*

* Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare reprezintă o instituție

financiară care s-a dezvoltat la nivel european, a fost înființată în anul 1991 și își
folosește resursele pentru a susține economiile din aproape 30 de țări.

* Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare a fost înființată de 61 de țări și

de 2 instituții guvernamentale (Uniunea Europeană şi Banca Europeană de
Investiţii).

* Cu toate că acţionarii săi aparţin sectorului de stat, BERD investeşte mai ales în
sectorul privat, de regulă împreună cu alţi parteneri comerciali.

* BERD oferă finanţări de proiecte pentru bănci, întreprinderi industriale şi

comerciale, adresându-se atât noilor iniţiative cât şi companiilor deja existente.
De asemenea, colaborează şi cu societăţi din sectorul public pentru a sprijini
privatizarea acestora, restructurarea întreprinderilor de stat şi îmbunătăţirea
serviciilor municipale sau comunale.
* Cifra medie a investiţiilor BERD este de €25 milioane.
* Proiectele de proporţii mai mici pot fi finanţate prin intermediari
financiari sau prin programe speciale care se adresează investiţiilor de
dimensiuni reduse în ţările mai puţin dezvoltate.
* Finanțarea pe care o face banca pentru diverse proiecte se încadrează
între 5 și 200 milioane de euro, în general sub formă de împrumuturi.
* Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească proiectele sunt:
 proiectul să fie situat într-una din țările din care banca operează;
 proiectul să aibă bune perspective comerciale;
 să fie util pentru economia locală și pentru dezvoltarea sectorului
privat;
 să satisfacă criteriile financiare și ecologice existente.
* STRUCTURA PROIECTELOR
* BERD adaptează fiecare proiect în funcţie de nevoile clienţilor şi de
situaţia specifică a ţării, regiunii şi sectorului în cauză.
* De regulă BERD finanţează maxim 35 % din costul total al unui proiect
care pleacă de la 0 sau 35 % din capitalizarea pe termen lung a societaţii
responsabile de realizarea proiectului.
* Sectoarele sprijinite, finanțările BERD acoperă marea majoritate a
sectoarelor economice. De exemplu: întreprinderi sau cooperative
agricole, instituții financiare, sectorul de producție, resursele naturale,
energia, turismul, transporturile, infrastructura de mediu, infrastructura
publică.
* Sponsorii trebuie să contribuie cu un aport de capital semnificativ, cel
puţin egal cu investiţia BERD.
* Este necesară asigurarea unor surse suplimentare de finanţare, din partea
sponsorilor, a altor cofinanţatori sau obţinute prin intermediul
programului de împrumut sindicalizat oferit de BERD.
* ORGANIZAREA BĂNCII EUROPENE DE RECONSTRUCȚIE
ȘI DEZVOLTARE

* Banca este structurată printr-un consiliu al guvernatorilor alcătuit

dintr-un reprezentant, de regulă Ministrul de Finanțe, pentru fiecare
stat membru. Consiliul guvernatorilor deleagă autoritatea către
Consiliul Directorilor format din mai mulți directori executivi ce
stabilesc orientarea strategică a băncii.
* În general, Consiliul Guvernatorilor stabilește un președinte numit o
dată la 5 ani.
* Funcțiile BERD

* Încă de la început principalul obiectiv al Băncii a fost și este și în

continuare acela de a sprijini țările din Europa Centrală și de Est, pentru
trecerea lor la economia de piață. Acest sprijin din partea Băncii se
traduce prin acordarea de împrumuturi guvernelor acestor țări membre
sau prin finanțarea sectorului lor privat.
* Împrumuturile guvernamentale pot fi acordate pentru realizarea
următoarelor obiective:
• realizarea de reforme structurale și sectoriale în economiile lor;
• descentralizarea instituțiilor de stat;
• privatizarea întreprinderilor de stat.
* Acordul de înființare al băncii impune ca 60% din împrumuturile pe care le
acordă BERD să fie adresate sectorului privat. Aceste împrumuturi destinate
sectorului privat, sunt acordate fie sub forma unor credite preferențiale (cu
dobânda mai mică sau dobânda parțial sau integral subvenționată sau cu o
perioadă de grație și de rambursare mai mari), fie prin participații directe la
capitalul social al beneficiarilor. În plus, Banca poate să acorde garanții
pentru anumite împrumuturi contractate de pe piețele financiare
internaționale.
* Finanțarea proiectelor se realizează din capitalul social și din rezervele băncii
precum și prin atragerea de împrumuturi de pe piețele financiare
internaționale.
* Creditele sunt acordate în baza unei relații de cofinanțare care să respecte
relația: un euro finanțat de BERD trebuie să atragă alți 2 euro de la cel puțin
alți 2 investitori. Această regulă de finanțare conferă băncii o funcție foarte
importantă, aceea de factor mobilizator de capitaluri în sensul că pe lângă
fondurile proprii BERD va oferi posibilități de finanțare directă din partea
altor investitori.
*Funcţiile BERD sunt următoarele:
Acordarea sau garantarea de împrumuturi pe termen lung ţărilor
membre;

Coordonarea ajutorului internaţional pentru dezvoltare acordat

statelor membre care au nevoie;

Acordarea de asistenţă tehnică statelor membre;

Sprijinirea realizării dezvoltării durabile.

*Tipuri de activități finanțate de BERD

Susținerea sectorului financiar și de afaceri precum și al serviciilor

destinate finanțării comerțului;

Contrucția de căi ferate și reabilitarea rețelei de bunuri naționale;

Susținerea sectorului energetic, tradițional prin reabilitarea

structurii existente precum și prin promovarea energiei
neconvenționale.
* Relaţia România-BERD

* România a ratificat Acordul de Înfiinţare a BERD în anul 1990, ca unul

dintre membrii fondatori ai acestei instituţii. În prezent, capitalul subscris şi
vărsat de România are valoarea de 100,85 milioane euro, respectiv 10.850
acţiuni.

* Consiliul Guvernatorilor BERD este alcătuit din reprezentanţi ai tuturor

statelor membre. Ministrul finanţelor publice este guvernator pentru
România, iar guvernatorul Băncii Naţionale este guvernator supleant.
Constituenţa din care face parte ţara noastră include Armenia, Georgia,
Moldova şi Ucraina.
* BERD reprezintă un catalizator major pentru investiţii în România, cu un
portofoliu cumulat până la sfârşitul anului 2015 de peste 7,1 miliarde euro
(381 de proiecte semnate cu România începând cu 1991). 62% din totalul
investiţiilor au fost angajate în sectorul privat. Pe lângă propria sa investiţie,
BERD a ajutat la mobilizarea altor 14 miliarde euro, reprezentând coinvestiţii
în perioada 1991- 2015.

* Prin aceste investiţii şi implicarea directă a reprezentanţilor Băncii în

Consiliile de Administraţie ale unui număr mare de companii în care a
investit, BERD a reuşit să îmbunătăţească practicile de conducere corporativă
şi să extindă dialogul politic.
* Strategia de ţară pentru România aferentă perioadei 2013-2015, în derulare începând
cu februarie 2012, a avut în vedere investiţii în concordanţă cu priorităţile şi nevoile
de perspectivă ale economiei româneşti. Principalele direcţii de implicare ale BERD
în vederea susţinerii perioadei de tranziţie din România sunt:
 Promovarea stabilităţii şi extinderea numărului de produse destinate sectorului
financiar;
 Întărirea infrastructurii prin îmbunătăţirea eficienţei şi o mai mare implicare a
sectorului privat;
 Restructurarea sectorului energetic şi îmbunătăţirea eficienţei şi sustenabilității;
 Încurajarea investiţiilor în sectorul de producţie al economiei;
 Noua strategie de ţară, aferentă perioadei 2015-2018 continuă eforturile din perioada
de referinţă precedentă şi subliniază trei direcţii prioritare;
 Extinderea accesului la finanţare şi dezvoltarea pieţelor de capital în vederea sporirii
creditării;
 Diminuarea dezechilibrelor între regiuni şi extinderea incluziunii prin dezvoltarea
infrastructurii (construită pe baze comerciale);
 Sporirea competitivităţii sectorului privat prin investiţii ţintite, pentru eficienţă.
* Strategia 2015-2018 se susţine pe prognozele de creştere economică solidă
pentru intervalul imediat următor, venind în sprijinul companiilor care doresc
să îşi îmbunătăţească competitivitatea prin accesarea unor structuri echilibrate
de finanţere şi bune practici corporative.

* Pentru realizarea acestor obiective, BERD va contribui şi la întărirea

capacităţii administrative a autorităţilor locale şi a administraţiei publice de
absorbție a fondurilor structurale.

* În concluzie, cel mai puternic avantaj comparativ al Băncii relativ la alte

instituţii financiare internaţionale, pe lângă concentrarea regională, constă în
abilitatea de a opera atât în sectorul public cât şi în cel privat şi de a avea la
dispoziţie cel mai larg şi mai flexibil spectru de instrumente financiare pentru
a sprijini diferitele stadii ale tranziţiei.