCRTTERIU

PUNCTAJ Pentru Pentru criteriu 4 x 1. Total (3x4) 5

01 1.Forma de organizare 2.Sectorul in care isi desfasoara activitatea

2 - regie autonoma - societate comerciala - alti agenti economici - productie - transporturi - telecomunicatii - aproviz.-desfacere - comert-turism - prestari servici - alte sectoare - un loc primordial - pozitie medie - fara importanta - sub 100% - intre 100%-150% - peste 150%

subcriteriu 3 3 2 1 2 2 2 2 2 3 2 1

x 1.

3.

Pozitia firmei in ramura si subramura

x 1,5

4.

Lichiditate patrimoniala

2 4 0 2 4

x2

5.

Solvabilitate

- sub 30% - intre 30%-70% - peste 70%

6.

Situatia economicofinanciara

- cifra de afaceri: - peste 500 mil lei - 50-500 millei - pana la 50 mil.lei - profit brut: 75 mil.lei - peste 7,5-75 mil.lei - pana la 7,5 miL lei - rentabilitate: - peste 30% 17 1 2 1 1 2 1 1 x2 x2

-10-30% - pana la 10% 7. Rotatia activelor circulante - peste 10 rotatu - 5-10 rotatii - pana la 5 rotatii

2 1

x2

3 2 1 x2

8.

Garantii

- Active transformabile rapid in lichiditati - Bunuri achizitionate - Cesionarea creantelor - Gajuri, ipoteci etc. - Depozite in lei si valuta - Lipsa garantiei 3 2 3 2 4 eliminatoriu 3 2 1 4 3 2 1 4 2 x1 x 1,5 x 1,5 x 1,5

9.

Gradul de indatorare

- sub 30% -30%-70% - peste 70%

10.

Dependenta de pietele de Aprovizionare si desfacere

- Atde - Aide - Atdt - Aidt - subventionata - fara subventii

11.

Sprijin Guvern

12.

Calitatea conducerii

- foarte buna - buna - satisfacatoare - foarte buna

3 2 1 3 x 1,5

13.

Perspectiva

18

firmei Scara valorica: - sub 25 de puncte - 25,1-37 puncte - 37,1-49 puncte - 49,1-61 puncte

- buna - satisfacaxoare = categoria E = categorie D = categoria C = categoria B

2 1

x 1,5

Acest mod de apreciere are ca principal neajuns faptul ca, pe cat de precis pot fi ierarhizarile stabilite prin notatii, pe atat de confuza poate fi nota finala rezultata prin agregare, intrucat insumarea ca mod de generalirare inseamna pierderea de informatii, renuntandu-se la laturile concrete. Agregarea aduce la acelasi numitor, dar conduce la pierderea identitatii caracteristicilor specifice subiectului. Fenomenul de compensare ce are loc prin agregare, poate pune in umbra laturile esentiale, fiind acoperite prin aprecierea pozitiva a altor caracteristici, uneori mai putin semnificative pentru atingerea scopului propus si anume risc minim. Ca atare, sistemul in ansamblul sau trebuie sa aiba in reprezentativi si, posibilitatea de optimizare a modului de agregare. Aceasta modalitate de apreciere a clientilor sub forma scoringului se foloseste, de regula, in cadrul creditului de consum care in tarile dezvoltate detine o pondere importanta. Un posibil model de evaluarea a clientilor pentru un credit de consum se prezinta astfel: Nr. Crt. 1 . Locuinta principala a) proprie b) cu chirie c) nu raspunde d) alte situatii Durata domiciliului actual a) sub 6 luni b) 6 h"-2 ani c) 2-6 1/2 ani 40 8 8 25 12 15 22 Criteriul si subcriterilul de apreciere Numarul de puncte vedere factorii cei mai

2 .

19

3.

d) peste 6 1/2 ani c) nu raspunde Durata ocupatiei actuale a) sub 1 1/2 aru b) 1 1/2 - 3 ani c) 3- 5 1/2 ani d) peste 5 1/2 ani e) nu raspunde Varsta solicitantului a) sub 45 de ani b) peste 45 ani c) nu raspunde Referinte bancare a) cont curent p de economii b) cont curent , c) cont de economii d) imprumut in cont curent e) imprumut prin cont simplu f) nu raspunde Carti de credit a) cu caracter general* b) numai de magazine c) nu raspunde Referinte despre situatia financiara a) una I7) doua sau mai multe c)nuare d} nu raspunde Venituri a) 0 - 100000 u.b b) 100000 - 150000 u.b c) 150000 - 300000 u.b d) peste 300000 u.b Plati lunare a) 0- 10000 u.b b) 10000 - 30000 u.b c) peste 30000 u.b d) nu are plati

35 12 12 15 25 48 12 4 20 4 60 40 40 30 10 10 40 30 10 15 10 5 10 5 15 30 30 35 25 10 45 10 0 0 15

4.

5.

6.

7.

8.

9.

1 0.

e) nu raspunde Evaluari nefavorabile a) nu sunt evidentiate b) o apreciere nefavorabila c) toate evaluarile pozitive

20

Sursa: Prelucrat dupa George Hempel s.a., Bank Management, New York, 1990

Rezultatul punctelor obtinute, luandu-se cate o varianta pentru fiecare din cele 10 criterii se compara cu numarul stabilit ca limita intre acordare si respingere. Sistemul acesta de evaluare, desi pare simplu si chiar pueril la prima vedere, este rezultatul unei indelungate experiente bancare, este stabilit pe baze stiintifice, plecandu-se de la reconsiderarea periodica a datelor statistice si prelucrarea lor prin metode specifice, cum ar fi: - regresia multipla; - analiza discriminatorie multipla. (multiple discriminat analysis). 1.2. SISTEMELE EXPERT Sistemele expert reprezinta un model superior de prelucrare a datelor folosindu-se programe speciale, in masura sa simuleze rationamentele specialistului, prin punerea il algoritm a cunostintelor sale. Aceste programe sunt utilizate in special, pentru a stabili diagnostice in situatii de disfunctionalitati sau de a constitui programe de actiune in vederea perfectionarii, pornindu-se de la o stare de fapt data. Sistemele expert au cunoscut o larga raspandire incepand cu anul 1988 cand majoritatea marilor banci comerciale din tarile occidentale-au apelat la aceste miiloace moderne. , Sistemele expert au aplicatii in activitatea bancara pe multiple planuri: - stabilirea deciziei in legatura cu acordarea creditelor; - analiza finanaciara legata de activitatea de credite; - cresterea precautiei privind platile; - optimizarea plasamentelor si a vanzarii produselor financiare. Prin sistemele expert, analiza creditului bancar se realizeaza pe doua nivele.Primul nivel are in considerare istoricul creditului avandu-se in vedere comportamnetul clientului ca debitor intr-o perioada mai lunga de timp. Pe baza acestei investigatii, banca isi va forma o anumita atitudine fata de solicitant. Totodata se analizeaza nivelul de dezvoltare, situatia finanaciara, starea relatiilor cu funizorii si clientii etc. Aceste informatii sunt usor de obtinut deoarece ele provin dintr-o serie de proceduri bine definite in interiorul

21

bancii. Al doilea nivel de analiza este de o complexitate mai mare. Se iau in considerare tehnicile de evaluare proprii bancilor in contextul economic dat tinandu-se seama de concluziile si experienta in adoptarea deciziilor privind acordarea creditelor. In baza acestei metode se situeaza, functia.de decizie c u a j utorul exemplelor. Se obtin aprecieri si solutii in functie de caracteristicile cazului supus analizei in final, se obtine un raport confidential, Aplicat de catre factorii de decizie bancari si care nu este dezvaluit clientilor. Tot mai multe institutii de credit pun la dispozitia clientilor programe pe calculator in sprijinul orientarii privind vanzarea de produse financiare, pentru a le usura optiunile privind plasamentul de capital. Aceste program complexe operabil cu ajutorul calculatoarelor, numite si inteligenta artificiala., se extind tot mai mult in activitatea bancara. Se folosesc tot mai mult pentru ierarhizarea conditiilor si remiselor economico-sociale ale deciziei de creditare sau de plata, care fac obiectul activitatii de angajare bancara. In prezent aceste sisteme sunt folosite, mai ales pentru operatiunile de preselectie, de pregatire a deciziilor finale care revin specialistului (analistului bancar), in toata plenitudinea raspunderilor ce si le asuma. 1.3. Sistemul Electronic de Plati Scop: Modernizarea sistemului interbancar de plati in moneda national ape support hartie si alinierea la cerintele Uniunii Europene; Rol: Adaptarea sistemului informatic propriu la noile cerinte, cu privire la introducerea unui system electronic de transfer de fonduri; Riscuri: necorelarea planurilor de implementare ale bancilor implicate cu calendarul impus de BNR si TransFond S.A. Termen de implementare : Octombrie 2004 Avanataje: decontare electronica, on-line, STP; reducerea circuitului de decontare; managementul lichiditatii intraday. Acest system cuprinde: Subsistemul de decontare bruta in timp real (RTGS); 22

Casa de compensatii automata (ACH); Subsistemul de inregistrare si decontare a titlurilor de stat (GSRS). RTGS (Real time Gross Settlement) Principala functionalitate a RTGS este de a procesa si deconta instructiunile de plata de mare valoare sau urgente pe baza bruta in timp real si alte instructiuni de plata care reflecta tranzactii intre participanti: Decontarea instructiunilor pe net , momente prestabilite, rezultate din procesul de compensare al caselor de compensare(inclusive decontarea pe baza neta a operatiunilor pietei primare a titlurilor de stat); Decontarea instructiunilor livrare contra plata pe baza bruta, in timp real, pentru operatiunile cu titluri de stat. RTGS asigura irevocabilitatea si finalitatea decontarii, atata vreme cat initiatorul platii dispune de suficiente fonduri in contul sau de decontare. ACH (Automated Clearing House) ACH este un sistem electronic de compensare care asigura schimbul de fisiere cu instructiuni de plata intre participanti, calculeaza pozitiile nete multilaterale si transmite aceste pozitii nete sub forma unei balante (instructiuni de decontare multilaterala) catre RTGS, in vederea decontarii finale. Acest sistem este protejat sa proceseze instructiuni de plata de mica valoare, care sunt transmise prin reteaua proprietate (RCI). Principiul de baza al ACH este acela ca sistemul de tip transfer credit si instructiuni de plata de tip direct debit (ajunse la scandeta si care nu au fost refuzate de platitor) in vederea procesarii daca si numai daca valoarea totala a acestui fisier este mai mica sau egala cu limita garantata (plafonul de garantare - pozitia neta in momnetul receptiei fisierului). Participantii poarta responsabilitatea constituirii unui nivel adecvat al garantiilor. In cazul in care principiul enuntat mai sus nu este respectat, respectivul fisier va fi respins. Sistemul ATH este o componeta a sistemului SEP, aflat in stransa conexiune cu celelalte doua subsisteme RTGS si GSRS-si desi in unele circumstante sistemul ACH va putea functiona in mod independent (in situatii neprevazute, de urgenta), regimul 23

normal de functionare necesita schimbul de date cu aceste sisteme in timp real. GSRS- Subsistemul de inregistrare si decontare a titlurilor de stat Etapele porcesului operational de decontare: 1. Primire, verificare si acceptare Documente de plata la unitatea initiatoare; 2. Inregistrarea Documentelor la unitatea initiatoare; 3. Control, reconciliere si corectii la unitatea initatoare; 4. Extragere si prelucrare automata a tranzactiilor in vederea decontarii SEP; 5. Decontarea in SEP; 6. Inregistrarea contabila (automata) NOSTRO in contrapartida cu 162100000001. Etapele primirii, verifcarii si acceptarii documetelor de plata la unitatea initiapoare sunt: 1. primirea documentelor completate de Client; 2. identificarea Client/Cont in ICBS; 3. verificarea disponibilului (suma de plata si comisioanele aferente platii); 4. verificarea specimenului de semnatura si stampila; 5. verifcarea modului de completare a Documentelor; 6. validare COD IBAN Beneficiar; 7. acceptare Documente semnare si stampilare de catre operatorul bancar.

Fluxul prelucrarilor automate SEP Fluxul prelucrarilor automate SEP au loc dupa introducerea prin ABT. Etapele acestui flux sunt: 1. extragerea tranzactiilor din sistemele interne de lati ale Bancii; 2. validarea tranzactiilor (validare IBAN, concordanta COD IBAN beneficiar COD Banca Beneficiar); 3. maparea tranzactiilor in vederea geenrarii mesajelor SWIFT; 4. generarea si transmiterea mesajelor SWIFT catre SEP in vederea decontarii. Tranzactiile ce fac obiectul decontarii SEP-RTGS sunt:

24

1. Plati ale clientilor RBR: catre alte banci comerciale sau Trezorerie 50.000 RON ; catre alte banci comerciale sau Trezorerie < 50.000 RON, marcate cu M; catre banci comericale aflate in faliment, indifferent de valoarea tranzactiei; 2. Plati numerar catre alte banci comerciale, indifferent de valoarea tranzactiei; 3. Plati in nume propriu RBR catre alte banci comerciale 50.000 RON.

2. OPERATIUNI BANCARE CU NUMERAR


2.1. Organizarea si operaiunile de casierie ale bancii La Banca Raiffeisen Bank pentru primirea, verificarea, numararea, pastrarea si eliberarea numerarului si a altor valori s-a organizat un compartiment de tezaur si casierie.

25

Raspunderea pentru organizarea, functionarea si controlul activitatii de casierie, precum si pentru pastrarea ai transportul in securitate a numerarului, revine directorului unitatii, sefului compartimentului decontari-contabilitate si seful compartimentului de tazaur si casierie. Comparimentul de tezaur si casierie isi desfasoara activitatea in incaperi special amenajate, separate de celelalte compartimente ale bancii. In cadrul compartimentului de tezaur ai casierie, in functie de volumul incasarilor si platilor in numerar, se organizeaza ai functioneaza case de circulaie (tezaur) cu case operative de incasari si plati, de vanzare a imprimatelor si case speciale pentru operatiuni cu metale pretioase si alte valori, precum si grupe de verificare a numerarului. Prin casa de circulaie (tezaur), se aigura alimentarea cu numerar a unitatii bancii de catre unitatea corespondenta a Bancii Nationale a Romaniei si pastrarea in deplina securitate a numerarului in unitatea bancii, in limita plafonului maxim stabilit de unitatea BNR respectiv. Cu aprobarea prealabil a sucursalei BNR din judeul in care se afl unitatea Raiffeisen Bank care face remiterea, e pot efectua redistribuiri ale excedentului de numerar intre unitile aceleiai societi bancare, precum i intre diferite societi, din cadrul judeului sau alte judee din ar, cu obligativitatea ca operaiunea respectiv s fie reflectat, in aceeai zi, in conturile curente, ale sucursalelor Raiffeisen Bank, deschise la sucursalele BNR corespondente. Prin casa operativ se desfoar operaiunile de incasri i pli in cursul unei zile.Alimentarea cu numerar a casei operative se face zilnic, in funcie de graficul de incasri i pli, dup cum numerarul rmas la sfritul zilei se depune in casa de circulaie.

Casa operativ ii desfoar activitatea prin casierii de incasri i casierii de pli. Prin casele operative, respectiv casierii de incasri, se efectueaz i vinzarea imprimatelor emise de banc. In unitile bncii, cu un volum redus de operaiuni cu numerar, inca-srile i plile in numerar se organizeaz, printr-o singur casierie.

26

Operaiunile de incasri i pli in numerar din cursul unei zile privind documentele depuse in cadrul programului de lucru se inregistreaz, in mod obligatoriu, in aceeai zi, in evidenele casieriei i contabilitii. Toate operaiunile de incasri i pli efectuate roin casieriile uniti-lor bncii se vor consemna in documente i se vor inregistra in contabilitate cu data efecturii lor. Este interzis a se deschide casieria pentru operaiuni de incasri i pli in numerar, dac nu s-au efectuat inregistrrile privind operaiunile din ziua precedent. Pentru a se evita perturbaii in servirea clientelei cu numerar, directorul unitii bncii, conductorii compartimentelor decontri-contabilitate i de tezaur i casierie sunt obligai s ia msuri care asigur inchiderea operaiunilor de incasri i pli in ziua in care ele s-au efectuat. Activitatea de casierie se verific permanent de ctre conductorul unitii bncii i efii compartimentului decontri-contabilitate i compartimentului de tezaur i casierie, iar, periodic, de ctre organelle de control ale sucursalei i Centralei bncii. Organizarea, funcionarea i controlul activitii de casierie in unitile bncii se asigur potrivit Normelor privind operaiunile de casa in unitile Raiffeisen Bank

2.2. Instrumente utilizate in derularea operaiunilor de incsri i pli Pentru operaiunile de incasri in numerar, Raiffeisen Bank, utilizeaz foaia de vrsmint cu chitan, ordinul de incasare intern i borderoul insoitor cu chitan, fiecare cu caracteristicile proprii. Foaia de varsmint cu chitan este un document prin care o persoan

juridic sau fizic, depune in banc o sum de bani in numerar.Se intocmete de ctre depuntor pe formular anexa 1. ,care in mod obligatoriu trebuie s cuprind urmtoarele elemente: depune; 27 Numrul i data documentelor; Numele i prenumele deponentului; Denumirea beneficiarului, i numrul contului deschis la banca in care de

Denumirea unitii bncii la care se depune; Suma ce se depune in cifre i litere; Ce reprezint suma depus; Monetarul.

Banca primete primete foaia de vrsmint cu chitan in 2 exemplare sau 3 exemplare, dac deponentul este altul dect titularul contului in care se face inregistrarea depunerii, care au urmtoare destinaie: -exemplarul nr.1 (chitana) se elibereaz deponentului, ca dovad de primire a banilor; -exemplarul nr.2 (foaia de vrsmnt) rmne la casieria bncii ca act de cas; -exemplarul nr.3 (foia) se anexeaz la extrasul contului beneficiarului sumei sau al unitii bncii beneficiarului. Referentul de la ghieu verific dac: - foaia de vrsmnt cuprinde elementele mai sus menionate i este bine completat: - sum in cifre i litere, scris de depuntor, este identic; - elemtele din chitan corespund cu cele din foaia de vrsmnt. Dup verificare, foaia de vrsmnt cu chitan se inregistreaz in Jurnalul de cas pentru incasri de ctre referentul de la ghieu, care ine contul personei juridice, fizice sau al unitii bncii beneficiarului pentru care se face depunerea; dup semnare i tampilare de ctre referentul de la ghieu, se pred la casierie bncii pe cale intern. Casierul bncii, dup verifcarea documentelor i numrarea banilor, semneaz exemplarele 1 i 2 i elibereaz depuntorului exemplarul 1 chitana. In situaia in care s-au intocmit 3 exemplare, le semneaz pe toate, exemplarul 3 predndu-l referentului de la ghieu pentru a-l anexa la extrasul de cont al beneficiarului sau al unitii beneficiarului.

28

Ordinul de incasare intern

Ordinul de incasare este un document intern al bncii, prin care compartimentul decontri-contabilitate dispune casieriei bncii repreznd restituiri din avansurile primate spre decontare sau alte sume datorate, precum i depunerea in cas a sumelor incasate de catre salariaii bncii din vnzarea imptrimatelor bncii. De asemenea, se folosete i in cazul in care clienii depun la casieria bncii sume pentru plata unor imprimate, pentru cheltuieli de telex, fax i de telefon sau alte cheltuieli fcute de banc in contul lor. Se intocmete intr-un singur exemplar, pe formular model (anexa 2), care cuprinde: -numrul i data documentului; -persoana de la care se incaseaz suma de bani; -contul in care se vireaz suma incasat; -natura operaiunii; -suma ce se depune in cifre i litere. Ordinul de incasare se semneaz de compartimentul decontri-contabilitate pentru inregistrarea in Jurnalul de cas pentru incasri i se trimite la casieria bncii pe cale intern. Casierul bncii controleaz ordinul de incasare i, dup primirea banilor, il semneaz i il claseaz la actele de cas ale zilei respective.In cazul in care deponentul solicit dovada pentru depunerea banilor, se intocmete, in locul oedinului de incasare, foaia de vrsmnt cu chitana, caz in care deponentul va primi chitana.

Borderoul insoitor cu chitan

Borderoul insoitor este un document care se folosete in cazul depunerii numerarului de ctre clienii bncii in geni sigilate, derict la ghieele bncii sau prin casierii colectori ai bncii, operaiune care se efectueaz pe baz de convenie scris incheiat intre banc i client.Se intocmete pe formular anexa 3, in 3 exemplare, care cuprinde:

29

locul i data primirii genilor sigilate cu numerar; numrul genilor sigilate cu numerar; denumirea deponentului i contul su la banc, in care se inregistreaz depunerile; suma total incasat, in cifre i litere, cu desfurarea pe tipuri de cupiuri i moned metalic; chitana de primire a genilor sigilate cu indicarea sumei numerarului depus in geant. Borderoul insoitor se pred referentului de la ghieul bncii care are in administreare contul clientului.Dup verificarea modului de intocmire, exemplarele 1 i 3 ale borderoului se predau la casirie, pe cale intern. Cele 3 exemplare ale borderoului au unrmtoarea destinaie: o exemplarul 1, semnat de casierie pentru primirea banilor i de compartimentul decontri-contabilitate pentru inregistrarea in jurnalul de cas pentru incasri, ramne la casieria bncii ca act de cas la incasrile in numerar; o exemplarul 2, avnd aceleai semnturi, se anexeaz la extrasul de cont al deponentului; o exemplarul 3-chitaqn, semnat de incasator, dup verificarea pentru primirea genilor, se pred depuntorului, care semneaz de primire pe veso-ul exemplarului 1. La ghieele bncii se pot primi geni cu numerar, sigilate, ale staiilor i ageniilor CFR, aduse la banc de organelle potale, cu lista de incrcare-predare, precum i geni sigilate ale acelorai uniti aduse direct la banc de ctre casierii acestora, cu buletinul de expediere-primire ale genilor.

Pentru operaiuni de pli in numerar, Raiffeisen Bank, utilizeaz cecul simplu i ordinul de plat intern.

30

Cecul simplu folosit pentru ridicarea numerarului , denumit in continuare

CEC, este un inscris-instrument de plat, prin care titularul de cont, denumit trgtor, dispune bncii la care ii are contul deschis, denumit tras, s pltesc in numerar, din fondurile pe care le are la aceasta, o sum de bani determinat, insi trgtorul aflat in poziie de beneficiar sau unei tere personae. Cecul, in mod obligatoriu, trebuie s cuprind: denumirea de cec trecut in insui textul titlului; ordinul necondiionat de a plti o anumit sum de bani; denumirea i adresa celui care trebuie s plteasc(trasul); unde trebuie fcut plata; data i locul emiterii; numele sau denumirea, dup caz, adresa i codul fiscal a numrul contului trgtorului i codul unitii bncii trase; beneficiarul cecului; suma de plat: semntura trgtorului i, dup caz, tampila acestuia

celui care a emis cecul;

Carnetele de cecuri pentru ridicarea numerarului se elibereaz de banc titularilor de cont de disponibiliti i de credite, personae fizice i juridice, pe baza cererii acestora, semnat de persoanele autorizate, conform model anexa1. Cererea se depune de ctre titularul de cont la ghieul bncii.Referen-tul de la ghieu trebuie s aibe cont deschis la banc iar cererea s cuprind toate elementele necesare, prevzute mai sus. Aprobarea cererii carnetului se d de ctre conductorul compartimentului decontri-contabilitate, iar carnetul de CEC se pred, de ctre casier titularului de cont sau delagatului acestuia, dup verificarea identitii, care semneaz de primire pe cerere. Titularul carnetului ce CEC simplu are mai multe obligaii cu privire la completarea corect, la veridicitatea datelor. Emiterea unui CEC simplu de cte titularul carnetuluui, fr ca acesta s dispun de fondurile necesare la banc in momentul prezentrii inscrisului, atrage sanciuni civile

31

i penale, consituie incident de plat care conduce la interdicia de a mai utiliza, in relaiile cu tertii, un astfel de instrument de plat. La primirea la banc a cecului pentru eliberarea numerarului, referentul de la ghieu, verific mai multe elemente, printer care dac sume in cifre corespunde cu aceea in litere, sau dac semnturile i tampila de pe CEC corespund cu cele din fia specimenelor de semnturi din banc, putnd s nu accepte cecuri crora le lipsete una sau mai multe din meniunile i datele obligatorii. In cazul in zare numearrul solicitat este destinat plii salariilor (chenzina a II-a), referentul va solicita ordinul de plat privind impozitul pe salarii, iar dup aceste verificri, semneaz i pune tampila. Casierul bncii urmrete tampila bncii i elibereaz numerarul.

Ordinul de plat intern este un document intern al bncii prin care

administratorul contului din care se pltete din cadrul compartimentului decontricontabilitate dispune casieriei bncii s elibe-reze in numerar beneficiarului ordinului o sum determinat, inscris in ordinul de plat. Beneficiari ai ordinului de plat pot fi persoane fizice, indifferent dac au sau nu cont deschis la unitatea bncii. Ordinul de plat se intocmete intr-un singur exemplar, pe formular anexa 4, ce cuprinde: numarul i data; persoana creia i se pltete suma; contul in care se inregistreaz plata; suma de plat in cifre i litere.

Ordinul de plat (semnat de ctre casier se claseaz de acesta la actele de cas ale zilei respective.Inregistrarea in debitul contului din care se pltete suma se realizeaz in baza jurnalului de cas pentru pli. Casele de circulaie

32

In vederea efecturii operaiunilor de incasri i pli, Raiffeisen Bank, ca toate bncile comerciale, dispune de case de circulaie. Sucursalele Bncii Naionale stabilesc pentru fiecare banc comercia-l un plafon al casei de circulaie, pe baza propunerilor acestora i a constat rilor comisiei de verificare a respectrii condiiilor privind modul de organizare i funcionare a comparimentului de tezaur i casierie la unitile bncii. Plafonul casei de circulaie la bncile comerciale se stabilete la o sum reprezentnd media zilnic a plilor effectuate prin casierie intr-o lun apreciat ca reprezentativ, inindu-se seama in acelai timp de condiiile specifice de depozitare a numerarului i de distana fa de sucursala Bncii Naionale. Excedentul de numerar peste plafonul stabilt caselor de circulaie poate fi depus la sucursala Bncii Naionale pn la finele ilei operative de lucru cu clienii sau poate fi reinut de banca comercial, in cazul cnd este necesar pentru efectuarea plilor in urmtoarele 3 zile. Raiffeisen Bank va vira cu dispoziie de incasare excedentul de numerar in contul current al acestora la sucursalele BNR. La sf ritul unei zile, se intocmete o situaie a incasrilor i plilor . Redistribuirea excedentelor de numerar intre diferitele societi bancare sa va efectua cu intiinarea, prealabil a BNR. Numerarul care constituie excedent la o banc comercial, dar care nu este impachetat, legat i comerciale. Dup cum se observ interrelaiile dintre Casa de circulaie i fondul de rezerv sunt la nivel organizatoric, ambele fiind constituite respectnd reglementrile specifice. sigilat conform prevederilor, nu poate fi transferat altei bnci

3. DECONTARI FARA NUMERAR 3.1. Instrumente de plata.

33

Sistemul de pli este o parte esenial a infrastructurii financiare a economiei de pia, n care organizarea i activitatea sectorului bancar sunt determinate de necesitile pieelor, n n condiiile in care, de-a lungul anilor apar tot mai multe bnci n Romnia creste volumul tranzaciilor iar decontarea manuala devine tot mai greu de realizat astfel era necesar un mecanism care sa reduc durata decontrilor, sa reduc costurilor de prelucrare a costurilor pe hrtie, sa fie fiabil n condiiile creterii volumului tranzaciilor i numrului de participanii. Sistemul bancar existent n ara noastr este rezultatul unei evoluii rapide pe parcursul anilor postrevoluionari. De la cteva bnci specializate existente n 1989, ulterior transformate n societi pe aciuni, s-a ajuns n prezent la un numr semnificativ de societi bancare, ale cror uniti bancare acoper cea mai mare parte a unitilor administrativ-teritoriale ale rii. Operaiunile de decontri cresc de la an la an, determinate de inflaie, la care se adaug creterea economic. Creterea produsului intern brut (PIB) determin o cretere a operaiunilor de decontri efectuate. Principala explicaie a creterii volumului de pli ntr-o economie stabil este creterea produciei, a desfacerilor de mrfuri, comer, creterea produciei agricole, servicii, turism etc. Plat prin cec este cea mai apropiat de plata n numerar, iar caracterul nscrisului cecului - ofer partenerilor de afaceri un grad de siguran mai ridicat. Plata prin cec n diferitele sale forme - a luat o deosebit amploare dup anul 1960, fiind utilizat cu precdere n spaiul plilor necomerciale. Plat prin titluri de credit, respectiv prin utilizarea cambiei i a biletului la ordin, se numr printre cele mai vechi tehnici de plat. n timp, acestea au evoluat de la utilizarea lor singular, n sine, sistem care se practic i n prezent, la asocierea lor unei alte tehnici de plat cum ar fi acreditivul documentar, incasoul etc., adesea cu valoare de instrument de garantare (n cazul incasoului, de exemplu) sau ca rezultat al unor reglemetri specifice, particulare privind plata. Fiecare din aceste dou titluri de credit prezint anumite particulariti n utilizarea lor ca mijloc de plat, oferind un grad de securitate ridicat prilor implicate.

34

Ordinul de plat este legat de apariia bncilor i dezvoltarea relaiilor la nivele internaional ntre acestea. n esen, se aseamn plilor n numerar, dar se realizeaz pe canal bancar i const din ordinul pe care un client l d bncii sale de a plti, din contul su, o sum de bani unei alte persoane n contul acesteia, care poate fi deschis la orice banc, sau chiar la aceeai banc. n practic este denumit i plata direct din cont sau plata din cont. Indiferent de denumire, plata presupune un ordin dat de titularul contului. Ordinul de plat este principalul instrument de decontare folosit n ara noastr. Prin aceasta se realizeaz principiul fundamental al decontrii i anume, acela c plile se efectueaz numai din iniiativa debitorului (pltitorul). n relaiile de parteneriat ntre clieni, nimeni nu poate solicita ncasarea unei sume n vreo form asupra creia pltitorul s nu-i dea acceptul cu excepia cazurilor n care beneficiarul sumei este statul (buget) care poate emite dispoziii de ncasare1. Biletul la ordin este un instrument de decontare reglementat prin Legea Cambiei i a biletului la ordin, nr.58/19342. El constituie o promisiune de plat c la o anumit scaden, debitorul va onora plata. n forma concret, debitorul emite biletul la ordin, l nmneaz beneficiarului sumei, aceasta l introduce bncii lui, care l remite bncii creditorului spre decontare i l onoreaz numai dac sunt suficiente disponibiliti n cont. n caz contrar, decontarea se respinge la plat, urmnd ca ea s se fac printr-un alt document (ordin de plat). Statisticile arat c ordinul de plat este cel mai des folosit (82%), fiind urmat de cec (10%) i apoi de biletul la ordin i cambia (mpreun deinnd 8%)3. n totalul plilor pe economie, decontrile dein o pondere covritoare ce depete 85%, iar ntr-o economie echilibrat, ajunge chiar la 95-97% din totalul plilor. Cambia i biletul la ordin, nu numai c dein o pondere redus n totalul plilor efectuate, dar aceast pondere este n permanent scdere. Din cei 8%, cambia este utilizat cu totul ntmpltor (cteva operaiuni/an/banc) astfel nct sunt aprecieri c acest instrument de decontare, de fapt, nu funcioneaz.
1

Iulian Atefanei, Promovarea mijloacelor moderne de decontare n contextul internaionalizrii serviciilor bancare, Editura Sedcom Libris, Iai, 2002, pg.25 2 Legea cambiei i a biletului la ordin, nr.58/1934. 3 Iulian Atefanei, op.citat, pg.27

35

Cambia este un instrument de plat care, dei prezint avantaje enorme de titlu de credit, prezint reglementri specifice nensuite de partenerii de afaceri romni care, din necunoatere, o evit i din acest motiv este regretabil c n economia romneasc, cambia nu particip la scontri dect foarte rar, scontrile realizndu-se pe bilete la ordin. Prin lege este reglementat c nici o parte contractual (pltitor, beneficiar) i nici o banc (prestator de servicii) s nu aib voie s ntrerup circuitul unui instrument de plat. Din acest motiv, refuzurile de plat sunt i ele ntmpltoare. Acest lucru este ntrit i de principiul c plata se face numai cu acordul debitorului i, existnd acceptul, nu poate motiva un refuz. Cauza principal a refuzurilor existente, chiar minime ca numr, este lipsa disponibilitilor din cont i n acest caz se intr n sfera emiterii unor instrumente de plat i se promite plata fr acoperire. Asemenea promisiuni de plat se ntlnesc de obicei la biletul la ordin i la cec, pentru c ordinul de plat nu este primit de ctre banc n cazul n care n ziua primirii nu exist disponibiliti n cont. Spre deosebire de acesta, care se depune la banc n ziua i cu data ntocmirii, biletul la ordin i cecul sunt promisiuni de plat la o dat viitoare, acceptate ca atare de banc i se poate ca la scaden s nu mai existe disponibilitile n cont4. n cadrul acestor refuzuri la plat, att de reduse ca numr, biletul la ordin deine 96%. O pondere att de ridicat a acestui instrument este justificat de faptul c legea prevede n cazul lui, existena unui litigiu ntre pri, n timp ce n cazul cecului, promisiunea de plat fcut de debitor fr acoperire este reglementat ca fiind fapt de nelciune ce constituie infraciune i se pedepsete ca atare. ntlnesc de obicei la biletul la ordin i la cec, pentru c ordinul de plat nu este primit de ctre banc n cazul n care n ziua primirii nu exist disponibiliti n cont. Spre deosebire de acesta, care se depune la banc n ziua i cu data ntocmirii, biletul la ordin i cecul sunt promisiuni de plat la o dat viitoare, acceptate ca atare de banc i se poate ca la scaden s nu mai existe disponibilitile n cont5. n cadrul acestor refuzuri la plat, att de reduse ca numr, biletul la ordin deine 96%. O pondere att de ridicat a acestui instrument este justificat de faptul c legea prevede n cazul lui, existena unui litigiu ntre pri, n timp ce n cazul cecului, promisiunea de plat fcut de debitor fr acoperire este reglementat ca fiind fapt de nelciune ce constituie infraciune i se pedepsete ca atare.
4 5

Legea cambiei i a biletului la ordin, nr.58/1934. Legea cambiei i a biletului la ordin, nr.58/1934.

36

n cazul decontrilor, n activitatea bancar, un rol deosebit de important l constituie fluxurile de resurse ca intrri i ieiri din sistem. Fiecare banc comercial, central sau local, are deschis un cont la Banca Naional a Romniei n care nregistreaz numai decontrile interbancare, ieirile de resurse dintr-un sistem bancar determinate de relaiile economice ce genereaz pli din conturile deschise la alte sisteme bancare, creeaz bncilor solduri debitoare la conturile lor deschise la BNR i care pot determina dificulti n asigurarea lichiditilor bncii respective. Pentru aceasta sunt reglementri i din partea bncii de emisiune prin care se monitorizeaz plile mai mari ctre anumite bnci, prin noiunea de plat de mare valoare, ce se efectueaz numai prin intermediul BNR, nelegndu-se sume de peste 500 milioane lei. Monitorizarea se efectueaz i de ctre fiecare banc n parte, ntruct n cazul ieirilor succesive de resurse i de valori importante se procedeaz la analiza relaiilor economice dintre clieni (pltitor i beneficiar), aceast analiz avnd ca scop, pentru o banc ce pierde resurse, de a atrage i clienii beneficiari de sume s efectueze operaiuni tot la banca pltitorului. n general, n economia romneasc, ca i n majoritatea economiilor altor ri exist un excedent de resurse neabsorbit de proiectele de dezvoltare economic ale clienilor. Acest excedent, la datele la care exist se vireaz pe plan central in contul bncii comerciale deschis la BNR, sumele se concentreaz pe plan naional n cadrul aceluiai sistem bancar i este utilizat zilnic la plasamente ctre piaa interbancar, eventualele titluri de stat, toate aceste decontri efectundu-se numai prin BNR. Decontarea instrumentelor de plat se efectueaz n mod practic prin mai multe ci: transmiterea electronic a sumelor, transmiterea prin telex i remiterea lor n mod letric (pota). Necesitile de accelerare a decontrilor i ptrunderea tot mai accentuat a sistemelor informatice n economie face ca transmiterea electronic s ocupe o pondere de 83% din total, cu tendine de exclusivitate n viitor. ncepnd cu data de 13 mai 2005 SEP a intrat in funciune. Astfel, ordinele de plata primite de ctre bnci, vor fi operate si transmise la centralele bncii pe parcursul primirii. Orarul de primire la centrala va fi 8:00 14:00. Instrumentele scrise in baza de date in acest interval orar, vor fi preluate la centrul de pregtire pentru decontare in cadrul celor 3 edine de compensare de la TransFonD, dup cum urmeaz:

37

1. ordinele de plata nscrise in baza de date pana la 8:30 vor fi decontate in cadrul primei edine de compensare; 2. ordinele de plata nscrise in baza de date in intervalul 8:31 11:15 vor fi decontate in cadrul celei de-a doua edine de compensare; 3. ordinele de plata scrise in intervalul 11:30 14:00 vor fi introduse pentru decontare in cadrul celei de-a treia edina de compensare. Instruciunile de plata primite de ctre unitile bancare dup ora 14:00 se vor opera si deconta in cadrul primei edine a zilei lucratoare urmtoare. Decontarea electronic va permite transferul rapid al fondurilor intre pltitor si beneficiar, n aceeai zi. Un aspect problematic l constituie situaiile n care pltitorii ntrzie plata. Ar putea genera blocaj financiar. Cauza principal a blocajului o constituie imobilizrile de fonduri n partea de activ a bilanului clienilor, n stocuri de orice fel, n decontri constituind diverse debite nerecuperate, procurri de mijloace fixe fr surse specifice de finanare, pierderi. 3.2. Decontarea pe baza cecului si a ordinului de plata 3.2.1. Decontari pe baza cecului Cecul, in afara numerarului si crilor de plata, este cel mai folosit instrument pentru a face plti la magazin, restaurant, etc. Este definit ca o instruciune scrisa data unei bnci de a plti cuiva valoarea menionata. Cecul este un instrument de plata utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunztor in aceste conturi. Disponibilul este creat printr-un depozit bancar, din operaiuni de ncasri sau prin acordarea unui credit bancar. Cecul este un instrument de plata care pune in legtura, in procesul crerii sale trei persoane: trgtorul, trasul si beneficiarul. Instrumentul este creat de trgtor care, in baza unui disponibil constituit in prealabil la banca, da un ordin necondiionat bncii, care se afla in situaie de tras, sa plteasc la prezentare, o suma determinata, unei tere persoane, numit beneficiar. Cele trei persoane care sunt puse in legtura prin cec fac toate operaiile legate de acest instrument in nume propriu: trgtorul emite cecul, posesorul legitim l ncaseaz, iar trasul l pltete. Pentru ca trgtorul sa poat emite cecuri, banca i elibereaz clientului sau formulare de cecuri in alb, daca acesta deine un disponibil

38

corespunztor in cont. Posesorul carnetului de cecuri completeaz formularul, l semneaz si l preda beneficiarului, care, la rndul sau l preda bncii sale pentru ncasare. Pentru a fi valabil, cecul trebuie sa contina meniunile obligatorii cuprinse in Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Legea nr. 83/1994. Transmiterea cecului Posibilitile de circulaie ale unui cec sunt: a) Remiterea simpla cazul cecului la purttor care in momentul emiterii, nu indica expres beneficiarul sau poarta meniunea la purttor. Acest cec, va fi pltit fie persoanei desemnate ca beneficiar, fie deintorului cecului. b) Cesiunea de creana ordinara atunci cnd cecul este emis pe nu7mele unei anumite persoane si conine meniunea nu la ordin. In acest caz numai persoana nominalizata poate sa-l ncaseze. c) Girarea operaiune prin care se transmit, odat cu remiterea, si toate drepturile rezultate din cec. Ea este o meniune speciala fcuta pe verso-ul cecului in favoarea oricui, inclusiv in favoarea tragatorului. Noul beneficiar poate, la rndul sau, sa gireze cecul. Plata cecului Cecul este pltibil numai la vedere (la prezentare). Termenele de prezentare la plata a cecurilor emise si pltibile in Romnia sunt: - 8 zile, daca cecul este pltibil chiar in localitatea in care a fost emis; - 15 zile, in celelalte cazuri. Si se calculeaz ncepnd cu ziua urmtoare datei emiterii cecului Prezentarea cecului dup expirarea termenului legal are ca efect pierderea dreptului legal de aciune (regres) mpotriva giranilor anteriori in cazul in care cecul nu ar fi pltit. Toate persoanele care in orice calitate s-au obligat prin cec (tragator, girani), sunt responsabile solidar in ceea ce privete plata cecului respectiv, cu toate ca obligaiile au fost asumate in momente diferite. Succesiunea operaiilor privind cecul de calatorie Tragatorul vinde cecurile de calatorie unei persoane denumite posesor; Posesorul nscrie o prima semntura pe fiecare cec in parte in fata tragatorului (in

momentul cumprrii); 39

Posesorul le remite altei persoane, in schimbul obinerii unui serviciu, sau pentru

numerar. Noua persoana este denumita beneficiar; In momentul remiterii cecului catre beneficiar, posesorul a inscris o a doua

semntura in fata acestuia. Identitatea perfecta intre cele doua semnaturi confirma legalitatea actului respectiv; Beneficiarul ncaseaz contravaloarea cecurilor de la societatea bancara trasa, De menionat ca in cazul cecului de calatorie, tragatorul si trasul pot fi una si aceeai persoana. Cecurile de calatorie vaor fi tiprite in sume fixe, ca si biletele de banca. Exemplu: Circulatia unui cec: 1. 2. 3. 4. Societate comerciale Bega S.A. achizitioneaza de la magazinul societatii S.C. Bega S.A. are cont deschis la Raiffeisen Bank iar societatea Spor S.A. In baza disponibilului de cont curent Raiffeisen Bank elibereaz un carnet de La achiziionarea mrfii, reprezentantul S.C. Bega S.A. completeaz o fila din comerciale Star S.A. produse de uz casnic in valoare de 5 milioane lei. are cont deschis la B.C.R. cecuri S.C. Bega S.A. carnetul de cecuri cu datele necesare si suma reprezentnd contravaloarea produselor cumprate, o semneaz si o inmaneaza reprezentantului magazinului 5. 6. 7. 8. Din acest moment, S.C. Bega S.A. se afla in postura de tragator, Raiffeisen Bank S.C. Spor S.A. prezint cecul la B.C.R. Aceasta l transmite ctre Raiffeisen Bank Raiffeisen Bank achita cecul B.C.R. Se stinge datoria S.C. Bega S.A. fata de S.C. Spor S.A. este trasul, iar S.C. Spor S.A. este beneficiarul. pentru ncasare unde are contul tragatorul.

3.2.2. Decontarea pe baza ordinului de plata

40

Ordinul de plat este o dispoziie necondiionata, data de ctre emitentul acestuia unei societati bancare receptoare de a pune la dispoziia unui beneficiar o anumita suma de bani la o anumita data. O astfel de dispoziie este considerat a fi un ordin de plata daca: - societatea bancara respectiva intra in posesia sumei respective fie prin debitare unui cont al emitentului, fie prin ncasarea ei de la emitent, si - nu prevede ca plata sa fie fcuta la cererea beneficiarului. Pe drumul parcurs de ordinul de plata de la pltitor la beneficiar se pot interpune mai multe societati bancare, acestea efectund succesiv operaiuni de recepie, autentificare, acceptare si executare a ordinului de plata. Ordinul de plata poate fi emis pe suport clasic (hrtie) sau pe suporturi neconventionale (magnetic, electronic). Participanii intr-un transfer-credit sunt urmtorii: - emitentul (non-bancar sau bancar) este persoana care emite un ordin de plata pe cont propriu; - pltitorul (client al societatii bancare iniiatoare sau insasi societatea bancara iniiatoare) sau primul emitent; - beneficiarul (client al societatii bancare destinatare sau insasi societatea bancara destinatara); - societatea bancara iniiatoare este prima societate bancara emitenta a unui ordin de plata; - societatea bancara destinatara este ultima societate bancara din lanul transferuluicredit, care receptioneaza si accepta ordinul de plata pentru a pune la dispoziia beneficiarului suma de bani nscrisa in acesta. In derularea transferului-credit pot interveni si societati bancare intermediare, altele dect societatea bancara iniiatoare sau societatea bancara destinatara. Aceste trei tipuri de societati bancare pot fi emitatoare, atunci cnd emit ordinul de plata, sau receptoare, atunci cnd l receptioneaza. Operaiuni pe care trebuie sa le efectueze societatile bancare participante in cadrul transferului-credit: 1. Recepia procedura prin care se recunoate primirea ordinului de plata;

41

2. 3.

Autentificarea procedura prin care se determina ca ordinul de plata a fost Acceptarea procedura prin care se recunoate ca valabil un ordin de

admis de persoana indicata ca emitent pe ordinul de plata; plata recepionat, sau- Refuzul procedura utilizata in cazul in care o societate bancara receptoare decide ca nu este posibil sa execute un ordin de plata dat de un emitent sau ca executarea ar determina costuri excesive ori ntrzieri in finalizarea transferului-credit; 4. Executarea procedura de emitere a unui ordin de plata acceptat anterior. Derularea unui transfer-credit se desfasoara pe baza unor principii de procedura din care decurg obligaii, respectiv drepturi pentru contrapartida: *Emitentul: - obligaii in legtura cu: - emiterea ordinului de plata; - plata pentru ordinul de plata emis. *Pltitorul: - obligaia pltii spezelor bancare aferente procesrii ordinului de plata. *Societatea bancara iniiatoare: - returnarea sumei de bani in caz de nefinalizare a transferului-credit; - plata dobnzilor de ntrziere (in situaia in care acest fapt i se datoreaz. *Societatea bancara receptoare: - recepia; - autentificarea; - acceptarea sau refuzul; - executarea ordinului de plata recepionat, inclusive intervalul de timp obligatoriu in care trebuie sa se fac; daca nu poate executa sa-l anunte pe emitent inainte de expirarea perioadei de executare; - plata dobnzii de ntrziere (dac i se datoreaz). *Societatea bancara destinatara: - recepia; - autentificarea; - acceptarea daca ordinul sa-l anune pe emitent; - sa accepte numai daca a fost recepionat; - pe exemplarul care ramane la emitent (verde) se completeaz data recepiei cu semntura si stampila societii bancare receptoare. Sau refuzul se face pe baza da refuz de execuie cu specificarea motivelor refuzului: daca OP prezint vicii de redactare si semnare lipsa datelor de identificare a pltitorului; lipsa disponibilitatilor in contul pltitorului;

42

- punerea fondurilor la dispoziia beneficiarului in aceeai zi cu acceptarea sau cel trziu a doua zi bancara; - plata dobnzii de ntrziere. Soluionarea transferurilor-credit prin OP nefinalizate, eronate sau ntrziate Returnarea fondurilor banesti ctre pltitor - societatea bancara iniiatoare trebuie sa restituie pltitorului suma din OP neexecutat; - pentru un OP nefinalizat sau ntrziat, pltitorul poate cere societatii bancare iniiatoare dobnzi din ntrziere pe perioada cuprinsa intre momentul accepatarii si momentul restituirii sumei din OP (daca solicita pltitorul); - societatea bancara receptoare nu poate returna suma sin OP, daca acest conine un ordin expres al emitentului (de a lucra cu o anumita banca intermediara), sau cnd societatea bancara intermediara nu a restituit fondurile societatii bancare receptoare. Corecii de plata - o societate bancara receptoare a emis un OP cu valoare mai mica dect cea din OP acceptat anterior, iar diferena nu se datoreaz spezelor bancare ce i se cuvin, este obligata sa emit beneficiarului un OP pentru diferena; - daca societatea bancara receptoare a emis un OP a carei valoare este mai mare, are dreptul sa recupereze diferena de la beneficiar, iar beneficiarul are obligaia de a o restitui. Obligaia de plata privind dobnzile de ntrziere si penalitatile de comunicare - cnd intr-un transfer-credit finalizat o societate bancara nu si-a respectat obligaiile, aceasta este obligata fata de beneficiar la plata unei dobnzi de ntrziere calculata la suma din OPH, calculata astfel: 1. pentru un OP pe care este indicata ziua dobnda curge de a doua zi de la acceptare; 2. pentru un OPH pe care nu este indicata ziua dobnda curge de a doua zi de la acceptare; - pentru neexecutarea unui OPH si neanuntarea pltitorului prin comunicare de refuz de execuie, societatea bancara va plti penalizri de necomunicare din a doua zi de la acceptare pana la data restituirii ctre pltitor a sumei.

43

Finalizarea transferului se face atunci cnd societatea bancara destinatara accepta ordinul de plata in favoarea beneficiarului. Exemplu: circulaia unui ordin de plat: 1. 2. 3. 4. 5. S.C. GAMA S.A., in vederea efecturii unor reparaii, recurge la serviciile S.C. GAMA S.A. hotraste ca plata serviciilor prestate de S.C. In acest scop, S.C. GAMA S.A. emite un ordin de plata al crui beneficiar Ordinul de plata este prezentat de pltitor bncii la care are deschis cont Raiffeisen Bank efectueaz succesiv operaiile de recepie, autentificare, S.C. PROIMPEX S.A.; PROIMPEX S.A. sa se efectueze printr-un ordin de plata; este S.C. PROIMPEX S.A.; curent, respectiv Raiffeisen Bank, care este societatea bancara iniiatoare; acceptare si, in final, executare a ordinului de plata primit de ctre B.R.D., la care are deschis cont curent societatea PROIMPEX S.A. , B.R.D. avnd calitate de banca destinatara; 6. este finalizat; 7. 8. Ulterior, B.R.D. va credita contul clientului sau, S.C. PROIMPEX S.A. cu In acest fel, S.C.PROIMPEX S.A. i recupereaz contravaloarea suma nscrisa pe ordinul de plata primit; serviciilor prestate. 3.3. Decontarea pe baza cambiei si biletului la ordin 3.3.1. Decontarea pe baza cambiei Cambia este un instrument cu ajutorul cruia in calitate de tragator, putem plti o datorie fata de o anumita persoana, numita beneficiar, prin intermediul unei alte persoane (tras) care ne era datoare si creia ii ordonam sa plteasc beneficiarului suma respectiva la o anumita data. In momentul acceptrii ordinului de plata de ctre B.R.D., transferul-credit

44

Cambia este un titlu de credit, sub semnatura private care pune in legatura in procesul crearii sale 3 persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul.6 Deci cambia pune in legtura trei persoane: - persoana fizica sau juridica care in calitate de creditor ordona plata tragator; - persoana fizica sau juridica care in calitate de debitor care in calitate de debitor va plti suma nscrisa pe cambie tras; - persoana fizica sau juridica creia i se va plti suma respectiva denumita beneficiar. Formularul trebuie sa contina urmtoarele date: - numele si semntura tragatorului; - numele trasului; - adresa, numrul, contul si banca trasului; - data si locul emiterii; - felul cambiei; - locul pltii; - scadenta; - numele beneficiarului; - adresa, codul fiscal si stampila tragatorului; - suma in litere si in cifre; - moneda. Scadenta este termenul la care cambia trebuie pltita. Ea trebuie sa indice cu precizie ziua sau termenul maxim in interiorul cruia creditorul trebuie sa se prezinte la plata. Scadenta trebuie sa rezulte cu precizie din textul cambiei. Scadenta poate fi: La vedere; La un anume timp la vedere; La un anume timp de la data emiterii; La o data fixa. Posesorul cambiei care nu este pltibila la vedere trebuie sa o prezinte la plata in ziua scadentei sale sau la cel mult doua zile de la aceasta. Aceasta prezentare trebuie efectuata in locul desemnat pe cambie. Cel care plateste cambia poate pretinde ca aceasta sa-i fie predata cu meniunea de achitare scrisa de posesor. Posesorul nu poate refuza o
6

Legea cambiei i a biletului la ordin, nr.58/1934.

45

plata pariala. In caz de plata pariala, cel care plateste (trasul) poate cere sa i se fac pe cambie meniunea de plata si sa i se dea o chitana. Trasul care face plata nainte de scadenta o face pe riscul sau. Scontul este o forma de credit acordata de banca posesorului cambiei; la prezentarea pentru scontare, banca ii achita contravaloarea, nainte de scadenta, percepndu-i un comision (taxa scontului). In urma acestui act, banca devine beneficiarul cambiei. In calitate de beneficiar al cambiei exista trei posibilitati de a exercita drepturile decurgnd din textul acesteia: - sa se prezinte cambia trasului pentru acceptare pentru a fi sigur de plata acesteia la scadenta (prezentare facultativa) sau pentru ca tragatorul cere acest lucru expres pe cambie (prezentare obligatorie); - sa prezinte cambia trasului la plata; - sa o gireze in favoarea unui ter fata de care exista o obligaie. In acest caz va trebui sa nscrie pe versoul cambiei urmtoarele date: - numele sau (girantul); - numele persoanei creia i se gireaz titlul (giratarul); - data girrii; - semntura girantului. Dup care se preda persoanei in cauza. - sa o sconteze la banca nainte de scadenta: i se va plti suma nscrisa pe cambie, mai puin comisionul bncii pentru o astfel de operaiune. In caz de neplata la scadenta de ctre tras, posesorul unei cambii trebuie sa fac un protest nainte de a putea face un recurs mpotriva celorlali semnatari ai cambiei (care sunt solidar obligai fata de el). Daca o cambie este ncasata de ctre o banca, aceasta trebuie sa fac protestul in caz de neplata. Exemplu: circulaia unei cambii: 1. S.C. Delta S.A a livrat la 30 mai 2003 ctre S.C. Cindico S.A. utilaje in valoare de 28 milioane lei. Termenul de plata este 1 iulie 2003; 2. De asemenea, S.C. Delta S.A. trebuie sa restituie bncii ultima rata a unui credit, in valoare de 28 milioane lei scadent tot la 1 iulie 2003; 3. S.C. Delta S.A. emite o cambie care trebuie pltita de S.C. Cindico S.A. direct bncii;

46

4. Din momentul completrii cambiei S.C. Delta S.A. are calitate de tragator, cealalt societate comerciala se afla in poziie de tras, iar banca este beneficiarul cambiei; 5. S.C. Delta S.A. remite cambia bncii; 6. La data de 1 iulie 2003, banca ncaseaz suma de pe cambie, de la S.C. Cindico S.A. In acest fel, se achita creditul acordat pentru S.C. Delta S.A. de ctre banca si totodat datoria societatii comerciale Cindico S.A. fata de societatea comerciala Delta S.A. 3.3.2. Decontarea pe baza biletului la ordin Biletul la ordin este un titlu de credit, sub semnatura private, care pune in legatura in procesul crearuu sale doua persoane: subscriitorul sau emitentul si beneficiarul.Titlul este creat de subscriitor sau emitent in calitate de debitor care se oblige sa plateasca o suma de bani fixate, la un anumit termen sau la prezentare unei alte persoane denumita beneficiar care are calitatea de creditor.7 O persoana care datoreaza o anumita suma de bani emite un bilet la ordin prin care se obliga sa o plateasca la o data anume si va remite respectivul bilet la ordin astfel completat: - numele si adresa creditorului; - numrul de cont al creditorului; - semntura creditorului; - numele bncii creditorului; - data si locul emiterii; - scadenta; - locul pltii; - numele beneficiarului; - suma in litere si cifre; - felul biletului la ordin. BNR si Societatile Bancare nu vor accepta in operatiile lor decat bilete la ordin care au indicate scadenta pe fata titlului. Biletul la ordin a carui scadenta nu este aratata este socotit platibil la vedere.8
7 8

Legea cambiei i a biletului la ordin, nr.58/1934. Legea cambiei i a biletului la ordin, nr.58/1934.

47

Ca beneficiar exista urmtoarele posibilitati de a exercita drepturile decurgnd din textul biletului la ordin: Daca scadenta este la un anumit timp de la vedere trebuie sa prezinte biletul la ordin emitentului pentru avizare, deoarece, dup avizare curge termenul de scadenta. Pentru aceasta emitentul va semna la rubrica vzut de pe fata biletului la ordin; Sa-l prezinte trasului la plata; Sa-l gireze in favoare altei persoane nscriind pe verso urmtoarele date: - numele sau (girantul); - numele persoanei creia i se gireaz titlul (giratarul); - data girrii; - semntura girantului. Sa-l sconteze la banca nainte de scadenta, platindu-i-se suma nscrisa pe bilet, BNR si Societatile Bancare a uobligatia sa arhiveze cambiile si biletele la ordin care au facut obiectul operatiunilor lor pe o perioada de cinci ani de la plata platii.9 Anexele fac parte integranta din prezentele norma cadru si sunt obligatorii pentur societatile bancare si BNR din punctual de vedere al formei si continutului.10

mai puin taxa de scont.

10

Legea cambiei i a biletului la ordin, nr.58/1934. Legea cambiei i a biletului la ordin, nr.58/1934.

48

4. DESCHIDEREA SI FUNCTIONAREA CREDITELOR BANCARE 4.1. Conturi curente A. Persoane Fizice a) Ce este un cont curent ? Un instrument bancar cu ajutorul cruia i poi administra mai uor i mai eficient banii. Contul curent poate servi deopotriv la pstrarea banilor i la efectuarea de pli, ncasri sau transferuri bancare. n funcie de nevoile fiecruia se poate deschide un cont n Lei, USD, Euro, GBP sau n alte valute. Sumele depuse n cont beneficiaz de dobnd la vedere, nu au termen prestabilit iar accesul la acestea se face fr restricii. Contul curent poate fi alimentat oricnd, fie prin salariul care poate fi virat n acest cont, fie prin alte depuneri. Contul curent este instrumentul bancar de zi cu zi care ajut n realizarea oricrei tranzacii bancare. b) Avantajele utilizrii contului curent Accesibilitate: ai acces la sumele depuse n contul curent n peste 200 de uniti Raiffeisen Bank din toat ara. Raiffeisen Bank ofer gratuit, pentru contul curent n lei un card ataat contului curent. Ai acces la sumele din contul curent la ATM-uri i cumperi cu ajutorul cardului cumprnd direct de la comerciani, chiar i n afara orelor de funcionare a bncii. Cardul ataat contului curent este internaional, ceea ce nseamn c poi avea acces la contul curent oriunde n lume (n strintate se face conversia automat a sumelor n lei n moneda rilor respective). Se poate desemna alte dou persoane autorizate care s aib acces la contul curent la ghieul bncii sau poi solicita carduri suplimentare cu acces la contul curent. Flexibilitate: poi hotr n orice moment ce doreti s faci cu banii. Poi s-i transferi n alte conturi, s se fac pli sau s se retrag sumele dorite, fie de la ATM-uri, fie direct de la ghieele unitilor Raiffeisen Bank. Timp economisit: nu mai este nevoie s se fac deplasarea la banc pentru retrageri de numerar din contul curent n lei sau pentru plata facturilor de la furnizorii de utiliti.

49

Costuri minime: pentru a deschide un cont curent nu se pltete nimic Control asupra tranzaciilor: este ca i cum ai deine banii n portofel,

sau pentru eliberarea cardului ataat. dar cu deosebirea c n contul curent sunt mai n siguran. Persoana care deschide un cont curent are control deplin asupra oricror tranzacii prin extrasul de cont oferit lunar sau la cerere. c) Servicii atasate Raiffeisen Bank M y Banking My Banking este un serviciu oferit de Raiffeisen Bank i Connex cu ajutorul cruia se poate afla informaii financiare referitoare la contul bancar i cursul valutar i plile de facturi i rencrcrile de cartele telefonice direct din meniul telefonului. Serviciul MyBanking este accesibil oriunde este acoperire prin serviciul GSM Conne Pentru a beneficia de serviciul myBanking trebuie urmtoarele: cont deschis la Raiffeisen bank; un Sim Smart cu aplicaia myBanking i un telefon compatibil; un contract cu Raiffeisen Bank pentru activarea serviciului. Avantaje securitate maxim n derularea contractelor financiar-bancare; acces simplu la informaii financiar-bancare n timp real; plata facturii sau rencrcarea cartelei direct de pe telefonul mobil; uurin i confort n utilizare. Raiffeisen Direct Un simplu apel telefonic, gratuit indiferent de sezon, scutete persoana de drumurile la banc. Oriunde te afli acum banca ta este mai aproape de tine. Direct, fr s mai faci cel mai mic efort i fr s plteti comisioane sau taxe suplimentare, beneficiezi de urmtoarele servicii: se pot obine informaii despre conturile proprii i despre produsele Raiffeisen bank; se poate ordona efectuarea de tranzacii intra i interbancare;

50

se poate plti facturile ctre furnizorii de utiliti i servicii (electivitate, telefon, asigurri); se definesc sau se modific transferurile planificate; se deschide sau se lichideaz depozite la termen; se poate efectua schimburile valutare ntre conturile proprii. Avantaje uniti; telebankerii sunt instruii i specializai n oferirea acestui tip de serviciu. SmartTel Cu ajutorul acestui serviciu informaiile despre cont sunt disponibile 24 de ore din 24, 7 zile pe sptmn, direct pe ecranul telefonului mobil, sub forma unor mesaje text de tip SMS Se poate beneficia de acest serviciu cu un cont curent, de depozit, de credit sau de card deschis la Raiffeisen Bank i un telefon mobil abonat la oricare din operatorii GSM/CDMA-Orange, Connex, Cosmorom sau Zapp, se poate activa prin ncheierea unui contract, serviciul SmartTel SMS care i ofer posibilitatea obinerii informaiilor bacare prin intermediul telefonului mobil. Accesarea informaiilor se poate face: i de credit); lista ultimilor 5 tranzacii de creditare efectuate pe un anumit cont; lista ultimilor 5 tranzacii de debitare efectuate pe un anumit cont; cursul valutar al bncii/BNR din data curent; schimbare parol (PIN); prin apel la numrul scurt 681/1681 se primesc informaii cu privire la toate conturile selectate; se obin informaii despre cont (curent, de credit sau depozit); lista ultimilor 5 tranzacii efectuate pe un anumit cont (tranzacii de debit nu mai este nevoie deplasarea la banc; program de lucru prelungit comparativ cu cel al unitilor bancare; nu sunt percepute taxe sau comisioane n plus fa de cele percepute la

51

interogare a datelor de credit; prin browsing Zapp sau Wap Connex.

Avantaje este un serviciu flexibil i mobil; permite accesul direct, non-stop, la informaii despre cont; ofer opiunea de a solicita informaii cnd ai nevoie sau cu o frecvent adaptat activitii; ofer posibilitatea de a pstra informaiile importante n memoria telefonului mobil; garanteaz discreia i sigurana. Pli directe furnizori Plile curente ctre furnizori sunt plile la telefonul fix i mobil, la gaze, la lumin etc. Fiecare dintre aceste pli trebuie pltit n alt parte, exist situaii cnd se uit de ele ceea ce duce la unele penalizri. Serviciul Pli directe furnizori are menirea de a nltura unele griji Pentru doar 6.500 de lei pe transfer, Raiffeisen Bank va plti din contul curent toate aceste facturi. Avantaje timp economisit n favoarea altor activiti; transfer bancar evitnd utilizarea numerarului; evidena clar a plilor primind n continuare facturile de la furnizori i avnd extrasul de cont care confirm operaiunile bancare; posibilitatea de a refuza plata unei facturi, printr-o simpl cerere; costuri minime: depuneri numerar fr comisiona, transfer bancar cu un comision avantajos. Transferuri planificate Acest serviciu reprezint transferuri de sume fixe, la date fixe, din contul tu curent n alte conturi: Contul de Economii Acces plus, contul Eveniment sau alte conturi curente. n situaia n care trebuie pltit n mod regulat o anumit plat constant, Serviciul transferuri planificate permite achitarea datoriilor. Banca este cea care transfer din

52

contul curent suma de bani care trebuie pltit, automat la data pe care o stabilete persoana n cauz. Serviciul transferuri planificate permite transferul automat al unei sume stabilite ctre un cont de economii, de exemplu Acces Plus sau Eveniment. n acest mod se poate strnge bani pentru evenimentele planificate economisind n acest mod. Sweep Constituie o alt facilitate care ajut la economisire. Acest serviciu ofer posibilitatea de a transfera automat sumele care depesc un nivel prestabilit n alt cont indicat. Tot ce depete acest prag prestabilit, va trece automat ntr-un depozit. De exemplu solicitarea ca sumele din contul curent ce depesc o anumit sum s fie automat transferate n Contul de Economii Acces Plus care ofer o rat a dobnzii superioar. Avantaje un mai bun management al fondurilor, pot fi pstrate n contul curent numai sumele necesare plilor curente, pentru tot ceea ce depete aceste sume realizndu-se transferul automat n conturi cu rate superioare ale dobnzii; costuri reduse: 6.500 lei pe transfer. B. Persoane juridice Pentru realizarea operaiunilor curente ale societii. Se poate deschide n RON i n toate valutele acceptate de ctre banc. Caracteristici - Bonific lunar soldul creditor al contului cu dobnda la vedere; - Se poate efectua licitaii valutare on-line, cu comision 0; - Este accesibil n timp real, n orice unitate Raiffeisen Bank; - Permite utilizarea urmtoarelor servicii:

Direct Debit; MyBanking; Multicash; POS (pli prin card direct la comerciani)

Direct debit- permite plata furnizorilor de utiliti (telefon, energie, gaze, etc.) din contul curent, n urma unui contract ncheiat ntre banc i societate.

53

Caracteristici
o

Clientul trebuie s asigure disponibil n cont pentru plata facturii i a Banca realizeaz plile n baza facturilor primite de la furnizori, fr

comisioanelor aferente. n caz contrar, plata va fi refuzat;


o

confirmare/prezena clientului. MyBanking permite obinerea informaiilor bancare i realizarea tranzaciilor direct de pe telefonul mobil (serviciu valabil doar pentru utilizatorii Connex) Faciliti
o

Obinerea prin SMS a informaiilor referitoare la contul bancar sau la cursul Lista ultimilor cinci tranzacii efectuate; Plata facturii telefonice, pentru tine i alte pesoane; Rencrcarea cartelei prepltite Kamarad sau Connex Go!; Primirea prin SMS imediat ce tranzacia a fost efectuat; Setarea notificrilor privind modificarea soldului.

valutar;
o o o o o

Multicash pemite accesarea conturilor curente de la distan n condiii de siguran i eficien. Avantaje
o o o o o

Servicii bancare direct din birou; Informaii actualizate n fiecare or; Timp redus alocat efecturii plilor i obinerii extrasului; Utilizare eficient; Costuri reduse.

Acceptarea plilor prin card Raiffeisen Bank ofer ntreprinderilor Mici i Mijlocii ce au ca obiect de activitate vnzarea de bunuri i servicii (hoteluri, restaurante, magazine, supermarketuri, agenii de turism, clinici medicale, cabinete de avocatur), posibilitatea onorrii plilor prin intermediul cardurilor VISA i MasterCard deinute de cetenii romni sau strini. Avantaje

Creterea prestanei firmei prin acceptarea la plat a cardurilor Operativitate maxim n decontarea valorii documentelor de vnzare transmise

spre ncasare;

54

Atragerea de noi clieni prin oferirea serviciului de plat fr numerar; Acordarea de gratuiti, corelat cu volumul plilor prin card Participarea la campanii promoionale organizate de VISA, MasterCard i

Raiffeisen Bank. 4.2. Plasamente Bancare 4.2.1. Depozitele A.Persoane fizice Un depozit bancar reprezint o sum de bani depus la banc, pe o perioad definit pentru are banca pltete depuntorului o dobnd. TIPURI DE DEPOZITE n funcie de criteriile specifice exist mai multe tipuri de depozite:

n funcie de moned, depozitele pot fi n lei sau n valut; n funcie de modalitatea de plat a dobnzii pot fi:

-depozite cu capitalizare: periodic, dobnda se adaug la suma depus iniial -depozite fr capitalizare: lunar, dobnda este virat ntr-un cont curent care i asigur titularului acces la aceasta;

n funcie de opiunea de rennoire a depozitului pe acelai termen ca i cel iniial: -dac se opteaz pentru rennoire automat la sfritul perioadei depozitului,

depozitul se prelungete automat. n plus dac depozitul are opiunea de capitalizare a dobnzii, dobnda se adaug la suma depus iniial. Pentru perioada urmtoare, rata dobnzii se va aplica la suma iniial la care se adaug dobnda obinut n perioada precedent. Nivelul real al dobnzii este mai mare dect dobnda nominal. -dac nu se dorete rennoirea automat, depozitul va avea scadena unic, adic suma depozitului se va transfera n contul curent (pentru care se va calcula dobnda la vedere) sau sum va rmne n acelai cont, fr dobnd;

n funcie de dobnd: -depozite cu dobnd variabil: banca poate modifica rata dobnzii pe perioada

depozitului, n funcie de evoluia pieei. -depozite cu dobnd fix: banca asigur o rat fix a dobnzii pe perioada depozitului indiferent de evoluia pieei.

55

Soluii pe care le ofer Raiffeisen Bank pentru economii O gam ntreag de depozite la termen, n lei sau valut: a.Contul Eveniment b. Contul Bonus Cum funcioneaz depozitele Raiffeisen Bank n favoarea ta? Contul eveniment- cea mai bun soluie de a economisi pentru un eveniment specific. Caracteristici Avantaje tu alegi data scadenei; ai posibilitatea de a face noi depuneri n cont (depuneri sunt permise pn dobnda se capitalizeaz lunar; ai posibilitatea de a opta pentru transferuri automate de sume fixe, la date cont n lei termen de constituire a depozitului: ntre 91 i 365 de zile; suma minim de deschidere a contului este 500.000 lei; depuneri ulterioare minim 100.000 lei c.Depozit la termen clasice, cu sau fr capitalizare

la 30 de zile nainte de ziua scadenei);

fixe din alte conturi ale tale deschise la Raiffeisen Bank ctre Contul Eveniment (Standing Order); pentru flexibilitatea sa, Contul Eveniment a fost desemnat de ctre revista Piaa Financiar Produsul Bancar al anului 2001; Dobnzi i comisioane scadenei; exist un singur comision pentru retragerea la scaden a sumelor depuse: Contul Bonus- pentru maximum de profit Caracteristici 0,35% minim 5.000 de lei rata dobnzii: variabil n funcie de evoluia pieei; nu se pltete dobnda dac depozitul este lichidat nainte de data

56

depozit n lei pentru persoane fizice; termen de constituire a depozitului: 1 lun. Depozitul se rennoiete automat la suma minim pentru deschiderea contului: 1.000.000lei

scaden;

Avantaje depozitului; procentual); dobnda se poate plti direct n contul curent sau de card al titularului sau al unei altei persoane; Dobnzi i comisioane vedere; comisioane: comision de retragere 0,50%, minim 5.000lei, comision de ntreinere cont curent-0,2USD/lun (echivalent n lei). Depozite la termen clasice- alege depozitul preferat Caracteristici depozite clasice, n lei, pe termene de 1, 3, 6, i 12 luni, cu sau fr capitalizare; depozite n USD sau EURO, cu capitalizare; suma minim pentru deschiderea contului este accesibil Avantaje numr mare de alternative la alegerea termenului (1, 3, 6 sau 12 luni); se poate opta pentru depozite cu capitalizare sau cu plata dobnzii n cont curent; rate fixe ale dobnzilor pentru depozitele n valut sau o parte din depozitele n lei; rata dobnzii este fix pe perioada depozitului (o lun); n cazul retragerii sumelor nainte de scaden, se va plti dobnda la rata dobnzii este cu att mai mare cu ct sumele depuse sunt mai mari (pentru dobnzile mai mari de 40.000.000, rata dobnzii este mai mare cu un punct ofer un plus de dobnd 2% pentru fiecare a treia lun de existen a

57

Dobnzi i comisioane dobnda poate fi fix sau variabil, n funcie de tipul de depozit; comisioane: comision de retragere 0,50%, minim 5.000 lei pentru depozitele n lei, 0,5% minim 3 USD pentru depozitele n valut; Contul de economii Acces Plus flexibilitate i profit Caracteristici - cont n lei pentru persoane fizice; - termen nelimitat; - suma minim de deschidere a contului: 4.000.000 de lei; - depuneri ulterioare: minim 1.000.000 de lei; - retrageri: permise oricnd, fr reducerea procentului de dobnd i fr penalizare. Dac soldul contului este mai mic de 500.000 lei orice retragere de numerar se va putea efectua prin retragerea ntregului sold existent i lichidarea contului. Avantaje produsul ofer clienilor, pe de o parte, posibilitatea obinerii unor niveluri superioare de dobnd comparativ cu cele oferite pentru contul curent, i n acelai timp, accesul rapid la sumele economisite, fr restricii; dobnda se capitalizeaz lunar n contul Acces Plus i este difereniat pe tranele valorice. Dac soldul contului trece n alt tran valoric, rata dobnzii se aplic pentru ntregul sold; sunt permise transferuri automate din alte conturi curente/de card ale titularului deinute la Raiffeisen Bank n contul acces Plus: pot fi transferate sume fixe la date fixe sau sume care depesc un anumit plafon prestabilit de ctre deintorul conturilor (sweep); Dobnzi i comisioane dobnda este variabil, difereniat pe trane valorice; nu se percepe comision de ntreinere; comisioane: comision de retragere 0,5%, minim 5.000 de lei

B. Depozite Persoane Juridice

58

Cont eveniment Piaa int ntreprinderi Mici i Mijlocii ( pn la 5.000.000. EUR cifra de afaceri anual. Moneda RON Utilizare pentru fructificarea fondurilor disponibile prin dobnd bonificat Caracteristici Valoarea nominal pentru realizarea depozitului este de 1000 RON; Scadena: orice perioad cuprins ntre 91 i 365 de zile. Se stabilete de ctre proprietarul depozitului; Dobnda fluctueaz n funcie de piaa interbancar (stabilit de ctre comitetul de preuri); Dobnda este capitalizat lunar n depozit; Depozitul este cu o singur scaden, fr rennoire; Extrasele de cont sunt emise lunar. Avantaje fondurilor. Depozite la termen Piaa int ntreprinderile Mici i Mijlocii (cifra de afaceri anual de pn la 5.000.000 EUR.) Moneda RON, EUR, USD Utilizare pentru fructificarea fondurilor disponibile prin dobnd bonificat. Caracteristici o Veniturile minime pentru constituirea depozitului 1000. RON, 5.000 EUR, 5.000 USD o Perioadele de constituire a depozitelor: 1, 3, 6 sau 12 luni o Dobnda fluctueaz pentru ROL i este fix pentru valut; Facilitarea de alegere a scadenei; Acceptarea depunerilor suplimentare; Capitalizarea dobnzii; Planificarea depozitelor n funcie de utilizarea ulterioar a

59

o Dobnda este calculat lunar i pltit n contul curent; o Depozitele n ROL vor fi rennoite automat dac nu vor fi lichidate o Extrasele de cont sunt emise lunar, la cerere; o La scaden, soldul depozitului poate fi transferat n contul curent sau depozitul poate fi rennoit n funcie de cererea clientului. Avantaje Fructificarea fondurilor disponibile; Dobnzi avantajoase. 4.2.2. Raiffeisen Investment Romania In 1996 si 1997 Raiffeisen Investment AG (RIAG), divizia de investment banking a grupului Raiffeisen, a oferit consultanta Guvernului Roman intr-un numar de vanzari strategice multi-sectoriale. In iulie 1998 a fost infiintata Raiffeisen Financial Advisors Romania, ca filiala aflata 100% in proprietatea RIAG. In aprilie 2005, Raiffeisen Financial Advisors Romania a devenit Raiffeisen Investment Romania (RIR), cu scopul de a alinia filiala din Romania la strategia de comunicare a grupului Raiffeisen Investment. Raiffeisen Investment Romania beneficiaza de o importanta expertiza si cunoastere a pietei, ca rezultat al puternicei prezente a Grupului Raiffeisen in Romania. Echipa Raiffeisen Investment Romania este alcatuita din experti cu o inalta pregatire profesionala, familiarizati atat cu pietele financiare internationale, cat si cu organizatiile guvernamentale si companiile din Romania. Prin activitatea sa, Raiffeisen Investment Romania si-a dovedit abilitatea de a structura tranzactii si de a propune solutii financiare creative pentru companiile interesate in obtinerea de fonduri pe pietele romanesti si internationale. In anul 2002, revista britanica Euromoney a acordat Raiffeisen Investment AG premiul pentru cea mai buna firma de consultanta pentru fuziuni si achizitii din Romania, ca recunoastere a calitatii serviciilor de consultanta oferite in cadrul privatizarii Sidex Galati in 2001. In prezent, RIR are capacitatea de a derula simultan un numar important de tranzactii de vanzare sau achizitie pe piata romaneasca si regionala, avand suportul RIAG prin echipele specializate sectorial de la Viena si echipele locale din tarile Europei Centrale si de Est. Servicii oferite de Raiffeisen Investment sunt: 60

Despre asistenta in fuziuni si achizitii Asistenta in fuziuni si achizitii are rolul de a facilita tranzactiile ce vizeaza preluarea controlului unei societati prin achizitie directa, fuziune, plasament privat sau o combinatie de metode ce duc la crearea de valoare pentru actionari, peste suma valorilor societatilor. Sinergiile care se stabilesc intre aceste societati reprezinta principiul ce guverneaza fuziunile si achizitiile. Sinergiile sunt acele aspecte care permit cresterea afacerilor si eficientizarea costurilor in urma unei tranzactii si se transpun in:

Imbunatatirea accesului la piata de desfacere si a vizibilitatii in cadrul

sectorului in care activeaza societatile. Companiile achizitioneaza alte companii pentru a castiga noi piete, a-si creste veniturile, profitul si accesul la surse de finantare.

Economii de scala, in achizitii de echipamente industriale, computere sau

birotica. O companie mare poate economisi mai mult in cazul in care se fac comenzi de valoare mai mare, iar pretul poate fi negociat.

Diversificarea si obtinerea de noi tehnologii. Pentru a ramane competitive,

companiile trebuie sa inoveze si sa se dezvolte in permanenta. Prin achizitia unei companii se pot obtine tehnologii si produse noi, ce pot duce la dezvoltarea mai rapida a noii companii create.

Reducerea costurilor salariale. Prin achizitii, se pot reduce costurile

salariale atat in cadrul departamentelor administrative, cat si a celor de productie, prin delocalizarea productiei si eficientizarea acesteia pe locatii. Sub umbrela denumirii de asistenta in fuziuni si achizitii sunt incluse servicii legate direct de tranzactii, dar si anumite servicii oferite separat, atunci cand nu este vorba despre o tranzactie efectiva, ci despre decizii privind finantele intreprinderii (cum este cazul Evaluarilor de afaceri si a Asistentei in structurarea de finantari). Asistenta in achizitii Desi sunt folosite de foarte multe ori impreuna, termenii "fuziune" si "achizitie" se refera la actiuni diferite.

61

In sensul pur al cuvantului, o fuziune se realizeaza atunci cand actionarii a doua companii se pun de acord pentru unirea acestora, urmand a retrage actiunile fiecareia de pe piata si a emite actiuni ale noii companii. Exemplul cel mai elocvent este fuziunea intre Daimler-Benz si Chrysler, care a dus la formarea noii companii DaimlerChrisler. In practica, multe fuziuni nu respecta aceste principii in totalitate, realizandu-se fie fuziuni prin absorbtie, fie fuziuni prin consolidare. Achizitiile sunt in mare masura similare fuziunilor, diferenta fiind ca achizitorul cumpara cu fonduri propri sau atrase actiunile companiei tinta, fara a se modifica structura actionarilor sai si fara consolidarea celor doua entitati. Forma tranzactiei fiind stabilita la finalul acesteia, serviciile oferite cumparatorului sunt denumite asistenta in achizitii, chiar daca forma finala a tranzactiei va fi o fuziune. Procesul initierii unei achizitii este un proces intern la nivelul conducerii societatii si a actionarilor acesteia, fie direct, fie prin consiliul de administratie. Odata decizia luata, practica impune un numar de pasi ce trebuie realizati pentru succesul procesului. Companiile de talie mare pot avea un compartiment separat insarcinat cu fuziunile si achizitiile dar de regula, acestea sunt asistate de catre o banca de investitii pentru realizarea urmatoarelor etape: Analiza sectoriala si strategica pentru fuziuni & achizitii - identificarea arealului geografic, a domeniului, sub-domeniului, uneori pana la nivel de produs, in care exista cele mai bune oportunitiati si posibilitati de sinergii; realizarea profilului de investitie;

Identificarea companiilor tinta in cadrul profilului de investitie selectat sunt identificate acele companii care indeplinesc conditiile, sunt depistati actionarii acestora si se stabileste un prim contact cu acestia din urma;

Obtinerea acordului de principiu si asistenta in procesul de due diligence ca un pas imediat urmator, au loc discutii cu actionarii companiilor tinta, cu scopul de a obtine acordul acestora privind vanzarea si informatii cat mai detaliate privind societatea, in cadrul unui proces de due-diligence realizat impreuna cu consultanti juridici, tehnici si financiari;

62

Evalueaza "companiei tinta" pe baza informatiilor obtinute, se

evaluaeaza valoarea companiei, luand in considerare si sinergiile ce pot fi obtinute ca urmare a achizitiei.

Pregatirea ofertei preliminare oferta adresata cumparatorului, pentru a

pune bazele negocierii si pentru a face un pas inainte spre achizitia societatii; este insotita de multe ori si de un acord de exclusivitate;

Structurarea tranzactiei si negocierile maximizarea beneficiilor partilor

face necesara discutarea modalitatii exacte de derulare a tranzactiei, obtinerea finantarii necesare si etapizarea acesteia, etapizarea platii pretului si alocarea riscurilor in perioada de dinainte si dupa efectuarea tranzactiei propriu-zise; de asemenea, negocierea contractului de vanzare-cumparare poate ridica o multitudine de probleme si de abordari ale partilor, care trebuie gestionate cu grija pentru a evita "ruperea negocierilor";

Conditiile suspensive, documentatia asimilata si activitatile post-tranzactie

semnarea efectiva a tranzactiei nu are efect legal pana cand nu sunt satisfacute conditiile suspensive din contract; de asemenea, exista acorduri paralele asupra unor subiecte ce pot avea efect indirect asupra tranzactiei; perioada pana la indeplinirea tuturor obligatiilor de catre parti se poate prelungi cu luni sau ani dupa data semnarii. Asistenta in privatizari si parteneriate public-private Guvernele si entitatile publice au, in plus fata de companiile private, particularitati si obligatii ce fac din privatizari si parteneriate public-private tranzactii speciale, abordate diferit de catre bancile de investitii. Rolul unei banci de investii intr-o tranzactie ce implica Guverne sau entitati publice rezida in a crea in plus fata de o tranzactie privata, o legatura intre obligatiile de interes public, fie el national si/sau local si interesele private privind activitatea economica. Mai mult, in calitate de consultant, de orice parte a tranzactiei, o banca de investitii trebuie sa aiba contacte la nivel inalt cu reprezentantii administratiei publice, pentru a clarifica in mod operativ orice aspecte ce ar putea influenta buna derulare a acesteia. Interesul larg de care se bucura asemenea tranzactii face necesara existenta unei transparente sporite asupra procesului, precum si definirea si indeplinirea unor criterii clare privind potentialii parteneri de negociere. De cele mai

63

multe ori, evaluarea ofertelor concurente se face printr-o punctare a ofertelor conform unor grile pre-definite. In negocierea tranzactiei intra de multe ori aspecte de interes public, cum ar fi obligatii de investitii, mentinerea unui numar de angajati sau obligatii privind preturile serviciilor oferite si disponibilitatea acestora. Aspectele legislative si regulatorii influenteaza aceste tranzactii mai mult decat in afaceri private, fiind de multe ori necesara contributia consultantului la realizarea sau modificarea legislativa. Asistenta in vanzari de companii, cesiuni, asocieri si joint-ventures Cresterea numarului de fuziuni si achizitii si a interesului companiilor din toata lumea cu privire la noi oportunitati au facilitat crearea conditiilor pentru vanzarea controlului asupra unei societati in cadrul unui proces in care sunt selectati potentialii cumparatori si se deschid negocieri paralele cu acestia. De cele mai multe ori, vanzatorii selecteaza o banca de investitii pentru pregatirea si coordonarea procesului. Chiar daca arata ca un proces in oglinda al achizitiei, vanzarea unei companii necesita o asistenta mai amanuntita, deoarece unul dintre scopurile sale este maximizarea beneficiilor actionarilor vanzatori prin atragerea cat mai multor parti interesate si crearea unei presiuni competitionale si psihologice, in vederea obtinerii unor conditii si a unui pret cat mai bun. Etapele acestui proces sunt:

Evaluarea preliminara plecand de la discutiile intre banca de investitii

(consultant) si actionari, pe baza informatiilor financiare, se pot emite primele considerente asupra valorii companiei, coroborand informatiile primite cu aspecte ce provin din tendintele mondiale si regionale in asemenea tranzactii;

Due-diligence pentru vanzator ca a doua etapa in procesul de vanzare, banca de

investii trebuie sa ajunga la un grad inalt de cunoastere a afacerii vanzatorilor, pentru a identifica atat situatia prezenta, cat si riscurile si oportunitatile ce urmeaza a juca un rol foarte important in cadrul tranzactiei;

Evaluarea indicativa pe baza informatiilor obtinute, banca de investitii este in

masura sa realizeze o evaluare mult mai detaliata a companiei, care va fi folosita de actionari ca factor in determinarea asteptarilor privind pretul, dar si pentru a identifica acele aspecte care influenteaza cel mai mult valoarea afacerii si imbunatatirea acestora;

Identificarea cumparatorilor potentiali un proces similar cu cel necesar in cazul

unei achizitii, dar cu scopul de a gasi cumparatori potential interesati; accesul la

64

conducerea companiilor potential interesate este unul dintre aspectele esentiale in procesul de vanzare a unei companii;

Prezentarea oportunitatii prin realizarea unui document succint, dar in acelasi

timp atractiv din punct de vedere comercial, compania aflata in proces de vanzare este prezentata partilor potential interesate, cu sau fara dezvaluirea numelui acesteia.

Pregatirea Acordurilor de Confidentialitate documente ce trebuie inaintate Pregatirea Memorandumului de Informare in multe cazuri, mai ales cand se

partilor interesate spre semnare, pentru protejarea afacerilor societatii.

asteapta un numar mai mare de investitori, se pregateste un document de prezentare a companiei mai detaliat, cuprinzand aspecte operationale, strategice si financiare, al carui scop este sa ofere investitorilor posibilitatea de a afla informatii detaliate despre companie dintr-o prima faza.

Realizarea si coordonarea camerei de date locatie unde se gasesc informatiile ce Incheierea Memorandumului privind Tranzactia reprezinta un acord sau uneori,

pot fi puse la dispozitia partilor interesate in cadrul procesului de due-diligence;

numai o oferta preliminara privind principalele aspecte pe baza carora vor continua negocierile;

Structurarea tranzactiei si negocieri maximizarea beneficiilor partilor face

necesara discutarea modalitatii exacte de derulare a tranzactiei, obtinerea finantarii necesare si etapizarea acesteia, etapizarea platii pretului si alocarea riscurilor in perioada de dinainte si dupa efectuarea tranzactiei propriu-zise; de asemenea, negocierea contractului de vanzare cumparare poate ridica o multitudine de probleme si de abordari ale partilor, care trebuie gestionate cu grija, pentru a evita ruperea negocierilor;

Conditiile suspensive, documentatia asimilata si activitatile post-tranzactie

semnarea efectiva a tranzactiei nu are efect legal pana cand nu sunt satisfacute conditiile suspensive din contract; de asemenea, exista acorduri paralele asupra unor subiecte ce pot avea efect indirect asupra tranzactiei; perioada pana la indeplinirea tuturor obligatiilor de catre parti se poate prelungi cu luni sau ani dupa data semnarii. Evaluari de afaceri In cadrul tranzactiilor asistate este necesara intotdeauna evaluarea afacerii atat pentru vanzator, cat si pentru cumparator. La aceasta se adauga faptul ca prin natura

65

activitatii exista acces la informatii pe plan international privind pretul de vanzare al companiilor din diverse domenii. Aceste considerente dau ocazia furnizarii de servicii de evaluare a valorii de piata a unor companii/afaceri si pentru considerente ce nu sunt neaparat legate de tranzactii. Evaluarea unei afaceri este un mix de arta si stiinta. In fapt, valoarea unei companii poate fi determinata exact numai cu prilejul unei tranzactii prin suma platita pentru ea. Totusi, exista metode de a determina un interval destul de strans pentru valoarea de piata a companiei. Exista mai multe metode de evaluare a unei companii pe baza valorii prezente a rezultatelor viitoare, pe baza multiplilor comparabili, pe baza valorii de piata a activelor nete si in anumite cazuri, prin evaluarea pe baza optiunilor, evaluari pe baza de multipli specifici de industrie sau valoarea economica adaugata. In cele mai multe cazuri este recomandata evaluarea pe baza a cel putin doua metode, pentru a avea mai mult de o perspectiva asupra valorii. Exista un numar de situatii in care o Evaluare a companiei este necesara in afara unei asistente acordate cumparatorului sau vanzatorului. Cateva dintre acestea sunt:

Evaluarea valorii corecte (fairness opinion) atunci cand este solicitata o evaluare

independenta a companiei ce urmeaza a fi acceptata de doua parti avand interese opuse, care selecteaza un consultant pentru a arbitra divergentele asupra valorii;

Evaluarea companiilor ce urmeaza a fi listate; Evaluarea garantiei acordate unei banci sub forma pachetului majoritar al Evaluarea participatiilor intr-o companie in scopul lichidarii acesteia; Evaluarea pentru consolidarea valorii la nivel international a grupului; Evaluarea privind o potentiala vanzare viitoare.

actiunilor unei companii;


Asistenta in structurarea de finantari In conditiile in care se ofera asistenta pentru finantare in cadrul unor tranzactii, exista posibilitatea de a asista obtinerea de finantare si pentru uzul intern al companiei, in general pentru investitii in active fixe. Capitalul aditional necesar investitiilor poate fi obtinut prin crearea unei structuri de finantare a proiectului incheiata fie cu banci comerciale, fie prin emisiunea de obligatiuni pe pietele locale si internationale, realizata prin intermediul unei banci de investitii.

66

Finantarea poate fi obtinuta, insa, si prin atragerea de capital prin plasamente private negociate la nivel local sau international cu investitori financiari prin intermediul unor societati cu scop special (SPV). Etapele necesare in structurarea de finantari includ urmatoarele faze:

Pregatirea modelului financiar al proiectului; Pregatirea dosarului de prezentare a companiei; Structurarea finantarii; Prezentarea structurii de finantare catre posibilii parteneri; Negocierea cu bancile comerciale sau cu investitorii financiari. 4. 2. 3. Plasamente monetare non-bancare Raifeeisen Banca Banca pentru Locuinte Raiffeisen Banca pentru Locuine este prima banc din Romnia nfiinat potivit

Legii 541/2002 lege privind economisirea i creditarea n sistem colectiv pentru domeniu locativ. Investitia iniial, fcut n cote egale de cei trei acionari, a fost de 15 milioane euro, dar angajamentul acionarilor pentru piaa financiar-bancar romneasc va crete direct proporional cu expansiunea noastr n Romnia. Produsul oferit de Raiffeisen Banca pentru Locuine este n lei i presupune existena unei perioade minime de economisire urmat de acordarea unui credit cu dobnd fix pentru activiti n domeniul locativ. Pe parcursul perioadei de economisire statul plateste o prima din depunerile anuale, prima ce se acorda pentru sumele economisite in anul calendaristic respectiv de catre client, in conditiile legii. Dobnda de 6% pe an n lei - va fi fix pe toat perioada creditului indiferent de fluctuaiile dobnzilor pe piaa monetar. 4.2.4 Plasamente Financiare Raiffeisen Capital & Investment S.A. Raiffeisen Capital & Investment S.A. ("RCI") este o societate de servicii de investitii financiare (brokeraj) autorizata de Comisia Nationala A Valorilor Mobiliare (CNVM), care este activa pe piata de capital romaneasca incepand din noiembrie 1998.

67

Raiffeisen Capital & Investment S.A. este membra atat a Bursei de Valori Bucuresti cat si a pietei extrabursiere RASDAQ, si se afla, din punct de vedere al capitalizarii, printre primele societati de servicii de investitii financiare, avand capitaluri proprii de 18,58 miliarde lei/ 1,858 milioane lei noi si un capital social de 16 miliarde lei/ 1,6 milioane lei noi (aprilie 2004). In prezent, Raiffeisen Capital & Investment S.A. (RCI) ofera o gama larga de servicii specifice pietei de capital, atat pentru investitori institutionali (romani si straini),cat si pentru pentru persoane fizice. Serviciile specifice RCI sunt realizate de o echipa cu experienta in domeniul pietei de capital, primare si secundare. Echipa RCI este asistata de experti ai grupului Raiffeisen in domenii complementare pietei de capital, astfel incat clientii sa beneficieze de servicii financiare complete. Echipa RCI poate de asemenea beneficia de experienta internationala furnizata de catre grupul Raiffeisen din Austria. Istoricul performantelor Raiffeisen Capital & Investment S.A. include:

in consortiu cu Alpha Finance (denumita anterior Bucharest Investment Group), a

finalizat, in octombrie 1999, cu succes prima oferta publica primara initiala pe RASDAQ, subscrisa in valuta.

a efectuat primul plasament privat secundar prin Bursa de Valori Bucuresti

(autorizat de CNVM) in valoare de 18 miliarde lei/ 1,8 milioane lei noi (1,2 milioane dolari SUA) in martie 1999.

a finalizat, in mai 2000, prima privatizare efectuata prin intermediul Bursei de

Valori Bucuresti, prin vanzarea unui pachet de actiuni detinut de Fondul Proprietatii de Stat

in consortiu cu Alpha Finance, a intermediat oferta publica secundara prin

intermediul prin care au fost vandute actiunile Bancii Romane pentru Dezvoltare detinute de catre Fondul Proprietatii de Stat. Acest proiect a fost unul dintre cele mai importante desfasurate la momentul repectiv pe piata de capital romaneasca.

a intermediat, in 2002, transferul dreptului de proprietate asupra pachetului

majoritar de actiuni in Agras S.A printr-o oferta publica secundara, in valoare de 2,7 milioane euro;

a intermediat, in august 2003, o oferta publica de cumparare initiata de grupul de

fonduri de investitii Advent International pentru Terapia S.A. Cluj-Napoca, oferta in valoare de 40 milioane dolari SUA. Aceasta este cea mai mare tranzactie, ca volum,

68

desfasurata prin Bursa de Valori Bucuresti. Oferta a avut o rata de succes de peste 90% iar ulterior, printr-o oferta de preluare derulata intre decembrie 2003 si ianuarie 2004, a fost achizitionat inca un procent de aproximativ 4% pentru suma de 1,5 milioane dolari SUA.

a intermediat, in septembrie 2003, o alta tranzactie importanta atat pentru RCI cat

si pentru piata romaneasca de capital: LNM International a lansat o oferta publica de cumparare pentru actiunile Sidex S.A. tranzactionabile pe piata de capital. Valoarea ofertei de cumparare a fost de 25 milioane dolari SUA, si este a doua tranzactie ca marime efectuata prin Rasdaq.

a finalizat cu succes oferte publice de cumparare pentru emitenti ca Kvaerner a intermediat, in 2004, emisiunea de obligatiuni corporative a Raiffeisen Bank

IMGB, Aker Tulcea, Koyo Romania, Petrotel Lukoil, Timken Romania.

S.A, in valoare de 1.380 miliarde lei/ 138 milioane lei noi si listarea acestora la Bursa de Valori Bucuresti Datorita volumului de activitate si a succeselor obtinute, Raiffeisen Capital & Investment S.A. a fost considerata una din cele mai importante societati de servicii de investitii financiare din Romania in 2003, ocupand primul loc din punct de vedere al tranzactiilor desfasurate si intermediate prin Rasdaq si locul doi din punct de vedere al tranzactiilor desfasurate si intermediate prin Bursa de Valori Bucuresti. Astfel, in 2003, volumul tranazactiilor prin Bursa de Valori Bucuresti si Rasdaq desfasurate Raiffeisen Capital & Investment S.A. a fost de 133 milioane euro, societatea avand o cota de piata de 18.9%. In cei cinci ani de activitate, Raiffeisen Capital & Investment S.A. s-a dovedit a fi unul din cei mai activi jucatori de pe piata de capital din Romania, inregistrand un numar de peste 13.000 de clienti si intermediind peste 75.000 de tranzactii (tranzactii uzuale si speciale, plasamente private, oferte publice), care au condus la transferul a aproximativ 1,3 miliarde actiuni, cu o valoare totala de peste 300 milioane dolari SUA. In decembrie 2003, revista "Piata Financiara" a acordat Raiffeisen Capital & Investment S.A. "Premiul de Performanta pe Piata de Capital" pentru "dinamismul demonstrat prin amplitudinea, diversitatea si eficienta tranzactiilor intermediate". Acest premiu nu recunoaste numai rezultatele obtinute in 2003, ci si spiritul inovativ si solutiile propuse de Raiffeisen Capital & Investment S.A. in cursul ultimilor ani. La inceputul anului 2004, echipa RCI

69

a crescut prin realocarea in cadrul grupului Raiffeisen a unui numar de specialisti si experti in domeniul serviciilor de consultanta financiara si de plasamente private. Aceasta echipa a dobandit o considerabila experienta ca urmare a a participarii in tranzactii importante si complexe, cum sunt privatizarea CS Sidex SA in 2001 si privatizarea SC Petrotub SA Roman si CS Siderurgica Hunedoara in 2003. In acest fel, gama serviciilor oferite de RCI a crescut semnificativ. Seviciile oferite de Raiffeisen Capital & Investment: Servicii Principale

vanzarea sau cumpararea de valori mobiliare si de alte instrumente financiare pe plasamentul si/sau garantarea plasamentului valorilor mobiliare si al altor administrarea conturilor de portofolii individuale ale clientilor, cu respectarea preluarea si transmiterea ordinelor clientilor in scopul executarii lor prin alte Servicii Conexe

contul clientilor si/sau pe cont propriu;

instrumente financiare cu ocazia ofertelor primare sau secundare;

mandatului dat de acestia;

societati de servicii de investitii financiare sau alti intermediari autorizati;

detinerea de fonduri si/sau de valori mobiliare si de alte instrumente financiare ale

clientilor in scopul executarii ordinelor acestora si in cursul administrarii portofoliilor acestora sau in alte scopuri autorizate in mod expres prin reglementarile C.N.V.M.;

acordarea de imprumuturi in bani sau in actiuni pentru creditarea tranzactiilor in consultanta acordata cu privire la achizitii, preluari, structura de capital, strategie consultanta cu privire la instrumentele financiare.

marja, in conditii stabilite in comun de B.N.R. si C.N.V.M.;

economica, finantari si aspecte similare;

70

5. OPERATIUNI DE CREDITARE BANCARA


5.1. Tipuri de credit A. Persoane fizice Creditul este o modalitate simpl i convenabil de a obine bani de la banc pentru o nevoie personal. Poi alege suma de bani de care ai nevoie i a stabili perioada pe care iei creditul, n funcie de disponibilitile financiare TIPURI DE CREDITE Credit imobiliar Intr n casa ta Creditul imobiliar-este o modalitate simpl i accesibil de a cumpra o cas dorite cu ajutorul unei sume pe care o mprumut o banc. La creditul imbiliar nu ai nevoie de nici o garanie suplimentar. Creditul se garanteaz doar cu casa pe care o cumperi (ipoteca de cas). Ratele se vor returna lunar, pe o perioad cuprins ntre 3 i 20 de ani.

Ce trebuie s tii cnd contractezi un mprumut pentru o cas?


Un mprumut pentru o cas presupune o serie de avantaje dar i un numr de ndatoriri. Banca va te va informa asupra a tot ce trebuie s tii cu privire la dobnd i calculul ratelor lunare. Creditul poate fin rambursat anticipat, integral sau parial, cu perceperea unui comision. mprumutul se solicit n baza venitului total al familiei. Exist i o serie de condiii de baz pe care orice solicitant al oricrui mprumut pentru cas trebuie s le ndeplineasc:

71

Vechime la locul actual de munc i domiciliul i/sau locul de munc n raza judeului unde solicii creditul;

Venitul familiei sa fie la un nivel stabilit de banc; Asigurarea de via i asigurarea imobiliar care te protejeaz pe tine i familia ta Depunerea unui avans la solicitarea creditului, intr-un procent specificat de n cazul n care veniturile tale nu sunt suficiente se poate lua n calcul i un co-

n cazul unor evenimente nefericite;

banc;

debitor (membru al familiei) Avantaje Garantarea mprumutului doar cu ipoteca pe imobilul cumprat (locuina sau casa de vacan) Poate fi acordat n Lei, USD sau EURO Suma maxim acordat este de 200.000 EURO (sau echivalentul n Lei sau n USD), iar suma minim este de 5.000EURO (sau echivalentul n Lei sau n USD) Perioada de acordare a creditului este ntre 3 i 25 de ani Se ia n calcul bugetul familiei, ne fiind impus un venit minim personal Rate fixe lunare pe toat perioada creditului Evaluarea imobilului este asigurat gratuit de ctre banc Avans minim: 15% (pentru creditele contractate n lei) i 25% (pentru creditele contractate n EURO sau n USD) Creditul se acord n valuta solicitat Un plus de siguran a tranzaciei datorit notarilor agreai care verific actele de proprietate Asisten profesional permanent din partea personalului Raiffeisen Bank Flexicredit Este un credit pentru nevoi personale nenominalizate. Banii se acord n numerar fr s fie nevoie s faci dovada cumprrii unui anumit bun. Valut : Lei sau EURO

72

Valoare : ntre 300 i 10.000 EURO (sau echivalent n Lei) Perioada: ntre 6 luni i 6 ani (maxim 4 ani pentru creditele de pn la 3.000 de EURO) Garanii: nu este nevoie de garantie Avantaje: nu este necesara justificarea modului de utilizare a sumei primite; fara avans, fara girant; documentatie simplificata: fara carte de munca; plata autoimata a ratelor lunare din contul curent; posibilitatea de rambursare anticipata a creditului; poti beneficia, la cerere, de asigurare de viata in conditii avantajoase.

Creditul Masina Ta Este un credit pentru cumprarea de noi maini, romneti sau strine, sau motoscutere. Valut: Lei, EURO sau USD Valoarea: ntre 2.000 i 75.000 EURO (sau echivalent n USD sau Lei) Perioada: ntre 6 luni i 7 ani Avans : minim 15% din valoarea mainii Garanii: gaj pe main i asigurare Casco cesionat n favoarea bncii, in cazul n care avansul este mai mic de 25 % din valoarea mainii, se solicit un girant (veniturile acestuia trebuie s fie cel puin egale cu dublul ratei lunare) Avantaje se ia n calcul bugetul familiei, nefiind impus un venit minim personal plata automat a ratei lunare din contul curent posibilitatea de rambursare anticipat a creditului Creditul pentru bunuri de consum Este un credit pentru cumprarea de bunuri diverse (mobil, maini de splat, aragazuri, televizoare, calculatoare, ferestre cu geam termopan). Valut: Lei EURO sau USD Valoare: ntre 150 i 5.000 de EURO (sau echivalent n Lei /USD) 73

Perioada: ntre 6 luni i 4 ani Avans: 0% sau orice sum din partea clientului Avantaje nu necesit girani plata automat a ratei lunare din contul curent posibilitatea de rambursare anticipat a creditului Creditul de consum Piata tinta: persoane fizice Valuta:Lei EURO sau USD Valoare: intre 300 si 10.000 de EURO (sau echivalentul in lei) Perioada: intre 6 luni si 5 ani. Avantaje o nu necesita justificarea modului de utilizare a sumei primite; o fara avans, fara girant; o fara carte de munca; o plata automata a ratelor lunare din contul; curent; o poti beneficia la cerere, de asigurare de viata in conditii avantajoase. B.Persoane juridice Creditul Capital Piaa int - ntreprinderile Mici i Mijlocii (cifra de afaceri anual de pn la 5.000.000 EUR.) Moneda ROL, EUR, USD Utilizare Finanarea nevoilor de capital circulant pentru scopuri productive, comerciale sau prestri servicii; Caracteristici o durata maxim de 12 luni; o nu exist perioad de graie disponibil; o Tragerile de credit se efectueaz prin prezentarea de documente justificative. Avantaje Rambursarea se face potrivit unui program flexibil, adaptat afacerii dumneavoastr. Dobnda se calculeaz la sold;

74

Rat a dobnzii competitiv, determinat individual. a) descoperitul de cont

Piaa int - ntreprinderile Mici i Mijlocii (cifra de afaceri anual de pn la 5.000.000 EUR). Moneda ROL, EUR, USD Utilizare Finanarea nevoilor de capital circulant pentru scopuri productive, comerciale sau prestri servicii; Caracteristici o reprezint o modalitate de creditare n sistem revolving, pentru activitatea global de exploatare, n cadrul creia se pot efectua trageri i rambursri succesive n limita plafonului aprobat; o facilitatea se aprob pe o perioada de maximum 12 luni, cu posibilitate de prelungire. Avantaje rata dobnzii competitiv, lipsa comisionului de neutilizare; utilizeaz un singur cont, fapt ce uureaz administrarea facilitii poate susine i faciliti documentare. Creditul Comercial Piaa int - ntreprinderile Mici i Mijlocii (cifra de afaceri anual de pn la 5.000.000 EUR), furnizori ai societii cu reputaie bun; Moneda ROL Utilizare pentru activitile curente a agenilor economici din domeniul produciei, comerului sau serviciilor Caracteristici o este o modalitate de creditare n cadrul creia putei efectua trageri succesive,n limita plafonului aprobat pe baz de Bilete la Ordin i Cecuri emise n favoarea dumneavoastr de ctre clienii eligibili o se acord pe o perioad maxim de 12 luni. Avantaje refinanarea creditului comercial acordat de dumneavoastr clienilor; gestiune mai bun a fondurilor; mbuntirea imaginii bilanului; rapiditate n utilizare: tragerile se fac prin simpla prezentare la banc a documentelor (Bilete la Ordin, Cecuri), nefiind necesar completarea unei cereri de trageri distinct. A. avansul n cont curent Piaa int - ntreprinderile Mici i Mijlocii (cifra de afaceri anual de pn la 5.000.000 EUR). 75

Moneda ROL, EUR, USD Utilizare - pentru activitile curente a agenilor economici din domeniul produciei, comerului sau serviciilor Caracteristici o valoarea mprumutului este pus la dispoziia clientului ntr-un cont separat; o mprumutul are caracter revolving, putnd fi rambursat n orice moment n decursul perioadei de valabilitate o durata de acordare: maximum 12 luni. Avantaje costuri competitive, determinate individual; permite o urmrire mai atent ncasrilor n contul curent i a tragerilor din contul de credit. B. factoring intern Piaa int - ntreprinderile Mici i Mijlocii (cifra de afaceri anual de pn la 5.000.000 EUR), furnizori ai societii cu reputaie bun; Moneda ROL Utilizare acoperirea nevoii de capital circulant (termen scurt), avnd la baz cesiunea de creane, dovedite contractual i prin facturi. Caracteristici o facilitatea poate fi acordat cu sau fr recurs; o se finaneaz maximum 80% din valoarea facturii Avantaje Refinanarea creditului comercial; Gestiunea mai bun a fondurilor; mbuntirea imaginii bilanului. Credit invest Piaa int - ntreprinderile Mici i Mijlocii (cifra de afaceri anual de pn la 5.000.000 EUR). Moneda ROL, EUR, USD Utilizare finanarea proiectelor de investiii Caracteristici o Durata maxim : 60 luni; o Perioad de graie de maximum 12 luni; o Clientul are obligaia s acopere 20% din valoarea total a investiiei din fonduri proprii, n numerar sau sub orice alt form. o Tragerile de credit vor fi efectuate pe baz de documente care s atesta utilizarea creditului conform destinaiei aprobate 76

Avantaje: Finanarea proiectelor pe termen lung; Rambursarea se face potrivit unui program flexibil, adaptat afacerii dumneavoastr. Rat a dobnzii competitiv, determinat individual, ce se calculeaz la sold.

5.2. Etapele procesului de creditare Etapele procesului de creditare a IMM-urilor sunt : 1. Initierea relatiei cu clientul; 2. Vizita pe teren; 3. Analiza creditului si analiza riscului; 4. Decizia de credit; 5. Acordarea creditului; 6. Monitorizarea; Etapa 1- Initierea relatiei cu clientul 1.1 Abordarea clientului si identificarea oportunitatii Scopul acestei etape a procesului de creditare este cel de a aduna de la clientul potential suficiente informatii care vor fi ulterior evaluate. Secretul consta nu numai in analizarea acestor informatii, ci si in asigurarea. caracterului complet si demn de incredere al informatiilor. Aceste informatii sunt acumulate in trei etape: abordarea clientului si interviul preliminar, formularul de cerere de credit si vizita pe teren. Recrutarea clientilor noi constituie un element integrant din operatiunea de creditare la toate nivelele organizatorice ale RBR. In etapa de initiere a relatiei cu clientului, activitatile standard includ: Identificarea clientilor, de ex. colectarea datelor din diverse surse referitoare la societatile care functioneaza in zona Agentiei/Sucursalei, identificand societatile conform domeniilor strategice; Contactul preliminar; Identificarea oportunitatii de afaceri; Furnizarea de informatii despre RBR si produsele acesteia. Directorii de Agentii (DA), Relationship Managerii IMM (RM IMM) si Managerii de Sucursale (MS) sunt responsabili de obtinerea de afaceri noi, prin 77

atragerea clientilor noi, precum si de activitatea cu clientii existenti. 1.2 Examinarea solicitarii de credit Relationship Managerii IMM, Directorii de Agentii si Managerii de Sucursale trebuie sa efectueze o evaluare initiala a clientului si sa ia o hotarare initiala in legatura cu bonitatea financiara a potentialului client si fezabilitatea solicitarii sale credit. DA/Relationship Manager IMM/MS nu trebuie sa continue procedurile cu un client despre care considera ca prezinta riscuri de credit neperformant. La interviul initial cu solicitantul, DA/ Relationship Manager IMM / MS urmareste punctele de mai jos: 1. Examineaza fezabilitatea proiectului; 2. Identifica necesitatile solicitantului si ofera produsul (produsele) adecvat(e); 3. Explica cerintele, procesul de creditare si furnizeaza Lista documentelor necesare pentru credit (Anexa A); 4. Furnizeaza formularul de Cerere de Credit pentru IMM (Anexa B); 5. Programeaza vizita pe teren; 6. Completeaza Raportul Intalnirii cu clientul. Discutia se va concentra initial pe cerintele solicitantului: valoarea imprumutului, scopul, termenul si sursa de rambursare. DA / Relationship Manager IMM / MS trebuie sa ia hotararea initiala daca este cazul sa continue relatia. DA / Relationship Manager IMM / MS trebuie sa aiba o impresie favorabila despre solicitant si sa inteleaga elementele de baza ale operatiunii. DA / Relationship Manager IMM / MS trebuie sa inteleaga necesitatile financiare ale clientului. Se va completa , Raportul Intalnirii cu clientul pentru intalnirea initiala, iar daca DA / Relationship Manager IMM / MS (si solicitantul) hotarasc sa inainteze cererea, atunci DA / Relationship Manager IMM / MS trebuie sa ii ofere solicitantului documentatia aferenta solicitarii de credit. Aceasta include un-formular de Cerere d e Credit pentru IMM si Lista documentelor necesare pentru credit. Datele incluse in Raportul Intalnirii sunt: Numele solicitantului si adresa comerciala; Adresa solicitantului si descrierea activitatii; 78

Valoarea imprumutului si scadenta solicitata; Scopul imprumutului: Finantarea RBR, BERD sau din alte surse; Rezultatul (continuare/respingere). Apoi, solicitantul va depune formularul de Cerere de Credit pentru IMM si Lista documentelor necesare pentru credit direct la Relationship Manager IMM, moment in care se programeaza o vizita pe teren. Vizita pe teren se va efectua de catre Relationship Manager IMM. Nu se vor accepta solicitari si/sau documentatii incomplete. Este important ca Relationship Manager IMM sa revizuiasca solicitarea / documentatia inainte de a accepta formal solicitarea. Trebuie colectata toata documentatia de care este nevoie pentru a completa Sectiunile - Profilul Clientului / Mediul de Afaceri din Credit Memorandum. Odata ce formularul de Cerere de Credit pentru IMM este depus si se constata ca acesta este complet (i.e completat corect si insotit de documentatia adecvata), se vor face pregatiri pentru vizita pe teren, inclusiv revizuirea informatiilor din solicitare, pregatind intrebari specifice si studierea succinta a pietei, daca este cazul. E t a p a 2 - Vizita pe teren 2.1 Desfasuurarea vizitei pe teren Odata ce s-au depus Cererea de Credit pentru IMM si documentatia, Relationship Manager IMM va programa o vizita pe teren, la societate (se incurajeaza participarea Directorului de Agentie /Directorului de Sucursala). Scopul principal al vizitei pe teren este cel de a colecta informatii suplimentare necesare pentru a analiza solicitarea. Vizita pe teren permite Relationship Manager IMM sa observe activitatea solicitantului si sa verifice informatiile si documentatia furnizate. Orice documentatie solicitata care nu se colecteaza in etapa de initiere a relatiei cu clientul se va colecta in timpul vizitei de afaceri pe teren. Pe durata vizitei pe teren, Relationship Manager IMM va utiliza Credit Memorandum-ul pentru a-l asista la punerea intrebarilor necesare pentru a-si face o imagine despre afacere si pentru a acumula informatiile necesare in scopul analizarii
complete a solicitarii de credit. Anexa H prezinta exemple de intrebari puse in timpul vizitei pe teren pentru a strange informatiile necesare.

79

Daca in urma vizitei pe teren Relationship Manager IMM stabileste ca solicitarea sa fie inaintata,atunci. Relationship Manager IMM completeaza sectiunile calitative din Micro Credit Memorandum / Credit Memorandum: Sectiunea a II-a (Profilul Clientului) si Sectiunea a III-a (Mediul de afaceri). Studiul de fezabilitate de mediu (SFM) trebuie efectuat pe durata vizitei pe teren de catre Relationship Manager IMM si documentat in sectiunea adecvata din Micro Credit Memorandum / Credit Memorandum . Credit Memorandum-ul Micro Credit Memorandum/ Credit Memorandum impreuna cu toate situatiile financiare suplimentare reprezinta un sumar al solicitarii de credit: analiza societatii si riscurile esentiale aferente tranzactiei propuse. Aceasta se va baza pe: Cererea de Credit pentru IMM, situatiile financiare, interviurile cu conducerea, documentele juridice, contractele comerciale, informatile colectate in timpul vizitelor pe teren etc. Exista doua versiuni ale Credit Memorandum-ului: Micro Credit Memorandum pentru solicitatii care nu ajung cu expunerea totala pe grup de clienti afiliati peste 30.000 EUR sau echivalent, calculata pe baza cursului de schimb al BNR din ziua inregistrarii Cererii de Credit pentru IMM la Banca; Credit Memorandum pentru solicitantii care ajung cu expunerea totala pe grup de clienti afiliati peste 30.000 EUR sau echivalent, calculata pe baza cursului de schimb al BNR din ziua inregistrarii Cererii de Credit pentru IMM la Banca. Credit Memorandum va fi insotit de Spread-urile Financiare si Bugetul de Incasari si Plati. Autoritatea de aprobare a Comitetului de Credit al Sucursalei se va defini prin hotarari ale Consiliului de Administratie. In continuare prezentam structura de baza a Credit Memorandum-ului. SOLICITARE DE FACILITATE DE CREDIT Acest document include conditiile (suma, maturitatea, structura, garantiile, pretul -dobanzi, comisioane etc.) in care s-a aprobat tranzactia de catre autoritatea competenta (asa cum s-a stabilit prin hotararea Consiliului de Administratie) cu toate semnaturile necesare. PROFILUL CLIENTULUI Aceasta sectiune include informatiile relevante despre afacerea societatii, grupul

80

de societati, management, istoricul creditelor, actiuni in instanta, raportul de fezabilitate de mediu etc. MEDIUL DE AFACERI Aceasta sectiune include informatiile relevante despre furnizori, clienti, piata, pozitie pe piata, perspective etc. ANALIZA FINANCIARA Aceasta sectiune include indicatorii financiari cheie cu motivatia privind evolutia acestora, profitabilitatea relatiei cu clientul pentru Banca, Spread-urile Financiare si Bugetul de Incasari si plati. EVALUAREA RISCULUI Aceasta sectiune include estimarea caracterului clientului, conditiile afacerii; capacitatea, de rambursare, capitalul investit si utilizarea fondurilor, garantiile, analiza SWOT. Relationship Manager-ul IMM va completa secounile calitative din Credit Memorandum (Profilul Clientului si Mediul Comercial), iar Analistul de Credit IMM va completa restul formularului; Relationship Manager-ul IMM inainteaza Analistului de Credit IMM intregul dosar, inclusiv Raportul intalnirii, formularul de Cerere de Credit pentru IMM, documentatia si Credit Memorandum- ul partial completat. Etapa 3 - Analiza creditului si analiza riscului 3.1 Revizuirea preliminara O evaluare initiala a fezabilitatii solicitarii de credit se desfasoara odata ce Analistul de Credit IMM primeste dosarul de credit cu documentatia justificativa. Sectiunile a II-a si a III-a din Credit Memorandum si documentatia justificativa trebuie sa fie revizuite ca baza pentru revizuirea initiala a afacerii. Analistul de Credit IMM se poate consulta cu Relationship Manager IMM pentru a obtine mai multe informatii. Toate documentele juridice trebuie prezentate Juristului Sucursalei pentru revizuire, cum ar fi documentele statutare si orice documente juridice care dovedesc proprietatea pentru constituirea garantiilor. Odata ce Analistul de Credit IMM a stabilit ca solicitarea sa avanseze, acesta instiinteaza Ofiterul de Garantii din Sucursala pentru a efectua evaluarea garantiiilor propuse.

81

3.2 Analiza completa de credit Analistul de Credit IMM efectueaza apoi o analiza completa de credit cu conditia sa se fi depus toata documentatia necesara pentru desfasurarea analizei.Rating-ul clientului se efectueaza in conformitate cu "Normele interne referitoare la evaluarea performantei financiare a entitatilor economice, altele decat institutiile financiare de credit". Formularul de rating al clientului se va semna de Analistul de Credit IMM si se va include apoi in dosarul de credit. 3.3 Verificarea documentelor juridice Departamentul Juridic al Sucursalei efectueaza revizuirea documentatiei juridice si prezinta in scris constatarile Analistului de Credit IMM. 3.4 Completarea Raportului de evaluare a garan,tiilor Raportul de evaluare a garantiilor este completat si inaintat Analistului de Credit IMM pentru includerea in dosarul de credit. Nu se permite efectuarea nici unei majorari a valorii garantiei propuse de Ofiterul de Garantii. 3.5 Dosarul se inainteaza Analistului de Risc Pe baza unei analize financiare favorabile, Analistul de Credit IMM inainteaza Analistului de Risc dosarul complet. 3.6 Dosarul se inainteaza Managerului de Risc Analistul de Risc efectueaza o evaluare a riscului, consemneaza in scris opinia, sa daca este diferita de cea din Credit Memorandum, daca este cazul, si inainteaza dosarul de credit Managerului de Risc. Daca Analistul de Risc nu mai are alte comentarii / opinii, acesta doar va semna pe Credit Memorandum. 3.7 Comitetul de Credit al Sucursalei Managerul de risc analizeaza dosarul si convoaca, Comitetul de Credit al, Sucursalei. Daca dosarul de credit s-a inaintat Managerului de Risc inainte de ora 15:00 si acesta considera ca este oportun, CC al Sucursalei se va intruni in aceeasi zi. Daca nu este cazul, CC al Sucursalei se va intruni in ziua urmatoare.

Etapa 4 - Decizia de credit 4.1 Aprobarea Sucursalei Relationship Manager-ul IMM trebuie sa faca o prezentare scurta Comitetului

82

de Credit al Sucursalei, subliniind termenii imprumutului propus si baza pentru hotararea referitoare la imprurnut. Credit Memorandum-ul nu trebuie doar citit cu glas tare. Trebuie evidentiate urmatoarele puncte: Numele solicitantului si descrierea activitatii; Suma solicitata si scopul, sursa de rambursare; Activitatea comerciala si indicatorii actuali: vanzari, profit, datoria la capitalul propriu; Previziunile pe perioada imprumutului; Riscurile si factori de diminuare; Justificarea pentru aprobarea imprumutului. Dupa prezentare, membrii 'Comitetului de Credit al Sucursalei pot pune intrebari si se discuta propunerea. Aprobarea se poate acorda numai prin decizia in unanimitate a membrilor prezenti in conformitate cu Statutul Comitetului de Credit al Sucursalei. O copie a hotararii Comitetului de Credit al Sucursalei (inclusiv conditiile) pentru facilitatile de credit ce sunt de competenta acestuia se vor trimite in.ziua aprobarii catre Centrala, Departamentul de Credite IMM in scopuri statistice. 4.2, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5 Aprobarea Centralei Toate solicitarile de credit care depasesc competenta de aprobare a Comitetului de Credit al Sucursalei si sunt recomandate pentru aprobare trebuie inaintate catre Comitetul de Credite IMM (CC IMM) pentru decizie conform regulilor prevazute in Statutul CC IMM. Dosarul de credit aferent, incluzand Credit Memorandum-ul (cu documentatia necesara) se trimit la Centrala, Departamentul de Credite IMM pentru analiza si decizie. Dupa analizarea si primirea informatiilor / documentatiei suplimentare solicitate, Analistul IMM / Ofiterul de Aprobari va discuta tranzactia cu Managerul de Credite IMM si va face o recomandare Comitetului de Credite IMM referitoare la solicitarea de credit. Managerul de Credite IMM va convoca Comitetul de Credite IMM si va prezenta Comitetului de Credite IMM tranzactia. CC IMM va aproba sau respinge solicitarile in limitele sale de competenta de aprobare sau le va recomanda Comitetului de Credite II.

83

Dupa primirea deciziei CC IMM (daca facilitatea de credit se afla sub competenta de aprobare a CC IMM) sau dupa primirea in scris a deciziei Comitetului de Credit II (daca facilitatea de credit depaseste competenta de aprobare a CC IMM), Analistul de Credit / Ofiterul de Aprobari de la Centrala va informa Sucursala despre decizia finale si despre orice conditii de aprobare suplimentare in scris. Daca este cazul, se va transmite si un extras din Minuta Comitetului de Credit II referitor la facilitatea de credit. 5. Acordarea creditului 5.1 Comunicarea deciziei referitoare la credit Dupa primirea deciziei referitoare la credit de la autoritatea competenta, RM IMM trebuie sa informeze clientul despre decizie. Cum sa spuneti DA: 4 reguli de urmat atunci cand comunicati aprobarea l. Comunicati foarte clar toti termenii, conditiile si cerintele creditului. 2. Daca creditul este complex sau impune cerinte pe care debitorul trebuie sa le indeplineasca, comunicati aprobarea si conditiile in scris; 3. Revizuiti aprobarea cu clientul, raspunzandu-i la orice intrebari si explicandu-i termenii pe care nu ii cunoaste; 4. Multumiti clientului pentru tranzactia cu acesta. Cum sa spunem NU: 8 reguli de urmat atunci cand refuzati creditul 1. Stabiliti de la inceput asteptarile: subliniati pasii procesului de aprobare si caracterul de probabilitate (nu certitudine) asociat unei aprobari. Nu inaintati Comitetului de Credit solicitarile de credit despre care simtiti ca au sanse sa fie respinse; este mai bine sa le respingeti dv. insiva intr-un stadiu incipient. 2. 0 decizie negativa impune o justificare bine-gandita si aceasta trebuie comunicata clientului intr-un mod politicos. Clientul trebuie sa primeasca explicatia tuturor factorilor care au nu au determinat respingerea. Nu fiti vag: spuneti NU si de ce raspunsul este NU. 3. Dati informatii despre conditiile ce trebuie indeplinite pentru a conferi unui client eligibilitatea pentru o facilitate de credit in viitor. 4. Daca este posibil, oferiti alternative - alte surse de finantare. 5. Nu reactionati daca clientul este ostil: pastrati-va calmul si ramaneti politicos.

84

6. Deserviciu pentru client: explicati ca acordarea imprumutului nu ar fi in interesul clientului, iar motivul pentru care Banca respinge solicitarea este faptul ca s-a considerat ca debitorului nu ii va fi usor sa ramburseze creditul. 7. Interes pe termen lung: clientul poate avea alte proiecte pe care Banca le poate finanta. Situatia.se poate schimba mai tarziu Si poate proiectul va fi considerat fezabil. 8. Daca respingerea are loc intr-o etapa dupa ce s-a facut formal solicitarea, este important sa informati clientul in scris. Scrisoarea trebuie sa fie scurta si politicoasa, expunand pe scurt motivele, pentru respingere. Neclarificarea pozitiei Bancii poate duce la pierderea oportunitatii de a modifica propunerea sau poate cauza presiuni inutile asupra relatiei bancare existente si cu, o posibila pierdere-a oportunitatilor, de afaceri viitoare. 5.2, 5.3. Contractele de credit Documentul prin care se stabilesc termenii tranzactiei de credit este Contractul de Credit: Contractele de Credit standard se vor utiliza pentru facilitatile de credit pentru IMM asa cum sunt furnizate de Directia Juridica de la Centrala. Consilierul juridic de la Sucursala impreuna cu Analistul de Credit IMM vor intocmi contractele de credit/ garantii utilizand formularele standard , iar Consilierul juridic de la Sucursala va da o certificare pentru conformitatea semnaturilor opozabile ale clientului. Trebuie acordata o atentie deosebita sectiunilor care se refera la garantii, asigurandu-va ca acestea sunt adaptate garantiei specifice utilizate in tranzactia in cauza. Managerul de Risc va face o ultima verificare a contractelor de credit si garanti cu conditiile de aprobare si isi va da avizul. Ca.nd toate contractele sunt semnate de client si Banca si atunci cand toate documentele sunt depuse la dosarul de credit, dosarul va fi remis Ofiterului de Administrare credit de la Sucursala pentru procesare. Orice modificari ale contractelor de credit standard trebuie verificate de Directia Juridica de la Centrala. 5.4, 5.5 Verificarea finala a conditiilor precedente fi deschiderea contului de credit Inainte de acordarea efectiva din creditul aprobat, Ofiterul de Administrare credit de la Sucursala trebuie sa se conformeze Procedurii de Control specifice. Ofiterul de Administrare credit de la Sucursala trebuie sa efectueze o ultima verificare pentru a

85

controla urmatoarele: termenii contractului de credit corespund conditiilor din aprobarea creditului ; s-au indeplinit toate conditiile precedente ; contractul de credit si documentele de garantie sunt complete si intocmite

corespunzator; clientul a semnat contractul de credit, contractele privind garantiile. -

Platile din creditele aprobate se vor efectua la prezentarea documentelor justificative care dovedesc destinatia imprumutului, conform regulamentelor BNR. Este sarcina Ofiterului de Administrare credit de la Sucursala sa verifice utilizarea corecta a creditelor conform aprobarii si a documentelor justificative. Este responsabilitatea Relationship Manager IMM sa se asigure ca dosarul de credit al clientului contine toate documentele necesare si este mentinut la zi. Ofiterul de Administrare credit de la Sucursala este responsabil de deschiderea unui cont de credit si introducerea tuturor datelor in sistemul electronic conform Procedurii specifice de Administrare Credite. Pastrarea dasarelor de credit si documentatia de credit Toate documentatiile de credit aferente unui singur debitor trebuie pastrate distinct intr-un dosar, astfel incat dosarul respectiv sa ofere toate informatiile necesare despre un client. Aceste informa ii trebuie actualizate periodic de catre relationship manager IMM si este responsabilitatea acestuia / acesteia de a se asigura ca toate informatiiIe referitoare la tranzactie, debitor si calitatea creditului se reflecta in dosarul de credit fara intarziere. Fiecare dosar de credit gestionat de Relationship Manager IMM trebuie mentinut in ordine conform Anexei G. Toate documentele originale referitoare la o facilitate de credit (de ex.; contracte pentru facilitali de credit, contracte de garantie, polite de asigurare, bilete la ordin etc.) se, vor pastra intr-un saif ignifug, iar o copie identica se va pastra in dosarul de credit in scopuri informative. Este responsabilitatea Ofiterului de Administrare credit de la Sucursala sa asigure pastrarea adecvata a tuturor documentelor originale referitoare la dosarul de credit si sa intocmeasca in scris un OPIS cu documente originale si un Registru scris actualizat privind originalele . Daca este necesar, un angajat poate scoate unul dintre documentele de credit originale din safe-ul ignifug; intrun astfel de caz, Registrul privind originalele, asa 86

cum este gestionat, de Ofiterul de Administrare credit de la Sucursala trebuie completat si trebuie semnat de amandoi. La returnarea documentelor de credit, Ofiterul de Administrare Credit de la Sucursala va semna in Registrul privind originalele. Etapa 6 - Monitorizarea Sucursala trebuie sa se conformeze Procedurii specifice de Administrare Credite in efectuarea activitatii de monitorizare. Desi monitorizarea imprumuturilor este una: dintre etapele cele mai importante din procesul de creditare pentru a asigura calitatea portofoliului, se numara totusi printre cele mai des omise in practica. Adesea urmarirea necorespunzatoare a creditului si monitorizarea ineficienta duc la deteriorarea portofoliului si de aceea este esential sa fie stabilite proceduri de monitorizare iar acestea sa fie respectate. Monitorizarea continua a creditelor aflate in derulare este una din sarcinile de baza ale unei gestionari eficiente a riscului. Analiza creditului inainte de acordarea creditului si monitorizarea continua dupa aceea determina rezultatele generale ale Bancii din operatiunile de creditare. Dezvoltarea dinamica a pietelor are o influenta directa asupra cadrului economic in care actioneaza un debitor si astfel asupra situatiei financiare a debitorului. Experienta practica ne invata ca cele mai multe credite neperformante sunt cauzate de factori care apar mult dupa ce s-a luat hotararea initiala referitoare la credit. Dupa utilizarea creditului, rambursarea acestuia si evolutia afacerii se vor revizui periodic. Relationship Manager IMM trebuie sa explice clientilor motivele pentru monitorizare, anume ca Relationship Manager IMM incearca sa inteleaga afacerea si sa ajute la rezolvarea problemelor potentiale. Scopul monitoriziixii creditului este detectarea la timp a deteriorarii situatiei unui client sau a calitatiigarantiei. Trebuie luate din timp masuri pentru a preveni creditele neperformante in scopul de a reduce la minim costurile datorate riscului de nerambursare. Acest fapt este important deoarece costurile riscului constituie pe langa costurile cu personalul principalele componente de cost intr-o banca moderna si astfel au o influenta directa asupra rentabilitatii bancii. Problemele identificate din timp sunt mai usor de rezolvat si de aceea incurajati-va

87

clientoi sa va informeze daca se confrunta cu probleme sau se asteapta sa aiba dificultati, in achitarea datoriilor catre Banca. Explicati-le ca vor pastra o relatie mai buna cu banca daca va avertizeaza din timp daca nu au posibilitati de achitare a datoriilor catre Banca. 6.1 Monitorizarea platilor Sucursala trebuie sa se conformeze Procedurilor de Colectare specifice in efectuarea rnonitorizarii platilor Relationship Manager IMM de la Sucursala va monitoriza rambursarile, asa cum se prevede, in conformitate cu scadentarul de plata al imprumutului. De obicei, cu cateva zile inainte de rambursarea programata, Relationship manager IMM va.telefena clientului pentru a stabili situatia actuala a afacerii si daca clientul prevede vreo prob1ema, mai ales dificultati in efectuarea platilor. 6.2 Monitorizarea trimestriala In fiecare trimestru se va efectua o vizita de catre Analistul de Credit IMM la locul de afaceri al debitorului si trebuie completat un formular de monitorizare trimestrial. Aceasta este o scurta trecere in revista a afacerii pentru a stabili daca planurile sunt corecte, motivele pentru schimbari semnificative si daca afacerea se confrunta cu dificultati. Monitorizarea garantiei Ofiterul de Garantii de la Sucursala trebuie sa monitorizeze garantia conform Procedurii specifice de Monitorizare a Garantilor. Orice garantie se supune influentelor economice, juridice si celor specifice clientului care pot determina schimbarea valorii acesteia pe durata creditului. Astfel se impun pentru fiecare tip de garantie activitati specifice de monitorizare. Scopul monitorizarii garantei este cel de a detecta o schimbare in comparatie cu valoarea din momentul acordarii imprumutului. Pe langa schimbarile valorii, schimbarile in statutul juridic care afecteaza realizarea valorii prognozate au o importanta majora. 6.3 Arierate

88

Relationship manager IMM se va conforma Procedurii specifice privind Colectarea in gestionarea arieratelor. Este esential sa actionati de indata ce un imprumut incepe sa aiba probleme . Relationship Manager IMM va telefona clientului in ziua in care plata intra in intarziere si se va informa de ce nu s-a efectuat plata / va aminti de plata scadenta (este posibil ca acest client sa fi uitat pur si simplu, sau sa fie in concediu contabilul care se ocupa de aceasta). Ajungeti la un -acord cu clientul referitor la data cand se va efectua plata. Daca afacerea se confrunta cu probleme de flux de numerar, trebuie sa stabiliti o intalnire pentru a discuta cand si cat poate plati clientul. Incalcarea obligatiilor - Incetarea relatiei bancare cu clientii problema Sucursala se va conforma Procedurii specifice de Recuperare in cazul inclacarii obligatiilor atunci cand se confrunta cu clienti-problema. 6.4, 6.5, 6.6 Expirarea contractului de credit Cu 30 de zile inainte de data de revizuire a unei facilitati de credit, Ofiterul de Administrare Credit de la Sucursala va informa Relationship Manager IMM iar acesta din urma trebuei sa contacteze clientul pentru a hotari cum sa procedeze cu tranzactia. In cazul in care se intentioneaza reinnoirea facilitatii Relationship Manager IMM trebuie sa anexeze la documentatia standard de credituri raport de monitorizare despre facilitatea de credit anterioara. Expirarea contractului de credit este o etapa din procesul de creditare care are legatura cu rambursarea completa a principalului, dobanzii si comisioanelor. La primirea de la client a cererii in scris in care declara ca a rambursat in totalitate facilitatea de credit si ca solicita eliberarea garantiei, Relationship Manager IMM pregateste "Formularul de Eliberare Garantii". Ofiterul de Administrare Credit de la Sucursala: verifica in sistemul electronic daca principalul si dobanda aferenta, comisioanele, taxele etc. s-au rambursat; verifica daca s-au depus la Banca toate documentele necesare; semneaza "Formularul de Eliberare Garanti" in mod corespunzator. Formularul de Eliberare Garanlii se inainteaza catre CC Sucursala / CC IMM spre aprobare. Dupa aprobare, Ofiterul de Administrare credit de la Sucursala efectueaza toate 89

operatiunile necesare conform Procedurii specifice de Administrare Credite. Relationship Manner IMM asistat de Consilierul Juridic din Sucursala sunt responsabili de intocmirea adresei de eliberare a ipotecii din Cartea Funciara, radierea inregistrarii gajului din Arhiva Electronica eliberarea polilelor de asiguraea, anularea biletelor la ordin sau de orice alte operatiuni necesare si de efectuarea fotocopiilor pentru documentele mentionate mai sus pentru a fi arhivate in dosarul de credit. Pentru a aproba prelungirea unei facilitati de credit existente si/sau a unui nou imprumut, trebuie efectuata o verificare a platilor intarziate (cu Banca noastra sau orice alta banca), iar rezultatul verificarii cu motivarea clara se vor include in Credit Memorandum. La luarea deciziei de credit, se va acorda o atentie adecvata acestor informatii cu privire la client. 6.7 Pregatiri pentru identificarea noilor afaceri Pe durata procesului de monitorizare a imprumutului identificam

necesitatile clientilor, mai ales cele referitoare la finantarea in continuare a operatiunilor comerciale. Pentru a aproba prelungirea unei facilitati de credit existente si/sau a unui nou imprumut, trebuie efectuata o verificare a platilor intarziate (cu Banca noastra sau orice alta banca), iar rezultatul verificarii cu motivarea clara se vor include in Credit Memorandum. La luarea deciziei de credit, se va acorda o atentie adecvata acestor informatii cu privire la client. Se incurajeaza al doilea imprumut catre clientii existenti bun platnici. Analiza trebuie sa se axeze pe istoricul creditului si experienta cu clientul din primul imprumut. Ofiterul de Administrare credit de la Sucursala trebuie sa verifice ca al doilea imprumut sa nu se utilizeze pentru a-1 rambursa pe primul. Monitorizarea trimestriala trebuie sa fi demonstrat ca nu exista probleme serioase si ca afacerea se desfasoara bine. Analiza si aprobarea creditului trebuie sa fie astfel un proces mai rapid decat precedentul. Orice aspect evidentiat in monitorizare va juca un rolin procesul -de aprobare. Apropierea momentului de incetare a contractului de credit existent este un prilej bun pentru a discuta (cu cel putin 30 de zile in avans) cu clientul despre urmatorul imprumut sau alt produs. Acest fapt acorda timp pentru 90

pregatirea evaluarii riscului de credit. Bancii. 6.8 Formularul de Schimbare Garantii In cazul in care clientul solicita in scris modificarea structurii garantiei aprobate initial pentru o facilitate de credit si argumenteaza aceasta cerere, Relationship Manager IMM va pregati "Formularul de Schimbare -Garantii" cu toate detaliile necesare, subliniind in mod deosebit motivarea solicitarii si il va inainta Comitetului de Credit de la Sucursala. Conform competentei de aprobare a Comitetului de Credit de la Sucursala, Comitetul de Credit de la Sucursala va aproba / respinge solicitarea clientului sau o va recomanda Comitetului de Credit IMM spre aprobare. 6.9. Modificari ale facilitatii de credit In cazul in care clientul solicita in scris modificarea uneia sau mai multor conditii din aprobarea iniliala a facilitatii de credit, relationship manager IMM pregateste formularul de "Modificari ale facilitaoi de credit" cu toate detaliile necesare, subliniind in mod deosebit motivarea solicitarii si il va inainta Comitetului de Credit. Conform competentei de aprobare a Comitetului de Credit, Comitetul de Credit de la Sucursala va aproba / respinge solicitarea clientului sau o va recomanda Comitetului de Credit IMM spre aprobare. 5.3. Documente necesare pentru acordarea de credite Pentru a verifica informatiile furnizate, se solicits urmatoarele documente (original si copii): 91 Prin initierea relatiei pe baze continue cu clientul, subliniem importanta clientului pentru Banca. Retineti ca atunci cand continuam o relatie cu un client, folosim toate informatiile si cunostintele deja colectate. Retineti ca suntem responsabili de calitatea serviciilor catre clienti in orice etapa a relatiei cu acestia. Retineti ca o relatie eficienta pe termen lung cu clientul este in interesul

Carte sau buletin de identitate valabil (copii si original) cu mentionarea obligatorie a CNP (nu se accepta carti de identitate provizorii) - pentru membrii familiei (solicitant si sotul/sotia acestuia) si, data este cazul, codebitor; Copie dupa .Certificatul de Casatorie (daca solicitantul este casatorit) Chestionar medical - pentru solicitant; Cerere de credit (Formularul 1); Documente care atesta realizarea de veniturii de catre solicitant, si, data este cazul, de catre codebitori: a) Pentru persoanele care realizeaza venituri in calitate de salariati: 2); Nota. Adeverinta de salariu trebuie semnata din partea angajatorului de catre doi reprezentanti legali (formatul standard este stabilit de catre banca) si trebuie sa fie emisa cu maximum de 30 zile calendaristice inaintea prezentarii. Obligatoriu, adeverintele de salariu trebuie sa aiba toate campurile completate, sa fie stampilate si semnate de 2 persoane abilitate sa angajeze raspunderea societatii emitente. NU vor fi acceptate adeverinte de salariu care prezinta modificari, care nu sunt certificate cu semnatura si stampila angajatorului. In cazul salariatilor Bancii Nationale a Romaniei, ai altor banci comerciale sau ai ROMAT SA, la constituirea dosarului de credit se pot accepta adeverinte de salariu in care se va mentiona ca salariul net este de peste ..lei/EUR. b) Pentru persoanele care realizeaza venituri in calitate de persoane fizice autorizate sau exercita o profesie liberal in baza unor legi speciale: Au torizarea valabila emisa de catre forul care guverneaza tipul respectiv de Deciziile de impunere pe ultimii doi ani; Copie (certificata conform cu originalul) a Registrului de Incasari si Plati Adeverinta de salariu semnata si confirmata de catre angajator (Formularul

activitate profesionala;

pentru ultimele 3 luni. c) Pentru persoanele care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor: Contractele de inchiriere, care trebuie inregistrate la Administratia Financiara. d) Pentru persoanele care realizeaza venituri in calitate de

92

pensionari: Ultimul talon de pensie; Decizia de pensionare;

Decizia comisiei medicate (numai in cazul pensiilor de invaliditate). e) Pentru persoanele care realizeaza venituri din cesiunea drepturilor de autor: Contractul incheiat.

f) Pentru persoanele care realizeaza venituri din participarea la capitalul societatilor comerciale (dividende). bilantul contabil si contul de profit si pierdere intocmite la sfarsitul exercitiului financiar, depuse la organul fiscal competent (cu viza Administratiei Financiare) pentru ultimii 3 ani consecutivi de activitate ai societatii comerciale; hotararile AGA/adunarii Asociatilor a societatii comerciale privind repartizarea profitului in dividende pentru ultimele 3 exercitii financiare consecutive incheiate; balantele de verificare la 31.12 pentru ultimele 3 exercitii financiare consecutive incheiate, ultima balanta de verificare lunara pentru anul in curs (aferent datei cererii de credit) nu mai veche de 2 luni fata de data cererii de credit, insotita de declaratia lunara privind impozitul pe profit pentru aceeasi tuna; Certificat constatator eliberat de catre ONRC pentru societatea comerciala distribuitoare de dividende. Acesta trebuie emis cu maxim 30 zile calendaristice inaintea datei depunerii cererii de credit de catre solicitant si va contine cel putin urmatoarele informatii despre: datele de identificare ale societatii comercile, perioada de valabilitate a sediului, capitalul social, asociati, administratori, domeniu de activitate, inscrieri si comunicari la Registrul Comertului. Actul de constituire si eventualele -acte aditionale ulterioare la acesta care se refera la modificarea actionariatului pe ultimii 3 ani consecutive pentru societatea comerciala distribuitoare de dividende. Contractele de credit ale societatii comerciale cu institutiile finantatoare sau

93

adresa stress din

partea

institutiilor

finantatoare

ale

societatii

comerciale in care sa se precizeze data respectivele facilitate implica interdictii pentru distribuirea de dividente catre actionari/asociati. Acord de consultare a bazei de date a CRB (Formularul 3) - pentru membrii familiei (solicitant si sotul/ sotia acestuia) si, data este cazul, codebitor; Declaratie pe propria raspundere in conformitate cu Norma nr. 12/2003 a BNR pentru solicitant si, data este cazul, codebitor(i); Documente privind angajamentele de plata din declaratia pe propria raspundere (rate credits banters, rate leasing, rate credit carduri, descoperit de cont, rate cumparare bunuri in rate, C.A.R., pensii alimentare, chirii etc. - extrase de cont, dovada ultimei rambursari etc.) pentru pentru membrii familiei (solicitant si sotul/sotia acestuia) si, data este cazul, codebitor; Ante-Contract de Vanzare Cumparare, (intre Vanzator si Cumparator - in forma autentica sau sub semnatura privets) care specifica partile contractante, pretul tranzactiei (obligatoriu mentionat si in moneda in care se solicita creditul) si elementele necesare identificarii imobilului; Actele care fac dovada proprietatii asupra imobilului care urmeaza a fi achizitionat prin credit; Actele care fat dovada proprietatii asupra altor imobile aduse in garantie, precum si orice alte documente care sunt necesare pentru procesul de verificare a proprietatii si de evaluare: schite ale planului cadastral, extras de Carte Funciara, Certificat de Urbanism (in cazuf terenurilor) etc. Note: 1) Daca in stadiul de depunere a cererii clientul nu a putut aduce toate documentele de proprietate ale imobilului adus in garantie / ale imobilului care urmeaza a fi achizitionat prin credit, precum si orice alte documente care sunt necesare pentru procesul de verificare a proprietatii si de evaluare , atunci aceste documente trebuie puse la dispozitia Ofiterului Garantii al bancii ulterior etapei mai sus amintite.

94

2) In cazul in care in calculul bugetului lunar nu se tine cont de veniturile realizate de codebitor (solicitantul poate sustine singur rambursarea creditului), documentele necesare pentru codebitor sunt: BI/CI si Acord CRB.

Catre / To Raiffeisenbank (Romania) S.A.

CERERE DE CREDIT / LOAN APPLICATION


Nr................../ data ............... 1. Solicitant /Applicant

2. Adresa societatii lCompany Address

3. Telefon /FAX 4. Cod unic de inregistrare/Registration Code 5. Domeniul de activitate (industrie, comert, servicii, etc) lMain object of activity (industry, commerce, services, etc) 6. Tipul imprumutului sau angajamentului solicitat/Type of the loan 7. Scopul creditului /Purpose 8. Suma creditului solicitat /Amount 9. Durata finantarii solicitate /Financing period 10. Garantii propuse pentru creditul / angajamentul solicitat /Proposed securities for the requested loan/ commitment 11. Declaram pe propria raspundere ca /We hereby declare that: affiliated to the following group of companies: B. avem aceeasi conducere /we have the same administrators/directors with the following group of companies:

A. suntem afiliati grupului de firme /we are

95

C.

avem interdependenta comerciala directa cu urmatoarele firme /we have direct commercial interdependence with the following companies: avem garantii incrucisate cu urmatoarele firme /we have cross guarantees with the following companies: nici una din mentiunile de la cap.A -D de mai sus nu ne este aplicabila /none of the above are applicable :

D.

E.

6. INSTRUMENTE MODERNE DE PLATA 6.1 Carduri pentru persoane fizice

a) Cardul de credit Mastercard in lei Caracteristici:


card de credit, n lei, pentru persoane fizice; utilizare naional i internaional ; limita de credit este stabilit de banca pentru fiecare utilizator; rambursare lunar minim: 10% din valoarea creditului utilizat; perioada de creditare nelimitat; Avantaje: nu necesit girani sau alte garanii suplimentare; acces la credit 24 de ore din 24, 7 zile din 7, att n Romnia ct i n strintate ; creditul este disponibil pentru toata viaa cu condiia efecturii rambursrii lunare minime; 0% comision i perioada de graie de pn la 45 de zile n care banca nu percepe dobnd pentru plile la comerciani (n condiiile rambursrii integrale a sumelor utilizate); utilizatorul alege data i modul de rambursare a sumelor utilizate;

96

control total oferit de raportul de activitate pe care banca l trimite lunar prin pot; pn la 4 carduri ataate contului de credit, n afar de cardul principal. b) Visa Electrn Caracteristici:

card de debit, n lei, pentru persoane fizice ; card de plat a salariilor pentru angajatori; utilizare domestic i internaional; suma minim de deschidere a contului este de 50.000 lei/cont.

Avantaje

pn la 5 carduri pe cont; posibilitatea de a efectua tranzacii comerciale directe i extrageri de

numerar nu numai n ar, dar i n strintate (cardul este alimentat cu lei, n strainatate realizndu-se conversia automat n moneda trii respective.

poi ncasa dobnzile oferite de banca la depozite fr capitalizarea poi efectua pli directe ctre furnizorii de utiliti, fr a fi necesar n cazul n care cardul este folosit pentru ncasarea lunar a salariului poi

dobnzii.

deplasarea la banc datorita contului curent ataat cardului tu;

beneficia, la cerere, de facilitatea de descoperit de cont (overdraft), n valoare de unul pn la trei salarii nete. Aceasta reprezint o linie de credit ataat cardului tu de salariu. c) Maestro Caracteristici: card de debit, in lei, pentru persoane fizice card de plata a salariilor pentru angajatori utilizare domestica si internationala

97

suma minima de deschidere a contului este de 50.000 lei/cont

Avantaje: pn la 5 carduri pe cont; posibilitatea de a efectua tranzacii comerciale directe i extrageri de numerar nu numai n ar dar i n strintate (cardul este alimentat cu lei,n strintate realizndu-se conversia automat n moneda rii respective. poi ncasa dobnzile oferite de banc la depozite fr capitalizarea dobnzii. poi efectua pli directe ctre furnizorii de utiliti, fr a fi necesar deplasarea la banc datorit contului curent ataat cardului tu. n cazul n care cardul este folosit pentru ncasarea lunar a salariului, poi beneficia, la cerere, de facilitatea de descoperit de cont, n valoare de unul pn la trei salarii nete. d) Visa classic Caracteristici: card de debit utilizabil numai n Romnia suma minim de deschidere a contului este de 100.000 lei/cont Avantaje: permite efectuarea de tranzacii comerciale i retrageri de numerar pe ntreg teritoriul rii permite ataarea a dou carduri (un card principal i unul suplimentar) unui singur cont. e) Eurocard /Mastercard in USD Caracteristici:

card de debit n USD, pentru persoane fizice ceteni romni, precum i pentru

cetenii strini care lucreaz n cadrul ambasadelor, consultanelor i reprezentanelor altor ri n Romnia sau n cadrul altor organizaii internaionale cu sediul n Romnia 98

utilizarea domestic i internaional suma minim de deschidere a contului : 50 USD

Avantaje: permite ataarea mai multor carduri la acest cont putnd stabili o limit zilnic de cheltuial pentru fiecare card permite rezervarea de camere la hoteluri n strintate asigur nlocuirea n regim de urgen a cardului declarat ca pierdut sau furat i eliberarea de numerar n regim de urgen pn la emiterea cardului nlocuitor f) Eurocard /Mastercard in EURO

Caracteristici: card de debit, n EURO, pentru persoane fizice ceteni romni, deosebit de util pentru cltoriile n rile care utilizeaz ca moned naional Euro utilizarea domestic i internaional suma minim de deschidere a contului : 50 Euro Avantaje: permite ataarea mai multor carduri la acest cont putnd stabili pentru tranzaciile fcute cu acest card n zona Euro nu sunt asigur rezervarea de camere la hoteluri de peste hotare asigur nlocuirea n regim de urgen a cardului declarat ca o limit zilnic de cheltuial pentru fiecare card percepute taxe de conversie valutar nlocuitor.

pierdut sau furat i eliberarea de numerar n regim de urgen pn la emiterea cardului

6.2. Carduri pentru personane juridice 1. Visa Business cu utilizare internaional 2. Visa Business cu utilizare naional 99

Cardul n LEI, VISA Business Raiffeisen Bank, este un produs de tip debit care se adreseaz societilor romneti ai cror salariai efectueaz deplasri pe teritoriul naional n interesul firmei. Avantaje: permit efectuarea de tranzacii comerciale i retrageri de numerar n orice col al rii ofer posibilitatea rezervrii de camere de hotel nlocuirea n regim de urgen a cardului declarat ca pierdut/furat i eliberarea de numerar n regim de urgen pn la emiterea cardului nlocuitor Carduri n valuta pentru persoane juridice 1. Visa Business n Euro 2. Visa Business n USD Cardurile n USD, EURO sau LEI Raiffeisen Bank VISA Business sunt carduri de debit care se adreseaz persoanelor juridice romne ai cror salariai efectueaz deplasri n strintate n interesul firmei. Avantaje: permit efectuarea de tranzacii comerciale i retrageri de numerar n orice col al lumii. Pentru cardul VISABusiness n LEI internaional se face conversia automat a sumelor n lei din contul de card n moneda rii respective n momentul efecturii tranzaciei ofer posibilitatea de a limit cheltuielile anumitor angajai la banca asigur nlocuirea n regim de urgen a cardului declarat nivelul fiecrui card n parte nlocuitor Ofer numeroase servicii conexe extrem de avantajoase: Referine medicale Serviciul de asisten juridic Asigurarea pentru cazuri de ntrziere n timpul cltoriei 100 ca pierdut/furat i eliberarea de numerar n regim de urgen pn la emiterea cardului

Asigurarea pentru bagajele sosite cu ntrziere sau pierdute Asigurarea n cazuri de deturnare Rezervarea camerelor de hotel

Plata salariului prin carduri VISA Electon sau Maestro Raiffeisen Bank ofer posibilitatea plii salariilor angajailor prin cardul n LEI, cu acordul acestora. Aceste carduri sunt utilizabile att pe teritoriul Romniei ct i n strintate. Angajaii beneficiaz de: Eliminarea cheltuielilor, riscurilor i timpului consumat cu manipularea numerarului Diminuarea cheltuielilor cu personalul care administreaz numerar Acces direct din orice localitate din ar sau strintate i n orice moment la contul de card Posibilitatea de a solicita bncii acordarea unui plafon de descoperit de cont, n limita a trei salarii lunare nete. 6.3 CARDURI IMM 1. VISA Business Card n Rol Piaa int - ntreprinderile Mici i Mijlocii (cifra de afaceri anual de pn la 5.000.000 EUR). Moneda ROL, Utilizare permite att operaiuni non-cash, ct i retrageri de numerar, n Romnia Caracteristici: Bonific dobnda la vedere la soldul creditor, calculat prin acumularea zilnic, iar plata se face n ultima zi a lunii. Dobnda se capitalizeaz. Permite pli prin EPOS i Imprinter la toi comercianii acceptai VISA, pe teritoriul Romniei; Nu permite ieiri autorizate n descoperit (overdraft) card de debit;

101

Pentru ieiri n descoperit accidentale se percepe dobnd de overdraft neautorizat; Este un card de debit.

Avantaje: Eliminarea utilizrii de numerar pentru diverse pli; Independen fa de programul de lucru al bncii. 2. VISA Business Card n USD

Piaa int - ntreprinderile Mici i Mijlocii (cifra de afaceri anual de pn la 5.000.000 EUR). Moneda USD, Utilizare permite att operaiuni non-cash, ct i retrageri de numerar, n Romnia ct i n strintate; Caracteristici: capitalizeaz. strintate. (overdraft) card de debit; dobnd de overdraft neautorizat Este un card de debit. Pentru ieiri n descoperit accidentale se percepe Realizeaz automat schimbul valutar pentru Nu permite ieiri autorizate n descoperit Permite pli prin EPOS i Imprinter la toi Nu exist limitare la ridicarea de numerar n Bonific dobnda la vedere la soldul creditor, calculat prin acumularea zilnic, iar plata se face n ultima zi a lunii. Dobnda se

comercianii acceptai VISA, pe teritoriul Romniei ct i n strintate.

pli i retrageri de numerar n alte valute.

102

Avantaje: Permite operaiuni n numerar att n Romnia, ct i n strintate. Eliminarea utilizrii de numerar pentru diverse pli i mai ales, pentru deplasri externe. Permite deplasarea plilor i ridicrii de numerar n toate valutele.

3. VISA Business Card-ROL Internaional Piaa int - ntreprinderile Mici i Mijlocii (cifra de afaceri anual de pn la 5.000.000 EUR). Moneda ROL, Utilizare permite att operaiuni non-cash, ct i retrageri de numerar, n Romnia ct i n strintate; Caracteristici: Bonific dobnda la vedere la soldul creditor, calculat prin acumularea zilnic, iar plata se face n ultima zi a lunii. Dobnda se capitalizeaz. Permite pli prin EPOS i Imprinter la toi comercianii acceptai VISA, pe teritoriul Romniei ct i n strintate (se realizeaz automat conversia n valuta rii respective). Contul de card permite i operaiuni de cont curent la ghieul bncii, fr utilizarea cardului. Nu permite ieiri autorizate n descoperit (overdraft). Pentru ieiri n descoperit accidentale se percepe dobnd de overdraft neautorizat. Valut de referin pentru decontarea operaiunilor prin card este ROL, n Romnia, i EUR, n strintate. Este un card de debit.

Avantaje: Eliminarea utilizrii de numerar pentru diferite pli att n ar ct i n strintate.

103

Permite realizarea plilor i ridicrii de numerar n toate valutele. Independen fa de programul de lucru al bncii. Utilizarea unui singur card, denominat n moned naional, att pentru operaiuni domestice, ct i pentru cele internaionale- costuri minime. Nu este necesar cumprarea de valut pentru cheltuieli externe. Asisten medical de urgen i referine medicale, numai n strintate. Serviciu de asisten juridic, numai n strintate Asigurarea pentru cazuri de ntrziere n timpul cltoriei, numai n strintate Asigurarea pentru bagajele sosite cu ntrziere sau pierdute, numai n strintate. Asigurarea n caz de deturnare, numai n strintate. 4. VISA Business Card EUR Internaional Piaa int - ntreprinderile Mici i Mijlocii (cifra de afaceri anual de pn la 5.000.000 EUR). Moneda ROL, Utilizare permite att operaiuni non-cash, ct i retrageri de numerar, n Romnia ct i n strintate; Caracteristici: capitalizeaz. Permite pli prin EPOS i Imprinter la toi comercianii acceptai VISA, pe teritoriul Romniei ct i n strintate (se realizeaz automat conversia n valuta rii respective). (overdraft). Contul de card permite i operaiuni de cont Nu permite ieiri autorizate n descoperit Bonific dobnda la vedere la soldul creditor,

calculat prin acumularea zilnic, iar plata se face n ultima zi a lunii. Dobnda se

curent la ghieul bncii, fr utilizarea cardului.

104

dobnd de overdraft neautorizat. Avantaje:

Pentru ieiri n descoperit accidentale se percepe

Valut de referin pentru decontarea Este un card de debit.

operaiunilor prin card este ROL, n Romnia, i EUR, n strintate.

Eliminarea utilizrii de numerar pentru diferite pli att n ar ct i n strintate. Pentru tranzaciile efectuate n rile avnd ca moned local EUR nu se percepe comision de schimb valutar (valoarea tranzaciei i valuta de cont fiind identice) Permite realizarea plilor i ridicrii de numerar n moneda local a rii n care se efectueaz operaiunea. Asisten medical de urgen i referine medicale, numai n strintate. Serviciu de asisten juridic, numai n strintate Asigurarea pentru cazuri de ntrziere n timpul cltoriei, numai n strintate Asigurarea pentru bagajele sosite cu ntrziere sau pierdute, numai n strintate. Asigurarea n caz de deturnare, numai n strintate. 5. Carduri de salarii MAESTRO ROL Piaa int - ntreprinderile Mici i Mijlocii (cifra de afaceri anual de pn la 5.000.000 EUR). Moneda ROL, cu utilizare internaional. Utilizare permite IMM-urilor s plteasc drepturile salariale direct n contul salariailor. permite salariailor s utilizeze un card de debit, cu opiunea accesibil de descoperit de cont, att n Romnia ct i n strintate.

105

Caracteristici: a) Comisionul de transfer al salariului poate fi negociat cu IMM-ul. b) Permite, la cererea salariailor, ieiri n descoperit de pn la 3 salarii nete. c) Contul de card permite colectarea dobnzii de la depozite fr capitalizare. d) Cardul poate fi folosit n scopuri comerciale sau pentru retragerea de numerar, la orice ATM sau EPOS, n ar sau n strintate, oriunde este acceptat sigla Maestro. e) Se bonific dobnda la soldul creditor al contului de card. f) Perioada de nlocuire a cardului este de maxim 3 zile, oriunde n Romnia. g) Soldul contului de card poate fi verificat prin telefon h) Nu se aplic comision de neutilizare pentru facilitatea de descoperit de cont. i) Nu exist o dat limit de rambursare a descoperitului de cont; j) Angajatorul se oblig s plteasc n contul de card pentru ca salariatul s poat beneficia de descoperitul de cont. k) Se realizeaz o compensare permanent ntre ncasri i soldul debitor. Avantaje: Diminuarea timpului i a cheltuielilor aferente plii salariilor. Eliminarea programrilor pentru retragerea de numerar. Diminuarea cheltuielilor cu personalul care administreaz numerarul. Economisirea timpului consumat de salariai pentru ncasarea drepturilor salariale prin casierie. Acces uor, opional, al salariailor la facilitatea de descoperit de cont.

6.4 Alte servicii 1. Multicash Piaa int - ntreprinderile Mici i Mijlocii (cifra de afaceri anual de pn la 5.000.000 EUR). Moneda ROL sau orice alt valut acceptat de banc. Utilizare permite accesarea conturilor curente de la distan, n condiii de siguran i eficien. 106

Caracteristici: Accesul de la distan la conturi curente (numai conturi curente) Vizualizarea extraselor de cont; Pli n ROL (inclusiv pli bugetare) i n valut; Permite crearea de baze de date cu furnizori; Acces la istoricul de pli; Comisioane bancare mai mici pentru operaiunile specifice; Capacitate de instalare n reea; Disponibil att n Romn, ct i n englez; Capacitate de a defini diferite niveluri de competen; Permite crearea de legturi cu sisteme contabile; Permite generarea de rapoarte Asisten tehnic regional.

Avantaje: Servicii bancare direct din biroul clienilor; Informaii actualizate la fiecare or; Timp redus alocat efecturii plilor i obinerii extrasului; Utilizare eficient; Costuri reduse. 2. Pli directe furnizori Piaa int - ntreprinderile Mici i Mijlocii (cifra de afaceri anual de pn la 5.000.000 EUR). Moneda ROL Utilizare permite plata furnizorilor de utiliti (telefon, energie electric, gaze, etc,.) din contul curent, societatea mandatnd banca n acest sens. Caracteristici:

107

Clientul trebuie s asigure disponibil n cont pentru a acoperi plata facturii i a comisioanelor aferente. Dac nu exist fonduri suficiente, plata va fi refuzat. Banca realizeaz plile n baza facturilor primite de la furnizori, fr s fie necesar confirmarea/prezena clientului.

Avantaje: Economia de timp n ceea ce privete plile ctre furnizorii de pli. 3. Directia cach management Departamente: Departamentul Vnzri Departament de Management al Produselor Departamentul de Monitorizare a Operaiunilor i Control al Calitii Produse: Produse de baz Produse suplimentare Produse specializate Servicii de cash management: Colectarea de ncasri pe tot teritoriul Romniei, concentrarea fondurilor i punerea la dispoziie de informaii computerizate pentru reconcilierea automat a facturilor cu ncasrile; Administrarea complet a conturilor din Trezoreria Statului; Tiprirea automat a DPVE-urilor i DIV-urilor- n prezent n curs de dezvoltare; O soluie complet de Electronic Banking pentru preluarea de extrase de cont i transmiterea ordinelor de plat ctre banc; Soluii de Cash management regionale (Europa Central i de Est); Alte soluii complexe de Cash management, integrate sau nu cu sistemele de contabilitate intern a firmelor. Avantajele serviciului de Cash management: Impact pozitiv asupra calitii situaiei financiare 108

Minimizarea transferului de fonduri Flexibilitate n iniierea plilor i n procesul de aprobare a acestora Reconcilierea automat a facturilor i colectrilor. Direcia Instituii Financiare: Departamentul Organizaii Supranaionale Departamentul Instituii Financiare Departamentul Corespondeni Bancari Departamentul Finanri ale Proiectelor de Investiii Produse Credite de investiii Finanri ale proiectelor de investiii Departamentul Finanri Structurate pe Termen Produse Finanri pre-export bazate pe acreditive Finanri pre-export bazate pe incasso Finanri pre-export bazate pe cont deschis Negocieri de acreditive documentare cu plata la Finanri post-export i scontare bazate pe Factoring de export Departamentul Finanri Structurate pe Termen Produse Finanare de comer pe termen mediu-credite

Direcia Finanri Structurate&Sector Public: Scurt vedere acreditive cu plata la termen Mediu furnizori i credite cumprtori

109

Finanri pe termen scurt i mediu cu acoperire din Departamentul sindicalizri Departamentul Sector public Clieni Instituii publice Regii autonome i companii naionale

partea unor instituii de asigurare a creditelor de export. Direcia Recuperri Debite Direcia Produse de Credit Corporatiste Departamentul Suport Afaceri

110

BIBLIOGRAFIE

Iulian Astefanei Promovarea mijloacelor moderne de decontare in contextual internationalizarii serviciilor bancare . Ed. Sedcom Libris, Iasi, 2000 Legea cambiei si a biletului la ordin nr. 58/1934 www.raiffeisen.ro Documentatie de la Sucursala Raiffeisen Bank IASI Pliante

111