Diagnosticul Financiar Si Evaluarea

Universitatea BANATULUI TIMIsOARA FACULTATEA DE sTIINtE ECONOMICE SPECIALIZAREA FINANtE - contabilitate
lUCRARE DE LICENta
DIAGNOSTICUL FINANCIAR SI EVALUAREA S.C. EUROCONSTRUCT S.A.
Timisoara 2002
CUPRINS
1. PREZENTAREA GENERAL A SOCIETII S.C. "EUROCONSTRUCT" S.A. .. 1.1. ELEMENTE DE INDENTIFICARE ....................... 1 1.2. MOD DE CONSTITUIRE ........................... 1 1.3. OBIECT DE ACTIVITATE. REALIZRI. EVOLUIA ACTIVITII ................ 1.4. PREZENTAREA GENERALa A CAPACITILOR DE PRODUCIE ............ 1.5. PIAA PRODUSELOR sI A SERVICIILOR ....................... 5 2. INSTRUMENTE UTILIZATE N ANALIZA FINACIAR ............ 7 2.1. BILANUL CONTABIL .... ............................. 7 2.2. BILANUL FINANCIAR ... ............................... 7 2.3. BILANUL FUNCIONAL .. ............................... 8 3. ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE A PATRIMONIULUI .......... 9 3.1. ANALIZA STRUCTURII PASIVULUI .......................... 9 3.1.1. Analiza structurii resurselor financiare pe termen de exigibilitate ......... 3.1.2. Analiza structurii resurselor financiare pe surse de provenienta ......... 3.2. ANALIZA STRUCTURII ACTIVULUI .................... 15 3.2.1. Analiza ratei activelor imobilizate ..................... 3.2.2. Analiza ratei activelor circulante ........................ 15 15 10 9 5 2 1
4. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR ................... 20 4.1. FONDUL DE RULMENT ............................................... 20 4.1.1. Fondul de rulment net .......................... 20 4.1.2. Fondul de rulment propriu ........................ 4.1.3. Fondul de rulment net .......................... 22 4.1.4. Rata finantarii activelor circulante prin fondul de rulment ........... 4.1.5. Rata finantarii stocurilor prin fondul de rulment ................ 4.2. NECESARUL DE FOND DE RULMENT ..................... 4.3. TREZORERIA ...................................................... 25 4.4. LICHIDITATEA ..................................................... 25 23 23 22 22
4.5. SOLIVABILITATEA .................................................... 27 5. DIAGNOSTICUL GESTIONRII FINANCIARE ................ 28 5.1. GESTIUNEA STOCURILOR ..................................................... 28 5.1.1. Structura stocurilor ............................. 28 5.1.2. Rotatia stocurilor ........................... 28 5.2. GESTIUNEA CLIENILOR ....................................................... 32 5.3. GESTIUNEA FURNIZORILOR ..................................................... 32 5.4. GESTIUNEA CAPITALURILOR PROPRII ................................................. 33 6. DIAGNOSTICUL RANDAMENTULUI FINANCIAR ............... 35 6.1. RATA RENTABILITII COMERCIALE ......................................... 35 6.2. RATA RENTABILITII FINANCIARE .......................................... 36
6.3. RATA RENTABILITII ECONOMICE ........................................... 38 6.1. RATA RENTABILITII RESURSELOR CONSUMATE ..................................... 7. RISCUL DE FALIMENT ........................... 40 7.1. MODELUL CONAN-HOLDER .............................................. 41 7.2. MODELUL ALTMAN ..................................................... 42 8. EVALUAREA NTREPRINDERII ...................... 44 8.1. VALORI OBTINUTE PRIN ACTUALIZARE........................... 8.1.1. Metoda actualizarii profitului ............................... 49 50 46 39
8.1.2. Metoda actualizarii cash-flow-ului ....................................................... 8.2. VALORI OBTINUTE PRIN CAPITALIZARE........................... 8.2.1. Valoarea de randament ............................. 54 8.2.2. Valoarea de rentabilitate .............................. 55 BIBLIOGRAFIE ............................... 57 ANEXE 54
CAP. 1. PREZENTAREA GENERAL A SOCIETII S.C. "EUROCONSTRUCT" S.A.

1.1. ELEMENTE DE IDENTIFICARE
S.C. "EUROCONSTRUCT" S.A. este persoana juridica romna ce si desfasoara activitatea pe raza judetului Timis si partial Arad, cu scopul de a realiza lucrari de constructii - montaj, de a aproviziona, produce si desface materiale si prefabricate pentru constructii. Societatea si are sediul n Timisoara, str. General Dragalina nr. 27, avnd subunitati de productie si n municipiul Lugoj, judetul Timis, si n satul Milova, judetul Arad. Societatea este nmatriculata la Camera de Comert si Industrie Timisoara, sub Nr. J35/705/1991 si la Ministerul Economiei si finantelor la Cod fiscal Nr. 18347484. Societatea are contul nr. 251100910902303 deschis la Banca Romna de Dezvoltare, sucursala Timis . Forma juridica a societatii este societate pe actiuni, iar forma de proprietate este privata.
1.2. MOD DE CONSTITUIRE. SCURT ISTORIC S.C. "EUROCONSTRUCT" S.A. Timisoara a fost nfiintata n 1991 prin Hotarrea Guvernului Romniei nr.1334/1990, prin dezmembrarea fostului Trust de Constructii Industriale Timisoara. n zona de sud-vest a tarii, profund implicata n dezvoltarea acesteia, a functionat una dintre cele mai reprezentative unitati de constructii din zona, Trustul de Constructii Industriale Timisoara. Pentru realizarea investitiilor n zona Banatului, n anul 1966, sunt infiintate 2 importante santiere de constructii- montaj, respectiv santierul nr. 615 Banat al ntreprinderii nr. 6 Constructii Craiova pentru constructii industriale si santierul nr.3 al I.S.C.M. Craiova pentru constructiile de chimie. santierul nr. 615 Banat devine n 1967 Grupul de santiere Banat. n 1969, cnd a luat fiinta Ministerul Constructiilor Industriale, cele doua unitati sunt comasate n cadrul ntreprinderii nr. 13 Constructii Timisoara , care n anul 1971 devine Trustul de Constructii Industriale Timisoara, forma organizatorica sub care functioneaza pna n anul 1990, fie sub aceasta denumire, fie sub aceea de Trustul de Antrepriza Generala de Constructii Industriale Timisoara. Trustul de Constructii Industriale Timisoara a realizat cele mai importante investitii din judetele din zona, respectiv Timis, Arad, Caras- Severin si Hunedoara. Dupa 1989 T.C.I. Timisoara s-a mpartit n mai multe societati : Societatea "EURO-CONSTRUCT", Societatea "TRAIAN" , Societatea "ALFA", Societatea "INCONSTRUCT", Societatea "INPROIECT"( proiectare) si Societatea "INVEST" (izolatii, nainte numindu-se B.M.P.I.). n anul 1990, cnd societatea s-a nfiintat ca societate pe actiuni, conform Hotarrii Guvernului nr. 1334/ 21.12.1990, capitalul social n valoare de 138 827 mil . lei era detinut integral de catre stat. La nfiintarea S.C. "EUROCONSTRUCT"S.A., preponderenta era activitatea de contractare a lucrarilor de constructii- montaj si de asigurare a bazei materiale pentru societatile desprinse din vechiul trust, activitate insuficienta pentru nivelul si capacitatea colectivului. Acest lucru, baza tehnico- materiala, ca de altfel si activitatea de marketing desfasurata pentru testarea cerintelor pietei de constructii, au impus reconsiderarea situatiei si reorientarea activitatii catre activitatea de constructii- montaj. Hotarrea luata s-a dovedit a fi corespunzatoare, societatea devenind cea mai bine situata n zona, realiznd lucrari si prestatii a caror cifra de afaceri a crescut n valori comparabile de la circa 300 mil. lei anual la peste 40395 mil. lei n 1998. n prezent, actiunile societatii sunt detinute, astfel:
INTERFINANCIAR HOLDING LUXEMBURG - 81,23 % NOVA PRECOMPRESIV ALSUGANA - 12,58 % Persoane fizice si FPS - 6,19 % 1.3. OBIECT DE ACTIVITATE. REALIZARI. EVOLUTIA ACTIVITATII Obiectul de activitate de baza al societatii este: a) realizarea si comercializarea de produse pentru constructii b) executarea lucrarilor de constructii- montaj Realizeaza de asemenea: a) aprovizionarea si desfacerea de materiale de constructii b) servicii de cazare si de cantina pentru constructii c) proiectarea de lucrari pentru constructii Societatea "EUROCONSTRUCT" S.A. Timisoara, si realizeaza obiectul de activitate prin urmatoarele subunitati n activitatea industriala : - Baza de productie Timisoara cu: . 3 statii de betoane si mortare Timisoara . Atelier confectii metalice Timisoara . Poligon de prefabricate Timisoara . Sector Mecanizare - Baza de productie Lugoj cu: . Statia de extragere- sortare agregate din rul Timis . Statia de betoane si mortare - Baza de productie Milova cu: . Statia de extragere - sortare agregate din rul Mures . Statia de betoane si mortare - Balastiera Jena - Depozitul central - Laboratorul de ncercari- atestat de catre Autoritatea n domeniu Activitatea preponderenta a societatii este activitatea de constructii- montaj, sector n care n cursul anului 1998, s-a realizat un volum de lucrari de constructii- montaj de 2-3 mld. lei/luna, materializat n lucrari de
constructii industriale, constructii social- culturale, drumuri, platforme, piste de aviatie, lucrari edilitare si altele. Societatea a realizat , n sfera sa de activitate, lucrari de mare importanta pentru viata economica si socialculturala a judetului Timis, astfel: Fabrica de mbuteliere Coca-Cola Ti-misoara, Fabrica de vitrine frigorifice Frigorex Timisoara, hala de prese si modernizari platforme la Electromotor Timisoara, Fabrica de vata Timisoara, modernizare piste de aviatie si cladire Aeroport International Timisoara , Fabrica de igari Timisoara, Antene Telefonie mobila Timisoara, Uzina de apa nr. 5 si nr. 2 - 4 Timisoara, Bara de ntretinere si deszapezire din Timisoara, Sala de sport - complex Rudolf- Walter Timisoara, Complex Comercial Metro Timisoara, Facultatea de stiinte Economice la Universitatea de Vest Timisoara, Centrala digitala MobiFon GSM Timisoara, Sediul Bancii Romne de Dezvoltare Sucursala Timisoara, Crown Pack Romania, Billa 1( zona Soarelui ), Billa( zona Circumvalatiunii), Solectron Timisoara. Sunt n curs de realizare: spitalul Municipal Timisoara, Lotizare Zona Industriala Monlandys Timisoara, Facultatea de prelucrare a produselor alimentare la Universitatea de stiinte Agricole a Banatului Timisoara, Sectia de ntretinere si deszapezire Savrsin. Societatea "EUROCONSTRUCT" S.A. Timisoara, realizeaza o gama larga de produse pentru constructii folosite att pentru nevoile proprii , ct si pentru necesitatile pietei mate-rialelor de constructii din zona. Realizeaza si desface ntreaga gama de agregate minerale de balastiera, necesare prepararii betoanelor si mortarelor, precum si pentru executia drumurilor si platformelor, n cadrul statiilor de sortarespalare agregate Lugoj si Milova. Realizeaza curent betoane de marci B50- B500 pentru structuri, drumuri si platforme, precum si mortare de marci M4-M100 pentru tencuieli si zidarie. Realizeaza orice tip de prefabricate din beton si beton armat, carcase si armaturi din otel pentru betoane n cadrul Poligonului de prefabricate Timisoara si n noua fabrica de prefabricate. Realizeaza de asemenea, confectii si constructii metalice ( tmplarie metalica, grilaje, rezervoare metalice si altele). Produsele se realizeaza la un nalt nivel calitativ determinat si de introducerea pentru fiecare lucrare ce urmeaza a se executa , a Programului calitatii, bazat pe Manualul calitatii, introdus n cadrul S.C. "EUROCONSTRUCT" S.A. ndeplinirea acestor deziderate este demonstrata de prestigiul capatat de firma, de locurile fruntase pe care s-a situat societatea n anii anteriori si de aprecierile date de beneficiari pentru activitatea prestata: - diploma si locul I n topul firmelor de profil din judet, acordat de Camera de Comert si Industrie Timisoara pe anul 1993 - diploma si locul III n topul firmelor de profil din judet, acordat de Camera de Comert si Industrie Timisoara pe anul 1996 - diploma si locul I n topul firmelor de profil din judet, acordat de Camera de Comert si Industrie Timisoara pe anul 1997 - diploma si locul IV n topul national al firmelor de profil din tara pe anul 1993, date de Consiliul de Cooperare al Camerelor de Comert si Industrie din Romnia - trofeul calitatii pe anul 1995 si diploma pentru executia lucrarilor de la Compania Coca-Cola, acordata de Asociatia Romna a Antreprenorilor din Constructii - atestarea si aprecierea deosebita pentru calitatea lucrarilor executate acordata de ADOQ Paris , Republica Franceza - certificatul de autorizare pentru efectuarea lucrarilor n domeniul infrastructurilor destinate transporturilor, eliberat de catre Autoritatea Aeronautica Civila Romna
- aprecieri pentru calitatea deosebita a lucrarilor si pentru reducerea duratelor de executie, acordate de catre Compania Coca-Cola, R.A. Aeroport International Timisoara , firma Bosch-Temeco Timisoara, S.C. I.M.P. Romnia Industrial C.O. SRL Timisoara, Italian Knitwer Craiova, Banca Romna de Dezvoltare , MobiFon Bucuresti, Universitatea de stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului Timisoara, DRDP Timisoara, Frigorex Timisoara, s.a. Realizarile actualizate din ultimii 4 ani , au avut o evolutie n general ascendenta (tabelul nr. 1.1)
Dimensiunea si tendinta afacerii
Tabelul 1.1. Indicatorul Cifra de afaceri Numar personal Productivitate Profit brut Marja de profit Indicele CA cu baza n lant UM mii lei Pers. mii lei/ pers. mii lei % An 1997 30710838 398 77.162,91 4.043.689 13,17 1,71
An 1998
An 1999 40395050 80453122 347 354 227.268,7 4.119.854 5,12 1,99
An 2000 150.778.120 340 443.465,06 6.578.949 4,36 1,87
116.412,24
-724.418
-1,79 1,32
Figura nr. 1.1.
Figura nr. 1.2. Din ceea ce rezulta din figura anterioara, putem spune ca firma a trecut printr-o faza de recesiune ( anul 1998) urmata de dezvoltare, n prezent mai existnd unele probleme de mentinere a echilibrului.
1.4. PREZENTAREA GENERALA A CAPACITATILOR DE PRODUCTIE S.C. "EUROCONSTRUCT" S.A. dispune n prezent de urmatoarele capacitati impor-tante de productie (Tabelul 1.2.).
Capacitatile de productie Tabelul 1.2.

Activitate Fabricarea betoanelor si mortarelor Extragerea si prelucrarea agregatelor de ru Realizarea confectiilor si constructiilor metalice Realizarea de carcase si armaturi pentru betoane Realizarea prefabricatelor din beton si beton armat Transportul betoanelor si mortarelor (10km/cursa) Transport auto agregate sortate ( 70 km / cursa) Transport agregate pe calea ferata Realizarea lucrarilor de constructii montaj UM mc/an mc/an to/an to/an mc/an mc/an mc/an mc/an mil lei/an Capacit. Grad de Grad utilizare uzura 80000 45% 40% 30% 55% 100% 25% 100% 100% 85% 100% 50% 56% 100% 30% 30% 10% 85%
120000 500 900 1200 30000 30000 24000 25000
Gradul de utilizare nregistrat este nca o consecinta a cererii destul de reduse pe piata de constructii. Dotarea tehnica cu utilaje corespundea, pna n urma cu ctiva ani, anilor 1970-1980 nsa n ultimul timp au nceput sa creasca investitiile , ceea ce va duce tot mai mult , n viitor, la cresterea capacitatii de productie. Gradul de uzura nregistrat, a impus dirijarea eforturilor de investitii spre asigurarea u-nui minim necesar de dotare, respectiv spre mbunatatirea n special a capacitatilor de transport beton si agregate de balastiera, spre modernizarea activitatii de realizare a lucrarilor de betoane n drumuri si platforme betonate, precum si spre mbunatatirea micii mecanizari si a sistemului informational.
1.5. PIATA PRODUSELOR SI SERVICIILOR n raza de activitate a societatii exista o cerere de produse pentru constructii, cu precadere n zona Timisoara ,n principal pentru: realizarea lucrarilor contractate si n curs de executie necesita un volum important de agregate de balastiera si betoane precum si de armaturi pentru betoane, confectii si constructii metalice lucrarile de modernizare a drumurilor nationale vor consuma de asemenea un mare volum de betoane si agregate de balastiera realizarea lucrarilor ce urmeaza sa fie contractate n viitorul apropiat vor fi de asemenea mari consumatoare de produse de balastiera si de betoane
cererea de produse pe piata de constructii este si ea n crestere
Toate acestea duc la concluzia ca n anii urmatori cererea pe piata de constructii va creste substantial. Odata cu aceasta va creste n mod corespunzator si concurenta. Firme pre-cum: S.C. CONSTRUCTIM S.A., ITALROM CONSTRUCII SRL, S.C. ALFA S.A., S.C. ICIM S.A., S.C. RIPS SRL, S.C. CONAR S.A. Arad si multe altele vor actiona pentru mbu-natatirea activitatii si reducerea costului materialelor si n consecinta a valorii constructiilor supuse licitatiilor.
Licitatia lucrarilor noi s-a facut si se face cu o concurenta deosebita. Cstigarea licita-tiilor la multe lucrari a avut ca principala motivatie seriozitatea colectivului si calitatea lucra-rilor executate si mai putin pretul produselor, mai ales cnd diferentele nu erau semnificative. n noile conditii, cnd preturile au crescut n mod deosebit, licitatiile se vor adjudeca n prin-cipal pe baza preturilor practicate, de aceea n perioada urmatoare, este imperios necesar ca eforturile sa fie dirijate spre modernizarea activitatii, cu consecinte n reducerea preturilor. Uneori preturile au fost superioare celor practicate de firmele concurente datorita folo-sirii de mijloace de productie ale unor firme de prestari care practica preturi superioare pretu-rilor mijloacelor proprii. Acesta a fost motivul pentru care efortul de investitii a fost ndreptat spre mbunatatirea si modernizarea unei parti a dotarii cu utilaje si mijloace de transport per-formante. Cea mai mare parte a activitatii de constructii- montaj se realizeaza pentru terti. ai societatii au fost si sunt: Principalii beneficiari
a)pentru activitatea de constructii-montaj: Compania Coca- Cola, Directia Sanitara Judeteana Timis, directia Regionala Drumuri si Poduri Timis, Universitatea de Vest Timisoara, Aeroportul International Timisoara, Universitatea de stiinte Agricole Timisoara, Solectron Timisoara, Metro Timisoara, Crown Pack Romania, Billa b)pentru activitatea de productie industriala: S.C. ITAL-ROM CONSTRUCII Timisoara, S.C. MECTRANS S.A. Timisoara, S.C. DIPENTA Timisoara si altii Cresteri importante ale volumului lucrarilor de constructii- montaj se prevad si n urmatorii ani.
CAP. 2. INSTRUMENTE UTILIZATE N ANALIZA FINANCIAR

2.1. BILANUL CONTABIL
Diagnosticul financiar este un instrument la ndemna managerilor care permite formularea unor judecati de valoare calitative si/sau cantitative privind starea, dinamica si perspectivele unui agent economic. Cuvntul "diagnostic" este de origine greaca si nseamna "apt de a discerne". El are n economie aceeasi acceptiune ca n medicina. Indiferent de domeniul de utilizare, demersul diagnosticului impune analiza complexa a mecanismului de formare si modificare a fenomenelor specifice.
Analiza financiara reprezinta un ansamblu de concepte, tehnici si instrumente care asigura tratarea informatiilor interne si externe, n vederea formularii unor aprecieri pertinente referitoare la situatia unui agent economic, la nivelul si calitatea performantelor sale, la gradul de risc ntr-un mediu concurential extrem de dinamic. ntreprinderea care face obiectul analizei economico-financiare este o organizatie sociala cu o structura specifica, dinamica si complexa. De aceea, analiza financiara studiaza mecanismul de formare si modificare a fenomenelor economice prin descompunerea lor n elemente componente n parti simple si prin depistarea factorilor de influenta. Descompunerea se face n trepte, de la complex la simplu n vederea identificarii cauzelor finale care explica o anumita stare de fapt, un anumit nivel de performanta sau o anumita evolutie a lor, dupa mecanismul clasic. Informatia financiara poate fi gasita n documente contabile de sinteza. Ea poate fi prelucrata si transformata astfel nct sa corespunda anumitor utilizari si interese. Punctul de pornire al unei analize financiare, informatia de baza este bilantul contabil (bilantul patrimonial) si anexele la bilant. Bilantul patrimonial este un inventar al averii ntreprinderii realizat pentru masurarea valorii reale a patrimoniului, prezentnd interes pentru actionari, dar si pentru creditori (activul patrimonial fiind o garantie a drepturilor lor). Alti beneficiari ai informatiilor furnizate de bilant sunt: institutiile guvernamentale care solicita informatii economice n scopuri privind impozitarea veniturilor; salariatii si sindicatele care folosesc informatiile contabile pentru a evalua stabilitatea si profitabilitatea organizatiei care i plateste.
Dar, persoanele cele mai dependente si mai implicate n sistemul contabil sunt managerii unei societati, care trebuie sa foloseasca informatiile economice n directionarea activitatii ntreprinderii si controlul realizarii obiectivelor.
Pentru a efectua analiza financiara a S.C. EUROCONSTRUCT S.A. am grupat informatiile cuprinse n bilanturile contabile si din anexele la bilant din anii 1997 - 2000 n anexe. Bilantul patrimonial raspunde cerintelor de ordin juridic, contabil si fiscal, prezentnd o situatie de fapt, fara a raspunde cu promtitudine obiectivelor financiare care urmaresc mai ales probleme prezente si viitoare dect probleme trecute. Pentru a raspunde obiectivelor financiare se construieste bilantul financiar. 2.2. BILANUL FINANCIAR Realizarea bilantului financiar se face plecnd de la bilantul patrimonial, prin agregarea anumitor date sau divizarea altora, astfel nct sa se obtina marimi semnificative pe plan financiar. ntre datele furnizate de bilantul patrimonial si realitatea financiara a ntreprinderii pot sa apara distorsiuni. Pe baza datelor si a detaliilor prezentate n anexa la bilant se vor modifica datele contabile astfel nct ordonarea posturilor de activ si pasiv sa se faca exclusiv pe criterii de lichiditate, respectiv exigibilitate.
Bilantul "lichiditate-exigibilitate" urmareste sa puna n evidenta capacitatea ntreprinderii de a-si onora angajamentele asumate fata de terti. Aceasta conceptie asupra bilantului raspunde mai bine analizei structurii financiare, analizei echilibrului financiar, analizei rentabilitatii financiare, a riscurilor si a bonitatii financiare. Construirea bilantului financiar al S.C. EUROCONSTRUCT S.A. presupune retratarea posturilor din bilant si regruparea elementelor bilantiere. Corectiile aplicate bilantului contabil, privesc: a) retratarea bilantului care presupune: eliminarea elementelor de activ fictiv ( cheltuieli de constituire ocazionate de majorarea sau reducerea capitalului, cheltuieli de cercetare - dezvol-tare, decontari cu asociatii privind capitalul, cheltuieli nregistrate n avans, diferente de conversie activ, prime de rambursare a obligatiunilor). Aceste elemente de activ fictiv se scad att din activul bilantului, ct si din pasivul bilantului, cu aceeasi suma; retratarea grupei " Conturi de regularizare - pasiv"; veniturile nregistrate n avans, avnd un termen de exigibilitate mai mic de un an , se nregistreaza la " Datorii pe termen scurt"; reclasificarea participarii salariatilor la profit.
Participarea salariatilor la rezultatele exercitiului, se clasifica astfel: - n capitalurile proprii, daca participarea salariatilor a fost varsata sub forma lor; - n datorii pe termen scurt, daca participarea o perioada mai mica de un an; este actiunilor atribuite salariati destinata sa fie varsata ntr-
- reclasificarea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli . Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt incluse n capitalurile proprii, ele neaco-perind ,n fapt, riscuri si cheltuieli. b) regruparea elementelor bilantiere. Activul cuprinde activele imobilizate, activele circulante (stocuri, creante , disponibilitati), conturi de regularizare si asimilate. Pasi-vul cuprinde: capitalurile proprii , datorii pe termen mediu si lung si datorii pe ter-men scurt c) nregistrarea datoriei fiscale
2.3. BILANUL FUNCIONAL Conceptia functionala considera bilantul ca pe un ansamblu de stocuri de utilizari si resurse, ceea ce permite analiza activitatii pe cicluri de operatiuni, lund n considerare rolul fiecaruia n functionarea ntreprinderii. Analiza bilantului functional nu are ca scop sa inventarieze averea ntreprinderii, ci sa prezinte nevoile acesteia si modul de finantare, sa dea imaginea derularii diverselor cicluri.
Construirea bilantului functional si clasificarea elementelor de activ si pasiv se efectueaza dupa apartenenta la un ciclu sau altele. Astfel, se disting: ciclul de investitii, caruia i corespunde activul stabil (aciclic) si respectiv, resursele stabile;
ciclul de exploatare, caruia i corespunde activul ciclic de exploatare si finantarea scurta de exploatare; ciclul de finantare, caruia i corespunde ansamblul resurselor.
Prin felul cum este conceput, bilantul functional raspunde cerintelor unei analize economico-financiare, deoarece pleaca de la premisa de continuitate a activitatii, iar elementele de activ si pasiv sunt privite ca structuri supuse unei permanente schimbari pe parcursul evolutiei financiar-patrimoniale a ntreprinderii si, n acelasi timp, face posibila identificarea nevoilor de finantare pe care le are ntreprinderea si a surselor de finantare disponibile.
CAP. 3. ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE A PATRIMONIULUI

3.1. ANALIZA STRUCTURII PASIVULUI Analiza structurii pasivului urmareste aprecierea principalelor strategii si politici financiare ale firmei, privind modul de formare al resurselor financiare pe categorii de surse si pe termene de exigibilitate. 3.1.1. Analiza structurii resurselor financiare pe termene de exigibilitate 3.1.1.1. Analiza stabilitatii financiare Rata stabilitatii financiare reflecta legatura dintre capitalul permanent de care dispune ntreprinderea n mod stabil (pe o perioada de 1 an) si patrimoniul total.Se calculeaza astfel:
Preponderenta capitalului permanent n resursele financiare reflecta caracterul permanent al finantarii activitatii conferind un grad ridicat de siguranta prin stabilitate n finantare.
Stabilitatea financiara
Tabel 3.1.
Nr. crt. 1 2 3 4
Specificatie
Capital permanent
UM mii lei mii lei % %
1997
Perioada de analiza 1998 1999
2000
9.432.879 21.500.371 84.085.591 102.604.432 16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945 56,02 50,00 62,80 50,00 85,58 50,00 68,66 50,00
Pasiv total Rata stabilitatii financiare Valoare minim acceptabila
Pe ntreaga perioada de analiza firma dispune de un grad ridicat de stabilitate financiara. Situatia este favorabila chiar daca n ultimul an aceasta nregistreaza o reducere datorata ritumului mai ridicat de crestere a pasivului total (152%) dect ritmul de crestere a capitalului permanent (122%). n ultimul an al analizei firma si finanteaza peste 68,66% din necesarul de resurse din capitalurile permanente, beneficiind de o buna stabilitate financiara. 3.1.1.2. Analiza gradului de finantare curent Gradul de finantare curent reflecta masura n care resursele curente participa la formarea resurselor totale si la finantarea activitatii. Acesta se calculeaza astfel:
ntreprinderea analizata prezinta urmatoarea situatie:

Gradul de finantare curent Tabel 3.2.
Nr. crt.
Specificatie
UM
1997
2000
Datorii pe termen scurt mii 7.406.315 12.737.615 14.170.208 46.835.513 lei Pasiv total mii 16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945 2 lei Gradul de finantare 43,98 37,20 14,42 31,34 3 % curent 4 Val.maxim acceptabila % 50,00 50,00 50,00 50,00 1 n primii 3 ani ai perioadei de analiza tendinta indicatorului este de scadere, adica scade ponderea resurselor curente n totalul surselor de finantare. n ultimul an de analiza nsa, indicatorul nregistreaza o crestere brusca. Cu toate acestea nivelul indicatoului se afla nregistreaza un nivel acceptabil, fapt care asigura ntrepriderii un nivel ridicat al stabilitatii financiare.
3.1.2. Analiza structurii resurselor financiare pe surse de provenienta
3.1.2.1. Analiza autonomiei financiare Rata autonomiei financiare globale arata ct din patrimoniul firmei este finantat pe baza resurselor proprii:
ntreprinderea analizata prezinta urmatoarele valori ale ratei:

Autonomia financiara globala Tabel 3.3.
Nr. Specificatie crt. 1 Capital propriu 2 Pasiv total Rata autonomiei 3 financiare globale Valoare minim 4 acceptabila
Perioada de analiza 1997 1998 1999 2000 9.432.879 21.500.371 75831664 81676656 16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945 56,02 62,80 77,18 54,66 33,00 33,00 33,00 33,00
n ultimul an firma si finanteaza activitatile ntr-o proportie de 54,66% din resurse proprii adica cu 22,52% mai putin dect n anul anterior. Acest fapt s-a datorat cresterii mai rapide a resurselor totale (152%) dect a resurselor proprii (108%). n primii 3 ani ai analizei tendinta a fost de crestere, dupa care scade n ultimul an, dar fara a ajunge sub nivelul minim acceptabil. Indicele autonimiei financiare globale arata raportul de finantare ntre resursele proprii si cele straine. Arata si masura n care datoriile totale pot fi acoperite din capitaluri proprii.
Indicele autonomiei financiare globale

Tabel 3.4.
Nr. crt.
Specificatie
UM
1997
2000
1 Capital propriu mii lei 9.432.879 21.500.371 75.831.664 81.676.656 2 Datorii totale mii lei 7.406.315 12.737.615 22.424.135 67.763.289 127,36 Indicele autonomiei 168,79 338,17 120,53 3 % globale 4 Val. minim acceptabila % 55,00 55,00 55,00 55,00
Pe parcursul ntregii perioade de analiza, firma a fost capabila sa-si acopere mai mult dect integral datoriile totale pe seama capitalurilor proprii. n ultimul an capitalurile proprii au fost cu 20,53% mai mari dect cele mprumutate si atrase, fapt datorat :
cresterii capitalurilor proprii cu 7,71%; cresterii datoriilor totale cu 202,19%.
n primii 3 ani tendinta a fost de crestere a nivelului ratei, pentru ca n ultimul an situatia sa prezinte o tendinta de scadere, ceea ce conduce la concluzia ca mentinerea tendintei indicatorului va avea consecinte negative asupra autonomiei financiare globale.
Autonomia financiara la termen reflecta proportia n care capitalurile proprii participa la formarea capitalurilor permanente.
Valoarea minim admisibila a indicatorului este de 50%, sub aceasta limita firma se afla ntr-o situatie nefavorabila n ceea ce priveste riscul de insolvabilitate.
Valorile indicatorului la SC Euroconstruct SA sunt:
Autonomia financiara la termen Tabel 3.5. Nr. Specificatie crt. 1 Capital propriu 2 Capital permanent Autonomia financiara 3 la termen Valoarea minim 4 acceptabila Perioada de analiza 1997 1998 1999 2000 mii lei 9.432.879 21.500.371 75.831.664 81.676.656 mii lei 9.432.879 21.500.371 84.085.591 102.604.432 UM % % 100,00 50,00 100,00 50,00 90,18 50,00 79,60 50,00
Pe ntreaga perioada firma se ncadra ntr-un grad ridicat de autonomie financiara, desi tendinta indicatorului n ultimii doi ani este de scadere. Astfel, n ultimul an, capitalurile proprii ale firmei reprezinta peste 79,86% din cele permanente, cu 10,58% mai putin dect n anul precedent. Acest fapt s-a datorat cresterii ntr-un ritm mai rapid al capitalurilor permanente (22,02%) dect cele proprii (7,71%), ceea ce nseamna ca datoriile pe termen mediu si lung au avut o dinamica mai accentuata dect resursele proprii. Indicele autonomiei financiare la termen reflecta masura n care datoriile pe termen mediu si lung pot fi acoperite pe seama capitalurilor proprii. Firma analizata prezinta urmatoarea situatie:
Indicele autonomiei financiare la termen
Tabel 3.6.
Nr. crt. 1 2
Specificatie
Capital propriu
1997
2000
9.432.879 21.500.371 75.831.664 81.676.656 0 100,00 0 100,00 8.253.927 20.927.776 918,73 100,00 390,28 100,00
Datorii pe termen mediu si lung Indicele autonomiei 3 financiare la termen Valoare minim 4 acceptabila
n ultimul an de analiza capitalurile proprii ale firmei acopereau de peste 3,9 ori valoarea datoriilor pe termen mediu si lung, aceasta valoarea fiind favorabila ntreprinderii. Pe de alta parte, tendinta nregistrata de indicele autonomiei financiare n ultimiul an este de reducere semnificativa (135,4% n valori relative), fapt ce indica o potentiala problema. Aceasta s-a datorat cresterii foarte rapide a datoriilor pe termen mediu si lung (202,19%) fata de capitalurile proprii (7,71%). Firma se afla ntr-o situatie confortabila, nsa trebuie sa acorde o atentie deosebita ritmului rapid crescator a datoriilor.
3.1.2.2. Analiza ndatorarii
Rata ndatorarii globale masoara ponderea datoriilor totale n patrimoniul firmei. Arata n ce masura sursele mprumutate si atrase participa la finantarea activitatii.
Valoarea maxim admisibila a acestui indicator poate fi 66%, desi se considera ca o valoare de 50% este mai sigura. ndepartarea de valoare de siguranta semnifica o reducere a ndatorarii firmei, respectiv o crestere a autonomiei financiare.
ndatorarea globala
Tabel 3.7.
Nr. Specificatie crt. 1 Datorii totale 2 Total pasiv Rata ndatorarii 3 globale Valoare maxim 4 acceptabila
Perioada de analiza 1997 1998 1999 2000 7.406.315 12.737.615 22.424.135 67.763.289 16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945 43,98 66,00 37,20 66,00 22,82 66,00 45,34 66,00
Din acest punt de vedere firma se afla ntr-o situatie favorabila, pe ntreaga perioada de analiza aflndu-se sub valoarea maxim admisibila a indicatorului. Tendinta indicatorului a fost favorabila (de reducere) n primii trei ani, pentru ca n ultimul an al perioadei de analiza sa ntregistreze o crestere brusca (98,69%), ceea ce reprezinta un semnal de alarma privind tendinta ndatorarii.
Indicele ndatorarii globale masoara raportul capitalurilor mprumutate si atrase fata de capitalul propriu.
Valoarea maxim admisibila este de 200%. Peste acest nivel, firma se afla n pericol de insolvabilitate.
Indicele ndatorarii globale Tabel 3.8. Nr. Specificatie crt. 1 Datorii totale 2 Capital propriu Indicele ndatorarii 3 globale Valoare maxim 4 acceptabila UM mii lei mii lei % % Perioada de analiza 1997 1998 1999 2000 7.406.315 12.737.615 22.424.135 67.763.289 9.432.879 21.500.371 75.831.664 81.676.656 78,52 200,00 59,24 200,00 29,57 200,00 82,97 200,00
Din acest punct de vedere firma se afla n siguranta, pe ntreaga perioada analizata aflndu-se sub valoarea maxim admisibila a indicatorului, manifestnd n primii 3 ani o tendinta de reducere a acestuia, datorita cresterii ntre-un ritm mai rapid a datoriilor totale fata de capitalurile proprii. n ultimul an de analiza capitalurile proprii sunt doar cu aproximativ 17% mai mari dect datoriile totale, valoarea indicatorului rescnd cu 180,56% (n valori relative) fata de anul precedent. Rata ndatorarii la termen reflecta masura n care datoriile pe termen mediu si lung participa la formarea resurselor permanente.
Valoarea maxim admisibila este de 50%. Peste acest nivel firma se afla n pericol de insolvabilitate: ndatorarea la termen Tabel 3.9. Nr. Specificatie UM crt. 1 Datorii pe termen mediu si lung mii lei 2 Capital permanent mii lei Rata ndatorarii la 3 % termen Valoare maxim 4 % acceptabila Perioada de analiza 1997 1998 1999 2000 0 0 8.253.927 20.927.776 9.432.879 21.500.371 84.085.591 102.604.432 0 50,00 0 50,00 9,82 50,00 20,40 50,00
Pe ntreaga perioada analizata firma a nregistrat un grad redus de ndatorare la termen, situnduse limita maxima admisa. n ultimul an aproximativ 20,4% din resursele permanente proveneau din datorii pe termen mediu si lung, adica cu 10,58% mai mult fata de anul precedent. Aceasta s-a datorat cresterii foarte rapide a mprumuturilor pe termen mediu si lung, crestere mult mai accentuata dect cresterea capitalului permanent. Indicele ndatoririi la termen reflecta raportul n care se afla datoriile pe termen mediu si lung fata de capitalurile proprii.
Valoarea maxim admisa este de 100%. Indicele ndatorarii la termen

Tabel 3.10.
Nr. crt. 1 2 3
Specificatie
Datorii pe termen mediu si lung
1997 0
Perioada de analiza 1998 1999 0
2000
8.253.927 20.927.776
Capital propriu
9.432.879 21.500.371 75.831.664 81.676.656 0 100,00 0 100,00 10,88 100,00 25,62 100,00
Indicele ndatorarii la termen Valoarea maxim 4 admisibila
Pe ntreaga perioada analizata firma a beneficiat de un grad redus de ndatorare la termen (grad ridicat de autonomie financiara la termen). n ultimul an datoriile pe termen mediu si lung reprezentau 25,62% din valoarea capitalurilor proprii cu aproximativ 14,74% mai putin fata de anul anterior. Acest fapt s-a datorat cresterii mai rapide, ca ritm, a datoriilor pe termen mediu si lung fata de cresterea capitalurilor proprii. Concluzie: Din punctul de vedere al ratelor de structura ale pasivului, care reflecta formarea, sursele si termenele de exigibilitate ale resurselor financiare, conchide ca firma se afla ntr-o situatie favorabila caracterizata printr-un grad ridicat de autonomie financiara, grad redus de ndatorare si o siguranta ridicata. Cu toate acestea, tendinta indicatorilor din ultima perioada a fost nefavorabila, semn ca structura financiara a ntreprinderii s-a deteriorat. 3.2. ANALIZA STRUCTURII ACTIVULUI Analiza structurii activului urmareste sa reflecte modul de construire al patrimoniului concret-real, modul de grupare pe termene a utilizarilor de resurse financiare si gradul de lichiditate al acestor elemente. Ratele de structura ale activului releva informatii privind destinatia economica a capitalurilor, gradul de lichiditate al capitalului, capacitatea ntreprinderii de a-si modifica structura activului ca urmare a schimbarilor conjuncturale.
3.2.1. Analiza ratei activelor imobilizate
Rata activelor imobilizate reprezinta ponderea elementelor patrimoniale utilizate permanent reflectnd si gradul de investire al capitalului n firma. De asemenea, reflecta gradul de imobilizare al activului.
SC Euroconstruct SA prezinta urmatoarele valori ale ratei: Rata activelor imobilizate

Tabel 3.11.
Specificatie
UM
Perioada de analiza
Nr. crt. 1 Imobilizari nete 2 Activ total Rata activelor 3 imobilizate Valoare maxim 4 acceptabila
1997 mii lei mii lei % %
1998
1999
2000
7.983.997 24.062.783 77.828.909 96.139.690 16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945 47,41 60,00 70,28 60,00 79,21 60,00 64,33 60,00
Rata activelor imobilizate a avut o evolutia oscilanta, existnd o tendinta de crestere n primii 3 atingndu-se un maxim de 79,21% n 1999, dupa care rata a nregistrat o reducere n 2000. Astfel, n ultimul an aproximativ 64% din total active erau imobilizate, ceea ce reprezinta un grad semnificativ de investire a capitalului. Situatia poate fi considerata normala, avnd n vedere domeniul de activitate al firmei.
3.2.1.1. Analiza ratei imobilizarilor corporale
Rata imobilizarilor corporale arata ponderea valorii activelor corporale n total imobilizari. Indicatorul reflecta si ponderea investitiilor materiale n total investitii. De asemenea, indica si flexibilitatea firmei la schimbarile cerintelor pietei si a tehnologiilor.
n cazul firmei analizate, valorile ratei sunt: Rata imobilizarilor corporale

Tabel 3.12.
Nr. crt. 1
Specificatie
Imobilizari corporale nete
UM
1997
2000
mii lei Active imobilizate nete mii 2 lei Rata imobilitarilor % 3 corporale Valoare minim % 4 acceptabila
7.334.347 23.108.788 74.900.357 92.550.007 7.983.997 24.062.783 77.828.909 96.139.690 91,86 85,00 96,04 85,00 96,24 85,00 96,27 85,00
Valoarea ratei pe parcursul ultimilor trei ani este foarte mare (peste 96%) aratnd o conversie mai dificila a activelor n disponibilitati. Faptul ca celelalte categorii de imobilizari nu detin ponderi relevante semnifica o activitate nesemnificativa de portofoliu financiar si inexistenta activitatilor de cercetaredezvoltare, fapt ce n mare parte este justificat de obiectul de activitate al ntreprinderii.
3.2.2. Analiza ratei activelor circulante
Rata activelor circulante arata ponderea pe care o detin utilizarile cu caracter ciclic total n patrimoniu. Masoara indirect si gradul de lichiditate al patrimoniului.
Rata activelor circulante Tabel 3.13. Nr. Specificatie UM crt. 1 Active circulante mii lei 2 Activ total mii lei Rata activelor 3 % circulante 4 Val.minim acceptabila % Perioada de analiza 1997 1998 1999 2000 8.855.197 10.175.203 20.426.890 53.300.255 16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945 52,59 40,00 29,72 40,00 20,79 40,00 35,67 40,00
Nivelul ratei este oscilant pe parcursul orizontului de analiza, astfel nct n primii trei ani aceasta cunoaste o reducre constanta de la 52,59% n 1997 la 20,79% n 1999, pentru ca n ultimul an rata sa nregistreze o crestere brusca, situndu-se la un nivel de 35,67%. Situatia este considerata normala din punctul de vedere al structurii activului, fiind justificata din perspectiva obiectului de activitate al societatii. 3.2.2.1 Analiza ratei stocurilor Rata stocurilor reflecta ponderea activelor circulante cel mai putin lichide n total active circulante.
Rata stocurilor
Tabel 3.14.
Nr. Specificatie crt. 1 Stocuri 2 Active circulante 3 Rata stocurilor Valoare maxim 4 admisibila
Perioada de analiza 1997 1998 1999 2000 2.006.062 3.396.900 5.340.311 15.990.076 8.855.197 10.175.203 20.426.890 53.300.255 22,65 33,38 26,14 30,00 50,00% 50,00% 50,00% 50,00%
Ponderea stocurilor n cadrul activului circulant au o tendinta contradictorie pe parcursul ntregii perioade de analiza, astfel, nct n ultimul an aceasta are o valoare de 30%, considerata normala pentru o ntreprindere din domeniul constructiilor
3.2.2.2. Analiza ratei creantelor
Rata creantelor arata ponderea creantelor pe care le are firma n total active circulante. Gradul lor de lichiditate este mai mare dect cel al stocurilor.
Rata creantelor la SC Euroconstruct SA se prezinta astfel: Rata creantelor

Tabel 3.15.
Nr. Specificatie crt. 1 Creante 2 Active circulante 3 Rata creantelor
UM mii lei mii lei %
Perioada de analiza 1997 1998 1999 2000 4.106.917 4.769.903 10.051.016 24.856.875 8.855.197 10.175.203 20.426.890 53.300.255 46,38 46,88 49,20 46,64
n ultimul an ponderea creantelor n total active circulante era de 46,64%, mai redusa cu 3,44% fata de anul precedent, fapt datorat cresterii mai rapide, ca ritm, a stocurilor, ceea ce nseamna reducerea gradului general de lichiditate a activelor circulante. Totusi nivelul acesteia poate fi considerat rezonabil deoarece societatile de constructii si ncaseaza foarte dificil creantele din activitatea de exploatare.
3.2.2.3. Analiza ratei disponibilitatilor
Rata disponibilitatilor arata pondere activelor celor mai lichide n total active circulante, adica gradul de lichiditate imediata a activelor curente.
n cazul SC Euroconstruct SA se nregistreaza urmatoarea situatie:
Rata disponibilitatilor
Tabel 3.16.
Nr. Specificatie crt. 1 Disponibilitati 2 Active circulante 3 Rata disponibilitatilor Valoare minim 4 acceptabila Valoare maxim 5 acceptabila
UM mii lei mii lei % % %
Perioada de analiza 1997 1998 1999 2000 2.742.218 2.008.400 5.035.563 12.453.304 8.855.197 10.175.203 20.426.890 53.300.255 30,97 19,74 24,65 23,36 5,00 25,00 5,00 25,00 5,00 25,00 5,00 25,00
Pe ntreaga perioada analizata nivelul ratei a fost cu mult peste valoarea minima acceptabila (de 5%), n primul an al perioadei de analiza depasind chiar plafonul maxim admisibil (de 25%). n ultimul an s-a ajuns sa fie de 23,36%. Din acest punct de vedere situatia este satisfacatoare, deoarece o ntreprindere din sfera constructiilor are nevoie de un importante rezerve de numerar pentru a face fata fluxului de numerar specific domeniului constructiilor, care genereaza n unele perioade (nceput si vrf de sezon de constructii) iesiri masive de numerar. Concluzie:
Din punctul de vedere al ratelor de structura ale activului, care reflecta utilizarea, termenele si gradul de lichiditate ale elementelor patrimoniale concrete, putem conchide ca societatea se afla ntr-o situatie favorabila, analiza reflectnd o structura adecvata a activelor imobilizate si a activelor circulante, n special daca se are n vedere obiectul de activitate al ntreprinderii.
CAP. 4. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR.

Echilibrul financiar al firmei reprezinta un complex de corelatii stabilite ntre diferite fluxuri financiare. Se poate afirma ca echilibrul financiar se apreciaza cu ajutorul urma-torilor indicatori: fondul de rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria, lichiditatea si solvabilitatea. 4.1. FONDUL DE RULMENT Fondul de rulment reprezinta excedentul de resurse permanente care asigura finantarea activelor circulante. Acest excedent de resurse permanente, rezultat din partea de sus a bilantului, este folosit pentru acoperirea nevoilor de finantare din partea de jos a bilantului si este folosit pentru rennoirea activelor circulante. Se poate afirma ca echilibrul financiar se realizeaza atunci cnd firma are fond de rulment suficient pentru a asigura att nevoia de fond de rulment, ct si un sold de tre-zorerie pozitiv. Notiunea de fond de rulment poate lua diferite forme: 4.1.1. Fondul de rulment net Se calculeaza pe baza bilantului financiar, ca diferenta ntre capitalul permanent (CP) si activele imobilizate (diferenta dintre resursele stabile si utilizarile stabile) sau ca diferenta ntre active circulante (AC) si datoriile pe termen scurt (DTS) ( figura 4.1). Figura 4.1. Reprezentarea grafica a fondului de rulment net ACTIVELE BILANULUI FINANCIAR Active imobilizate (AI) Active circulante (AC) PASIVELE BILANULUI FINANCIAR Capital permanent (CP) FRN Datorii pe termen scurt (DTS)
Fondul de rulment net se modifica datorita posturilor de activ si de pasiv din bi-lant. Cresterea fondului de rulment net se poate realiza prin cresterea resurselor stabile (capitalul permanent) si scaderea utilizarilor stabile ( active imobilizate). Fondul de rulment net se poate determina n doua moduri: FRN= CAPITAL PERMANENT - ACTIVE IMOBILIZATE NETE FRN= ACTIVE CIRCULANTE - DATORII PE TERMEN SCURT Evolutia marimii fondului se prezinta conform tabelului 4.1. de rulment net calculat la S.C. EUROCONSTRUCT S.A. ,
Fondul de rulment net [mii lei]
Tabelul 4.1. Specificatie Capital permanent Active imobilizate nete FRN Active circulante Datorii pe termen scurt FRN 1997 1998 1999 2000 9.432.879 21.500.371 84.085.591 102.604.432 7.983.997 24.062.783 77.828.909 96.139.690 1.448.882 -2.562.412 6.256.682 6.464.742 8.855.197 10.175.203 20.426.890 53.300.255 7.406.315 12.737.615 14.170.208 46.835.513 1.448.882 -2.562.412 6.256.682 6.464.742
n anii 1997, 1999 si 2000 fondul de rulment net este pozitiv ceea ce nseamna un echilibru pe termen lung, capitalurile permanente finantnd o parte di activele circulante iar o parte din resursele permanente contribuie la realizarea echilibrului financiar pe termen scurt. n anul 1998 fondul de rulment net este negativ , situatie nefavorabila de chilibru financiar datorat nerespectarii principiului de finantare conform caruia nevoilor permanente li se aloca resurse permanente. Analiza fondului de rulment net se realizeaza n general prin metoda ratelor, cu ajutorul urmatorilor indicatori (tabelul 4.2.): rata fondului de rulment net ( "marja de securitate a firmei") deze-
rFR = (FRN / CA) * 360 rata finantarii activelor circulante din fondul de rulment , AC- active circulante
rfAC = (FRN / AC) * 100 -
rata de acoperire a necesarului de fond de rulment
rfNFR = (FRN / NFR) * 100

Analiza fondului de rulment net
Tabelul 4.2. Specificatie FRN CA AC NFR rFR

rfAC
rfNFR
U/M Mii lei Mii lei Mii lei Mii lei Zile/an % %
1998 1997 1999 2000 -2.562.412 1.448.882 6.256.682 6.464.742 30.710.838 40.395.050 80.453.122 150.778.120 8.855.197 10.175.203 20.426.890 53.300.255 -1.293.336 -4.570.812 916.371 -5.988.562 16 -22,84 27 15 16,36 -0,25 30,63 12,13 -1,12 56,06 682,77 -107,95
Rata fondului de rulment net n conditii de echilibru financiar ar trebui sa fie n-tre 30 si 90 zile pe an. Marimea acestei rate este direct proportionala cu marimea fon-dului de rulment net.
Rata finantarii activelor circulante din fondul de rulment net optima , variaza n functie de sectorul de activitate si specificul activitatii desfasurat de fiecare firma, ntre 20% si 45%, astfel putem spune ca un nivel cu adevarat ngrijorator s-a atins n anul 1998 cnd nu a fost posibila finantarea activelor circulante din sursele temporare. Rata de acoperire a necesarului de fond de rulment, din fondul de rulment asigura imaginea derularii procesului de exploatare din societate. Valorile scazute ale acestei rate ne arata faptul ca nu se poate realiza acoperirea necesarului de fond de rulment din fondul de rulment, valoarea optima a acestei rate fiind rfNFR > 100% .
4.1.2. Fondul de rulment propriu Pune n evidenta gradul n care echilibrul pe termen lung se asigura prin capitalu-rile proprii si reprezinta excedentul capitalurilor proprii n raport cu activele imobilizate nete. Se determina pe baza relatiilor : FRP= Capitalul propriu - Active imobilizate nete FRP= FRN - Datorii pe termen mediu si lung
Fondul de rulment propriu [mii lei] Tabelul 4.3.
Specificatie Capital propriu Active imobilizate nete FRP FRN Datorii pe termen mediu si lung FRP
1997
9.432.879
1998
21.500.371
1999
75.831.664
2000
81.676.656
7.983.997 24.062.783 77.828.909 1.448.882 -2.562.412 -1.997.245 1.448.882 -2.562.412 6.256.682 0 0 8.253.927 1.448.882
-2.562.412
96.139.690 -14.463.034 6.464.742 20.927.776 -14.463.034
-1.997.245
Din tabelul anterior se observa tendinta clara de scadere a fondului de rulment propriu, ceea ce reprezinta un deficit al capitalului propriu fata de activele imobilizate. 4.1.3. Fondul de rulment strain Reflecta masura ndatorarii pe termen lung pentru finantarea nevoilor pe termen lung si se calcu leaza cu relatiile: FRS = FRN - FRP FRS = Capital permanent - Capital propriu
Fondul de rulment strain [mii lei]
Tabelul 4.4. Specificatie FRN 1997 1.448.882 1998 -2.562.412 1999 6.256.682 2000 6.464.742
FRP
FRS Capital permanent Capital propriu FRS
1.448.882 -2.562.412 -1.997.245 -14.463.034 0 0 8.253.927 20.927.776 9.432.879 21.500.371 84.085.591 102.604.432
9.432.879 21.500.371 75.831.664 81.676.656
8.253.927
20.927.776
4.1.4. Rata finantarii activelor circulante prin fondul de rulment Rata finantarii activelor circulante pri fondul de rulment net se calculeaza ca raport ntre marimea fondului de rulment si valoarea activelor circulante de finantat.
Evolutia ratei finantarii activelor circulante prin NFR

Tabelul 4.5.
Specificatie FRN (mii lei) Active circulante
1997 1998 1999 1.448.882 -2.562.412 6.256.682 8.855.197 10.175.203 20.426.890 16,36 -25,18 30,63
2000 6.464.742 53.300.255 12,12
(mii lei) r FRN/AC (%)
4.1.5. Rata finantarii stocurilor prin fondul de rulment

Se determina ca raport ntre marimea fondului de rulment si valoarea stocuri-lor de finantat. Evolutia ratei finantarii stocurilor prin FRN Tabelul 4.6.
Specificatie FRN ( mii lei)
Stocuri ( mii lei) r FRN/St ( % )
1997 1.448.882 2.006.062 72,22
1998 -2.562.412 3.396.900 -75,43
1999 6.256.682 5.340.311 117,16
2000 6.464.742 15.990.076 40,43
4.2. NECESARUL DE FOND DE RULMENT Necesitatile de finantare ale ciclului de exploatare , sunt acoperite, n cea mai mare parte, din surse temporare corespunzatoare (datorii din exploatare: furnizori, creditori etc). Nevoia de fond de rulment este tocmai diferenta dintre necesitatile de finantare ale ci-clului de exploatare si datoriile de exploatare. Altfel spus, reprezinta partea din activele curente care trebuie finantata din pasivele curente.
NFR= Active curente - Pasive curente
NFR = (AC - Disp.) -( DTS - CBTS) AC- active circulante Disp.- disponibilitati DTS- datorii pe termen scurt
CBTS- credite bancare pe termen scurt

Necesarul de fond de rulment [mii lei]
Tabelul 4.7. Specificatia AC Disp. Active curente DTS CBTS Pasive curente NFR 1997 8.855.197 2.742.218 (AC-Disp.) 6.112.979 7.406.315 0 (DTS-CBTS) 7.406.315 -1.293.336 1998 10.175.203 2.008.400 8.166.803 12.737.615 0 12.737.615 -4.570.812 1999 20.426.890 5.035.563 15.391.327 14.170.208 0 14.170.208 1.221.119 2000 53.300.255 12.453.304 40.846.951 46.835.513 0 46.835.513 -5.988.562
Nevoia de fond de rulment pozitiva din anul 1999 a semnificat un surplus de ne-voi temporare, n raport cu sursele temporare, situatia fiind rezultatul unei politici de in-vestitii n domeniul activitatii de exploatare si al cresterii volumului de activitate.
n ceilalti ani, respectiv , 1997, 1998, 2000 , nevoia de fond de rulment a fost ne-gativa , ceea ce nseamna un surplus de surse temporare n raport cu nevoile corespunza-toare de capitaluri circulante . Aceasta situatie este si ca urmare a relaxarii scadentelor datoriilor.
Marimea necesarului de fond de rulment depinde de : marimea stocurilor, structura exploatarii, volumul de activitate, valoarea creantelor, sezonalitatea activitatii, natura secto-rului de activitate, durata ciclului de exploatare, organizarea gestiunii firmei, durata de rota-tie a activelor si pasivelor etc. Marimea necesarului de fond de rulment depinde nregistrnd tendinte similare (Figura 4.2.) de nivelul cifrei de afaceri,
Figura 4.2. Legatura dintre cifra de afaceri si necesarul de fond de rulment Analiza necesarului de fond de rulment se realizeaza n general , prin metoda ratelor.
rata necesarului de fond de rulment
rNFR = NFR / CA * 360 rata de acoperire a necesarului de fond de rulment rfNFR rata de finantare a necesarului de fond de rulment prin trezorerie
rT = T / NFR * 100
analiza necesarului de fond de rulment
Tabelul 4.8. Specificatie NFR CA rNFR

T
rT
U/M Mii lei Mii lei Zile/an Mii lei %
1997 1998 1999 2000 -1.293.336 -4.570.812 1.221.119 -5.988.562 30.710.838 40.395.050 80.453.122 150.778.120 -4,2 -11,3 5 -3,9 2.742.218 2.008.400 5.035.563 12.453.304 -212,02 -43,94 412,37 -207,95
Rata necesarului de fond de rulment uzuala este firma si semnifica o mbunatatire a trezoreriei.
cuprinsa ntre 10%
si 15%.
Scade-rea acestei rate
este
benefica pentru
. 4.3. TREZORERIA
Reprezinta surplusul sau deficitul de lichiditati generat de activitatea ntreprinderii.
Se calculeaza astfel: T= FRN-NFR sau T= Disponibilitati si plasamente - Credite de trezorerie T - trezoreria
Trezoreria [mii lei] Tabelul 4.9. Specificatia FRN NFR T Disp. si plasamente Credite de trezorerie T 1997 1998 1999 2000 1.448.882 -2.562.412 6.256.682 6.464.742 -1.293.336 -4.570.812 1.221.119 -5.988.562 2.742.218 2.008.400 5.035.563 12.453.304 2.742.218 2.008.400 5.035.563 12.453.304 0 0 0 0 2.742.218 2.008.400 5.035.563 12.453.304
Trezoreria pozitiva n toti cei patru ani , nseamna ca fondul de rulment e suficient de mare pentru a asigura nu doar finantarea curenta a activitatii de exploatare ci, mai ramn lichiditati pentru a efectua plasamente , fara a afecta continuitatea activitatii. O trezorerie prea ridicata nseamna si unele deficiente manageriale n ceea ce priveste plasarea co-recta a lichiditatilor , care trebuie sa asigure rentabilitatea, siguranta si lichiditatea optima.
Figura 4.3. Evolutia trezoreriei. 4.4. LICHIDITATEA Lichiditatea, ca forma a echilibrului financiar, se defineste ca fiind capacitatea unor active de a fi transformate la un moment dat n bani. Mai poate fi definita ca si capacitatea pe care o are ntreprinderea de a acoperi cu ajutorul activelor circulante, obligatiile pe termen scurt. Aprecierea lichiditatii se face cu ajutorul urmatorilor indicatori indicatori: 1) lichiditatea curenta (lc) reflecta capacitatea ntreprinderii de a-si satisface obligatiile pe termen scurt prin transformarea tuturor elementelor patrimoni-ale de natura activelor circulante n disponibilitati AC lc = --PC PC - pasive circulante ( datorii pe termen scurt ) AC - active circulante
Valoarea optima se situeaza n intervalul [1,2 ; 2] 2) lichiditatea rapida (lr) se exprima ca raport ntre activele chide medii si pasivele circulante ( datorii pe termen scurt) ACl lr = -PC Valoarea optima apartine intervalului [0,6 ; 1] 3) lichiditatea foarte rapida ( lfr ) reflecta capacitatea ntreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt din disponibilitati si plasamente, calculndu- se cu relatia : Dp lfr = -PC Dp - disponibilitati si plasamente ACl - active circulante lichide ( stocuri + disponibilitati si plasamente) circulante li-
Valoarea optima se nscrie n intervalul [0,3; 1]
Lichiditatea firmei Tabelul 4.10. Specificatie Active circulante Datorii pe termen scurt Lichiditatea curenta Active circulante lichide Datorii pe termen scurt Lichiditate rapida Disponibilitati si plasamente Datorii pe termen scurt Lichiditate foarte rapida U/M 1997 Mii lei 8.855.197 Mii lei 7.406.315 1,20 Mii lei 6.849.135 Mii lei 7.406.315 0,92 Mii lei 2.742.218 Mii lei 7.406.315 0,37 1998 10.175.203 12.737.615 0,80 6.778.303 12.737.615 0,53 2.008.400 12.737.615 0,16 1999 20.426.890 14.170.208 1,44 15.086.579 14.170.208 1,06 5.035.563 14.170.208 0,36 2000 53.300.255 46.835.513 1,14 37.310.179 46.835.513 0,8 12.453.304 46.835.513 0,27
Din tabelul prezentat anterior se constata n general o tendinta normala a celor trei indicatori, exceptie facnd anul 1998 cnd , att lichiditatea curenta, lichiditatea rapida ct si cea foarte rapida se situau sub valoarea optima. Valorile ridicate , din ultimii 2 ani ale lichiditatii curente si lichiditatii rapide se datoreaza unui volum mare de creante ne-recuperate si uneori miscarii lente a stocurilor.
Figura 4.4. Lichiditatea firmei. 4.5. SOLVABILITATEA

Solvabilitatea reflecta capacitatea ntreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen mediu si lung. n functie de nivelul la care se considera obligatiile pe termen lung, se pot con-stitui urmatoarele rate de solvabilitate:
solvabilitatea patrimoniala (SP) exprima gradul n care capitalul social asigura acoperirea obligatiilor de plata pe termen lung, determinndu-se cu relatia: CS SP = --- * 100
TML+CS TML - mprumuturi pe termen mediu si lung
CS- capital social
Nivelul sau optim este cuprins ntre [40%; 60%], limita minima fiind 30%
solvabilitatea generala (SG) exprima gradul de acoperire a datoriilor totale catre terti , n cazul falimentului, din activele totale, calculndu-se cu relatia : AT SG =-----DTS+TML+DT AT - activ total DTS - datorii pe termen scurt DT - dobnzi totale aferente
Marimea sa optima este cuprinsa ntre 1 si 3. Solvabilitatea firmei Tabelul 4.11. Specificatia CS TML TML+CS SP AT DTS TML DT
DTS+TML+DT
U/M Mii lei Mii lei Mii lei % Mii lei Mii lei Mii lei Mii lei Mii lei
SG
1998 1999 5.357.359 17.402.359 68.223.728 0 0 6.528.689 5.357.359 17.402.359 74.752.417 100 100 91,27 16.839.194 34.237.986 98.255.799 7.406.315 12.737.615 14.170.208 0 0 6.528.689 0 0 1.725.238 7.406.315 12.737.986 22.424.135 2,27 2,68 4,38
1997
2000 71.710.728 16.532.943 88.243.671 81,26 149.439.945 46.835.513 16.532.943 4.394.833 67.763.289 2,21
Solvabilitatea patrimoniala a firmei depaseste pragul de 60% , ceea ce nseamna ca ea are capacitatea de a-si plati datoriile pe termen mediu si lung. Solvabilitatea generala ne releva faptul ca n anul 1999 riscul neacoperirii datoriilor catre terti din valorificarea acti-velor a fost aproape inexistent, n ceilalti ani situndu-se de asemenea n limite normale.
Figura 4.5. Solvabilitatea generala.
CAP. 5. DIAGNOSTICUL GESTIONARII FINANCIARE

5.1. Gestiunea stocurilor
Stocurile reprezinta alocari de capital ce nu pot fi recuperate pna cnd aceste stocuri nu parcurg tot ciclul de exploatare si sunt valorificate sub forma lucrarilor, serviciilor si a produselor. Pentru diagnosticul gestiunii stocurilor vor fi luate n considerare urmatoarele aspecte: structura stocurilor si rotatia stocurilor.
5.1.1. Structura stocurilor
Ne permite sa evidentiem supra sau subdimensionarea unor elemente de stoc, elementele stoc fara miscare sau cu miscare lenta si evolutia n timp a structurii sto-curilor pe elemente componente. Pentru a obtine aceste date, se vor calcula urmatorii indicatori (Tabelul 2.16): ponderea stocurilor n total active circulante = stocuri / active circulante * 100 -
de ,
ponderea stocului de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar si baracamente n stocurile totale = materii prime, etc / stocuri * 100 ponderea stocurilor aflate la terti n stocurile totale =stocuri aflate la terti/stocuri* 100 ponderea stocului de semifabricate, reziduale n stocurile totale = semifabricate, stocuri * 100 produse finite si produse produse finite, produse reziduale /
ponderea stocurilor de ambalaje n stocuri totale = ambalaje / stocuri * 100
Ponderea celorlalte elemente ale stocurilor ( marfuri, productie n curs de executie) n total stocuri este egala cu 0 , n toti cei patru ani considerati. Structura stocurilor societatii Tabelul 5.1.
Specificatie Stocuri Active circulante Ponderea stocurilor Not. S AC P1 U/M mii lei mii lei % 1997 1998 1999 2.006.062 3.396.900 5.340.311 8.855.197 10.175.203 20.426.890 22,65 33,38 26,14 2000 15.990.076 53.300.255 30
n active circulante Materii prime, mat consumabile, Mp ob .de inventar , baracamente Stocuri aflate la terti Semifabricate, produse finite, Produse reziduale Ambalaje Ponderea Mp n stocuri totale Ponderea St n stocuri totale Ponderea Pf n stocuri totale Ponderea Am n stocuri totale
mii lei
1.100.595
2.263.192
3.117.112
8.133.041
St Pf
mii lei mii lei
476.987 418.183
1.236 1.119.129
15.700 2.198.850
47.300 7.783.838
Am P2 P3 P4 P5
mii lei % % % %
10.297 54,86 23,78 20,85 0,51
13.343 66,63 0,04 32,95 0,38
8.649 58,37 0,29 41,17 0,17
25.897 50,86 0,3 48,68 0,16
Figura 5.1. Evolutia structurii stocurilor societatii comercial
Ponderea stocurilor de produse finite n total stocuri este n crestere, fapt determi-nat de modificarea structurii activitatii de productie, care a condus la cresterea duratei ci-clului de desfacere si reducerea duratei ciclului de aprovizionare. Ponderea materiilor prime si materialelor n total stocuri are o tendinta de des-crestere ceea ce nseamna o buna dimensionare a aprovizionarilor, n concordanta cu nevoile de productie.
5.1.2. Rotatia stocurilor
Este urmarita pe componentele structurale ale stocurilor: rotatia stocurilor totale , se apreciaza cu ajutorul indicatorilor urmatori: numarul de rotatii CA n1 = -Sm
CA- cifra de afaceri Sm - stocuri totale medii
durata n zile a unei rotatii Sm
d1= -- x T CA -
T- perioada ( aici, 360 zile)
rotatia stocurilor de materii prime, materiale , se apreciaza cu ajutorul indicato-rilor: numarul de rotatii CA Mpm - stocul mediu de materii prime, materiale
n2= --
Mpm durata n zile a unei rotatii
Mpm d2= -- x T CA rotatia stocurilor aflate la terti , se apreciaza cu ajutorul indicatorilor: numarul de rotatii CA
n3= --
Stm - stocuri aflate la terti medii
Stm durata n zile a unei rotatii Stm d3= -- x T

CA
rotatia stocurilor de semifabricate, produse finite , se apreciaza cu ajutorul indi-catorilor: numarul de rotatii CA Pfm - stocul mediu de semifabricate, produse finite
n4= --
Pfm durata n zile a unei rotatii Pfm d4= -- x T CA rotatia stocurilor de ambalaje , se apreciaza cu ajutorul indicatorilor: numarul de rotatii CA Amm - stocul mediu de ambalaje
n5= --
Amm durata n zile a unei rotatii
Amm d5= -- x T CA
Rotatia stocurilor Specificatie CA Sm N1

D1
Mpm
N2 D2
Stm
N3 D3
Pfm
N4 D4
Amm
N5 D5
U/M mii lei mii lei nr. rot. Zile mii lei nr. rot. Zile mii lei nr. rot. Zile mii lei nr. rot. Zile mii lei Nr. rot. Zile
1997
30.710.838 1.773.534 17,32 20 1.044.014 29,42 12 354.207 86,70 4 365.299 84,07 4 10.015 3.066,48 0,11
1998 1999 2000 40.395.050 80.453.122 150.778.120 2.701.481 4.368.606 10.665.193 14,95 18,42 14,14 24 19 25 1.681.894 2.690.152 5.625.077 24,02 29,91 26,80 14 12 13 239.112 8.468 31.500 138,94 9.500,84 4.786,61 2 0,04 0,08 768.656 1.658.990 4.991.344 52,55 48,50 30,21 6 7 11 11.820 10.996 17.273 3.417,52 7.316,58 8.729,12 0,10 0,05 0,04 Tabelul 5.2.
Figura 5.2. Evolutia rotatiei stocurilor.
Figura 5.3. Evolutia rotatiei stocurilor La stocurile de produse finite si de ambalaje se remarca o scadere a vitezei de rotatie a acestora si o crestere a duratei unei rotatii cauzata d e specificul activitatii de constructii, care necesita ca ntotdeauna sa existe un stoc bine format , att din materii prime , materiale, ct si din produse obtinute n interiorul societatii si care vor folosi activitatii n continua dezvolta re.
5.2. Gestiunea clientilor
Viteza de rotatie a creditului client se apreciaza cu indicatorii: nr. de rotatii a creditului client = cifra de afaceri / clienti medii durata n zile a unei rotatii = clienti medii / cifra de afaceri * T
T - perioada ( aici , 360 zile ) Viteza de rotatie a creditului client Tabelul 5.3. Specificatie Cifra de afaceri Clienti medii Nr. de rotatii Durata unei rotatii U/M Mii lei Mii lei Rot. zile 1997 30.710.838 3.432.725 8,95 40 1998 40.395.050 4.196.261 9,63 37 1999 80.453.122 6.709.059 11,99 30 2000 150.778.120 12.258.185 12,30 29
Figura 5.4. Evolutia vitezei de rotatie a creditului client
Putem afirma ca ntreprinderea nu cunoaste dificultati n ceea ce priveste ncasarea contravalorii lucrarilor executate si materialelor livrate catre clienti, clientii respectnd termenele de plata prevazute n contracte. n ceea ce priveste matricea clientilor, cei mai multi sunt clienti semnificativi, cu plata la termen, urmnd ca pondere cei medii si cei nesemnificativi, acestia din urma doar ocazional.
5.3. Gestiunea furnizorilor
Creditul furnizor contribuie la cresterea soliditatii financiare a ntreprinderii. Ma-sura n care se beneficiaza de acest credit depinde n mare masura de dependenta ntreprin-derii fata de piata de aprovizionare. Cnd dependenta fata de piata de aprovizionare este ma-re, creditul furnizor are termene strnse iar cnd aceasta dependenta se manifesta slab, ter-menele creditului - furnizor sunt relaxate. Gestiunea furnizorilor se apreciaza cu indicatorii urmatori: numarul de rotatii = total cumparari de la furnizori / furnizori medii durata unei rotatii = furnizori medii / total cumparari de la furnizori x T T- perioada (aici, 360 zile)
Viteza de rotatie a creditului furnizor Tabelul 5.4. Specificatie Total cumparari de la furnizori Furnizori medii Nr. de rotatii Durata unei rotatii U/M Mii lei Mii lei Rot. Zile 1997 24.497.224 1.497.523 16,36 22 1998 32.413.933 2.341.199 13,85 26 1999 33.952.524 6.230.854 5,45 66 2000 54.623.100 17.529.876 3,12 115
Figura 5.4. Evolutia vitezei de rotatie a creditului furnizor Reducerea vitezei de rotatie a creditului furnizor reflecta o stare nefavorabila n ge-neral , pentru ntreprindere, nsa presiunea financiara asupra societatii scade deoarece n ultimii doi ani viteza de rotatie a creditului furnizor este mai mica dect viteza de rotatie a creditului client. ntreprinderea nu se confrunta cu greutati de plata, platile catre furnizori nefacndu - se cu ntrziere. 5.4. GESTIUNEA CAPITALURILOR PROPRII
Modul de gestionare a capitalurilor proprii poate fi urmarit prin intermediul calcularii vitezei de rotatie a capitalurilor proprii, care se urmarette cu ajutorul indicatorilor: - numarul de rotatii a capitalurilor proprii = cifra de afaceri / capitaluri proprii - durata unei rotatii = capitaluri proprii / cifra de afaceri * T T - perioada ( aici, 360 zile )
Viteza de rotatie a capitalurilor proprii
Tabelul 5.5. Specificatie U/M mii lei Cifra de afaceri Capitaluri proprii mii lei Nr. de rotatii rot. Durata unei rotatii zile 1997 1998 1999 2000 30.710.838 40.395.050 80.453.122 150.778.120 9.432.879 21.500.371 75.831.664 81.676.656 3,25 1,88 1,06 1,85 110 191 339 195
Figura 5.5. Evolutia vitezei de rotatie a capitalurilor proprii
Viteza de rotatie a capitalurilor proprii nregistreaza o evolutia oscilanta pe parcursul perioadei de analiza. Astfel, n primii trei ani numarul de rotatii a capitalurilor proprii se reduc de la 3,25 n 1997 la 1,06 n 1999, urmand ca in anul 2000 sa nregistreze o crestere de 74% (n valori relative), valoare care poate fi considerata relativ satisfacatoare pentru gestiunea capitalurilor proprii.
CAP. 6. DIAGNOSTICUL RANDAMENTULUI FINANCIAR

6.1. RATA RENTABILITATII COMERCIALE
Rata rentabilitatii comerciale apreciaza eficienta politicii comerciale si politica de preturi a firmei. Rata rentabilitatii comerciale se determina prin raportarea rezultatelor firmei la cifra de afaceri im plicata . Ratele rentabilitatii comerciale sunt: rata marjei brute de exploatare - indica aptitudinea activitatii de exploatare de a degaja profit , indiferent de politica fiscala , financiara, sau de amortizare si netinnd seama de incidenta elementelor exceptionale. Se determina astfel: EBE rEBE = --- * 100 CA Excedentul brut al exploatarii masoara profitul economic brut ce provine din ciclul de exploatare si arata ce-i ramne firmei dupa ce din valoarea adaugata a scazut costul fortei de munca. Excedentul brut al exploatarii se obtine ca diferenta ntre veniturile si cheltuielile din exploatare si nu include amortizarile si provizioanele, sau veniturile din provizioane. n cadrul soldurilor intermediare de gestiune , excedentul brut de exploatare se formeaza din valoarea adaugata si subventiile pentru exploatare , din care se deduc impozitele si taxele, precum si cheltuielile cu personalul. rata marjei nete de exploatare - reflecta eficienta activitatii de exploatare, fiind influentata de amortismente si provizioane, comparativ cu rata marjei brute. Se determina astfel: REx rREx = --- * 100 CA rata marjei nete a exercitiului exprima eficienta globala a ntreprinderii, respectiv capacitatea de a genera profit si se calculeaza astfel: RE rRE = --- * 100 CA
Rata rentabilitatii comerciale
EBE - excedentul brut al exploatarii CA - cifra de afaceri
REx - rezultatul exploatarii
RE - rezultatul exercitiului
Tabelul 6.1.
Specificatie EBE CA REBE Rex

CA
RRex RE CA RRE
U/M mii lei mii lei % mii lei mii lei % mii lei mii lei %
1997 1998 1999 5.810.994 1.838.861 13.823.858 30.710.838 40.395.050 80.453.122 18,92 4,55 17,18 4.009.732 1.284.487 5.651.976 30.710.838 40.395.050 80.453.122 13,06 3,18 7,03 4.043.689 -724.418 4.119.854 30.710.838 40.395.050 80.453.122 13,17 -1,8 5,12
2000 26.769.474 150.778.120 17,75 12.827.913 150.778.120 8,51 6.578.949 150.778.120 4,36
Figura 6.1. Evolutia ratei rentabilitatii comerciale Rata rentabilitatii comerciale optima se considera a avea valori mai mari de 15%. n cazul societatii EUROCONSTRUCT S.A. ( vezi Tabelul 2.21.) acest prag este depasit de catre rata marjei brute de exploatare iar rata marjei nete de exploatare este n evolutie crescatoare ( ca urmare , pe de o parte, a cresterii volumului productiei realizate si vndute, a lucrarilor de constructii -montaj a caror cerere a crescut, venind din partea unor cli-enti importanti, cu putere financiara dornici de extindere, iar pe de alta parte, a scaderii cheltuielilor cu materiile prime, prin gasirea unor furnizori accesibili din punct de vedere a preturilor practicate si a pozitionarii lor geografice). 6.2. RATA RENTABILITATII FINANCIARE Rata rentabilitatii financiare masoara randamentul capitalurilor proprii , deci a plasamentului financiar pe care actionarii l-au facut pentru cumpararea actiunilor ntreprinde-rii. Aceasta rata se poate calcula n doua moduri : rata rentabilitatii financiare nete care remunereaza proprietarii ntreprinderii prin acordarea de dividende si prin cresterea rezervelor care, n ultima instanta, reprezinta o crestere a averii proprietarilor profit net rfn = ----- * 100 cap. propriu rata rentabilitatii financiare brute se determina prin folosirea n locul profitu-lui net , a capacitatii de autofinantare, astfel fiind eliminate influentele practi-cilor de amortizare capacitatea de autofinantare
rfb=--------------* 100 capital propriu Capacitatea de autofinantare reflecta potentialul financiar degajat de activitatea rentabila a a ntreprinderii destinat sa remunereze capitalurile proprii si sa finanteze in-vestitiile n expansiune n exercitiile viitoare. Capacitatea de autofinantare poate fi determinata prin doua metode: deductiva si aditionala, puse n evidenta de structura contului de profit si pierdere .( ANEXA 1) Prin metoda deductiva , capacitatea de autofinantare e calculata ca diferenta ntre veniturile ncasabile si cheltuielile platibile. CAF= venituri ncasabile - cheltuieli platibile = EBE + alte venituri din exploatare - alte cheltuieli pentru exploatare + venituri financiare( fara reluari asupra provizioanelor) cheltuieli financiare ( fara amortizari si provizioane financiare calculate)+ venituri exceptionale ( fara : venituri din cesiunea e-lementelor de activ, cote parti din subventii virate asupra rezultatului exercitiului si reluari asupra provizioanelor exceptionale) - cheltuieli exceptionale( fara: valoarea net contabila a elementelor de activ cedate si amortizari si provizioane exceptionale calculate) EBEexcedentul brut din exploatare calculeaza ca diferenta ntre veniturile si cheltuielile din exploatare dar nu include amortizarile si provizioanele)
Calculul ratei rentabilitatii financiare
se ,
Tabelul 6.2. Specificatie Profit net Capital propriu Rata rentabilitatii financiare nete Capacitatea de autofinantare Capital propriu Rata rentabilitatii financiare brute U/M 1997 1998 1999 2000 Mii lei 2.558.135 -891.929 2.854.239 4.274.559 Mii lei 9.432.879 21.500.371 75.831.664 81.676.656 % 27,12 -4,15 3,76 5,23 Mii lei 5.844.951 749.757 11.620.616 20.642.048 Mii lei 9.432.879 21.500.371 75.831.664 81.676.656 % 61,96 3,49 15,32 25,27
Figura 6.2. Evolutia ratei rentabilitatii financiare
Valoarea optima a ratei rentabilitatii financiare este de 20%. n anul 1998, rata rentabilitatii a scazut foarte mult, datorita pierderilor nregistrate n activitate financiara si a cheltuielilor exceptionale prea mari (privind operatiile de gestiune: penalitati, pierderi din debitori diversi, etc.) profitul din exploatare nu a putut sa acopere pierderile din celelalte activitati, astfel ca n 1998, rata rentabilitatii financiare a fost negativa, dar n anii urmatori, ea s-a redresat, continund evolutia sa n ritm crescator. Cresterea profitului net si implicit a ratei rentabilitatii nete, s-a datorat cresterii profitului din activitatea de exploatare, nereusinduse nsa echilibrarea cheltuielilor cu veniturile, att cele din activitatea financiara ct si cele din activitatea exceptionala
6.3. RATA RENTABILITATII ECONOMICE Rata rentabilitatii economice reflecta eficienta activitatii desfasurate, din perspectiva capitalului permanent sau a elementelor materiale angajate n activitatea ntreprinderii. Se poate calcula n doua moduri: REx REx - rezultatul exploatarii n functie de activul total angajat re = -- * 100 AT REx investit n functie de capitalul investit re bruta = ----cap. * 100 AT - activ total
Rata rentabilitatii economice
Tabelul 6.3. Specificatie Rex AT re U/M Mii lei Mii lei % Rex Mii lei Capital investit Mii lei re bruta % 1997 1998 1999 2000 4.009.732 1.284.487 5.651.976 12.827.913 16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945 23,81 3,75 5,75 7,15 4.009.732 1.284.487 5.651.976 12.827.913 9.432.879 21.500.371 84.085.591 48.707.432 42,51 5,97 6,72 26,34
Figura 6.3. Evolutia ratei rentabilitatii economice Din anul 1998, cnd rata rentabilitatii evolutia sa urmatoare a fost de crestere constanta , se nsa sub valoarea considerata optima de specialisti de rentabilitate economica , se economice a nregistrat un declin, situndude 15%. n vederea cresterii ratei
impune luarea de masuri de crestere a vitezei de rotatie a activelor totale, cum sunt:
lichidarea stocurilor de produse finite fara desfacere asigurata scaderea creantelor reducerea cheltuielilor de exploatare energia si apa) ( cu materiile prime, materialele consuma-bile,
6.4. RATA RENTABILITATII RESURSELOR CONSUMATE Rata rentabilitatii resurselor consumate sau " rentabilitatea costurilor "caracterizeaza eficienta costurilor, determinnduse prin raportarea unui rezultat la consumul de resurse implicat n obtinerea lui. Se disting doua forme ale acestei rate: rata rentabilitatii resurselor consumate bruta RE rRC bruta = ------- * 100 cheltuieli totale rata rentabilitatii resurselor consumate neta REx rRC neta = ---------- * 100 cheltuieli de exploatare REx - rezultatul exercitiului RE - rezultatul exercitiului
Rata rentabilitatii resurselor consumate
Tabelul 6.4. Specificatie RE Cheltuieli totale R RC bruta

Rex
Cheltuieli de exploatare R RC neta
U/M Mii lei Mii lei % Mii lei Mii lei %
1997 1998 1999 4.043.689 -724.418 4.119.854 45.876.471 63.290.172 92.525.441 8,81 -1,14 4,45 4.009.732 1.284.487 5.651.976 45.805.031 61.059.592 87.031.149 8,75 2,10 6,49
2000 6.578.949 174.199.664 3,78 12.827.913 164.426.619 7,80
Figura 6.4. Evolutia ratei rentabilitatii resurselor consumate
Rata rentabilitatii resurselor consumate bruta are o evolutie de descrestere, datorata ritmului alert de crestere a cheltuielilor de exploatare si financiare n raport cu veniturile implicite. n anul 1998, rata rentabilitatii resurselor consumate are valoarea cea mai scazuta, raportat la ceilalti ani. Pe ansamblu se nregistreaza valori inferioare celor optime datorate cresterii consumurilor de mate rii prime si materiale de la o perioada la alta si a cresterii cheltuielilor cu personalul.
CAP. 7. RISCUL DE FALIMENT

Imposibilitatea firmei de a-si onora obligatiile scadente conduce la probabilitatea de insolvabilitate a sa si astfel la riscul de faliment. Existenta unor dificultati permanente de achitare a obligatiilor constituie expresia unei inconsistente economice si financiare la nivelul firmei, care poate conduce la reducerea activitatii ,concedierea salariatilor , restructurarea organizationala si n final la faliment.
Riscul de faliment este legat de starea de dificultate a firmei , considerata ca fiind o situatie permanenta de criza financiara. Din punct de vedere juridic, o firma se considera a fi n dificultate atunci cnd se afla n stare de ncetare de plati, neputnd face fata datoriilor exigibile, legea prevaznd n acest caz, reorganizarea sau lichidarea firmei. Criteriile de identificare a firmelor aflate n dificultate sunt n general urmatoarele: suprandatorarea, situatie n care firma nu poate face fata datoriilor scadente insolvabilitatea, situatie n care activul nu este suficient pentru achitarea datoriilor
Cauzele principale care conduc la falimentul firmelor tin de: falimentul unui furnizor sau al unui beneficiar important accentuarea concurentei falimentul bancii cu care firma are relatii importante aparitia unor legi sau reglementari noi, carora firma nu le poate face fata scaderea cotatiei actiunilor la bursa etc.
cu ct o activitate implica un risc mai mare ,
ntre risc si faliment exista o legatura directa n sensul ca, cu att posibilitatea aparitiei falimentului este mai mare.
n literatura economica straina, s-au cristalizat urmatoarele metode de diagnosticare si analiza a riscului de faliment: analiza statica pe baza bilantului patrimonial, analiza functionala pe baza bilantului functional, analiza dinamica, analiza strategica, etc. Investigarea clasica a riscului de faliment, prin metodele enuntate, permite evidentierea performantelor trecute ale ntreprinderii, chiar si a riscurilor de exploatare, financiare, de ndatorare, etc., informnd nsa n mica masura asupra viitorului acesteia si fara a oferi posibilitatea evaluarii globale a riscului de falimen t. ntruct rezultatele financiare " se degradeaza" foarte repede n timp, apare tot mai evidenta necesitatea unor informatii mai precise cu privire la viitor, la riscul de faliment. Ca o reactie la aceste cerinte practice, cercetatorii si organismele financiare internationale s-au preocupat de elaborarea unei metode de pr edictie a riscului de faliment, denumita metoda scorurilor, care constituie, fara ndoiala, o mbogatire a analizei traditionale prin rate. Metoda scorurilor vizeaza construirea de modele pentru previzionarea riscului de faliment al firmei. Metoda scorurilor se bazeaza pe tehnicile statistice ale analizei discriminate a caracteristicilor finan ciare cu ajutorul ratelor. Aplicarea ei presupune obtinerea pentru firma a unui scor "Z" ca functie liniara a unui ansamblu de rate , prin care se diferentiaza firmele sanatoase de cele n dificultate. Z=k1* x1+ k2*x2+ k3*x3+.+ kn *xn
unde: k - coeficientul de pondere a ratelor
x - ratele implicate n analiza Metodele scorurilor cele mai des utilizate n analiza riscului de faliment sunt: Modelul Conan & Holder Modelul Altman Modelul Bancii Centrale din Franta
7.1. MODELUL CONAN & HOLDER Modelul are la baza urmatoarea functie scor: Z= 0,24 x1+0,22x2+0,16x3-0,87x4-0,10x5 Excedent brut din exploatare unde: x1= -----------Datorii totale Capital permanent x2= ---------Activ total
Active circulante-stocuri x3= ---------Activ total
Cheltuieli financiare x4= ---------Cifra de afaceri Cheltuieli de personal x5= ---------Valoarea adaugata = productia exercitiului-consumul
exercitiului provenit de la terti + marja comerciala
Valoarea adaugata Marja comerciala= vnzari de mf. - reduceri acordate pentru vnzatori - cost de achizitie al mf. vndute
Calculul ratelor de analiza ale Modelului Conan & Holder
Tabelul 7.1. Specificatie U/M 1997 1998 1999 2000 Excedent brut din exploatare Mii lei 5.810.994 1.838.861 13.823.858 26.769.474 Datorii totale Mii lei 7.406.315 12.737.615 22.424.135 67.763.289 X1 0,785 0,144 0,616 0,395 Capital permanent Mii lei 9.432.879 21.500.371 84.085.591 102.604.432 Activ total Mii lei 16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945 X2 0,560 0,628 0,856 0,687 Active circulante - stocuri Mii lei 6.849.135 6.778.303 15.086.579 37.310.179 Activ total Mii lei 16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945 X3 0,407 0,198 0,154 0,249 Cheltuieli financiare Mii lei 50.478 1.313.023 5.362.108 8.452.593 Cifra de afaceri Mii lei 30.710.838 40.395.050 80.453.122 150.778.120 X4 0,002 0,033 0,067 0,056 Cheltuieli de personal Mii lei 8.700.141 14.887.431 18.631.588 21.846.632 Valoare adaugata Mii lei 39.106.694 49.645.241 67.015.622 125.026.138 X5 0,222 0,300 0,278 0,175 Z 0,35296 0,14569 0,27471 0,21956
n functie de valoarea scorului Z, se stabileste probabilitatea falimentului. n cazul S.C. EUROCONSTRUCT S.A. , n anul 1998 Z avea valoarea 0,14569 , ceea ce corespundea unei probabilitati a falimentului cuprinsa ntre 10 % - 30 %, adica ntr-o zona cu risc redus de faliment.
n ceilalti trei ani , Z ia valori situate peste valoarea 16 , careia i corespunde o probabilitate de faliment pentru ntreprindere mai mica de 10%. Astfel, societatea se afla ntr-o zona cu risc redus de faliment. 7.2. MODELUL ALTMAN A fost dezvoltat n 1868 de profesorul Altman si are o capacitate marita de previziune . El a descoperit ca analiza bazata pe mai multe variabile, facuta cu ajutorul a cinci indicatori , a permis prevederea a 75% din falimentele firmelor cu doi ani nainte de producerea acestora. Modelul Altman are urmatoarea forma:
Z= 1,2 x1 + 1,4 x2 + 3,3 x3 + 0,6 x4+ 0,9 x5

Fond de rulment net
unde:
x1= ---------Activ total
x2= Rezerve
Activ total
Excedent brut din exploatare x3= -----------Activ total

Cifra de afaceri
x4 = Fonduri proprii Datorii totale
x5= -------Activ total

Calculul ratelor de analiza a modelului Altman
Tabelul 7.2. Specificatie Fond de rulment net Activ total X1 Rezerve Activ total X2 Excedent brut din exploatare Activ total X3 Fonduri proprii Datorii totale X4 Cifra de afaceri Activ total X5 Z U/M 1997 1998 1999 2000 Mii lei 1.448.882 -2.562.412 6.256.682 6.464.742 Mii lei 16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945 0,086 -0,075 0,064 0,043 Mii lei 1.739.025 2.812.760 6.621.686 8.106.184 Mii lei 16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945 0,103 0,082 0,067 0,054 Mii lei 5.810.994 1.838.861 13.823.858 26.769.474 Mii lei 16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945 0,345 0,054 0,141 0,179 9.432.879 21.500.371 75.831.664 81.676.656 Mii lei Mii lei 7.406.315 12.737.615 22.424.135 67.763.289 1,274 1,688 3,382 1,205 Mii lei 30.710.838 40.395.050 80.453.122 150.778.120 Mii lei 16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945 1,009 1,824 1,180 0,819 3,7919 2,2848 3,4022 2,749
Din punct de vedere a valorilor pe care le ia Z, firma se afla ntr-o situatie oscilanta : anii 1997 si 1999 sunt pentru firma ani probabilitatea starii de faliment a fost practic inexistenta . valoarea lui Z a scazut n 1998 si 2000, fata de anii anteriori, dar nu ngrijorator, astfel ca ajutati de puterea financiara si de managementul de calitate, situatia poate fi apreciabil mbunatatita.
CAP. 8. EVALUAREA NTREPRINDERII
ntreprinderea functioneaza n legatura cu partenerii de pe piata. Acesti parteneri sunt interesati de toate operatiile care au loc n ntreprindere si n care sunt implicati , operatii cum sunt cele de : nfiintare, functionare, dezvoltare, fuzionare, vnzare si lichidare. Pentru a-si desfasura activitatea , ntreprinderea este interesata sa cunoasca rezultatul activitatii sale , valoarea sa. Ea doreste sasi cunoasca valoarea n vederea ncheierii unor tranzactii comerciale. Uneori, ntreprinderea doreste sa se realizeze evaluarea sa , pentru ca doreste sasi coteze actiunile la bursa sau pentru ca vrea sa stie unde se gaseste n evolutia sa si daca se poate compara cu alte ntreprinderi din acelasi sector de activita te. Evaluarea economica poate interveni n urmatoarele cazuri: cnd au loc modificari n marimea capitalului social sau n numarul si componenta actionarilor. n cazul majorarii capitalului social, pretul de emisiune al noilor actiuni se stabileste ,de regula, prin evaluarea economica a ntreprinderii n mo-mentul respectiv.
n anumite tranzactii comerciale cnd att vnzatorul ct si cumparatorul fectueaza evaluarea ntreprinderii sau a activelor vndute, respectiv cumparate
e-
cu ocazia actiunilor juridice cu scop patrimonial : succesiuni, divizari, fuziuni, faliment n cazul cotarii la bursa , cnd are loc o prima evaluare n momentul intrarii ntreprinderii la bursa de valori, iar apoi evaluarea sa este continua si se face prin metode bursiere
Principiile pe care trebuie sa le respecte n activitatea sa evaluatorul , sunt: principiul independentei, care presupune obiectivitate, responsabilitate si inte-gritate morala principiul competentei profesionale principiul bunei informari n domeniul micro si macroeconomic si n domeniul legislativ principiul corectitudinii n raport cu beneficiarul lucrarii, cu ceilalti experti ,cu Administratia financiara locala, cu societatea de evaluare cu care se lucreaza principiul potrivit caruia rezultatele evaluarii pot fi exploatate doar a comandat si n scopul pentru care a facut-o de cel care le-
Metodele ce pot fi folosite pentru evaluarea ntreprinderii se pot grupa n trei ca-tegorii: metode clasice metode bursiere alte metode
Metodele clasice se grupeaza , n functie de modul de abordare a valorii ntreprin-derii , n: metode de evaluare patrimoniala , care considera valoarea ntreprinderii ca fiind data de suma elementelor sale componente: mijloace fixe, terenuri, titluri de valoare, stocuri, lichiditati. metode de evaluare financiara, care abordeaza ntreprinderea exclusiv din punct de vedere al rezultatelor, considernduse ca ntreprinderea nu are valoare dect daca activele de care dispune produc un rezultat. Valoarea intrinseca a componentelor ntreprinderii este neglijata, contnd doar fluxurile de lichiditati viitoa-re obtinute n urma folosirii acestora. metode de evaluare combinata, vedere patrimonial ct si din punct de vedere al rezultatelor care abordeaza valoarea ntreprinderii att din punct de
Modelele de evaluare financiare se clasifica dupa mai multe criterii: dupa modul de determinare a valorii actuale a rezultatelor viitoare:
valori obtinute prin actualizare ( cnd orizontul de timp este limitat la un anu-mit numar de ani) valori obtinute prin capitalizare ( cnd orizontul de timp analizat este infinit) dupa rezultatul folosit n calcule:
valori de randament , cnd se foloseste dividendul valori de rentabilitate , cnd se foloseste profitul valori determinate pe baza cash-flow - ului
Relatia generala de calcul a valorii financiare a unei ntreprinderi este: VF= k * Pn ( CF, D ) , unde:
Pn- profit net CF- cash-flow D- dividend k- coeficientul multiplicator Elementele folosite n vederea calcularii valorii ntreprinderii prin folosirea meto-delor financiare , sunt: profitul net, dividendul, cash-flow-ul rata de capitalizare rata de actualizare perioada de referinta valoarea reziduala iar pentru aplicarea metodelor financiare,
Valoarea ntreprinderii este data de valoarea prezenta a unor cstiguri viitoare fundamentala este previzionarea elementelor aces-tei metode.
Previzionarea activitatii viitoare trebuie sa tina cont de o serie de ipoteze care se iau n considerare ( evolutia unor indicatori precum: rata de schimb, rata inflatiei, evolutia sectorului din care face parte ntreprinderea, evolutia vnzarilor, utilizarea capacitatii de productie, concurenta , investitii viitoare, evolutia ratei rentabilitatii) , care sa argumenteze valorile obtinute. n vederea elaborarii previziunilor vom folosi pentru S.C. EUROCONSTRUCT pentru estimarea profitului aferent perioadei urmatoare, porneste estimarea evolutiei cifrei de afaceri si a cheltuielilor aferente cifrei de afaceri. S.A. modelul bazat pe evolutia pietei care, de la
Aplicarea acestui model n elaborarea previziunilor presupune utilizarea metodelor, scenariilor care prezinta trei variante: optimista, pesimista si probabila , ale evolutiei vii-toare a afacerii si cuantificarea riscurilor asociate realizarii scenariilor , prin intermediul coeficientilor de probabilitate.
n cadrul previzionarii , abordarea utilizata n cele mai multe cazuri, este abordarea n conditii de risc ( probabilistica) fiind caracterizata de urmatoarele aspecte: se cunosc variabilele ce se vor modifica si se cunoaste variasia acestora cu o anumita proba-bilitate.
8.1. VALORI OBTINUTE PRIN ACTUALIZARE Actualizarea este operatia prin care o suma care va fi ncasata sau platita n vii-tor, este transformata n valori azi. Necesitatea ei deriva din faftul ca, unitatile moneta-re de mine, nu sunt echivalente cu unitatile monetare de azi ( fara a tine seama de in-flatie). Pentru actualizarea unei sume care se va obtine n viitor, se utilizeaza rata de actualizare, care reprezinta rentabilitatea ceruta de piata pentru o suma de capitaluri inves-tite n ntreprinderea evaluata. Rata de actualizare , se mai poate spune ca este rata de fructificare a capitalurilor investite pe piata financiara, n loc sa fie investite n ntreprin-dere si a genera diversele forme ale rezultatului. Rata de actualizare este formata dintr-o rata de baza la care adauga prima de risc si rata anuala a inflatiei (n cazul utilizarii preturilor curente). se
Rata de baza ( rb ) putnd fi aleasa dintre urmatoarele marimi: -
corespunde unor plasamente fara risc
rata dobnzii practicate la obligatiunile de stat rata dobnzii la obligatiunile din sectorul privat randamentul mediu al actiunilor la Bursa de Valori rata de rescont costul capitalurilor utilizate de ntreprindere
La evaluarea S.C. EUROCONSTRUCT S.A. , rata de baza se determina la nivelul costurilor capitalurilor investite , astfel:
r b = Cc Cc - costul capitalurilor investite beneficiu/ actiune Cc = 1 / PER = -------curs bursier/ actiune
S-a stabilit , pentru ntreprindere , o valoare a PER egala cu 5,555. 1 r b= -- * 100 = 18% 5,555 Coeficientul de risc ( rr ) evidentiaza randamentul suplimentar pretins de investitori si riscurile care privesc ntreprinderea n
perioada urmatoare. Riscurile pot fi interne (generate de activitatea ntreprinderii ) sau externe (generate de stabilitatea economiei na-tionale). Riscul intern al ntreprinderii poate fi : risc economic. Corespunde activitatii de exploatare a ntreprinderii. Unele puncte forte si slabe din acest sector sunt determinante pentru aprecierea riscului economic, pentru ca penalizeaza activitatea ntreprinderii. Se iau n considerare:
lipsa de contracte pe termen lung marketing de proasta calitate dezinteres pentru promovarea de noi activitati sau produse mod defectuos de organizare a productiei lipsa cointeresarii materiale a personalului dependenta de clienti , etc. risc financiar. Functiunea financiara a ntreprinderii poate avea urmatoarele puncte slab e:
insuficienta fondului de rulment pentru acoperire nevoii de fond de rulment grad de ndatorare mai mare dect media sectorului durate de rotatie mai mari pentru active circulante
Coeficientul de risc poate avea valori cuprinse ntre 25% - 75% , n conditiile unei economii stabile, si ntre 75% - 200%, n cazul unei economii instabile.
innd cont de slaba promovare unor activitati ale firmei si a firmei n general, de viteza de rotatie scazuta a stocurilor si de instabilitatea economiei nationale, te considera ca firma se ncadreaza n zona de risc mediu, ceea ce corespunde unei valori a coeficientului de risc de 50 %. a se poa-
Rata de actualizare se calculeaza dupa urmatoarea formula: r = r b( 1+r r) , unde: r - rata de actualizare r b - rata de baza r r - coeficientul de risc r = 18% ( 1+0,50) r (%)=27 % La stabilirea perioadei pentru care se fac previziunile nu exista reguli stabilite nsa trebuie sa se tina seama de anumite aspecte, cum sunt: durata de viata a ntreprin-derii, ciclul de viata al produselor firmei, durata de amortizare fiscala si tehnica, ciclul normal de investire, perioada practicata de evaluari similare. n literatura de specialitate se considera ca perioada pentru care trebuie sa se faca previziunile n vederea evaluarii este cuprinsa ntre 3 - 8 ani.
innd cont de aceste aspecte, evaluarea se va face pentru o perioada de 6 ani. Se estimeaza pentru urmatorii 6 ani cifra de afaceri , care are urmatoarele valori: Cifra de afaceri estimata [mii lei] Tabelul 8.1.
Cifra de Afaceri Varianta 225.120.000 Optimista Varianta 196.615.000 Probabila Varianta 168.210.000 Pesimista Probabilitatea variantei Optimiste Probabilitatea Variantei Probabile Probabilitatea Variantei Pesimiste 10% 10% 10% 10% 10% 10% 70% 70% 70% 70% 70% 70% 219.346.000 286.027.000 372.979.000 486.364.000 634.219.000 256.385.000 334.326.000 435.961.000 568.493.000 741.314.000 293.556.000 382.797.000 499.168.000 650.915.000 848.793.000
An 1
An 2
An 3
An 4
An 5
An 6
20%
20%
20%
20%
20%
20%
Conform probabilitatilor de realizare a celor trei variante, onata pentru perioada urmatoare este:
Cifra de afaceri estimata [mii lei]
cifra
de afaceri previzi-
Tabelul 8.2.
Specificatie Cifra de afaceri Var. optimista Cifra de afaceri Var. probabila Cifra de afaceri Var. pesimista An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 45.024.000 58.711.200 76.559.400 99.833.600 130.183.000 169.758.600
137.630.500
179.469.500
234.028.200
305.172.700
397.945.100
518.919.800
16.821.000
21.934.600
28.602.700
37.297.900
48.634.400
63.421.900
CA estimata
199.475.500
260.115.300
339.190.300
442.304.200
576.762.500
752.100.300
Rata rentabilitatii brute estimata = profit brut est. * 100 ( Tabelul 2.21.)
CA est. Se estimeaza o rata a rentabilitatii brute de 5%.
Profit brut est.= Rata rentabilitatii brute * CA est.

Estimarea profitului brut pe baza cifrei de afaceri
Tabelul 8.3.
Anii An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6
Cifra de afaceri (mii lei) Rata rentabilitatii brute Profit brut ( mii lei)
199.475.500
5% 9.973.775
260.115.300
5% 13.005.765
339.190.300
5% 16.959.515
442.304.200
5% 22.115.210
576.762.500
5% 28.838.125
752.100.300
5% 37.605.015
Profit net est.= profit brut est. - impozit pe profit (25% *
profit brut)
Determinarea profitului net estimat [mii lei] Tabelul 8.4.
Anii An 1 Profit brut Impozit pe profi t Profit net
An 2 9.973.775 2.493.444 7.480.331 13.005.765 3.251.441 9.754.324
An 3 16.959.515 4.239.879 12.719.636
An 4 22.115.210 5.528.803 16.586.407
An 5 28.838.125 7.209.531 21.628.594
An 6 37.605.015 9.401.254 28.203.761
n acest caz, folosind ca procedeu de lucru actualizarea , valoarea ntreprinderii depinde de nivelul profitului net anual ( cash-flowului anual) , orizontul de timp pen-tru care se face estimarea ( aici , 6 ani), precum si de nivelul coeficientului de actualiza-re ( 27%). Valoarea ntreprinderii se determina prin actualizarea profitului net anual ( cash-flow-ului anual), cu o rata de actualizare "e". 8.1.1. Metoda actualizarii profitului Folosind aceasta metoda, valoarea ntreprinderii este determinata prin actualizarea profitului net, dupa urmatoarea formula:
d
VRA =
Pn
t=1
1___ (1+e)t
Vrez____ (1+e)d
VRA - valoarea ntreprinderii Pn t - profitul net din anul "t" d- perioada de estimare e- coeficientul de actualizare
1__ ( 1+e)t
_ factorul de actualizare
V rez. - valoarea reziduala Valoarea reziduala este nteleasa diferit , n functie de posibilitatea continuarii activitatii dupa perioada de estimare. n cazul ncetarii activitatii dupa perioada de estimare, valoarea reziduala exprima valoarea posibila de realizare prin vnzare , valorificarea pieselor sau componentelor rezultate din casare. Practic, marimea valorii reziduale rezulta prin scaderea veniturilor realizate a cheltuielilor aferente, cu posibilitatea ca suma cheltuielilor de lichidare sa depaseasca veniturile obtinute ( n acest caz valoarea reziduala este negativa, lucru posi-bil din cauza ca , dupa ndeplinirea duratei tehnice valoarea reziduala se apropie de 0 sau la marimi nesemnificative ). n cazul continuarii activitatii, valoarea rezduala are o semnificatie mai complexa, cuprinznd valoare estimata a elementelor corporale si necorporale precum si a rezulta-telor pe car e le genereaza dupa perioada de estimare.
nseamna ca valoare reziduala este valoarea ntreprinderii la sfrsitul ultimului an de estimare, marimea ei fiind data de momentul n care se face evaluarea pe par-cursul duratei de viata a ntreprinderii: cu ct ultimul an este mai ndepartat si rata actualizarii mai mare, cu att va-loarea reziduala se micsoreaza apropiindu - se de 0; cu ct ultimul an al estimarii este mai apropiat si rata actualizarii este mai redusa cu att valoarea reziduala este mai mare.
Valoarea reziduala poate fi evaluata prin mai multe metode , spre exemplu: pe baza cash-flow-ului net
Vrez = cash-flow net n+1

r-g
cash-flow net n+1 - cash-flow obtinut n primul an dupa perioada de estimare r - rata de capitalizare g - rata anuala de crestere a cash-flow-ului pe baza profitului net de la sfrsitul perioadei de estimare V rez = Pn d r-g Pnd - profitul net al ultimului an al perioadei de estimare g- procentul de crestere al profitului n perioada urmatoare g =d
Pnd
_ 1
Pn1
Pn1- profitul net din primul an al perioadei de estimare

prin utilizarea unui coeficient multiplicator Vrez = k * CFda = k * CFd * 1__ (1+e)d k - coeficient multiplicator care depinde de sectorul de activitate, are valori cuprinse ntre 3 si 6. CF da - cash-flow-ul din ultimul an al estimarii
Pe baza profitului net de la sfrsitul perioadei de estimare, valoarea reziduala se determina astfel: se determina ritmul de crestere , g:
g= 6
7. 480.331
28.203.761 - 1 =
0,25
se determina valoarea reziduala, Vrez :

=
Vrez = Pnd r-g
28.203.761 0,27-0,25
1.410.188.050
Determinarea valorii ntreprinderii pe baza profitului net Tabelul 8.5.
Specificatie Profit net Factor de actualizare Profit net actualizat Profit net actualizat cumulat Valoarea reziduala Val reziduala actualizata VRA (Pn tactualizat cumula t + Vrezactualizata
d
UM Mii lei Mii lei Mii lei Mii lei Mii lei Mii lei
An 1
7.480.331 0,787 5.887.021 5.887.021 -
An 2
9.754.324 0,620 6.047.681 11.934.702 -
An 3
12.719.636 0,488 6.207.182 18.141.884 -
An 4
16.586.407 0,384 6.369.180 24.511.064 -
An 5
21.628.594 0,303 6.553.464 31.064.528 -
An 6
28.203.761 0,238 6.712.495 37.777.023 1.410.188.050 335.624.756
373.401.779
VRA =
Pn
t=1
1___ (1+e)t
Vrez____ (1+e)d
VRA = 7.480.331 (1+0,27)1

+
9.754.324 + 12.719.636 (1+0,27)2 (1+0,27)3
16.586.407 (1+0,27)4
21.628.594 (1+0,27)5
28.203.761 +
(1+0,27)6
1.410.188.050 = 373.401.779 mii lei (1+0,27)6
8.1.2. Metoda actualizarii cash-flow-ului
Metoda este anticipativa, evaluarea ntreprinderii facndu-se n functie de per-spectivele sal e de dezvoltare. Conform acestei metode, valoarea ntreprinderii este egala cu valoarea actuala a fluxurilor de trezorerie ( cash-flow) care vor fi degajate n viitor de catre ntreprindere. Calculul valorii ntreprinderii prin aceasta metoda are la baza te-oria si practica evaluarii eficientei economice a investitiilor n general si calculele eco-nomico-financiare aferente aprecierii unui proi ect de investitie particular. Ca si evaluarea eficientei economice, actualizarea cash-flow-ului este o metoda care priveste perspectiva ntreprinderii sprijinita de importante investitii n modernizare si cresterea fondului de rulment. n ceea ce priveste sursele de finantare acestea pot fi a-tt proprii ( prin autofinantare) , ct si straine ( prin aaport suplimentar la capitalul soci-al si credite pe termen mediu si lung ). Aceasta metoda foloseste aceleasi notiuni, ipote-ze, tehnici de calcul, rate de actualizare, valoare reziduala, valoare actualizata. Metoda actualizarii cash-flow-ului, analizeaza bilantul , pe baza caruia calculeaza o serie de rate financiare pentru perioaada urmatoare.
Cnd este folosit pentru evaluarea rentabilitatii ntreprinderii zinta fuxul de lichiditati ce urmeaza a fi generat de aceasta investitie, iar cnd este utilizat pentru evaluarea ntreprinderii, adica modificare trezoreriei nete pe parcursul exercitiului. , cash-flow-ul repre-
el reprezinta fluxul de disponibilitati rezultat din activitatea desfasurata,
Aceasta metoda utilizeaza principiul financiar , potrivit caruia, valoarea unui activ este data de valoarea actualizaata a fluxurilor nete de disponibilitati ( a cashflow-urilor degajate de activul respectiv). Proiectia cash-flow-urilor viitoare nu se face printr-o simpla extrapolare a situatiei economi co-financiare trecute, ci din punct de vedere al asigurarii viabilitatii si profitabilitatii ei n viitor, n corelatie directa cu impactul economic al noilor investitii de dezvoltare, modernizare,etc. Pentru determinarea valorii ntreprinderii matorele etape : , pe baza acestei metode,se parcurg ur-
se face proiectia contului de profit si pierdere si a cash-flow-ului brut; stabilirea valorii investitiilor viitoare si a impactului lor asupra evolutiei vii-toare a cifrei de afaceri si a elementelor de cheltuieli; estimarea evolutiei necesarului de fond de rulment; determinarea valorii reziduale; stabilirea ratei de actualizare; determinarea valorii ntreprinderii;
corectarea valorii finale si/sau diminuarea ei pentru lipsa de lichiditate.
cu prima de control , se deter-
Valoarea ntreprinderii, mina cu ajutorul formulei:

d
calculata prin metoda actualizarii cash-flow-ului
VI =
CF
t=1
1___ (1+e)t
Vrez____
(1+e)d
unde: VI - valoarea ntreprinderii CFt - cash-flow net disponibil aferent anului "t" Vrez - valoare reziduala e- rata de actualizare d- perioada de previziune explicita
De aici rezulta ca valoarea ntreprinderii, calculata prin metoda actualizarii cash-flow-ului, rezulta din nsumarea valorii actualizate a cash-flow-ului net disponibil din perioada de previziune explicita cu valoarea actualizata a valorii reziduale. La ntreprinderea S.C. EUROCONSTRUCT S.A. rii se va face pe baaza celor patru elemente: marimea cash-flow-ului net diponibil durata pentru care se face calculul ( 6 ani ) marimea valorii reziduale ( 1.410.188.050 mii lei ) nivelul ratei de actualizare ( 27% ) determinarea valorii ntreprinde-
Cash-flow-ul net disponibil se calculeaza prin nsumarea urmatoarelor elemente: cash-flow operational din activitatea de exploatare cash-flow din investitii cash-flow din activitatea de finantare
Cash-flow din activ. antare Cash-flow din investitii Cash-flow operational din act. de exploatare
de fin
CASH-FLOW = INTRRI (+)- IEsIRI (-)
Figura 8.1. Structura cash-flow-ului.

Determinarea cash-flow-ului pe baza fluxurilor viitoare [mii lei] Tabelul 8.6.
Specificatie
Profit net Amortizare mprumuturi pe
An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 7.480.331 9.754.324 12.719.636 16.586.407 21.628.594 14.397.235 15.980.930 17.738.832 19.690.103 21.856.014 1.800.000 -
An 6 28.203.761 24.260.175 -
termen mediu si lung Infuzie de capital subscris si varsat INTRRI Investitii Abaterea NFR generata de investitii Serviciul datoriei -rambursarea ratelor - dobnzi platite IEsIRI Cash-flow
2.479.518
2.795.311
2.963.030
3.140.812
3.329.260
3.529.015 55.992.951 25.000.000 1.100.000 480.000 300.000 180.000 26.580.000 29.412.951
26.157.084 28.530.565 33.421.498 39.417.322 46.813.868 8.000.000 13.000.000 18.000.000 25.000.000 20.000.000 2.000.000 3.500.000 4.000.000 1.650.000 750.000 1.380.000 300.000 1.200.000 300.000 1.020.000 300.000 840.000 300.000 660.000 300.000
1.080.000 900.000 720.000 540.000 360.000 11.380.000 17.700.000 23.020.000 21.490.000 21.410.000 14.777.084 10.830.565 10.401.498 17.577.322 25.403.868
Determinarea valorii ntreprinderii pe baza cash - flow-ului Tabelul 8.7.
Specificatie Cash-flow (mii lei) Factor de actualizare Cash-flow actualizat (mii lei) Cash-flow actualizat cumulat (mii lei) Valoarea reziduala
An 1
An 2
An 3
An 4
An 5
An 6
29.412.951 0,238
14.777.084 10.830.565 10.401.498 17.577.322 25.403.868

0,787 0,620 0,488 0,384 0,303
11.629.565
6.714.950
5.075.931
6.749.691
7.824.391
7.000.282
11.629.565 18.344.515 23.420.446 30.170.137 37.994.528
44.994.810
(mii lei) Valoarea reziduala actualizata (mii lei)

VI (mii lei)
1.410.188.050
335.624.756 380.619.566
Valoarea ntreprinderii, calculata prin metoda actualizarii 373.000.000 mii lei - 381.000.000 lei. 8.2. VALORI OBTINUTE PRIN CAPITALIZARE
este situata n intervalul
Capitalizarea reprezinta aducerea n valori actuale , a unor rezultate constatate la infinit. La fel ca n cazul actualizarii, pentru capitalizarea unei sume care se va obtine n viitor, se utilizeaza rata de capitalizare , care are aceeasi interpretare economica ca si rata da actualizare.
Capitalizarea se deosebeste de actualizare prin faptul ca se aplica unor rezultate constante, estimate pentru viitor si prin faptul ca ia n considerare un orizont de timp finit si nu infinit. Aceste doua particularitati conduc la transformarea factorului de actualizare 1 (1+e)t ntr-un factor de capitalizare 1/e. atunci cnd n . innd cont de aceasta, valoarea actuala Ro a unui rezultat R care va fi constatat n viitor, pe o perioada de timp, va fi: Ro = R_ e
Rata de capitalizare e
1_
este un divizor prin care un venit anual sau o cheltu-
iala anuala , reproductibila ntr-un numar infinit de ani, se transforma n valoare actuala. ntre rata de actualizare si rata de capitalizare exista o relatie care poate fi redata prin rela tia matematica urmatoare: e = c + g sau c = e - g , unde: e - rata de actualizare c - rata de capitalizare g - rata anuala de crestere a profitului
e = 27% g = 0,25 ( vezi 4.4.1) => c = 2%
8.2.1. Valoarea de randament Pentru calcularea valorii de randament , baza de calcul o constituie profitul net.
Valoarea firmei reprezinta suma da bani "S" care fructificata asigura o renta perpetua la nivelul profitului mediu anual. Aceasta suma se determina prin capitalizarea profitului cu o rata de capitalizare "c". Ecuatia fundamentala a modelului este:
_
VR =
_
p_ c
p - profitul mediu anual
c - rata de capitalizare VR - valoarea de randament Determinarea profitului mediu anual se face n felul urmator:
p = t*p1+ (t-1)*p2 +(t-2)*p3 + . +1pt

t + (t-1) + (t-2)+ .+1 t - perioada de timp luata n calcul ( ani ) Profitul net estimat pentru perioada urmatoare Tabelul 8.8.
Denumire UM Profit net Mii lei

_
An 1 7.480.331
An 2 9.754.324
An 3 12.719.636
An 4 16.586.407
An 5 21.628.594
An 6 28.203.761
p = 6p1 + 5p2 + 4p3 + 3p4 + 2p5 + 1p6 6+5+4+3+2+1

_
p = 44.881.986+48.771.620+50.878.544+49.759.221+43.257.188+28.203.761 21 VR = 12.654.872 = 632.743.600 mii lei 0,02
12.654.872
mii lei
8.2.2. Valoarea de rentabilitate
Valoarea de rentabilitate este obtinuta nlocuind profitul mediu anual cu divi-dendul mediu anual care reprezinta cstigul cumparatorului. A) Valoarea de rentabilitate cu degrevare fiscala: _ VRE = D
c _ D = 6D1 + 5D2 + 4D3 + 3D4 + 2D5 + 1D6 6+5+4+3+2+1 g - gradul de crestere al dividendului
_ D - dividendul mediu anual
g =4 D2000
_ 1
D1997
g=
3.406.211 _ 1 = 0,36 987.548 Estimarea valorii dividendelor n perioada urmatoare Tabelul 8.9.
Denumire An 1 Dividend mediu anua 4.632.447 l

_
An 2 6.300.128
An 3 8.568.174
An 4 11.652.716
An 5 15.847.694
An 6 21.552.863
D = 27.794.682 +31.500.640 +34.272.696 +34.958.148 +31.695.388+21.552.863 = 8.655.925 21 VRE = 8.655.925 = 432.796.250 mii lei 0.02 B) Valoarea de rentabilitate fara degrevare fiscala mii lei
_ VRE = D
c _ VRE = D c
*
_ 1- rid D - dividendul mediu anual
100
rid - rata impozitului pe dividende (10%)
0,9 = 432.796.250 mii lei * 0,9= 389.516.625 mii lei
BIBLIOGRAFIE
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Bailesteanu, Gheorghe, Diagnostic , risc si eficienta n afaceri , Editura Mirton, Timisoara, 1997 Bailesteanu, Gheorghe, Diagnosticul si evaluarea firmei , Editura Mirton, Timisoara, 1995 Buglea, A., Eros-Stark, E., Evaluarea ntreprinderii. Teorie si studiu de caz, Editura Marineasa, Timisoara, 2001 Cristea, H.,stefanescu, N., Gestiunea financiara a agentilor economici, Editura Mirton, Timisoara, 1996 Cristea, H., Crceie, R., Buglea, A., Sacui, V., Evaluarea ntreprinderii , Editura Marineasa , Timisoara, 2000 Dalota, M.,D., Dalota, S., Analiza si evaluarea firmei, Editura Orizonturi Universitare ,Timisoara , 2000 Deaconu , Adela, Diagnosticul si evaluarea ntreprinderii , Editura Intelcredo, Deva, 1998 Isfanescu, A., Tutu, A., Robu, V., Anghel , I., Evaluarea ntreprinderii , Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1998 Mihai ,I., Analiza situatiei financiare a agentilor economici, Editura Mirton, Timisoara, 1997
ANEXE
ANEXA 1: CONTUL DE PROFIT sI PIERDERE

- mii lei -
Denumirea indicatorilor Venituri din vnzarea marfurilor Productia vnduta Cifra de afaceri Venituri din productia stocata -solduri creditoare -solduri debitoare Venituri din productia de imobilizari Productia exercitiului Venituri din subventii din exploatare Alte venituri din exploatare Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare I. VENITURI DIN EXPLOATARE TOTAL Cheltuieli privind marfurile Cheltuieli cu materiile prime Cheltuieli cu materiaale consumabile Cheltuieli cu energia si apa Alte cheltuieli materiale Cheltuieli materiale -total Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate Cheltuieli cu remuneratiile personalului Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala Cheltuieli cu personalul - total Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele II. CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE - TOTAL A. REZUTATUL DIN EXPLOATARE profit -pierdere Venituri din participatii, alte imobilizari financiare si creante imobilizate Venituri din titluri de plasament Venituri din diferente de curs valutar Venituri din dobnzi Alte venituri financiare Venituri din provizioane III. VENITURI FINANCIARE - TOTAL Pierderi din creante legate de participatii Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate Cheltuieli din diferente de curs valutar Cheltuieli privind dobnzile Alte cheltuieli financiare Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele IV. CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL B. REZULTATUL FINANCIAR -profit -pierdere C.REZULTATUL CURENT AL EXERCIIULUI -profit - pierdere V. VENITURI EXCEPIONALE - TOTAL VI. CHELTUIELI EXCEPIONALE TOTAL D. REZULTATUL EXCEPIONAL profit -pierdere VII. VENITURI TOTALE VIII. CHELTUIELI TOTALE E. REZULTATUL BRUT AL EXERCIIULUI -profit
1997 96555 30614285 30710838
1998 140414 40254636 40395050
1999 567899 79885223 80453122
2000 1102307 149675813 150778120
18951986
16723541
1347442
3450200
49566271 8840 143099 49814763 102471 20749219 2725170 841927 180908 24497224 10453659 107033 6778669 1921472 8700141 142 1944361 45805031 4009732
4679690 61657867
10410748 91643413 254085 217728 92683125 517325 17910130 14276763 1323303 442328 33952524 24678365 861737 12842035 5789553 18631588 8389610 87031149 5651976
23532721 176658734 1058779 434712 177254532 1059713 36793521 30234791 5397662 1197126 83623100 51675190 1845711 14587199 7259433 21846632 14376273 164426619 12827913
545798 62344079 139201 26006846 5092550 984357 330180 32413933 12013839 505016 10914960 3972471 14887431 1100172 61059592 1284487
4128 99804
69803 143626
103932
213429
2063850 779858 97005 919793 3860506
2245605 832798 67913 248673 3394989
3114 47364
102695 290535 919793 1313023 1099594 184893
4609426 504009 248673 5362108 1501602 4150374
50478 53454 4063186
6959712 1002321 120349 370211 8452593 5057604 7770309
1465 20962
8246 917557
101664 132184
129092 1320452
19497 49920160 45876471 4043689
909311 62565754 63290172
30520 96645295 92525441 4119854
1191360 180778613 174199664 6578949
Denumirea indicatorilor -pierdere Impozitul pe profit F.REZULTATUL NET AL EXERCIIULUI -profit -pierdere
1997 1485554 2558135
1998 724418 167511
1999 1265615 2854239
2000 2304390 4274559
891929
ANEXA 2: SITUAIA DATORIILOR

Denumire mprumuturi si datorii asimilate Furnizori si conturi asimilate Clienti - creditori Alte datorii DATORII - TOTAL 1997 1998 1673618 1693031 4033341 7399990 1999 3008780 1958572 7740365 12707717 2000 8253927 9452691 320828 4363719 22391165 20927776 25607062 10497324 10731127 67763289
ANEXA 3: SITUAIA STOCURILOR sI A PRODUCIEI N CURS DE EXECUIE

Elemente de stocuri Materii prime Materiale consumabile Obiecte de inventar si baracamente Productie n curs de executie Semifabricate, produse finite, produse reziduale Stocuri aflate la terti Animale Marfuri si ambalaje TOTAL STOCURI 1997 1998 718913 374795 6887 418183 476987 10297 2006062 1999 1488302 708453 66436 1119129 1236 13343 3396900 2000 1196286 1668916 251910 2198850 15700 8649 5340311 1531749 5006768 1594524 7783838 47300 25897 15990076
ANEXA 4 : REPARTIZAREA PROFITULUI

Denumirea indicatorilor REPARTIZRI DIN PROFIT: -constituirea de rezerve -acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti -fond de participare a salariatilor la profit -cota managerului din profitul net -surse proprii de finantare -varsaminte la buget din profitul regiilor autonome -constituirea de rezerve statutare si alte rezerve -alte repartizari din profit prevazute de lege -dividende de platit-total, din care: - dividende cuvenite altor societati - dividende cuvenite F.P.S. - dividende cuvenite S.I.F. - dividende cuvenite actionarilor sau asociatilor, din care: - dividende utilizate pentru rambursarea creditelor n cazul societatilor privatizate prin metoda MEBO - dividende cuvenite societatilor cooperatiste PROFIT NEREPARTIZAT TOTAL DE CONTROL 1997 1998 2558135 184623 1115453 270511 987548 987548 1999 2000 2854293 205993 891929 302646 20973 1432698 1432698 4274559 299219 537719 31410 3406211 3406211 -
ANEXA NR. 5. CONSTRUCIA BILANULUI FINANCIAR

BILAN CONTABIL - CORECII - BILAN FINANCIAR ACTIV Denumire Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare ACTIVE IMOBILIZATE Stocuri Creante Disponibilitati ACTIVE CIRCULANTE Cheltuieli nregistrate n avans Decontari din operatii n curs de clarificare Diferente de conversie - activ CONTURI DE REGULARIZARE PRIME PRIVIND RAMBURSAREA OBLIGAIUNILOR TOTAL ACTIV PASIV Denumire Capitaluri proprii Datorii pe termen mediu si lung CAPITAL PERMANENT PROVIZIOANE PT. RISCURI sI CHELTUIELI DATORII PE TERMEN SCURT CONTURI DE REGULARIZARE TOTAL PASIV ANUL 1997
- mii lei Bilant contabil Corectii Bilant financiar 0 0 0. 7.334.347 0 7.334.347 649.650 0 649.650 7.983.997 0 7.983.997 2.006.062 0 2.006.062 4.106.917 0 4.106.917 2.742.218 0 2.742.218 8.855.197 0 8.855.197 173.886 -173.886 0 0 0 0 0 0 0 173.886 -173.886 0 0 17.013.080 0 -173.886 - mii leiBilant contabil Corectii Bilant financiar 8.201.167 -173.886 9.432.879 0 8.201.167 1.405.598 7.399.990 6.325 17.013.080 +1.405.598 0 +1.231.712 -1.405.598 +6.325 -6.325 -173.886 0 9.432.879 0 7.406.315 0 16.839.194 0 16.839.194
BILAN CONTABIL - CORECII - BILAN FINANCIAR
ANUL 1998
ACTIV Denumire Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare ACTIVE IMOBILIZATE Stocuri Creante Disponibilitati ACTIVE CIRCULANTE Cheltuieli nregistrate n avans Decontari din operatii n curs de clarificare Diferente de conversie - activ CONTURI DE REGULARIZARE PRIME PRIVIND RAMBURSAREA OBLIGAIUNILOR TOTAL ACTIV PASIV Denumire Capitaluri proprii Datorii pe termen mediu si lung CAPITAL PERMANENT PROVIZIOANE PT. RISCURI sI CHELTUIELI DATORII PE TERMEN SCURT CONTURI DE REGULARIZARE TOTAL PASIV Bilant contabil 20.640.571 0 20.640.571 1.779.593 12.707.717 29.898 35.157.779
- mii lei Bilant contabil Corectii Bilant 0 0 23.108.788 0 953.995 0 24.062.783 0 3.396.900 0 4.769.903 0 2.008.400 0 10.175.203 0 0 0 0 0 919.793 -919.793 919.793 -919.793 0 0 35.157.779 -919.793 - mii leiCorectii Bilant financiar -919.793 21.500.371 +1.779.593 0 +859.800 -1.779.593 +29.898 -29898 -919.793 0 21.500.371 0 12.737.615 0 34.237.986 financiar 0 23.108.788 953.995 24.062.783 3.396.900 4.769.903 2.008.400 10.175.203 0 0 0 0 0 34.237.986
ANUL 1999
ACTIV Denumire Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare ACTIVE IMOBILIZATE Stocuri Creante Disponibilitati ACTIVE CIRCULANTE Cheltuieli nregistrate n avans Decontari din operatii n curs de clarificare Diferente de conversie - activ CONTURI DE REGULARIZARE PRIME PRIVIND RAMBURSAREA OBLIGAIUNILOR TOTAL ACTIV PASIV Denumire Capitaluri proprii Datorii pe termen mediu si lung
CAPITAL PERMANENT
- mii lei Bilant contabilCorectii Bilant 46.964 0 74.900.357 0 2.881.588 0 77.828.909 0 5.340.311 0 10.051.016 0 5.035.563 0 20.426.890 0 2.164.698 -2.164.698 0 0 248.673 -248.673 2.413.371 -2.413.371 0 0 100.669.170 -2.413.371 - mii leiBilant contabil Corectii Bilant financiar 74.161.079 -2.413.371 75.831.664 8.253.927 82.415.006 4.083.956 14.137.238 32.970 100.669.170 +4.083.956 0 1.670.585 -4.083.956 +32.970 -32.970 -2.413.371 8.253.927 84.085.591 0 14.170.208 0 98.255.799 financiar 46.964 74.900.357 2.881.588 77.828.909 5.340.311 10.051.016 5.035.563 20.426.890 0 0 0 0 0 98.255.799
PROVIZIOANE PT. RISCURI sI CHELTUIELI DATORII PE TERMEN SCURT CONTURI DE REGULARIZARE TOTAL PASIV
ANUL 2000
ACTIV
- mii lei -
Denumire Bilant contabil Corectii Bilant financiar Imobilizari necorporale 30.145 0 30.145 Imobilizari corporale 92.550.007 0 92.550.007 Imobilizari financiare 3.559.538 0 3.559.538 ACTIVE IMOBILIZATE 96.139.690 0 96.139.690 Stocuri 15.990.076 0 15.990.076 Creante 24.856.875 0 24.856.875 Disponibilitati 12.453.304 0 12.453.304 ACTIVE CIRCULANTE 53.300.255 0 53.300.255 Cheltuieli nregistrate n avans 1.539.636 -1.539.636 0 Decontari din operatii n curs de clarificare 0 0 0 Diferente de conversie - activ 174.071 -174.071 0 CONTURI DE REGULARIZARE 1.713.707 -1.713.707 0 PRIME PRIVIND 0 0 0 RAMBURSAREA OBLIGAIUNILOR TOTAL ACTIV 151.153.652 -1.713.707 149.439.945 PASIV Denumire Capitaluri proprii Datorii pe termen mediu si lung CAPITAL PERMANENT PROVIZIOANE PT. RISCURI sI CHELTUIELI DATORII PE TERMEN SCURT CONTURI DE REGULARIZARE TOTAL PASIV - mii leiBilant contabil Corectii Bilant financiar 77.951.618 -1.713.707 81.676.656 20.927.776 98.879.394 5.438.745 46.835.513 0 151.153.652 +5.438.745 0 3.725.038 -5.438.745 0 0 -1.713.707 20.927.776 102.604.432 0 46.835.513 0 149.439.945

Diagnosticul Financiar Si Evaluarea

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diagnosticul Financiar Si Evaluarea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea BANATULUI TIMIsOARA FACULTATEA DE sTIINtE ECONOMICE SPECIALIZAREA FINANtE - contabilitate

CAP. 1. PREZENTAREA GENERAL A SOCIETII S.C. "EUROCONSTRUCT" S.A.

An 1999 40395050 80453122 347 354 227.268,7 4.119.854 5,12 1,99

An 2000 150.778.120 340 443.465,06 6.578.949 4,36 1,87

Figura nr. 1.1.

Capacitatile de productie Tabelul 1.2.

120000 500 900 1200 30000 30000 24000 25000

cererea de produse pe piata de constructii este si ea n crestere

CAP. 2. INSTRUMENTE UTILIZATE N ANALIZA FINANCIAR

CAP. 3. ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE A PATRIMONIULUI

UM mii lei mii lei % %

Perioada de analiza 1998 1999

Pasiv total Rata stabilitatii financiare Valoare minim acceptabila

ntreprinderea analizata prezinta urmatoarea situatie:

Perioada de analiza 1998 1999

ntreprinderea analizata prezinta urmatoarele valori ale ratei:

UM mii lei mii lei % %

Indicele autonomiei financiare globale

Perioada de analiza 1998 1999

cresterii capitalurilor proprii cu 7,71%; cresterii datoriilor totale cu 202,19%.

Indicele autonomiei financiare la termen

UM mii lei mii lei % %

Perioada de analiza 1998 1999

UM mii lei mii lei % %

Valoarea maxim admisa este de 100%. Indicele ndatorarii la termen

UM mii lei mii lei % %

Perioada de analiza 1998 1999 0

Indicele ndatorarii la termen Valoarea maxim 4 admisibila

SC Euroconstruct SA prezinta urmatoarele valori ale ratei: Rata activelor imobilizate

1997 mii lei mii lei % %

n cazul firmei analizate, valorile ratei sunt: Rata imobilizarilor corporale

Perioada de analiza 1998 1999

3.2.2. Analiza ratei activelor circulante

UM mii lei mii lei % %

Rata creantelor la SC Euroconstruct SA se prezinta astfel: Rata creantelor

Nr. Specificatie crt. 1 Creante 2 Active circulante 3 Rata creantelor

UM mii lei mii lei %

n cazul SC Euroconstruct SA se nregistreaza urmatoarea situatie:

UM mii lei mii lei % % %

CAP. 4. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR.

Fondul de rulment net [mii lei]

rfAC = (FRN / AC) * 100 -

rata de acoperire a necesarului de fond de rulment

rfNFR = (FRN / NFR) * 100

Tabelul 4.2. Specificatie FRN CA AC NFR rFR

96.139.690 -14.463.034 6.464.742 20.927.776 -14.463.034

Fondul de rulment strain [mii lei]

FRS Capital permanent Capital propriu FRS

Evolutia ratei finantarii activelor circulante prin NFR

Specificatie FRN (mii lei) Active circulante

2000 6.464.742 53.300.255 12,12

(mii lei) r FRN/AC (%)

4.1.5. Rata finantarii stocurilor prin fondul de rulment

Specificatie FRN ( mii lei)

Stocuri ( mii lei) r FRN/St ( % )

1997 1.448.882 2.006.062 72,22

1998 -2.562.412 3.396.900 -75,43

1999 6.256.682 5.340.311 117,16

2000 6.464.742 15.990.076 40,43

CBTS- credite bancare pe termen scurt

rata necesarului de fond de rulment

analiza necesarului de fond de rulment

Tabelul 4.8. Specificatie NFR CA rNFR

U/M Mii lei Mii lei Zile/an Mii lei %