PERSPECTIVĂ ŞI PREZENT

ÎN DEZVOLTAREA ECONOMICĂ
LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE

- proiect -

• În cadrul Uniunii Europene regăsim o
economie unificată progresiv, pe cale
naturală, prin schimburile comerciale intens
derulate de-a lungul secolelor între statele
membre, dar şi prin procesul integrării
formale, început în anii ’50 ai secolului XX.
Principala caracteristică o reprezintă•
diversitatea culturală, care îşi pune amprenta•
atât asupra elasticităţii ridicate a cererii, cȃt
şi asupra dimensiunilor şi specializării
ofertei.
• Uniunea Europeană, în calitate de cel mai
important donator de ajutor pentru dezvoltare
din lume, şi-a luat angajamentul de a creşte•
pe viitor sumele alocate în acest scop. Însă,•
acest ajutor nu este suficient pentru
reducerea durabilă a sărăciei, necesitȃnd
astfel, politici care să permită depăşirea
dificultăţilor comerciale, geografice şi de
guvernare şi care să contribuie la utilizarea
optimă a oportunităţilor oferite de
globalizare.
• necesare.
• Uniunea Europeană şi statele sale membre
sunt lideri mondiali în domeniul finanţării
inovatoare a sectorului financiar, combaterii
schimbărilor climatice sau dezvoltării, printre
altele. În prezent, criza a readus pe tapet în
Uniunea Europeană vechea problemă a
Rezumat
uniunii politice ca o condiţie sine qua non
(absolut necesară, indispensabilă) a
operaţionaliăţtii unităţii economice, care a
fost realizată doar în principiu şi care se
constată că nu trece examenele în
momentele grele.
De la bun început, arhitecţii Uniunii Europene
au ştiut că se va ajunge în această situaţie în
măsura în care conglomeratul de state
componente nu va putea reacţiona unitar în
perioade de cumpănă, în absenţa unei
conduceri comune, adică a unei uniuni
politice.
Astfel, Uniunea Europeană a devenit un
spaţiu unic vamal, o piaţă internă din punctul
de vedere al circulaţiei mărfurilor, forţei de
muncă şi capitalurilor, în acest mod au fost
convenite şi au ajuns să fie derulate politici
comune în domenii precum cel agricol sau
comercial, aşa s-a construit euro prin
punerea şi gestionarea în comun a resurselor
 reforma = transformare politică, economică, socială,
culturală, cu caracter limitat sau de structură, a unei
stări de lucruri, pentru a obține o ameliorare sau un
progres

piaţa unică = este componenta esenţială a

integrării economice internaţionale şi,
totodată, mijlocul principal de realizare a
scopurilor comune ţărilor care o compun.

Cuvinte cheie
politica monetară = ansamblu de acţiuni exercitate de
către autorităţile monetare ale unui stat sau ale unui grup
de state asupra masei monetare şi asupra activelor
financiare în vederea orientării economiei pe termen
mediu şi lung.
 Introducere
• Uniunea Europeană, avȃnd calitatea de principal donator
de asistenţă oficială pentru dezvoltare la nivel mondial,
conduce dezbaterea privind finanţarea pentru dezvoltare.
Uniunea şi-a luat angajamentul ca partea sa de ajutor
oficial pentru dezvoltare să atingă 0,7% din venitul
naţional brut (VNB) până în 2015. Comisia prezintă, în
fiecare primăvară, un raport care monitorizează modul în
care sunt implementate angajamentele UE în materie de
finanţare pentru dezvoltare asumate în contextul
Consensului de la Monterrey (2002) şi al Declaraţiei de la
Doha (2008). Începând cu anul 2011, raportul include şi
informaţii referitoare la implementarea angajamentelor UE
privind finanţarea „cu aplicare rapidă” pentru combaterea
schimbărilor climatice.

• Uniunea Europeană este o majoră putere comercială pe

plan mondial, funcţionând ca o piaţă unică cu 28 de ţări.

• Politica de dezvoltare economică a UE are ca obiectiv

menţinerea unei creşteri durabile cu ajutorul investiţiilor
în transporturi, energie şi cercetare. De asemenea, îşi
propune să reducă impactul pe care dezvoltarea
economică viitoare l-ar putea avea asupra mediului.
Stadiul cercetărilor efectuate
în tematica investigată
• În momentul de faţă, economia UE
- ţinând cont de bunurile pe care le
produce şi de serviciile pe care le
furnizează (PIB) - este mai vastă decât
economia SUA: PIB-ul UE în 2012: 12 945
402 milioane EUR/euro.

• Schimburile sale comerciale cu restul

lumii reprezintă aproximativ 20% din
exporturile şi importurile derulate la nivel
mondial, cu toate că populaţia UE
reprezintă doar 7% din populaţia
mondială.

• Conform ultimelor statistici, comerţul a

fost afectat de recesiunea globală, însă
menţine UE pe primul loc, la nivel
mondial, cu 16,4 % din importurile
efectuate la nivel mondial în 2011. Pe
locurile doi şi trei se situează Statele
Unite ale Americii (15,5 %) şi China (11,9
%). UE a fost, de asemenea, cel mai mare
exportator, realizând 15,4 % din totalul
exporturilor, faţă de 13,4 % cât a realizat
China şi 10,5 % SUA.
 Expunerea
problemei
• În prezent, Uniunea Europeană şi statele sale membre sunt implicate activ la iniţiativa de
diminuare a datoriei în ţările sărace şi profund îndatorate, având ca principal obiectiv reducerea
datoriilor acestor ţări la niveluri suportabile, cu condiţia obţinerii unor rezultate satisfăcătoare pe
plan politic, astfel încât să se garanteze că eforturile de ajustare şi reformă nu sunt puse în pericol
de un nivel ridicat al datoriilor şi de povara serviciului datoriei. Deşi iniţiativa în favoarea
diminuării datoriei în ţările sărace şi profund îndatorate a luat sfârşit în 2006, ţările care anterior
au fost eligibile pot să beneficieze în continuare de aceasta. Uniunea Europeană a contribuit cu
1,6 miliarde de euro la această iniţiativă. Statele membre ale UE au contribuit de asemenea la
Iniţiativa multilaterală privind reducerea datoriilor, pentru a anula integral datoria către Banca
Mondială, FMI şi Banca Africană pentru Dezvoltare a ţărilor HIPC eligibile.
•
• În general, studiile sprijină, principiul conform căruia globalizarea tinde să fie asociată cu o
creştere mai mare. Cu toate acestea, indică şi faptul că schimburile comerciale sunt o condiţie
indispensabilă, dar nu suficientă, pentru creştere şi dezvoltare. Politicile economice şi sociale,
instituţiile şi situarea geografică, precum şi investiţiile publice şi private sunt factori suplimentari
importanţi care determină capacitatea unei ţări de a beneficia de oportunităţi comerciale. Din
aceste motive, Uniunea Europeană consideră că este foarte important să se asigure că ţările care
primesc ajutor din partea UE au planuri de dezvoltare de bună calitate şi că îşi îmbunătăţesc
instituţiile şi sistemele de guvernare. Respectând suveranitatea naţională, experţi din diferite
servicii şi delegaţii ale Comisiei contribuie la definirea şi punerea în aplicare a strategiilor
naţionale şi regionale pentru acordarea ajutorului comunitar.
Concepte şi terminologie

• strategie economică = reprezintă un concept

complex care defineşte ansamblul
obiectivelor pe care conducerea unei unităţi
economice îşi propune să le realizeze,
obiective stabilite pe bază de studii, cercetări
ştiinţifice şi prognoze, acţiuni ce trebuie
întreprinse pe diferite orizonturi de timp şi
modul de alocare a resurselor în vederea
menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării
viitoare.
• schimburi comerciale = denumire generică,
dată în doctrina juridică şi economică
fluxurilor de export, import şi de cooperare
economică internaţională
• parteneriat strategic = este un instrument în
atingerea unor obiective de politică externă
ce exced buna relaţie sau cuantificarea
profunzimii relaţiei cu un actor.
 Rezolvarea problemei-soluţii
identificate
• Investiţiile în cercetare şi inovaţie, revitalizarea planurilor Uniunii
Europene de a crea o economie bazată pe cunoaştere şi redresarea
finanţelor publice printr-un plan de reducere a datoriilor ar trebui să fie
priorităţile strategiei economice a Europei”, potrivit premierului francez,
Francois Fillon.

• „Europa are nevoie să majoreze rata de creştere, dacă vrea să-şi păstreze
modelul social actual şi să-şi plătească datoriile publice”, a adăugat prim-
ministrul francez, în timpul unui forum economic din Italia.

• Pentru a-şi reveni, ţările europene nu trebuie să renunţe la programele de

stimuli financiari toate în acelaşi timp.

• În Europa ar trebui adoptat un plan de creştere pe cinci ani, în care să se

regăsească măsuri special menite pentru a majora rata creşterii economice şi
a produsului intern brut.

• În al treilea rând, este nevoie de reforme la nivel legislativ, în special, în

unele dintre ţările UE, dar şi de strategii pe termen mediu de reducere a
deficitelor.

• Statele membre UE trebuie să se coordoneze şi la nivel macroeconomic, mai

ales în politicile de management al crizei şi post-criză.

• Nu în ultimul rând, ar trebui grăbită adoptarea euro în ţările din centrul şi

estul Europei. În timp ce, potrivit criteriilor de membru al UE şi a ratei
inflaţiei toate statele din regiune s-ar califica, potrivit deficitului, nimeni nu
ar avea voie sa adopte euro. Prin urmare, o aplicare birocratică a criteriilor
nu este o modalitate matură de a gestiona lărgirea zonei euro, cred analiştii.
Analiza rezultatelor
Având în vedere contextul economic în
care se află ţările membre ale Uniunii Europene,
Comisia Europeană a facut o serie de
recomandări pentru fiecare din cele 28 de ţări
membre, în ceea ce priveşte elaborarea bugetelor
naţionale şi a politicilor economice, cum ar fi:
• fiecare ţară a UE ar trebui să ia măsuri pentru a
stimula creşterea economică, pentru a crea locuri
de muncă şi pentru a ţine finanţele publice sub
control.
• ţările membre, deci inclusiv România, să depună
mai multe eforturi pentru a îndeplini obiectivele
UE în materie de ocupare a forţei de muncă,
cercetare şi dezvoltare, eficienţă energetică,
învăţămȃnt superior şi reducerea sărăciei.
• ţările UE trebuie să caute soluţii pentru a reduce
datoria publică şi diferenţa dintre cheltuieli şi
încasări, astfel încât bugetele naţionale să se
conformeze obiectivelor stabilite la nivelul UE.
• de asemenea, Comisia cere ca ţările din Uniune să
menţină cât mai multe persoane în câmpul muncii,
prin creşterea vârstei de pensionare, limitarea
utilizării sistemelor de pensionare şi
îmbunătăţirea accesului la serviciile de îngrijire a
copiilor.
• printre domeniile vizate se numără şi combaterea
şomajului structural, facilitarea integrării pe piaţa
muncii a categoriilor vulnerabile ale populaţiei,
cum ar fi femeile şi lucrătorii în vârstă.
 Concluzii

Deşi în afara comunităţii europene nu se vede, Uniunea are perioade în care

trece dintr-o criza în alta, însă, întotdeauna liderii europeni se unesc şi fac
compromisuri, în numele solidarităţii uniunii.

• Totuşi, lucrurile vor fi greu de realizat, astfel încât, politicienii trebuie să reuşească
să impună reforme structurale dureroase, dar necesare, şi, în acelaşi timp, trebuie
să aibă grijă de cei 27 de milioane de şomeri şi să ţină în frâu cheltuielile
bugetare.

• În plus, şefii de state şi de guverne nu trebuie doar să fie de acord cu ţintele

ambiţioase, ci trebuie să creeze noi instrumente pentru a le indeplini. În agenda
economică pentru 2020, se arată că statele membre pot face presiuni asupra
ţărilor recalcitrante.

• Însă cât de bine vor reacţiona liderii politici la criticile venite de la Bruxelles sau
alte capitale mai puternice, indiferent de cât de bine intenţionate sunt acestea,
având în vedere că, şi în momentele de creştere economică s-a dovedit dificil să
convingi cetăţenii europeni să accepte directivele UE.
 Propuneri

Creşterea veniturilor va fi
capabilă prin redresarea
economiei dar şi printr-o serie
de măsuri pentru
îmbunătăţirea colectării
impozitelor.

Se recomandă statelor
membre, ca în anul 2014 să
facă paşi importanţi ca să îşi
îndeplinească obiectivele în
contextul Strategiei Europa
2020. Printre acestea se
numără creşterea investiţiilor
în cercetare şi dezvoltare sau
creşterea ocupării forţei de
muncă până în 2020.
 Bibliografie
• Beatrice ANDREŞAN-GRIGORIU, Tratatele Uniunii Europene –
versiune oficială consolidată, Ed. HAMANGIU, Bucureşti, 2010;

• Europa 2020 –Comunicare a Comisiei

• http://ec.europa.eu/economy_finance/international/development_p
olicy/index_ro.htm

• http://europa.eu/legislation_summaries/development/index_ro.htm

• http://www.business24.ro/articole/dezvoltare+economica+uniunea+
europeana

• http://www.ziare.com/economie/crestere-economica/cum-ar-putea-
europa-sa-revina-la-crestere-878135
•