UNIVERSITATEA OVIDIUS-

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

MASTER- CONTABILITATE ȘI AUDITUL

AFACERILOR-AN 1

PROIECT

Căi de reducere a costului de producție la

SC Mobila Radauti SA

PROFESEOR COORDONATOR-

SARSCHIZIAN
SERGIU

MASTERAND -LEAHU(STAN)MARIANA
Cuprins

CAPITOLUL 1. PREZENTAREA GENERALA A FIRMEI

1. SCURT ISTORIC AL SOCIETATII
2.OBIECTUL DE ACTIVITATE
3.CAPITALUL SOCIAL, ACTIONARI
4.PREZENTAREA PRINCIPALELOR PRODUSE ALE
SOCIETATII SI STRUCTURA DE PRODUCTIE

CAPITOLUL 2 DIAGNOSTICUL INTERN AL FIRMEI

1.ORGANIGRAMA
2.Analiza diagnostic
3.ANALIZA CHELTUIELILOR FIRMEI

CAPITOLUL3.CAI DE REDUCERE A COSTURILOR DE

PRODUCȚIE

1.CONCLUZII GENERALE

2.METODE DE REDUCERE A COSTURILOR

3.CONCLUZII SI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE

Într-o economie de piaţă, scopul final al agentului economic îl reprezintă obţinerea de

profit. În esenţă preocuparea oricărui agent economic este de a-şi acoperi costurile de producţie
şi de a obţine profit cât mai mare. În condiţiile economiei de piaţă o întreprindere care nu-şi
acoperă cheltuielile nu este rentabilă şi deci va da faliment. De aceea abordarea şi conducerea
acţiunilor concrete de reducere a costurilor de producţie constituie o latură esenţială a
conducerii manageriale, a mecanismului de conducere profitabilă a firmei. În condiţiile
concurenţei specifice economiei de piaţă, întreprinzătorii pentru a obţine profit cât mai mare,
acţionează în direcţia reducerii costurilor de producţie, calea cea mai sigură spre creşterea
eficienţei.Realizarea în bune condiţii a acţiunii de reducere a costurilor de producţie presupune
o analiză aprofundată a activităţilor desfăşurate de firmă, a structurii şi dinamicii factorilor de
producţie utilizaţi de firmă. Calculul costului are o însemnătate capitală pentru tot ceea ce
urmează să facă o firmă, acordândui-se o mare însemnătate atât în practică cât şi în teorie.
Numai un calcul corect şi corespunzător al costurilor poate ajuta firma să-şi modeleze
consumurile de resurse ţinând cont de schimbările survenite în structura activităţilor, să se
preocupe mai mult de calitatea produselor realizate şi respectarea termenelor de livrare. Prin
cheltuieli de producţie se manifestă eforturile totale făcute de agentul economic (eforturi umane,
financiare, materiale) pentru obţinerea producţiei ce urmează a fi realizată de firmă. Pentru
managementul unei firme este necesară o analiză cât mai exactă a costurilor aferente, deoarece
costurile însoţesc orice activitate productivă, intră în preţul oricărui produs pe care firma îl
oferă consumatorului pe piaţa produsului respectiv. De aceea cu ajutorul datelor din bilanţul
contabil s-a încercat o analiză a cheltuielilor celor mai importante din cadrul firmei (analiza
cheltuielilor aferente veniturilor, analiza cheltuielilor materiale, cheltuielilor salariale precum
şi analiza cheltuielilor cu dobânzile).
Pentru aceasta în primul capitol s-a realizat o descriere a firmei inclusiv a sistemului de
costuri,in al doilea capitol s-a făcut o prezentare a modalităţilor de calcul al costurilor , iar in
al treilea capitol am propus metodele care ne vor ajuta sa reducem costul de productie.
 Cunoaşterea exactă a costurilor are efecte asupra deciziilor manageriale. În lucrare am
realizat şi o analiză a cheltuielilor realizate de către firmă în anii 2017, 2018 şi 2019.

CAPITOLUL 1
PREZENTAREA GENERALA A FIRMEI

1. SCURT ISTORIC AL SOCIETATII

Societatea comerciala “Mobila Radauti” SA isi are sediul in Romania, localitatea Radauti, str.
Volovatului nr. 82, jud. Suceava. Este inregistrata la Registrul Comertului Suceava cu pozitia
J/33/11/1991 si are codul fiscal RO739926.

Structura salariaţilor: 1390 angajaţi

Pe parcursul exístentei sale , societatea comerciala a cunoscut o evolutie pozitiva atat in
ceea ce priveste productia cat si sortimentul fabricat in scopul realizarii unei diversificari
importante comparativ cu cel initial , precum Si inoiri permanente a productiei in raport cu
tendinta pieţei. De la data punerii in functiune a unitatii s-au realizat modernizari si dotari
substantiale care a permis diversificarea sortimentelor fabricate si implicit patrunderea pe piata
externa.
Activitatea de bază a societăţii este producerea şi comercializarea produselor de mobilier,
iar obiectivele urmărite au vizat realizarea programului de activitate respectiv a programului de
producţie şi vânzări precum şi realizarea obiectivelor de investiţü necesare asigurărfl şi
meriţinerfl Tn continuare a unei activităţi rentabile dată fund conjunctura mediului concurenţial
din sectorul industriei prelucrării lemnului .
Terenurile unde isi are sediul si isi desfasoara activitatea comerciala in prezent, sunt in
administrare directa a acesteia. Societatea comerciala este situata intr-o zona unde padurile de
rasinoase si foioase ocupa peste 50 % din teritoriul judetului Suceava, oferind astfel conditii
prielnice dezvoltarii activitatii legate de industrializarea lemnului, celulozei si hartiei. Pentru
valorificarea acestor resurse zonale in anul 1960, a inceput construirea intreprinderii de
Prelucrare a Lemnului din orasul Radauti, ce a intrat in probe in aprilie 1962, cu o sectie
organizata pe doua sectoare : Croit, Masini I, Pregatire, Masini II, Pregatire II, Finisaj I, Finisaj
II, Montaj, Tapiterie. Capacitatea proiectata a fost de 10 000 de garnituri etalon E 403 pe an si a
fost atinsa inca din primii ani. Printr-un studiu de dezvoltare s-au pus bazele extinderii
capacitatii. Astfel in anul 1967 a intrat in functiune o noua sectie , care a ridicat capacitatea
unitatii la 20 000 de garnituri pe an. In ultimii ani s-a inregistrat un declin al activitatii, datorat in
principal conjuncturii internationale nefavorabile,pe planul desfacerii produselor.
Unitatea este amplasata in partea de sud-est a orasului Radauti care este un oras de marime
mijlocie. Societatea ocupa o suprafata de 149 495 m2

Societatea este legata la reteaua nationala de cai ferate , avand linie proprie de garaj. Este situata
la o distanta de 10 km de drumul European Cernauti-Suceava-Bacau-Bucuresti

Societatea se invecineaza cu SC “Bucovina TEX” SA si SC ”Transport Reparatii Auto ” S.A.

2.OBIECTUL DE ACTIVITATE

In conformitate cu statutul societatii comerciale si a cererii de inscriere de mentiuni nr.651/6-06-

1991,obiectul de activitate cuprinde urmatoarele:

-producerea de mobila si alte articole din lemn;

-lucrari privind intretinerea si repararea utilajelor;

-confectionarea si reconditionarea pieselor de schimb pentru consumul propriu si terti;

-prestarea de servicii in domeniul sau de activitate;

-efectuarea de operatiuni de import-export.

Productia de mobila este principalul obiect de activitate al unitatii, productia cu destinatia export
fiind in proportie de 75-81%.

3.CAPITALUL SOCIAL, ACTIONARI

Structura actionariatului in capitalul social Ia 31.12.2019 este urmatoarea:

NUMAR ACTIUNI PONDERE

1. MECANICA ROTES SA 2.467.367 45,9052

2. ELECTROARGES SA 2.317.172 43,1108

2. Persoane fizice 396.263 7,3724

3. Persoanejuridice 194.115 3,6115

 TOTAL 5.374.917 100 %

Actiunile societatii au continuat a fi tranzactionate Ia Bursa de Valori Bucuresti sub indicativul MOBT.
Valoarea nominala a actiunii pe parcursul anului 2019 a fost de 2,5 lei /actiune si nu a suportat
modificari.

4.PREZENTAREA PRINCIPALELOR PRODUSE ALE SOCIETATII SI STRUCTURA

DE PRODUCTIE

In cadrul intreprinderii se produce o gama larga de sortimente de mobila corp si mobila stil,
dintre care pot fi mentionate ca reprezentative pentru unitate :

-sufragerii si camere de zi: Stejarul, Cristina, Bordeaux, Olivia, Denis;

-biblioteci: Milcov, Stejarul 2,Paris,Cristina,Radauti,Daria,Miruna,Laura;

-dormitoare: Crinul, Stejarul, Cristina, Ludovic al 16 lea, Ludovic al 15 lea, Koln, Virginia, Iris,
Sirius, Triest, Ravena Louis Philippe, Stephanie, Provincial.

-Comode :Ludovic, Manusc, SriLanka, Luisiana, Hamilton

-Vitrine :Hamilton, SriLanka

-Mese si birouri: Princesse, Havana, Hamilton, Cristal

Activitatea de productie este derulata pe baza “programului de productie” stabilit conform

contractelor externe si comenzilor interne.

Structura tehnologica a societatii comerciale este adaptata scopului propus- relizarea de mobila
competitiva calitativ si economic.

Societatea dispune de doua sectii profilate pentru activitatea de baza :Mobila 1 si Mobila 2,cat si
de sectii si sectoare ajutatoare: Atelier mecano- energetic, atelier mecanic , transport, depozite,
laboratoare CTC etc. Exista in cadrul intreprinderii si un atelier de prototipuri necesar crearii de
noi produse corespunzator cerintelor pietei.

Dupa uscare si conditionare, cheresteaua este transportata in sectorul de croire unde este alcatuita
in rigle si friza, utilizand fierastraie de retezat pendula, circulare de spintecat ,fierastraie
panglica.

Elementele croite sunt transportate in continuare in sectorul Masini 1 unde se prelucreaza la

masinile de indreptat ,de grosime de frezat ,de cepuit etc.

Din sectorul Masini 1 ,o parte a pieselor sunt transportate in sectorul Pregatiri 1.Tot in acest
sector sunt aduse panourile de PAL ,placaj, PFL, Panel care se croiesc la dimensiunile cerute. De
asemenea, in acest sector se executa croirea si imbinarea foilor de furnir la formatele necesare
pieselor de mobilier.

In continuare se executa operatii de incheiere a ramelor bordurarea panourilor PAL si furniruirea

suprafetelor in prese monoetajate si noetajate.

Dupa executarea acestor operatii ,piesele sunt depozitate intr-o “zona de odihna” pentru
echilibrarea tensiunilor interioare si aclimatizare.

Procesul se continua cu transportarea pieselor in sectorul Masini 2,unde au loc operatiile de

dimensionare neta a panourilor ,de profilare sau furniruire a canturilor ,executarea de lacasuri,
gauri.

Panourile si elementele masive trec in sectorul Pregatire 2 pentru slefuirea mecanica sau manuala
atat a suprafetelor cat si a canturilor. Operatiile se executa pe masini de slefuit cu banda sau
cilindru. Tot in acest sector se formeaza si se asambleaza anumite subansamble

Dupa pregatirea suprafetelor, elementele pot intra in sectorul Finisaj unde se baituiesc sau nu
,dupa specificul finisajului (color sau natur) ,se aplica dupa uscare pelicula de lac prin turnare
sau pulverizare urmeaza uscarea in aer cald sau in tuneluri speciale .

Dupa uscarea peliculei urmeaza slefuirea ei o aplicare a celorlalte straturi. Elementele si

subansamblurile lacuite intra in sectorul de montaj. Montarea pieselor se face in general in banda
folosind dispozitive pneumatice de strans, insurubat, etc. Montarea se face in flux discontinuu ,in
linia de montare pe pozitie in care se folosesc: repere din lemn masiv, panouri si rame rezultate
din procesul de fabricatie precum si alte repere procurate prin cooperare in productie cu alte
unitati. In procesul de productie se foloseste cooperarea intre cele doua sectoare, fiind create
astfel conditiile pentru mecanizarea si automatizarea prelucrarilor, cresterea productivitatii
muncii, utilizarea economica a resurselor materiale, etc.

Mobila asamblata este transportata la receptie apoi dupa asamblare se transporta si se

depoziteaza in magazia de produse finite. In magazia de produse finite se depoziteaza si tapiteria
care se executa in cadrul unui sector separat.

TEHNOLOGII DE FABRICATIE

Echipamentul tehnologic detinut de agentul economic este produs in cea mai mare parte in tara si
are un grad mediu de uzura de 40 %.

Situatia capacitate-cerere poate fi acoperita in proportie de 67 %. Rezulta un deficit de capacitate

astfel încat este necesară o retehnologizare cu utilaje de mare productivitate.

O directie importanta a strategiei de dezvoltare a întreprinderii o constituie perfectionarea

tehnologiei existente, conceperea si introducerea in productie de noi produse realizate cu
tehnologii noi. Aceasta directie este legata de progresul stiintific ca si de necesitatea reducerii
continue a cheltuielilor cu munca vie si materializata consumata pentru obtinerea produselor.
Calea de acces pentru stapanirea unei noi tehnologii , pentru intreprinderea studiata se realizeaza
in general prin crearea interna a competentei. Aceasta necesita termene si investitii foarte
importante, fiind foarte riscanta dar asigura si o mare independenta.

Scopul acestei directii a strategiei intreprinderii este ca prin introducerea de noi metode de
productie sau prin perfectionarea metodelor existente , paralel cu introducerea mijloacelor de
munca adecvate , sa se asigure valorificarea superioara a resurselor de materii prime
economisirea resurselor energetice, reducerea consumurilor specifice, economii de manopera
pentru cresterea eficientei economice.

Aceasta directie este cu atat mai importanta cu cat au aparut pe plan national unele restrictii in
legatura cu exploatarea lemnului . Nu trebuie omis caracterul limitat al tuturor resurselor si deci
necesitatea dirijarii eforturilor pentru a pune la punct metode de productie ce sa duca la
economisirea lor.

Introducerea tehnologiilor avansate deschide posibilitati largi de afirmare a superioritatii tehnicii

noi, a ridicarii calitatii produselor, a crearii unor conditii optime de lucru.

Tehnologia se poate afla si la originea avantajului de cost. Recurgerea la o tehnologie, poate

permite firmei sa-si amelioreze pozitia pe anumite elemente ale costului. Inovatia tehnologica
constituie una din cauzele esentiale ale efectului experiente, unul din motoarele reducerii
costului.

Implementarea de noi tehnologii cunoscuta si sub denumirea de transfer tehnologic poate fi

impartita la nivel national in transfer vertical si transfer orizontal. Transferul tehnologic vertical
vizeaza trecerea de la un principiu stiintific la o noua tehnologie. Transferul economic orizontal
reprezinta trecerea de la un domeniul de aplicatii la altul , astfel spus “difuzia” unei tehnologii si
aplicarea ei pentru scopuri noi.

In procesul de elaborare, intreprinderea va trebui sa identifice si sa analizeze posibilitatile

prezente si viitoare privind transferurile de tehnologie, urmand a se fixa pe cele ce le considera
viabile, in vederea incorporarii in strategia proprie. Aceasta reprezinta o problema cheie, de a sti
daca o noua tehnologie se justifica sau nu a fi achizitionata si introdusa in intreprindere.

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o tehnologie pentru a fi utila firmei in lupta pentru
pozitia sa concurentiala, poate fi:

-trebuie sa permita reducerea costurilor sau diferentierea produselor;

-avansul tehnologic ce-l confera firmei trebuie sa fie durabil;

-trebuie sa actioneze asupra acelor factori care permit firmei sa avanseze sub raport
concurential(sa favorizeze intreprinderea pentru o productie mai mare) tehnologiile care nu
prezinta conditiile de mai sus nu prezinta interes pentru firma, ba chiar pot sa aiba efecte
negative asupra dezvoltarii si pozitionarii sale concurentiale. De aceea, este nevoie sa se aleaga
cu grija tehnologiile, in functie de strategia pe care o doreste sa o adopte si sa o utilizeze.

PARTICULARITATI ALE SECTORULUI DE PRODUCTIE

Structura tehnologica societatii comerciale este adaptata scopului propus –realizarea de mobila
competitive calitativ si economic

Fluxul tehnologic principal este compus din urmatoarele sectoare:

 depozitul de materii prime si materiale;

 uscatoriile de cherestea;
 sectorul de croit si prelucrat cherestea;
 sectorul pentru croit PAL , placaj, panel, furnir;
 sectorul de prelucrare mecanica a reperelor incheiate;
 sectorul de slefuire mecanica ,manuala si pregatire inainte de finisaj;
 sectorul de baituit, turnat si pulverizat lac, slefuirea peliculei;
 sectorul de montaj si retus;
 sectorul de tapitare;

Productia este un proces de transformare a unor elemente de intrare in ieșiri sub forma de bunuri
sau servicii. Aceste procese de transformare necesita luarea unor decizii de catre directorul de
productie in vederea obtinerii unor iesiri in cantitatea si calitatea dorită, care sa fie livrate la data
solicitata si care sa se obtina cu cheltuieli minime.

Activitatea productiva cuprinde :

Programarea propriu- Lansarea in fabricatie Executia concreta a Urmarirea
zisa a productiei a produselor fabricatiei realizarii
productiei
Evaluarea Elaborarea Pregatirea executarii Asigurarea trecerii
programelor de documentatiei produselor la nivelul continue a
productie ale tehnologice si de sectiilor, atelierelor si obiectelor prin
sectiilor, atelierelor consum, materii prime locurilor de munca sectii cu realizarea
si locurilor de munca si energie, pe produs operatiilor
sau comanda prevazute
Stabilirea Evitarea aparitiei
normativelor dereglarilor
programarii productiei
productiei
Determinarea Culegerea de
momentului de informatii cu
intrare in fabricatie privire la stadiul de
realizare a
productiei
Stabilirea ordinului Repartizarea sarcinilor Exploatarea rationala Compararea
de executie a fiecarui pe locuri de munca cu a dotarii tehnice. sarcinilor de
produs pe fiecare loc precizarea termenului Repararea lor cand productie realizate
de munca de livrare starea tehnica impune cu cele planificate
acest lucru

LEGATURI EXTERNE

Productia intreprinderii este destinata la intern si la export pe baza relatiilor comerciale, avand la
baza comenzile emise de partenerii sai. Unitatea practica in calitate de furnizor, preturile
negociate cu beneficiarii. Printre beneficiari se detaseaza o serie de agenti economici, atat din
acelasi sector de activitate cat si din alte sectoare, care au preluat an de an cantitati constante, din
diferite produse ale SC “Mobila Radauti” SA. Se apreciaza pe viitor mentinerea relatiilor
economice cu partenerii deveniti traditionali.

Exportul de produse se realizeaza prin intermediul unor firme devenite deja parteneri traditionali.
Astfel in anul 2019 exportul de mobilier si alte produse stratificate s-a derulat prin intermediul
acestor firme ( Forest, Massiva Direct, etc.) pe piata unor tari ca : Germania, Franta, Olanda,
Turcia, Belgia, Austria, Moldova, Ucraina.

CAPITOLUL 2
DIAGNOSTICUL INTERN AL FIRMEI

DIAGNOSTICUL PE FUNCTIUNI-ORGANIGRAMA

Orice entitate economica este constituita pe langa mijloacele materiale si financiare ,dintr-
un grup de oameni care indeplinesc diferite atributii si au diferite sarcini ca urmare a relatiilor ce
se statornicesc in raporturile lor de munca .

Prin urmare pentru a obtine rezultate cat mai bune trebuie sa se acorde o atentie deosebita
organizarii relatiilor de interdependenta si de conducere intre toti cei care sunt incadrati in
unitatea economica.
Gruparea ,ierarhizarea si coordonarea activitatilor si personalului in cadrul unei unitati
economice constituie esentialul organizarii acesteia ,solutiile alese concretizandu-se in structura
organizatorica a intreprinderii. Prin structura organizatorica a unei unitati economice se intelege
ansamblul posturilor si compartimentelor de munca ,modul de grupare si subordonare precum si
legaturile ce se stabilesc intre ele pentru realizarea in mod corespunzator a tuturor sarcinilor ce
revin unitatii respective.

Structura organizationala reprezinta un mijloc folosit pentru atingerea unui scop si nu un scop in
sine .Ea se concretizeaza sub forma grafica in organigrama ca expresie sintetica si sugestiva a
piramidei organizatorice structurale.

Organigrama S.C .”Mobila Radauti” S.A. este prezentata in figura urmatoare si scoate in
evidenta trei nivele ierarhice astfel: primul nivel ocupat de Adunarea Generala a Actionarilor; al
doilea nivel este reflectat prin conducerea functiilor existente in intreprindere, respectiv: manager
financiar,manager de productie,manager resurse umane; la nivelul al treilea se afla serviciile
,birourile ,sectiile, si componentele acestora, depozitele. Fiecare componenta de pe cele trei
nivele ierarhice au drepturi si obligatii bine definite si delimitate.

Adunarea
Generala a
Actionarilor

Manager
Manager Manager de Manager de
Resurse
Financiar Producție Vânzări
Umane

Departamentul Departamentul Departamentul Departamentul

Finaciar Producție Vânzări HR

SC “Mobila Radauti” SA are o structura functionala utilizata cu rezultate bune in care activitatile
cheie sunt bine definite prin scopuri si arie de specialitate. In viitor , se impune trecerea la o
structura de tip matricial constituita dintr-o retea de “celule” sau “insule” responsabile cu inalta
autonomie, bazate pe conlucrarea dintre compartimentele orizontale cu caracter functional,
precum si comunicarea directa intre acestea ceea ce va duce la scurtarea vitezei de raspuns in
rezolvarea problemelor.

Analiza diagnostic
Analiza diagnostic presupune o reperare a dificultăţilor, a greşelilor unei firme, cercetarea
şi analiza faptelor şi responsabilităţilor, identificarea cauzelor dificultăţilor, elaborarea unui
program de acţiuni care să ajute la ameliorarea performanţelor firmei. Efectuarea unui diagnostic
poate fi motivată atât de situaţia în care firma are dificultăţi, dar şi dacă aceasta doreşte să-şi
îmbunătăţească activitatea.
Diagnosticul întreprinderii presupune:
a. stabilirea problemelor supuse diagnosticării;
b. asigurarea informaţiilor pe care le necesită;
c. analiza şi prezentarea.
Diagnosticul activităţii întreprinderii este condiţionat de sistemul de indicatori, de
capacitatea informaţională a fiecăruia. În continuare se va prezenta modul de calcul al
indicatorilor importanţi ai activităţii economico- financiare, şi anume:
1. indicatorul de rentabilitate;
2. indicatorul de solvabilitate;
3. rata profitului;
4. perioada de rambursare a datoriilor;
5. productivitatea muncii.

Indicatorul de rentabilitate

Poate fi calculat în două forme:

1. Rata de rentabilitate economică;
2. Rata de rentabilitate financiară.
 Indicatorul de rentabilitate reflectă activitatea desfăşurată de întreprindere în sensul
capacităţii acesteia de a obţine profit.

Rata de rentabilitate economică:

profitul. brut
Re = ∗100
capitalul . împrumutat

Această rată arată raportul între rezultatul exerciţiului înainte de deducerea impozitului şi
activele economice aferente exploatării respectiv capitalul permanent.
Capitalul permanent = capitalul propriu + capitalul împrumutat
Kp2017 = 27.000.000 + 25.000.000 =53.000.000 lei
Kp2018 = 29.000.000 + 115.000.000 =144.000.000 lei
Kp2019= 3.500.000 + 265.000.000 = 268.000.000 lei
929 . 000
K 2019= ∗100=1 , 76 %
53 . 000. 000

21 .000 . 000
K 2018= ∗100=14 , 23 %
144 . 000 . 000

Pentru anul 2019 nu se poate calcula rata rentabilităţii deoarece firma în acest an a
înregistrat pierderi, deci în 2019 firma a fost nerentabilă. Faţă de anul 2017, în anul 2018 firma a
înregistrat o creştere a ratei rentabilităţii de 12,37%. Aceasta demonstrează că în anul 2018 a
încercat să-şi valorifice cât mai bine creşterea capitalului permanent pentru obţinerea de profit,
dar pentru anul 2019 nu a reuşit acest lucru

b) Rata de rentabilitate financiară:

profit . net
Rf = ∗100
capital . propriu
 Arată capacitatea capitalurilor proprii de a produce profit şi se determină ca raport între
profitul net al societăţii şi capitalurile proprii ale acesteia.

929 .000
R p 2017= ∗100=3 , 35 %
28 .000 .000

21. 000 . 000

R p 2018 = ∗100=71 ,18 %
29. 000 . 000
Valoarea ratei rentabilităţii financiare faţă de anul 2017 prezintă o creştere în anul 2018 şi
arată o bună gestionare a resurselor materiale.

Indicatorul de solvabilitate

Solvabilitatea arată capacitatea unităţii patrimoniale de a face faţă obligaţiilor scadente,

care rezultă fie din angajamentele anterior contractate, fie din operaţiile curente.

Se calculează în două moduri:

a. Solvabilitatea patrimoniului;
b. Rata generală a solvabilităţii.
.

a) Solvabilitatea patrimoniului:

capitaluri . proprii
S p= ∗100
total. pasiv

Arată gradul în care unitatea face faţă obligaţiilor de piaţă. Acest indicator pentru a avea
o valoare bună trebuie să fie mai mare de 30%.

28 .000 . 000
S p 2017 = ∗100=20 , 14 %
139. 000 . 000
 29 . 000. 000
S 2018= ∗100=7 , 16 %
405. 000 . 000
3 . 500.000
S p 2019 = ∗100=0 , 59 %
588. 000 . 000

b) Rata generală a solvabilităţii

capitaluri . proprii
RAT = ∗100
capital. strain

capital străin = datorii + provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

28 .000 . 000
RAT 17 ∗100=25 , 45%
110. 000. 000

29 . 000 .000
RAT 18= ∗100=7 , 73%
375 . 000 .000
28. 000 . 000
RAT 17= ∗100=25 , 45 %
110 .000 . 000
Rata profitului

profit . brut
Rp= ∗100
CA , unde CA = cifră de afaceri

929 . 000
Rp17 = ∗100=0 ,83 %
112. 000. 000
21. 000 . 000
Rp18= ∗100=8 ,33 %
252. 000 . 000
Se observă o creştere a ratei profitului în anul 2018, creştere datorată atât creşterii
profitului cât şi a cifrei de afaceri. Pentru anul 2019 nu se poate calcula rata profitului deoarece
firma în această perioadă a înregistrat pierderi
Perioada de rambursare a datoriilor

datorii. totale
Prd = ∗360
CA
Perioada de rambursare a datoriilor exprimă numărul de zile în care societatea poate plăti
datoriile către terţi.
81 . 000. 000
P17= ∗360=261 zile
112. 000 .000

327 . 000. 000

P18= ∗360=467 zile
252 .000 . 000

479 . 000 .000

P19= ∗360=450 zile
383 .000 . 000
Perioada de rambursare a datoriilor înregistrează în anul 2018 o creştere cu 206 zile şi în
anul 2019 cu 189 zile.

Productivitatea muncii

CA
W= ∗1000
nr . personal

112. 000 . 000. 000

W 17= =126 .268 . 320 lei/ pers
887
252 . 000. 000 . 000
W 18= =192 . 073. 170 lei/ pers
1312
383 . 000 .000 . 000
W 19= =247 .134 . 587 lei/ pers
1382
Faţă de anul de bază 2017, eficienţa productivităţii muncii a crescut atât în anul 2018 cât
şi în 2019, creştere datorată numărului de salariaţi.
 Toate datele obţinute sunt sintetizate în tabelul următor :
Tabel UM ANUL ANUL ANUL
INDICATORI 2017 2018 2019
Rata rentabilităţii % 1,76 14,23 -
economice
Rata rentabilităţii % 3,35 71,18 -
financiare
Rata profitului % 0,83 8,33 -
Solvabilitatea patrimoniului % 20,14 7,16 0,59
Rata generală a % 25,45 7,73 0,61
solvabilităţii
Perioada de rambursare a Zile 261 467 450
datoriilor
Productivitatea muncii lei 126.268.32 192.073.17 277.134.587
0 0
Cifra de afaceri Mii lei 112.000.00 252.000.00 382.000.000
0 0

Din calculele realizate rezultă că anul cel mai rentabil a fost anul 2018 având rata de
rentabilitate cea mai mare, precum şi cea mai mare rată a profitului
Deşi au crescut atât cifra de afaceri cât şi productivitatea muncii, anul 2019 nu a fost
rentabil, întreprinderea înregistrând pierderi. Aceste pierderi s-au datorat creşterii mult mai
accentuate a cheltuielilor faţă de venituri.

PUNCTE FORTE- PUNCTE SLABE

Din analiza activitatilor desfasurate la SC “ Mobila Radauti “ SA , constatam ca are :

Puncte forte :

1. echipa de conducere este ocupata din profesionisti atasati de societate care au

capacitatea de a intelege noile conditii economice;
2. calitatea produselor se situeaza la nivelul marilor companii occidentale;

Puncte slabe :

a. vulnerabilitatea la conjucturi nefavorabile

b. unii clientii sunt prea putin cunoscuti si rau platnici;
 c. calitatea deficitara rezultand din produse de calitatea a doua sau rebuturi;
d. costurile de intretinere sunt mari datorita uzurii ridicate;
e. intreruperile accidentale ale procesului de productie sunt numeroase datorate
defectiunilor tehnice.
f. Managementul firmei este deficitar deoarece pe unele posturi cheie se afla persoane fara
competenta necesara iar personalul administrativ este in numar mai mare decat necesarul;
g.  O slaba comunicare (informare ) atat pe orizontala cat si pe verticala;

Dupa cum se poate observa paleta slabiciunilor societatii SC “ Mobila Radauti “ SA , este destul
de vasta iar principala consecinta este rentabilitatea scazuta ce se inregistreaza din 2017 .

ANALIZA CHELTUIELILOR FIRMEI

Situaţia patrimonială a firmei este prezentată în următorul tabel:

Nr. INDICATORI Perioada t0 Perioada t1 Dinamica
crt. 2018 2019
mil.lei mil.lei %
1. Activ total 405.000 588.000 145.18
2. Activ imobilizat 184.000 285.000 154.9
2.1 Imobilizări corporale 180.000 279.000 155
2.2 Imobilizări necorporale 500 1.300 260
2.3 Imobilizări financiare 3.500 4.700 134.28
3. Activ circulant 172.000 196.000 113.95
3.1 Stocuri 32.000 84.000 262.5
3.2 Creanţe 96.000 78.000 81.25
3.3 Disponibilităţi şi plasamente 44.000 34.000 77.27
4. Pasiv total 407.000 588.000 144,47
5. Capitaluri proprii 28.000 3.500 800
6. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 50.000 100.000 50
7. Datorii 327.000 479.000 68,27
8. Conturi de regularizare şi asimilate 1.406 5.500 25,56
9. Cifra de afaceri 252000 383000 151.98
10. Cheltuieli aferente CA totale 310.000 615.000 198.38
10.1 Cheltuieli de exploatare 225.000 418.000 185.78
10.2 Cheltuieli financiare 78.000 196.000 251.28
10.3 Cheltuieli excepţionale 7.000 1.200 17.15
11. Venituri totale 331.000 590.000 178,25
11.1 Venituri din exploatare 282.000 458.000 162,41
11.2 Venituri financiare 44.000 111.000 252,27
11.3 Venituri excepţionale 5.000 21.000 420
12. Rezultatul exerciţiului 21.000 -25.000
12.1 Rezultatul din exploatare 57.000 40.000
12.2 Rezultatul financiar -34.000 -85.000
12.3 Rezultatul excepţional -2.000 19.800
13. Cheltuieli cu dobânzile 3699,586 9999,325 270,28
13.1 Dobânzi plătite 3.700 10.000 270,27
13.2 Dobânzi de încasat 414 675 160,04
14. Fonduri de salarii 36.000 66.000 183,33
15. Număr de personal 1316 1.382 105.01

ANALIZA CHELTUIELILOR AFERENTE VENITURILOR

Analiza cheltuielilor aferente veniturilor evidenţiază factorii care influenţează nivelul

cheltuielilor precum şi identificarea rezervelor ce pot fi puse în valoare pentru reducerea
cheltuielilor sau menţinerea lor în limita de eficienţă.
Indicatorul utilizat în urmărirea evoluţiei cheltuielilor aferente veniturilor este rata de
eficienţă a cheltuielilor totale.
Modelul de calcul şi analiză a ratei de eficienţă a cheltuielilor este:

C1000 =
∑ chi ∗100= ∑ gi∗c 1000
i
n 100
∑ vi
i=1 ,
unde: chi – suma cheltuielilor pe cele trei grupări (exploatare, financiar, excepţional);
vi – suma veniturilor pe cele trei grupări;
gi – structura veniturilor respectiv ponderea fiecărei categorii de venit în total venituri
(tabelul 4.2);
ci1000 – rata de eficienţă a cheltuielilor pe grupări (tabelul 4.3).

Natura Cheltuieli Venituri Structura Structura

activităţii cheltuielilor veniturilor
mil.lei mil.lei % %
2018 2019 2018 2019 2018 2019 2018 2019
Exploatare 225000 418000 281000 458000 72,58 68,09 85,15 77,68
Financiară 78000 195000 44000 111000 25,16 31,76 13,33 18,81
Excepţionale 7000 1000 5000 21000 2,26 0,15 1,52 3,56
TOTAL 310000 614000 330000 590000 100 100 100 100
 Rata de eficienţă a cheltuielilor Rata de eficienţă a cheltuielilor
2018 2019
Natura activităţii
% %
Exploatare 800,7 912,66
Financiară 1772,7 1756,75
Excepţională 1400 47,62
TOTAL 939,39 1040,68

Dinamica ratei de eficienţă a cheltuielilor este:

ΔC 1000 =C1000 1000

1 −C 0 =1040,68-939,39=101,29 mil lei din care datorită:

Influenţa modificării structurii veniturilor:

ΔC 1000
∑ q 1∗C 1000
0 ∑ q 0∗C1000
0
q = − =
100 100
77 ,63∗800 , 7+18 , 81∗17727 +3 ,56∗1400
¿ −
100
85 , 15∗800 , 7+13 , 33∗1772, 7+1 , 52∗1400
− =
100
¿1004 , 87−939 ,38=65 , 49 lei

Influenţa modificării cheltuielilor la 1000 lei venituri totale:

ΔC 1000
∑ q 1∗C 1000
1 ∑ q 1∗C1000
0
C = − =
100 100
77 ,63∗912 . 66+18 , 81∗1756 . 75+3 ,56∗47 .62
¿ −
100
77 .63∗800 , 7+18 . 81∗1772 ,7 +1 ,52∗1400
− =
100
¿ 1040. 64−1004 . 87=35. 77 lei
 Se observă o creştere a nivelului ratei de eficienţă a cheltuielilor totale cu 101,29 lei la
1000 lei venituri totale. Această creştere s-a datorat:
modificării structurii veniturilor care a avut ca rezultat depăşirea cheltuielilor la 1000 lei
venituri totale cu 65,49 lei;
factorul calitativ a contribuit şi el la creşterea de eficienţă a cheltuielilor cu 35,77 lei.
Aceasta s-a datorat creşterii nivelului ratei nivelului ratei de eficienţă pentru cheltuielile de
exploatare de la 800,7% la 912,66 %.
În urma unei analize a tabelului putem observa o creştere a cheltuielilor, în special a
cheltuielilor de exploatare urmate de o creştere a cheltuielilor financiare. În schimb cheltuielile
excepţionale s-au redus.
Analizând cheltuielile de exploatare se constată că acestea au o influenţă mai mare asupra
indicatorului ratei de eficienţă a cheltuielilor totale, deoarece veniturile din exploatare deţin
ponderea cea mai mare din totalul veniturilor, de aici rezultă că orice modificare a lor se reflectă
în acelaşi sens şi respectiv cu aceeaşi intensitate asupra indicatorului.
De asemenea se observă că atât în perioada precedentă cât şi în perioada actuală rata de
eficienţă a cheltuielilor financiare este de 1772,7% şi respectiv 1756,75% datorită faptului că,
cheltuielile financiare depăşesc veniturile financiare. De exemplu în anul 2019 cheltuielile
financiare sunt de 195.000 mil. lei pe când veniturile sunt de 111.000 mil.lei. Aceasta înseamnă
că firma înregistrează pierderi financiare.
În privinţa activităţii excepţionale a firmei se observă o reducere a cheltuielilor
excepţionale şi o creştere a veniturilor specifice. Aceasta este o situaţie favorabilă arătând o
scădere a ratei de eficienţă a cheltuielilor excepţionale de la 1400 lei cheltuială/1000 lei venit la
47,62 lei cheltuială/1000 lei venit.

ANALIZA CHELTUIELILOR MATERIALE

Cheltuielile materiale deţin ponderea cea mai mare în cadrul cheltuielilor de exploatare.
În aceste cheltuieli se includ cheltuieli cu materia primă, materiale consumabile, energie, apă şi
alte materiale.
 Analiza cheltuielilor materiale urmăreşte modul cum se realizează aceste cheltuieli şi care
sunt cauzele care au condus la realizarea lor.
Structura cheltuielilor materiale INDICATOR Perioada Ponderea Perioada Ponderea
2018 2019
Mil.lei % Mil.lei %
Cheltuieli cu materia primă 10000 6.58 51000 17.29
Cheltuieli cu materiale consumabile 40000 26.31 99000 33.56
Cheltuieli cu energia/apa 5000 3.3 10000 3.39
Cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe 30000 19.74 42000 14.24
Cheltuielile cu lucrările executate de terţi 59000 38.81 70000 23.73
Alte cheltuieli materiale 8000 5.26 23000 7.79
Total cheltuieli materiale 152000 100 295000 100
Cheltuieli din exploatare 225000 418000
Ponderea cheltuielilor materiale 67,55 70,57
în total cheltuieli de exploatare

Analiza pe total a cheltuielilor materiale – această analiză are ca scop relevarea tendinţei
de evoluţie a acestora ţinând cont de faptul că, competiţia presupune scăderea lor ca urmare a
progresului tehnic materializat în scăderea consumurilor fizice.
Analizând tabelul de mai sus se observă că în anul 2019 cheltuielile materiale au crescut
faţă de anul 2018. Ponderea cheltuielilor materiale în total cheltuieli de exploatare a crescut de la
67,55% în 2018 la 70,57% în 2019. Această creştere s-a datorat creşterii ponderii cheltuielilor cu
materia primă de la 6,58% în anul 2018 la 17,28% în 2019 şi a ponderii cheltuielilor cu
materialele consumabile de la 26,31% în 2018 la 33,56% în anul 2019.
Indicatorul folosit în analiza acestor cheltuieli este cheltuieli materiale la 1000 lei venituri
din exploatare:
C me
C1000
m = ∗1000
Ve
unde:
Cm1000 – cheltuieli materiale la 1000 lei venituri din exploatare
Cme – cheltuieli aferente veniturilor din exploatare
Ve – venituri din exploatare
Cheltuieli materiale la 1000 lei venituri din exploatare sunt prezentate în următorul tabel
Nr INDICATOR ANUL 2018 ANUL 2019
mil. lei mil. lei
 .
crt
.
1 Cheltuieli materiale 152000 295000
2 Venituri din exploatare 281000 458000
3 Cheltuieli materiale la 1000 lei 590,92 644,10
venituri din exploatare

Din acest tabel reiese că faţă de 2018, în 2019 cheltuielile materiale au crescut cu 143000
mil lei. Indicatorul cheltuieli materiale la 1000 lei venituri din exploatare înregistrează o creştere
puternică în 2019 faţă da 2018, această creştere este de 53,18%. depăşirea cu 53,18% a
cheltuielilor materiale la 1000 lei venituri din exploatare este rezultatul creşterii într-un ritm mai
accentuat a cheltuielilor materiale faţă de cel al veniturilor, fapt care este nefavorabil firmei
studiate.
Pentru ca această creştere a cheltuielilor să nu influenţeze negativ rezultatul financiar al
firmei se recomandă stabilirea unor măsuri care să aibă ca scop diminuarea acestor cheltuieli.

ANALIZA CHELTUIELILOR SALARIALE

Cheltuielile salariale au în vedere cheltuielile firmei privind remunerarea ca factor de

producţie dar şi contribuţia pentru asigurări şi protecţie socială. În cadrul acestei analize o atenţie
deosebită se acordă salariilor de bază în care se reflectă calitatea şi calificarea factorului uman şi
diferitele forme de adaos.
Datele necesare realizării acestei analize sunt trecute în tabelul următor
Indicatori Anul 2018 Anul 2019 Dinamică
mil. lei mil. lei %
Cifra de afaceri realizată 252000 382000 151,59
Fondul de salarii 35000 66000 188,57
Număr de salariaţi 1316 1382 105,01
Productivitatea muncii 191,489 276,410 144,35
Nivelul fondului de salarii 13,89 17,28
Cheltuieli salariale 51000 95000

Nivelul fondului de salarii s-a determinat cu ajutorul formulei:

 FS
N fs = ∗100
CA
Evidenţa cheltuielilor salariale totale sau parţiale se realizează cu ajutorul
următorilor indicatori:

Cheltuieli salariale la 1000 lei cifră de afaceri:

Cs N C
CA (
∗1000= s ∗ s ∗1000
CA N s )
unde: Cs – cheltuieli salariale;
Ns – număr de salariaţi;
CA – cifra de afaceri.
Cheltuieli salariale la 1000 lei venituri din exploatare:

Cs N C
VE (
∗1000= s ∗ s ∗1000
VE N s )
unde: Cs – cheltuieli salariale;
Ns – număr de salariaţi;
VE – venituri din exploatare.
Cheltuieli salariale la 1000 lei valoare adăugată:

Cs N C
Va (
∗1000= s ∗ s ∗1000
Va N s )
unde: Cs – cheltuieli salariale;
Ns – număr de salariaţi;
Va – valoare adăugată.
Dinamica cheltuielilor salariale la 1000 lei cifră de afaceri
Cs Cs 1 Cs 0 95000 51000
Δ ∗1000= ∗1000− ∗1000= ∗1000− ∗1000=47 mil . lei
CA CA 1 CA 0 382000 252000
 din care datorită:
Influenţa modificării numărului de salariaţi:

Cs N s1 N S0 Cs0
Δ
CA
∗1000
( Ns
CA
=
) [( − ¿
)
CA 1 CA 0 N s 0 ]
¿1000=

= ([ 1382 −
1316
)∗
51000
382000 252000 1316 ]
∗1000=( 0 , 0036−0 , 0052 )∗38 ,75∗1000=−62lei

Creşterea numărului de salariaţi cu 66 de salariaţi a influenţat favorabil cheltuielile

salariale la 1000 lei CA conducând la diminuarea lor cu 62 lei cheltuială la 1000 lei CA.

2.Influenţa modificării salariului mediu pe persoană:

Cs N s1 C C
Δ
CA
∗1000
( )Cs
Ns
=
[ (
¿ s1 − s0
CA 1 N s 1 N s 0 )] ¿ 1000=
[ 1382
(
∗
95000 51000
382000 1382
− )]
1316
∗1000=

=107 , 964 lei

Modificarea salariului mediu pe persoană are o influenţă nefavorabilă cheltuielilor
salariale la 1000 lei CA conducând la creşterea acestora cu 107,964 cheltuială la 1000 lei CA.
Dinamica fondului de salarii în cele două perioade este:
Δ FS=FS1 −FS0 =66000−35000=31000 mil .lei
Indicele fondului de salarii este:
FS 1 66000
I FS = ∗100= ∗100=188 . 57 %
FS0 35000
Indicele productivităţii muncii este:
W1 278 , 410
IW = ∗100= =144 , 35 %
W0 191 , 489

Comparând cei doi indicatori se constată că IW < IFS (144,35 < 188,57). Această
inegalitate indică o situaţie nefavorabilă pentru activitatea firmei în anul 2019, deoarece creşterea
fondurilor de salarii a determinat o creştere inferioară productivităţii muncii. De asemenea
inegalitatea ICA < IFS (151,59 < 188,57) indică aceeaşi situaţie nefavorabilă, deoarece creşterea
salariilor nu a determinat o creştere a cifrei de afaceri.
Influenţa factorială asupra fondului de salarii se calculează folosind calculele următoare:
FS CA∗Nf
Nf = ∗100⇒ FS=
CA 100

Influenţa cifrei de afaceri asupra fondului de salarii:

( 382000−252000 )∗13 , 89
Δ FS( CA )=( CA 1 −CA 0 )∗Nf 0 /100= =18057 mil. lei
100 Infl
uenţa cifrei de afaceri asupra fondului de salarii se poate calcula luând în considerare numărul de
salariaţi şi productivitatea muncii acestora.
CA
W= ⇒ CA=W∗N s
Ns atunci

CA∗Nf W ∗N s∗Nf
FS= =
100 100
Influenţa numărului de salariaţi:
Δ FS ( N s ) =( N s1 −N S 0 )∗W 0∗Nf 0 /100=
¿ ( 1382−1316 )∗191, 489∗13 , 89/100=1755 , 46 mil. lei
Influenţa productivităţii muncii asupra fondului de salarii:
Δ FS( W )=N s1∗( W 1−W 0 ) Nf 0 /100=
¿ 1382 ( 276 , 410−191 , 489 )∗13 , 89 /100=16301, 42mil .lei
Creşterea cifrei de afaceri a determinat o creştere a fondului de salarii cu aproximativ
18057 mil. lei. Creşterea cifrei de afaceri se află în relaţie directă cu creşterea numărului de
salariaţi şi a productivităţii muncii. Această creştere a numărului de salariaţi şi a productivităţii
muncii au dus la creşterea fondului de salarii cu 1755,46 mil. lei respectiv cu 16301,42 mil. lei,
deci creşterea fondului de salarii s-a făcut pe baza creşterii productivităţii muncii şi a cifrei de
afaceri.

4.4 ANALIZA CHELTUIELILOR CU DOBÂNZILE

Dobânzile intră în categoria cheltuielilor financiare şi reprezintă costuri ale capitalului
împrumutat. De aceea eficienţa lor prezintă un interes în analiza economico-financiară. Eficienţa
lor poate fi relevată prin nivelul la 1000 lei cifră de afaceri.
Există două modele de calcul şi analiză:

Sd D Sd
1. CA
∗1000=( )∗ ∗1000 ;
CA D
Sd Ae D Sd
∗1000=( ∗ ∗ )∗1000
2. CA CA Ae D
unde:
CA – cifra de afaceri în preţuri de vânzare exclusiv TVA;
Sd – suma dobânzilor plătite;
D – împrumuturi, credite şi datorii asimilate;
Ae – activele de exploatare;
În următorul tabel sunt prezentate datele necesare în realizarea celor două modele:
Nr. INDICATORI ANUL 2018 ANUL 2019
crt.
1. Cifra de afaceri (CA) 252.000 382.000
2. Împrumuturi, credite, datorii 115.000 265.000
asimilate (D)
3. Activele de exploatare (Ae) 203.000 364.000
4. Dobânzile plătite 3.700 10.000
5. Ponderea împrumuturilor, 56,65 72,80
datoriilor
în activele de exploatare (k)

Primul model va fi explicat factorial astfel:

Sd Sd 1 Sd 0 10 . 000 3. 700
Δ
CA
∗1000=
( −
CA 1 CA 0
∗1000=
) − (
382 .000 252 .000
∗1000=11 ,5 lei)
din care datorită:
Influenţa împrumuturilor şi datoriilor asimilate la 1 leu CA:
 D1 D0 Sd 0
Δ
Sd
CA
∗1000=

¿ 7 , 36lei
−
[( ∗
CA 1 CA 0 D 0
∗1000=
) −
]
265. 000 115. 000 3 .700
[(
∗
382. 000 252 .000 115 . 000
∗1000 ) ]
Influenţa dobânzilor medii la 1 leu împrumuturi şi datorii asimilate:

D Sd 1 Sd 0
Δ
Sd
CA
∗1000= 1

¿ 4 ,14 lei
[ (−
CA 1 D1 D 0
∗1000=
)]
265. 000 10 .000
−
3 . 700
(
382. 000 265 .000 115 . 000
∗1000 )
Din calculele se observă că suma dobânzilor plătite a crescut cu 11,5 lei la 1000 lei cifră
de afaceri şi aceasta s-a datorat:
Influenţa nefavorabilă a creşterii împrumuturilor şi datoriilor asimilate de la 115.000
milioane lei la 265.000 milioane care a condus la o creştere a sumei dobânzilor plătite cu 7,36 lei
la 1000 lei cifră de afaceri;
Influenţa nefavorabilă a dobânzilor medii care a dus de asemenea la o creştere cu 4,14 lei
la 1000 lei cifră de afaceri.

Cel de al doilea este explicat factorial astfel:

Sd Sd 1 Sd 0
Δ
CA
∗1000= −
(
CA 1 CA 0 )
∗1000=11 ,5 lei

din care datorită:

Influenţa activelor de exploatare la 1 leu cifră de afaceri:

Ae 1 Ae 0 D0 Sd 0
Δ
Sd
CA
∗1000= −
[( ¿ ¿
CA 1 CA 0 Ae 0 D 0 )
¿ 1000
]
= ([ 364 . 000 203 .000 115 . 000 3 . 700
382 .000 252. 000 ) 203 .000 115 . 000 ]
− ∗ ∗ ∗1000=2. 55 lei

Influenţa cotei de participare a împrumuturilor şi datoriilor asimilate la acoperirea

financiară a activelor de exploatare:
 Ae 1 D1 D0 Sd 0
Δ
Sd
CA
∗1000=
[ (
− ∗
CA 1 Ae1 Ae0 D0
∗1000
) ]
364 . 000 265 . 000 115 . 000 3 .700
¿ [ (
∗ − ∗
382 .000 364 . 000 203 . 000 115 . 000) ]
∗1000=4 , 79 lei

Influenţa procentului mediu al dobânzilor plătite:

Ae 1 D1 Sd 1 Sd 0
Δ
Sd
CA
∗1000= ∗
[∗ −
CA 1 Ae1 D1 D 0 (
∗1000
)]
364 . 000 265. 000 10 . 000 3 . 700
¿ [ ∗ ∗ ( −
382 .000 364 . 000 265 . 000 115 . 000 )]
∗1000=4 , 16 lei

Din calculelor efectuate în cel de al doilea model se pot trage următoarele concluzii:
Ae
Reducerea raportului CA de le 0,625 la 0,811 arată o scădere a eficienţei activelor de
exploatare reprezentând o situaţie nefavorabilă în cadrul performanţelor economico- financiare
ale firmei. Această situaţie reflectă o creştere a cheltuielilor cu dobânzile plătite.
Creşterea ponderii participării împrumuturilor şi datoriilor asimilate la acoperirea
financiară a activelor de exploatare reflectă atât o capacitate mică de autofinanţare cât şi o
creştere a cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri.

CAPITOLUL 3

Cai de reducere a costurilor de productie

1. Reducerea cheltuielilor materiale –reprezinta o prima cale de reducere a costurilor de

productie ,deosebit de importanta, indeosebi in acele ramuri in care ponderea cheltuielilor
materiale este ridicata.
Pentru reducerea cheltuielilor materiale se pot folosi diferite cai ,din randul carora cele mai
importante sunt

a) reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibil, apa si energie, etc.;

b) normarea stiintifica a cheltuielilor materiale;

c) folosirea unor tehnologii moderne care sa asigure reducerea consumurilor materiale;

d) reproiectarea produselor existente si modernizarea constructiva a acestora ,in vederea

reducerii cheltuielilor materiale;

e) reducerea procentului rebuturilor si lichidarea pierderilor corespunzatoare;

f) aprovizionarea intreprinderilor cu materiale de dimensiuni corespunzatoare;

g) folosirea unor metode moderne de croire a materialelor;

h) folosirea metodei analizei valorii in proiectarea produselor;

i) reducerea in mod sistematic a cheltuielilor materiale cu caracter administrativ - gospodaresc;

j)        organizarea unei stricte evidente si a urmaririi consumului de materiale si a reducerii

acestora;

k)      sporirea gradului de valorificarea materiilor prime ,extinderea fabricarii materialelor care

necesita cheltuieli mai mici;

l)        utilizarea deseurilor , folosirea inlocuitorilor de materiale.

O atentie deosebita trebuie acordata in vederea reducerii

costurilor materiale si reducerii cheltuielilor legate de aprovizionarea

tehnico-materiala si de desfacere a productiei.

Determinarea influentei reducerii cheltuielilor materiale asupra reducerii costului pe fiecare

produs se face pe fiecare fel de masura in parte folosindu-se urmatoarea formula:

Chmo – Chm1

Rpcm = ----- ----- ------------ x 100 x km , in care

Chmo
Rpcm= reducerea procentuala a costului produsului ca urmarea a reducerii cheltuielilor pentru un
anumit material;

Chm0:Chm1=cheltuieli corespunzatoare unui anumit fel de materie prima sau material, inainte si
dupa aplicarea masurii produs;

km= coeficient care exprima ponderea cheltuielilor materiale considerat in costul produsului.

Daca ,de exemplu, prin aplicarea unei masuri tehnico-organizatorice, costul unui material pe un
produs se reduce de la 800 la 700 lei, ponderea

cheltuielilor cu acest material in costul produsului fiind 0.5 , reducerea costului produsului ca
urmare a aplicarii masurii se calculeaza astfel:

Rpcm=(800-700)/800 x 100 x 0.5=5 %

2.Cresterea productivitatii muncii

Aceasta crestere se poate realiza prin urmatoarele cai :

a)      introducerea progresului stiintific si tehnic;

b)      cresterea nivelului de calificare a fortei de munca ;

c)      perfectionarea organizarii si conducerii atat la microeconomic , cat si la nivel

macroeconomic.

Prin aceasta crestere, in conditiile respectarii corelatiei potrivit careia ritmul de crestere a
productivitatii muncii trebuie sa fie mai mare ca cel al retributiei medii , se reduc pe unitatea de
produs costurile. Odata cu aceasta, pe baza productivitatii muncii are loc o sporire a volumului
productiei , care are ca efect o reducere a cheltuielilor conventional-constante pe unitatea de
produs.

Pentru a calcula influenta cresterii productivitatii muncii asupra reducerii costurilor de productie,
exprimata in procente , atunci cand se determina ritmul de crestere a productivitatii muncii si a
retributiei medii se poate folosi urmatoarea relatie:

100 + r

Rpcr = ( 1- ----- ----- ----------) x kr x 100 , in care

100 +Pm

Rpcr = reducerea procentuala a costurilor de productie la productia marfa comparabila , pe seama

reducerii cheltuielilor cu retributia , ca urmare a cresterii productivitatii muncii.
r = procentul de crestere a retributiei medii;

Pm = procentul de crestere a productivitatii muncii;

Kr = coeficient care exprima ponderea fondului de retribuire in costul de productie planificat.

O importanta deosebita trebuie acordata adoptarii unor astfel de masuri care sa duca , in
conditiile cresterii productivitatii muncii , la reducerea cheltuielilor cu salariile . Din randul
acestor masuri se pot aminti :

 extinderea mecanizarii si automatizarii;

 extinderea lucrarilor de mica mecanizare
 reducerea personalului auxiliar si de servire;
 perfectionarea pregatirii cadrelor;
 organizarea mai buna a locurilor de munca;
 utilizarea eficienta a fondului de timp.

3. Imbunatatirea folosirii capacitatii de productie

Prin folosirea mai buna a capacitatii de productie creste volumul productiei ceea ce face sa scada
pe unitatea de produs cheltuielile indirecte cu caracter conventional – constant.

Prin programul de masuri pentru asigurarea reducerii nivelului costurilor de productie trebuie sa
se evidentieze distinct reducerea amortizarii la 1 000 lei productie marfa, reducerea cheltuielilor
cu reparatiile capitale, prin prevederea lor la strictul necesar si scurtarea duratei de exercitiu
precum si reducerea cheltuielilor cu intretinerea utilajelor ,prin efectuarea unei intretineri curente
de buna calitate.

4. Rationalizarea cheltuielilor administrativ – gospodaresti

Acest lucru se poate realiza prin urmarirea incadrarii in normativele elaborate pentru aceasta
categorie de cheltuieli si reducerea in mod sistematic a nivelului acestora prin aplicarea unui
rever de economii .

5. Reducerea cheltuielilor neeconomicoase din randul carora pot fi :amenzile, penalitatile,

locatiile etc., sau a cheltuielilor cu caracter neproductiv ,cum sunt cele pentru rebuturi.

Folosirea acestor cai de reducere trebuie sa se concretizeze in programe de masuri a caror

aplicare , prin efectele rezultate sa duca in mod efectiv la reducerea costurilor de productie.

Reducerea cheltuielilor poate fi conceputa si realizata numai acolo unde exista rezerve in acest
sens. Nivelul costurilor nu este un scop in sine ,el trebuie privit in corelatie cu obiectivele
realizarii scopului propus in cele mai bune conditii. Fixarea nivelului normal al costurilor trebuie
sa ia in considerare costul cel mai scazut realizat de intreprindere in perioada anterioara costul
intreprinderii cu cea mai buna pozitie competitiva din acel domeniu si preturile de vanzare ale
bunului economic respectiv.
Acestea , in conditii normale determina agentul economic sa reduca cheltuielile , fara sa
influenteze negativ calitatea , ci dimpotriva sa asigure un spor de utilitate in consum. Tendinta
generala impusa de concurenta pe piata este ca bunurile economice sa incorporeze in costurile lor
cat mai putina materie prima , munca de inalta calificare si sa fie obtinute cu cea mai moderna
tehnica.

In conditiile economiei de piata , costul este si limita inferioara pana la care poate cobori pretul
de vanzare al unui bun economic , fara sa puna in pericol activitatea agentului economic.

EFICIENTA ECONOMICA A REDUCERII COSTURILOR DE PRODUCTIE

Cresterea eficientei si competitivitatii societatii SC “ Mobila Radauti “ SA, va avea loc daca la
nivelul acesteia vor fi luate si urmatoarele masuri prezentate in tabelul de mai jos :

Nr.crt MASURI EFECTE

Dotarea societatii cu calculatoare si Reducerea timpului de informare de
constituirea retelei informatice aproximativ 7 ori;

Reducerea consumului de rechizite si

documente tipizate;

Posibilitatea efectuarii rapide de

evaluari selective;

Evitarea pierderii de documente.

Reducerea nr. de salariati Valorificarea mai eficienta a timpului
de munca a salariatilor ramasi;

Posibilitatea remunerarii depasirilor

de plan;

Cresteri salariale;

Stimularea celor ramasi spre

autodepasire.
Achizitionarea unor laboratoare Reducerea la zero a erorilor in
moderne de testare a calitatii testare;

Reorganizarea liniei de fabricatie prin
reamplasarea utilajelor pe flux.
Trecerea de la transportul rutier al
materiilor prime la cel feroviar.
Eliminarea din productie a schimbului
III
Reducerea timpului de testare;
Supradimensionarea serviciului de
asigurare a calitatii prin mentinerea
nr. initial de persoane.
Nu a necesitat cheltuieli suplimentare
pentru investitii;
Nu s-a modificat ordinea operatiilor
tehnologice;
A dus la eliminarea unor faze, miscari
si manuiri;
Reducerea timpilor normati in ore/
masina de la 4.7 ore la 3.8 ore;
Realizarea de economii la consumul
de energie electrica si manopera
directa;
Economie relativa de personal.
Eliminarea unor sincope in
aprovizionare datorate:   
defectiunilor tehnice a mijloacelor de
transport si conditiilor atmosferice
nefavorabile;
Scaderea nr. de persoane in
achizitionarea    si livrarea materiilor
prime;
Diminuarea cu 10 % a cheltuielilor de
aprovizionare cu materii prime.
Reducerea nr. de persoane direct
productive si a celui de supraveghere;
Eliminarea perioadei de timp cel mai
slab productive;
Cresterea timpului disponibil pentru
utilaje;
Reducerea consumurilor de energie
electrica pentru iluminat cu aprox. 10
 kw/schimb;

Eliminarea unor cheltuieli

suplimentare pentru plata desfasurarii
muncii in conditii deosebite ( sporuri
de noapte).

CONCLUZII GENERALE

Analizând datele din bilanţul contabil se observă că firma a avut o pierdere în anul 2019
(25.000 mil. lei). Această pierdere se datorează unor investiţii realizate de firmă în anul 2019
precum şi scadenţa la anumita credite.
În urma analizelor factoriale s-a observat o creştere a cheltuielilor, îndeosebi a
cheltuielilor financiare.
Analizând factorial cheltuielile salariale se pot trasa următoarele concluzii:
Creşterea cifrei de afaceri la 151,59% a determinat o creştere a fondului de salarii cu
aproximativ 18.057 mil. lei de la o perioadă la alta. Această creştere se află în relaţie directă cu
creşterea numărului de salariaţi (105,01 %) şi a productivităţii muncii (144,38 %).
Firma, pentru a ridica nivelul calităţii muncii prestate de salariaţi şi pentru a impulsiona
creşterea productivităţii muncii şi a eficienţei ei, a introdus un program de creştere salarială
lunară prin majorarea salariilor raportată la un coeficient de calitate. Prin aceasta se urmăreşte
reducerea rebuturilor. Această majorare a salariilor este raportată şi la indicele de inflaţie din ţara
noastră.
Deci creşterea fondului de salarii s-a făcut pe baza creşterii productivităţii muncii şi a
cifrei de afaceri.
Analizând cheltuielile cu dobânzile se observă că acestea au crescut fiind influenţate
nefavorabil de creşterea împrumuturilor şi datoriilor asimilate şi a dobânzii medii. De asemenea,
această creştere se datorează şi unei creşteri a activelor de exploatare la un leu cifră de afaceri şi
a cotei de participare a împrumuturilor şi datoriilor asimilate la acoperirea financiară a activelor
de exploatare.
De asemenea se observă o creştere a cheltuielilor materiale cu 143.000 mil. lei. Depăşirea
cu 53,18 % a cheltuielilor materiale la 1000 lei venituri din exploatare este rezultatul unei
creşteri mult mai accentuate a cheltuielilor materiale faţă de venituri.
Această situaţie este nefavorabilă firmei, de aceea ea trebuie să ia măsuri de reducere a
acestora.
În cadrul întreprinderii este nevoie de găsirea unor noi metode de reducere a costurilor
materiale cu 20 – 25 %
Firma a început să aplice câteva măsuri de reducere a cheltuielilor, cum ar fi:
Creşterea productivităţii muncii;
Introducerea unui nou sistem de calitate;
Modernizarea cu utilaje noi şi performante.
În lucrare s-a propus o nouă metodă de reducere a cheltuielilor, în special al celor
materiale.
Această metodă este denumită ˝metoda tehnologiei simultane˝ şi încearcă realizarea unui
parteneriat. Prin această metodă se urmăreşte implicarea furnizorilor în dezvoltarea produselor de
la formarea lor până la finalizare.
Această conlucrare furnizor - beneficiar va duce la creşterea productivităţii atât pentru
furnizor cât şi pentru beneficiar, oferindu-i furnizorului garanţia unor contracte de lungă durată.

PROPUNERI

Conceperea si desfasurarea unor mai ample activitati promotionale atat in tara cat si in strainatate
in scopul evidentierii calitatii produselor si castigarii de noi piete de desfacere.

Programarea tuturor factorilor de raspundere pentru a participa la cursul de management, sesiuni

de comunicari stiintifice, mese rotunde, colocvii etc., in scopul insusirii anumitor principii de
management stiintific, cunoasterea actualilor si potentialilor concurenti, depistarii si contactarii
de noi clienti .

Intrebuintarea cu preponderenta a calculatoarelor in domeniul proiectarii si supravegherii

productiei.
Disponibilizarile de personal sa constituie o consecinta a dotarilor cu mijloace de productie
performante si nu o masura de ordin administrativ.

Posibilitatea aparitiei unui investitor strategic care sa achizitioneze (creeze o capacitate de

productie cu profil similar, astfel incat sa concureze puternic produsele S.C. MOBILA
RADAUTI S.A).

Extinderea posibilitatilor de acces la surse de finantare in vederea retehnologizarii.

Existenta unei forte de munca cu pregatire profesionala ridicata posibil de absorbit, in costuri
reduse.

Efectuarea unor modernizari manageriale de mica amploare, axate cu prioritate pe structura

organizatorica.

Diversificarea accentuata a produselor, luand in considerare cerintele pietei interne.

Organizarea societatii pe centre de gestiune va permite intr-un viitor foarte apropiat o urmarire
riguroasa a cheltuielilor, fapt ce va permite o crestere de ansamblu a activitatii.

BIBLIOGRAFIE

1. BADEA F.  Strategii economice ale intreprinderii industriale

2. BARBULESCU  Managementul productiei industriale , vol . III

3. Curs de reducerea costului

4. THOMPSON , A.  Strategic Management. Concepts and Cases,

5.  Factorii și costurile de producție http://protlc.net/factorii-si-costurile-de-productie/