Rolul supravegherii bancare în asigurarea stabilității financiare

Cristina POIATĂ, gr. FB 1802, USM

Abstract: Acest articol prezintă o analiză succintă a impactului supravegherii bancare în

asigurarea stabilității financiare. Pe parcursul ultimelor decenii interesul academic faţă de
stabilitatea financiară, inclusiv cadrul de reglementare şi supraveghere bancară a sporit
considerabil. Lucrarea dată conturează importanța supravegherii bancare prudențiale și
include standardele generale pe care se bazează o politică activă în domeniul reglementării
şi supravegherii activităţii băncilor . Autoarea propune ca instrument pentru studierea,
analiza și accentuarea rolului supravegherii bancare principii și proceduri de funcționare a
procesului de evaluare și supraveghere bancară în scopul asigurării stabilității și
prosperității financiare.

Cuvinte cheie: Supraveghere bancară, stabilitate financiară, reglementare, sector bancar

Abstract:This article is an analysis about of banking supervision on ensuring financial

stability. Over the last decades, academic interest in financial stability, including the
regulatory and banking supervision framework, has increased considerably. This paper
outlines the importance of banking supervision and includes the general standards on which
an active policy in the field of banking regulation and supervision is based. The author
proposes as a tool for studying, analyzing and emphasizing the role of banking supervision
principles and procedures for the functioning of the process of banking evaluation and
supervision in order to ensure financial stability and prosperity.

Keywords: Bank supervision, financial stability, regulation, banking sector.

Funcţionarea inadecvată a băncilor are un efect negativ asupra situaţiei economice şi

stabilităţii financiare. În lumina crizei mondiale mărturisite la moment, cercetarea subiectului
de reglementare şi supraveghere bancară este deosebit de actuală. Falimentul numeroaselor
instituţii bancare a subminat încrederea în sistemul financiar, care e greu de recuperat.

Recunoaşterea valorii reale a disciplinei de piaţă, precum şi a necesităţii protecţiei

deponenţilor, limitării riscurilor sistemice şi prevenirii utilizării băncilor în scopuri suspecte
(de ex. spălare a banilor) a durat decenii. Panica în rândurile deponenţilor, falimentele bancare
masive şi pierderile enorme pentru economia mondială au convins politicienii şi bancherii că,
reglementarea şi supravegherea bancară este o necesitate stringentă, şi nu doar o “direcţie de
dezvoltare”.
 Supravegherea bancară reprezintă unul dintre mecanismele cele mai importante prin care
autoritățile contribuie la asigurarea stabilității financiare și a întregului sistem bancar. Aceasta
constituie în sine o condiţie primordială ce contribuie la stabilizarea şi creşterea securităţii
sectorului economic. Altfel spus, prin intermediul supravegherii este monitorizată situaţia
financiară a fiecărei instituţii bancare, verificându-se totodată şi nivelul în care acestea aplică
şi respectă reglementările bancare în vigoare. Procesul de supraveghere a instuțiilor bancare
reprezintă temelia centrală a stabilitații financiare.

Conform Băncii Centrale Europene (BCE), stipulează în cadrul Regulamentului privind

mecanismul unic de supraveghere „Regulamentul UE nr. 1024/ 2013 faptul că supravegherea
bancară este unul dintre pilonii sistemului bancar ce are scopul de a menţine stabilitatea
financiară, de a asigura integritatea, eficienţa şi buna funcţionare a activității băncilor.
Totodată certifică ideea că o supraveghere îmbunătățită vine să sporească efectele pozitive
ale integrării pieței asupra creșterii și bunăstării. Acest lucru este deosebit de important
pentru a asigura o imagine de ansamblu coerentă și exactă asupra sistemului financiar și în
particular cel bancar.

Scopul primordial al supravegherii bancare este asigurarea stabilităţii sistemului financiar,

care se află însă într-un conflict latent cu funcţionarea eficientă a sistemului bancar.

În același timp, în sens restrâns, supravegherea bancară are ca scop protejarea clienţilor
prin asigurarea stabilităţii instituţiilor financiare.  În sens larg, scopul supravegherii este de a
asigura sănătatea sectorului bancar. Drept obiectiv-cheie al supravegherii bancare putem
specifica menținerea stabilității și încrederii în sistemul financiar - un aspect foarte important
și actual.

Reieșind din cele menționate mai sus, autoarea conturează următoarea ipoteză de cercetare:
supravegherea bancară, ca și în cadrul Uniunii Europne, devine o condiție vitală pentru
sistemul R. Moldova , pentru asigurarea integrității și stabilității instituțiilor bancare și
implicit pentru asigurarea stabilității financiare din acest stat.

Astfel, în conformitate cu prevederile legislaţiei bancare Legea nr. 202 privind activitatea
băncilor care a intrat în vigoare din 01.01.2018 și Legea cu privire la supravegherea
suplimentară a băncilor din 29.03.2018. , funcția de reglementare şi supraveghere a activităţii
băncilor în Republica Moldova este destinată Bancii Naţionale a Moldovei. Prin urmare , ea
promovează o politică activă în domeniul reglementării şi supravegherii bancare prin:

2
- stabilirea criteriilor de autorizare a băncilor, a cerinţelor faţă de capital, a exigențelor față de
proprietari și cotele acestora, precum și față de administratorii băncilor;

- stabilirea cerinţelor menite să asigure calitatea înaltă și funcționalitatea sistemelor de control

intern ale băncilor, inclusiv procedurile aferente prevenirii şi combaterii spălării banilor;

- stabilirea şi supravegherea respectării cerinţelor prudenţiale pentru a asigura limitarea

expunerii la riscuri a băncilor;

Trebuie de remarcat faptul că în primul rând, supravegherea bancară are un rol deosebit în
asigurarea bunei funcţionări a sistemului financiar al Republicii Moldova bazat pe un sector
bancar puternic şi competitiv orientat spre relaţiile de piaţă şi prevenirea riscurilor. În acest
context, Banca Naţională a Moldovei, conform împuternicirilor şi drepturilor conferite prin
legislaţie, efectuează supravegherea băncilor atât la distanţă, cât şi pe teren.

Conform Metodologiei de Supraveghere și evaluare a activității băncilor, aprobată la

28.02.2019 , de către Comitetul Executiv al BNM, depistarea timpurie a deficiențelor și a
riscurilor băncilor, va fi mai ușoară doar în cazul unei supravegheri regulate, care va contribui
la eficientizarea și asigurarea viabilității și stabilității sectorului financiar.

Această metodologie reprezintă temelia de bază a procesului de supraveghere din

R.Moldova și prevede :

― menţinerea încrederii publicului în sectorul bancar, însăşi existenţa autorităţii de

supraveghere bancară constituie un factor psihologic care contribuie la creşterea încrederii în
sistemul bancar;

― protejarea fondurilor clienţilor, prin limitarea riscului asumat de către aceştia în momentul
constituirii depozitelor, pe durata păstrării şi utilizării lor, ca sursă atrasă de către bănci;

― dezvoltarea unui sistem bancar viabil şi stabil, în măsură să ofere clienţilor produse şi
servicii bancare de calitate şi la un cost rezonabil;

― respectarea legilor şi reglementărilor privind activitatea bancară.

― Supravegherea bancară după procesele și metodele eficiente și inovaționale precum

ICAAP (Procesul de evaluare a adecvării capitalului intern), ILAAP (Procesul de evaluare a
adecvării lichidității interne), evaluarea calității creditelor din portofoliu, evaluarea cerințelor
TSCR (suma cerințelor de fonduri proprii) și aplicarea altor măsuri de supraveghere .

3
 Supravegherea bancară efectuată de BNM este realizată prin intermediul a câteva măsuri
precum grupate după cum urmează:

1) măsuri privind capitalul;

2) măsuri privind lichiditatea;

3) alte măsuri de supraveghere (sau măsuri de intervenție timpurie ori de rezoluție).

Aceste măsuri de supraveghere a sectorului bancar realizate de Banca Națională sunt axate
pe 3 planuri: legislativ, instituțional și operațional.

I. În plan legislativ, s-au emis reglementari privitoare la adecvarea capitalului,

clasificarea activelor, aplicarea legii falimentului bancar, etc.
II. În plan instituțional, s-a creat Fondul de Garantare a Depozitelor, Centrala Riscurilor
Bancare, Centrul Național Anticorupție etc.
III. În plan operational, s-a ameliorat climatul bancar prin îmbunătațirea indicatorilor de
performanța bancară și scăderea creditelor neperformante.

În prezent, supravegherea băncilor corespunde în totalitate normelor europene, odată cu

implementarea prevederilor Basel III, iar în luna ianuarie 2020, în Moldova, a intrat în vigoare
o nouă metodologie de monitorizare a băncilor comerciale, care este la fel în concordanță cu
normele europene. Potrivit acestei metodologii, Banca Națională este în contact permanent cu
instituțiile bancare, pentru „a asigura stabilitatea și securitatea sistemului bancar”.

Totodată, o supraveghere prudenţială de calitate reprezintă o condiţie necesară, dar nu şi

suficientă pentru a avea un sistem bancar și un sistem financiar sănătos.

În acest caz, autoarea propune următoarele recomandări pentru îmbunătățirea procesului de

supraveghere bancară în Republica Moldova

 Îmbunătățirea procesului de supraveghere pentru consolidarea stabilității financiare prin

participarea la mecanisme performante de supraveghere integrate la nivel european.
 Crearea premiselor pentru creșterea activității de creditare și implicit creștere economică.
 Creșterea încrederii investitorilor în economia națională, precum și a altor mari grupuri
financiare în sistemul nostru bancar.
 Efectuarea unui sistem de supraveghere flexibil, rezilient , capabil de a se adapta eficient
la modificările rapide ale mediului economic; de a continua să funcţioneze chiar în
condiţii de şocuri economice și de a nu genera el însuşi şocuri economice majore care să
conducă la o criză financiară.

4
 În același timp, sectorul bancar ar putea deveni şi mai transparent, prin eventuala emitere
a Strategiei de Stabilitate Financiară . Aceasta ar permite cunoaşterea mai bună de către public
a situaţiei reale în sectorul bancar şi ar reflecta eventualele vulnerabilităţi şi surse de risc (în
special de credit). De asemenea aceasta ar majora responsabilitatea băncii centrale în
promovarea unui sistem financiar mai transparent şi ar motiva cooperare mai strânsă dintre
autorităţile de supraveghere. Trebuie de menționat că o asemenea strategie ar favoriza și
asigurarea implementării bunelor practici de guvernanță corporativă de către bănci pentru a
atinge obiectivele de politici publice.

Analiza aspectelor şi instrumentelor de reglementare şi supraveghere bancară, ce constituie

obiectivul principal al acestei lucrări, permite autoarei de a conclude că, sistemul bancar stabil
este imposibil de închipuit fără un cadru prudenţial bine gândit şi controlul adecvat al
băncilor.

Analiza informaţiei cu privire la particularităţile supravegherii bancare a confirmat că,

procesul de supraveghere și evaluare bancară este indispensabil în cadrul asigurării stabilității
financiare, iar în sistemul bancar al R.Moldova se simte nevoia unei supravegheri mai
performante și eficiente .

Totodată se remarcă faptul că spre deosebire de ţările aderente şi membre UE,

reglementarea şi supravegherea în CSI, respectiv în Republica Moldova, se află în procesul de
dezvoltare. Aceasta îşi are reflectare, mai întâi de toate, în participarea străină mai redusă şi
implicarea statului în activitatea sistemului bancar.

Dacă e să ne referim la cele mai vulnerabile “puncte” în sistemul bancar moldovenesc

(opacitatea acestuia, imperfecţiunile cadrului de supraveghere, schema de garantare a
depozitelor şi managementul riscului de credit), lucrarea atrage atenţia la eventualele reforme
oportune pentru situaţia actuală cum ar fi: transparenţă mai înaltă prin publicarea periodică a
rapoartelor de stabilitate financiară; perfecţionarea proceselor de supraveghere prin evaluarea
capitalului ponderat la risc, introducerea sistemelor de prevenire (early-warning-systems),
implementarea în practică a supravegherii consolidate, precum şi reglementarea unei
colaborări obligatorii a supraveghetorilor din sistemul bancar şi financiar nebancar; majorarea
plafonului de garantare a depozitelor.

5
 BIBLIOGRAFIE

1. Gîrlea M., Supravegherea prudențială a activității bancare. Chișinău. Disponibil în

IBN: 22 aprilie 2019
2. Legea nr. 202 privind activitatea băncilor din 06.10.2017
Disponibil: http://lex.justice.md/md/373267/
3. Legea nr. 250 cu privire la supravegherea suplimentară a băncilor, asigurătorilor/
reasigurătorilor și a societăților de investiții care aparțin unui conglomerat financiar
din 01.12.2017 Disponibil:http://lex.justice.md/index.php?
action=view&view=doc&lang=1&id=373671
4. Metodologia de supraveghere și evaluare a activității băncilor din 28 februarie 2019
Disponibil pe pagina oficială a Băncii Naționale a Republicii Moldova
5. Regulamentul privind mecanismul unic de supraveghere bancară al Băncii Centrale
Europene „Regulamentul UE nr. 1024/ 2013
6. Site-ul Oficial al Băncii Naționale a Republicii Moldova https://www.bnm.md