Proiect

Managementul serviciilor

Au realizat :

Grupa a II- a

- Balti 2013

1
Cuprins :

Capitolul I. PREZENTAREA FIRMEI IDEII DE
AFACERI

1. Date de identificare
2. Descrierea mediului in care functioneaza afacerea
3. Descrierea procesului de productie a serviciilor
Capitolul II. PLANUL DE MARKETING

1. Descrierea pietei
2. Prezentarea segmentului(segmentelor)de clienti vizat
3. Identificarea si analiza riscurilor
4.Analiza SWOT
5.Stabilirea obiectivelor de marketing
6.Strategii de marketing
Capitolul III. PLANUL OPERATIONAL

1. Managementul afacerii
2. Finantarea afacerii
3. Planul financiar


2
Capitolul I. PREZENTAREA FIRMEI IDEII DE
AFACERI

1. Date de identificare :

a) Nume, sigla, slogan:

Numele firmei este La Dolce Vita S.R.L
Sigla firme se constituie din imaginea unei prajituri si denumirea
firmei pentru a fi deodata recunoscuta .
Sloganul firmei este : CU NOI VIATA E MAI DULCE!!!
b) Misiunea : Imbunatatirea, indulcirea, usurarea vietii cetatenilor
prin oferirea celor mai diverse produse de patiserie si cofetarie.
c) Obiectul de activitate obiectul principal de activitate ale societatii
il constituie fabricarea produselor de brutarie si cofetarie. Firma isi
desfasoara activitatea conform , urmatoarelor coduri CAEN:

10.71 - Fabricarea pinii; fabricarea prjiturilor i a produselor proaspete
de patiserie;

3
10.72 - Fabricarea biscuitilor i picoturilor; fabricarea prjiturilor i a
produselor conservate de patiserie;
10.82 - Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei i a produselor
zaharoase;
47.24 -Comert cu amnuntul al pinii, produselor de patiserie i
produselor zaharoase, n magazine specializate;
47.29 - Comert cu amanuntul al altor produse alimentare, in magazine
specializate;
56.30 Baruri si alte activitati de servire a bauturilor;
56.21 Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente .
d) Forma organizatorico-juridica - Societate cu raspundere limitata
S.R.L
Societate cu raspundere limitata reprezinta o intreprindere fondata de
personae juridice sau fizice, care si-au asociat bunurile in scopul
desfasurarii in comun a unei activitati de antreprenoriat, sub aceeasi
firma, in baza actului de constituire. SRL poarta raspundere pentru
obligatiile asumate cu intreg patrimonial ei.

















4
e) Structura organizatoric

Figura 1. Organigrama cofetariei La Dolce Vita

Administratorii - investitorii cofetriei i au responsabiliti precum
contractarea furnizorilor n scopul aprovizionrii cu materii prime
necesare desfurrii activitii; caut noi clieni n vederea asigurrii
continuitii obiectului de activitate; verific produsele i calitatea lor;
angajeaz personalul societii pe baz de contract de munc individual,
cu respectarea legislaiei n vigoare; semneaz documente pentru
operaiuni bancare, dar ndeplinete si alte sarcini, fiind adaptabil la
diferite situaii.

efii de producie sunt n numr de doi, fiecare pe o anumit
specializare. Acetia asigur buna desfurare a activitii n buctrie,
dau indicaii cu privire la respectarea strict a reetelor n vederea
Administrator
Sef. Cofetar
Cofetar
Cofetar
Sef. Patiser
Patiser
Contabil
Vinzatoare
Persoana resp. de
curatenie

5
obinerii unor produse de nalt calitate i cnd sunt multe comenzi se
implic activ n procesul de producie.

Patiserul efectueaz lucrul n laborator producnd diverse produse din
foietaj, precum pateuri, baghete, plcinte, etc sub stricta supraveghere a
efului patiser.
Cofetarii realizeaz o munc similar cu a patiserului, doar c se axeaz
pe produse de cofetrie, si fiind n numr de doi, munca se distribuie
astfel: un cofetar realizeaz blaturile prjiturilor, iar cellalt se ocup de
fineuri (porioneaz i decoreaz prjiturile), iar pentru torturi munca se
ditribuie ntre cei doi n funcie de comenzi.

Contabilul este un angajat important al societii, ns este mai mult un
consilier n timpul anului, deoarece acesta are ca atribuii principale s
in contabilitatea firmei i s depun bilanul de sfrit de an.

Vnztorii i desfoar activitatea n mare parte n spatele galantarului,
avnd ca scop identificarea i satisfacerea cerinelor consumatorilor.
Deasemenea ambaleaz produsele i primete comenzi de torturi sau
specialiti pe care le transmite mai departe efilor de producie.

Persoana responsabil de curenie are ca atribuii curarea
laboratorului de producie dup realizarea fiecrei reete, avnd grij ca
mediul de lucru s fie unul igienic i s respecte standardele de
curenie, iar la terminarea programului de vanzare aceasta efectueaz
curaenia i n magazin.






6
2.Descrierea mediului in care functioneaza afacerea :
a) Mediul demografic - este reprezentat prin urmatoarele
caracteristici: varsta, sexul, starea civila, ocupatia , rasa, densitatea
populatiei s.a. Mediul demografic cuprinde populatia din zona de
activitate a intreprinderii, prezentand interes ca piata de desfacere. Ea
reprezinta principalul furnizor de venituri pentru afacere. Astfel mediul
demografic reflecta o influenta pozitiva asupra activitatii noastre,
deoarece cofetaria este amplasata intr-un loc populat , centrul orasului,
ceea ce duce la un potential ridicat de clientela.
b) Mediul economic - se enumera nivelul PIB-ului, structura pe ramuri
a economiei nationale, nivelul de dezvoltare al fiecarei ramuri, gradul de
ocupare a fortei de munca, situatia financiar - valutara a tarii,
fiscalitatea, inflatia, evolutia preturilor, evolutia economiilor populatiei
si solicitarilor de credite, ratele dobanzilor, evolutia si distributia
veniturilor pe diferite categorii sociale etc.
Mediul economic poate cauza efecte negative sau pozitive in dependent
de oscilatiile modificarilor survenite asupra activitatii firmei, deoarece
acesta se caracterizeaza printr-o instabilitate accentuata, poate influenta
puterea de cumparare a consumatorilor, nivelul cererii, nivelul
preturilor, pozitia concurentilor pe piata s. a. . Insa, firma se straduie sa
anticipeze situatiile negative pentru a nu afecta in primul rind preturile
produselor oferite pentru a nu pierde clientii.
c) Mediul tehnologic este extrem de dinamic, creaza noi moduri de a
satisfice nevoile consumatorilor. Mediul tehnologic a influentat foarte
mult acest gen de activitate prin crearea de utilaje performante care a
usurat mult munca depusa de angajati. Acest lucru reduce timpul
cheltuit pentru fabricarea produselor , ceea ce presupune o
productivitate mult mai inalta . Pentru firma noastra mediul tehnologic
denota o influenta mai mult pozitiva, caci dispunem de o tehnica
performanta , nu putem spune ca e de ultima ora, dar ne permite sa avem
o productivitate suficienta pentru a satisface nevoile clientilor.

7
d) Mediul politic si juridic include sistemul guvernamental si
sistemul juridic in care functioneaza intreprinderea. Acest mediu
influenteaza activitatea pe de o parte in sens negativ, dar pe de alta parte
in sens pozitiv. Influenta negativa se reflecta prin taxele si impozitele
mari care pot influenta preturile, dar sensul pozitiv se realizeaza prin
protejarea concurentei. Firma noastra creaza retete noi pentru a ne
evidentia si pentru a avea un avantaj fata de concurenta si legislatia
respective functioneaza in favoarea noastra.
e) Mediul socio-cultural se refera la modelele de comportament ale
consumatorilor pe o anumita piata. Examinand statisticile si tipul
oamenilor , trendurile si modificarea structurii populatiei, putem anticipa
comportamentul consumatorilor , desigur numai in masura in care
nevoile, dorintele si preferintele acestora sunt corelate cu caracteristicile
demografice ale acestora. Prin analizarea gradului de cultura al societati
identificam principalele credinte, valori si norme comportamentale dupa
care ne conducem. Astfel mediul socio-cultura are un impact benefic
asupra activitatii firmei, deoarece cunoscind preferintele clientilor ne
orientam ce sortiment de produse sa le oferim pentru a satisface nevoile
celui mai pretentios client.
f) Mediul natural elemente aparinnd mediului natural sunt
terenurile, resursele minerale exploatabile economic, apa, aerul, fondul
silvic etc. care condiioneaz practic desfsurarea orcrei activiti i
contribuie la realizarea obiectivelor ntreprinderii n raport cu profilul ei.
Activitatea firmei nu produce degradarea mediului inconjurator,
deoarece sunt respectate toate normele igienico-sanitare, sunt folosite
tehnologii nepoluante. Mediu natural denota o influenta pozitiva caci ne
ofera materie prima de cea mai buna calitate. Influenta negativa cauzata
de acest mediu poate avea loc in cazul cind este seceta si nu vom putea
dispune de materie prima sau aceasta va fi foarte scumpa si va majora si
preturile produselor finite. Insa la moment mediul natural are o influenta
pozitiva asupra activitatii intreprinderii.
3. Descrierea procesului de productie a serviciilor.

8
Tabelul 1. Analiza tangibilitatii si intangibilitatii componentelor
serviciilor


Diferentierea fata de concurenta:
Firma noastra se individualizeaza prin design, gust, prospetime,
echilibru intre calitate pret. Produsele sunt 100% naturale, deci
ecologice. S-a impus pe piata cu retete de casa, ornamente originale,
personal calificat care lucreaza cu profesionalism si daruire.
Prioritatea cofetariei fata de concurenti consta in :
1. ofera calitate - creaza un sortiment larg de produse gen premium,
produce produse noi care satisfac intr-o masura mai mare nevoile,
dorintele si exigentele clientilor; implica o imbunatatire minima dar
sesizabila i recunoscuta de catre clienti, a gamei largi de produse
existente.
Componente tangibile :

Componente intangibile :

Produsele oferite de
intreprindere;
Ambalaj individualizat;
Pret convenabil;
Design original /
personalizat;
Informatie detaliata despre
continutul produsului.

Ambianta placuta,
confortabila cu muzica
aleasa;
Tinuta angajatilor
impecabila;
Atentie , ajutor, grija ,
comunicare oferite de
angajati;
Variabilitatea produselor ;
Flexibilitatea firmei ;
Marca;
Calitatea perceputa ;
Valoarea perceputa;
Reputatia ;
Imaginea firmei.

9
2. timp redus - datorita unui personal calificat si utilizarii unei tehnici
performante este redus sesizabil timpul de executie a produselor dorite
si livrarea acestora.
3. ofera perfectiune operationala- asigura posibilitatea de a oferi
clientilor produse de calitate, la termenele de livrare stabilite si la
preturi competitive.
4.ambalaj exceptional cofetaria dispune de un ambalaj individualizat
pentru a fi recunoscut deodata si a oferi produsului o valoare deosebita.
5.clienti elemental cel mai important activitatea intreprinderii este
orientate spre satisfacerea nevoilor tuturor consumatorilor.


Analiza calitatii si a factorilor care influenteaza calitatea:

Calitatea produselor de cofetarie lansate este una din directiile
prioritare de activitate a cofetariei. Intreprinderea activeaza in
conformitate cu politica elaborata in domeniul managementului calitatii
care este asigurata atit prin personalul de calificare inalta si utilare
tehnica a intreprinderii, cit si prin implementarea noilor sisteme de
control. Materiile prime pe care le utilizeaza in productie, sunt
selectionate foarte atent fiind adeptii produselor naturale si de calitate.
Asigurarea calitatii produselor si serviciilor prestate de catre cofetaria
noastra este determinate de:
Nivelul deservirii clientilor care este de un nivel inalt;
Atmosfera placuta si relaxanta;
Igiena personala impecabila.









10
Capitolul II. PLANUL DE MARKETING

1.Descrierea pietei

Clientii

Cofetaria La Dolce Vita se afla in centrul municipiului Balti, strada
Dostoevschi. Este amplasata intr-o zona pietonala, centrala, frecventata
intens de toate categoriile de locuitori ai orasului.













Figura 2. Clasificarea clientilor

Furnizorii
18% din populatia orasului Balti este reprezentata de pesoanele sub 16
ani, insa nu doar copii obisnuiesc sa consume prajituri, astfel putem
spune ca toata populatia orasului ar putea deveni la un moment dat
Absoluti:
Personae bolnave de diabet;
Copii-0-3 ani.

Clientii
Nonconsumatori
Consumatori
Relativi :
persoane care nu sunt convinse de calitatea,
prospetimea, savoarea si dulceata produselor,
si cei care nu iubesc dulciurile
Copii de la 4 ani ;
Adolescentii ;
Adultii.

11
clientul cofetariei . Pentru a bucura clientii cu ceva dulce si deosebit,
intr-o atmosfera calda si relaxanta, avind parte de un mic rasfat la
indemana oricui, cofetaria apeleaza la urmatorii furnizori :
Tabelul 2. Furnizorii cofetariei La Dolce Vita

Echipamente pentru bucatarie
S.R.L. MGM

Mobilierul salii Hipermarketul METRO

Serviciile comunale S.A. Moldtelecom
S.A. RED- Nord
Balti GAZ
IM Regia APA-CANAL-Balti
S.R.L. Terra Salubritate

Produse lactate S.A. Incomlac

Fabrica de zahar Sudzucker Moldova

Materie prima Comerciantii engrosisti din
piata locala


Concurenta
Tabelul 3. Competitorii firmei La Dolce Vita S.R.L
Competi
tori
CA(
mii
lei)
Profi
t
(mii
lei)
Nr.an
gajati
Anul
infiint
arii
Tipul
recla
mei
Ca
pac
itat
e
Cal
itat
e
Pre
t
Ampl
asam
ent
S.R.L.
Cuptoru
l
fermecat

6.000
.000
30.0
00
250 1998 Direc
ta,
exteri
oara
80 inf
eri
oar
a
sim
ilar
e
simila
r
Cafenea
Biscuit
10 2009 Presa
,
20 sim
ilar
sim
ilar
Inferi
oara

12
radio a e
Superma
rk Green
Hills

60 2007 Radio
;
exteri
oara
0 sim
ilar
a
sup
eri
oar
e
Inferi
oara
Superma
rkFidesc
o

50 1998
2009
Direc
ta;
exteri
oara
0 inf
eri
oar
a
sim
ilar
a
simila
ra
Superma
rk
Fourchet
te

150 2006
2009
Radio
;
presa
0 sim
ilar
sup
eri
oar
e
simila
r
Superma
rk
Linella

75 2012 Radio
;pres
a
0 sim
ilar
sup
eri
oar
e
inferi
or
Cafenea
Versal

20 2011 Radio 30 sim
ilar
sim
ilar
inferi
or


Pentru a face fata concurentei, cafeneau La Dolce Vita se diferentieze
prin calitatea exceptionala a produselor oferite si preturi accesibile.
Ofera un ambalaj exceptional pentru a fi placut si comod clientilor si
sa-i ofere o valoare deosebita produsului. Dar si prin atitudinea fata de
client, caci politica cafenelei este clientul elementul cel mai importat,
astfel personalul este foarte bine instruit, pentru a crea clientului o
atmosfera placuta in combinatie cu ambianta localului.


Dimensiunea
Pentru a putea identifica piata teoretica a cofetariilor trebuie sa precizam
ca noncunsumatorii absoluti (NCA): sunt persoanele care nu pot sa
manance dulciuri din cauza unor probleme de sanatate si copiii intre 0-

13
3 ani, iar numarul acestora este de aproximativ 15 500. Nonconsumatorii
relativi (NCR) sunt reprezentati de acele persoane care nu sunt convinse
de calitatea, prospetimea, savoarea si dulceata produselor oferite de catre
cofetaria La Dolce Vita, dar si celor care nu le plac dulciurile.
Consumatorii sunt in general copiii (peste 4 ani), care stim cu toti ca
sunt inebuniti dupa dulciuri, dar in acelasi timp produsele cofetariei
noastre vizeaza adolescentii si adultii care prefera sa se indulceasca cu o
prajitura, astfel uitand de necazurile si stresul de zi cu zi.

Populatia Baltului este de 127561 . Piata teoretica (PT) este formata din
consumatori si nonconsumatori relativi si se obtine prin diminuarea
populatiei totale(N), cu numarul de nonconsumatori absoluti (NCA):
PT= N- NCA;
PT= 127 561 15 500= 112 061.
Capacitatea pietei este un alt indicator important al dimensiunii pietei
produsului si se calculeaza luand in considerare numarul de
consumatori, in cazul nostru aproximativ 112 061 si intensitatea
consumului pe o persoana (I) este de 0,6 pe an.
Cp= Nx I = N x q x f= 112 061 x 2 x 0,3= 67 236,6 ~ 67 237 prajituri.
Potentialul efectiv al pietei este mare, astfel cofetaria La Dolce Vita
are cele mai mari sanse, desi este recent aparuta, sa se impuna pe piata
cofetariilor din Balti si de ce nu sa se si extinda cu distributia si in
imprejurimile orasului. Ne bazam pe calitatea si prospetimea produselor
si pe faptul ca clientii nostrii vor putea face comenzi la domiciliu.
Pp= Cp x p = 67 237 x 2,5 = 168 092,5 Ron
Pp-potentialul pietei;
Cp- capacitatea pietei;
p- pretul mediu.
Cofetaria ofera prajituri pentru toate gusturile, avand o gama foarte
larga de produse la preturi accesibile pentru fiecare buzunar.

14
Trendul pietei
Atit previziunile pe termen scurt, cit si cele pe termen lung indic un
trend cresctor al acestei activitti. Atit adolescentii cit si tinerii, adultii
prefera sa-si petreaca timpul in oras, intr-o atmosfera placuta fiind
deserviti la cel mai inalt nivel. Avind in vedere si preturile accesibile
acest capriciu isi pot permite si persoanele cu venituri sub mediu.
2.Prezentarea segmentului(segmentelor)de clienti vizat
n cazul nostru este greu de delimitat o pia int. Teoretic orice
persoan poate fi clientul nostru, consumator de dulciuri.
inta noastr comercial rspunde la ntrebarea: Care sunt potentialii
nostri clienti?, iar inta de comunicare rspunde la ntrebarea: Cui
trebuie sa ne adresam pentru a vinde produsele noastre?

Tabelul 4. Prezentarea segmentului de clienti vizat
Criterii Grupuri tinta
Demografice : virsta > 3 ani
sex Masculin ; feminin
venituri Mici foarte mari
ocupatie Toate
religie Orice religie
etnie Toate
Rasa Oricare
stare civila Oricare
Geografice : Locuitorii mun. Balti, turisti

15
Sociale: clase sociale Toate
stil de viata Nu are importanta semnificativa

3.Identificarea si analiza riscurilor
Elementele care pot influenta activitatea cofetariei noastre sunt:
Calitatea conducerii - acest element reprezinta un risc scazut
pentru cofetarie, fiind justificat prin respectarea tuturor
angajamentelor asumate, mentinearea si dezvoltarea permanenta a
relatiilor de afaceri din cadrul cofateriei, personal calificat in
domeniul managementului calitatii, sigurantei alimentare, care
lucreaza cu profesionalism si daruire, experienta profesionala,
utilizarea utilajelor performante si a produselor de calitatea inalta.
Dinamica industriei reprezinta un risc mediu pentru activitatea
intreprinderii cu privire la trendul crescator al pietii, pozitiei
concurentiale avantajoase.Un risc important pentru cofetarie il
constituie intentia unor societati cu acelasi domeniu de activitate
de a-si extinde prezenta in apropiere.
Situatia financiara reprezinta un risc moderat, deoarece este
posibil ca vinzarile realizate sa se diminueze, astfel fiind necesar
aplicarea strategiei de marketing pentru largirea portofoliului de
produse, precum si a ariilor de distributie.La fel se poate
caracteriza si prin efectele crizei economice asupra veniturilor
populatiei, gradul de indatorare.
Riscul tehnic principalul risc fiind defectarea unor echipamente
sau utilaje pentru folosirea realizarii activitatii. In acest caz este
necesar apelarea furnizorilor prin documentatia de atribuire pentru
a solutiona problemele survenite si a putea continua procesul de
productie.

16
Riscurile operationale constituie riscuri legate de
aprovizionarea de materie prima care tin de imposibilitatea
acoperii cererii , precum si a calitatii scazute a materiei prime ,
care poate deteriora calitatea produselor. Acestea pot fi solutionate
prin alegerea celor mai buni furnizori pentru a nu surveni
probleme ce pot stopa activitatea cofetariei.
4.Analiza SWOT
Tabelul 5. Analiza SWOT a firmei La Dolce Vita S.R.L
Puncte tari:

- calitatea inalta a produselor si a
deservirii;
- personal calificat;
- amplasament favorabil a
cofetariei ;
- raport calitate/pret favorabil;
- gama variata de produse;
- originalitate(ornamente originale,
retete deosebite si ambalaj specific
cofetariei).

Puncte slabe:

- fonduri proprii initiale
insuficiente;
- preturi destul de ridicate;
- lipsa unei promovari suficiente si
coerente.

Oportunitati:

- retragerea unui competitorul
principal de pe piata;
- cresterea consumului zilnic de
dulciuri (in special in rindul
tinerilor si copiilor);
- Timpul tot mai putin pe care il
petrec femeile in bucatarie pentru a
pregati ceva dulce (mai ales in
cazul unor evenimente: aniversari,
onomastici, nunti, botezuri);
- cresterea ponderii clientilor care
iau prajiturile la pachet;

Amenintari:

- o posibila scadere a consumului
ca frecventa si cantitate;
- extinderea unor cofetarii cu
renume;
- conditii de creditare mai aspre;
- lichiditate redusa pe piata;
- cresterea costului de materia
prima;
- devalorizarea monedei nationale.


17

5.Stabilirea obiectivelor de marketing
Cofetaria La Dolce Vita va fi perceputa ca un spatiu cald si primitor,
unde personalul si deservirea are loc la un nivel inalt pentru ca clientii
sa ramina multumiti si sa devina fideli cofetariei noastre. Drept scop se
urmareste ca baza promovarii cofetariei sa fie recomandarile clientilor
multumiti, alocandu-se un buget mic pentru promovare.
Cofetaria abordeaza o strategie competitiva de diferentiere fata de
concurenti pentru a-si asigura succesul. Strategia data presupune
urmarirea anumitor obiective precum:
realizarea unei cifre de afaceri continuu crescatoare prin
intensificarea activitatii din domeniul alimentatiei.
timp de primul an de activitate diversificarea productiei de
cofetarie/patiserie;
cresterea volumului activitatii prin utilizarea unor tehnologii
performante pentru sporirea productivitatii;
extinderea pe noi segmente de piata din al doilea an de activitate ;
cresterea profitului cu 15 20 % in anul al cincilea.

6.Strategii de marketing
Produs
Cofetaria La Dolce Vita ofera urmatoarele produse si servicii :
Prajituri traditionale - sunt cunoscute de majoritatea
persoanelor, dintre care enumeram: Savarina, Amandina, Boema,
Profiterol, Rulada de fructe, Cremsnit, Ecler, Padurea Neagra,
Tiramisu s.a. precum si prajituri speciale oferite de cofetarie.

18
Prajituri de post sunt preferate in general in perioada
posturilor de peste an. Printre acestea se numara: Negresa, Ziua si
Noaptea, Tarte, Prajituri de post cu: nuca, mere, visine, struguri,
Prajitura cu biscuiti, mere si frisca, s.a.
Torturi de nunta sunt facute special pentru nunti, in diferite
modele standard dar si dupa preferintele clientilor .
Serviciile oferite sunt:
Comenzile speciale: Cofetaria La Dolce Vita primeste si
realizeaza produse in functie de preferintele clientilor. Produsele
difera in functie de ocazie: torturi personalizate pentru aniversari,
botezuri etc.
Servicii de catering

Promovarea
Promovarea reprezinta orice forma de comunicare folosita pentru a
informa,convinge sau reaminti publicului despre produsele, serviciile,
imaginea sau implicarea in comunitate a unei organizatii.
Cofetaria va utiliza urmatoarele tehnici de promovare :
Publicitatea se vor da anunturi la radio si inainte de deschiderea
cofetariei se vor distribui pliante in centru orasului .
Vanzarea personala - se bazeaza pe comunicarea directa intre agentul
de vanzari si clientul potential. Scopul comunicarii este acela de a-i
informa si convinge sa cumpere produse sau sa utilizeze serviciile
oferite de catre firma.
Conducerea cofetariei va opta si pentru o pagina proprie de internet prin
care sa ofere informatii despre produsele oferite si posibilitatea de a face
comenzi sau rezervari on-line sau prin telefon.
Politica de promovare de baza a cofetarie vor fi clientii multumiti, si
scopul de baza va fi satisfacerea nevoilor clientilor pentru a le lasa o
amprenta placuta in memorie dupa vizita cofetariei.


19

Distributia

Un produs nu-si poate indeplini rolul, ratiunea sa de a fi, decat in
momentul in care intra in consumul final, satisfacand nevoia
consumatorului care l-a cumparat. In acest domeniu avem doar de
cistigat caci traiectoria parcursa de la producator la consumator este una
directa , deci nu sunt intermediari.
Avem o amplasare favoriabila caci este in zona centrala cu un flux de
clienti potentiali foarte inalt.
Gratie serviciilor pe care le ofera si preturilor avantjoase tot mai multe
persoane sunt interesate sa comande acasa diferite tipuri de prajituri,
dupa poftele, formele si dorintele lor.
Acesta este unul dintre atuurile pe care ne bazam pentru a reusi sa
satisfacem cat mai multi clienti, facandu-i sa revina la cofetarie sau sa
mai comande si a doua oara produsele noastre.


Pretul
La inceput, firma va folosi strategia pretului linei de produse, deoarece
unele din produsele oferite sunt vandute in pierdere tocmai pentru a
putea atrage acei clienti care au conditii materiale mai precare, si exista
alte produse mult mai sofisticate, la care preturile sunt stabilite in
concordanta cu calitatea si munca ce se depune pentru realizarea lor,
astfel multumim o alta categorie de consumatori, aceia ar fi dispusi sa
plateasca mai mult doar pentru a avea calitate.
Firma mizeaza pe a doua viziune de stabilire a pretului de baza, orientata
catre piata, pornindu-se de la nivelul psihologic. S-au facut studii de
piata, pentru a identifica suma pe care clientii sunt dispusi sa o plateasca.
In acelasi timp firma va tine cont si de costurile care le determina
producerea diferitelor produse sau realizarea serviciilor, pentru unele
produse aplicandu-se metoda costurilor. Ea consta in determinarea
preturilor de vanzare a produsului adaugand o marja costului unitar.

20
Cunoscand costul unitar, societatea urmareste sa obtina un pret cel putin
egal cu acesta pentru a nu lucra cu pierderi la acele produse.
In timp preturile vor putea fi ajustate, folosind discounturile
promotionale pentru a putea impulsiona vanzarile.


Capitolul III. PLANUL OPERATIONAL

1. Managementul afacerii
Proprietarii afacerii
Bazele acestei cofetarii au fost puse in anul 2013. Actionarii cofetariei
La Dolce Vita sunt la numar doi:
Vicol Marina 50%
Bujag Natalia - 50%.
Directorii Vicol Marina si Bujag Natalia indeplinesc functia atit de
directori cit si de administratori, coordonind activitatea din cadrul
cofetariei.

Descrierea echipei manageriale
Conducerea operativa a societatii este asigurata de o echipa echilibrata,
cu experienta. Componenta acestei echipe se prezinta astfel:
Vicol Marina director general si administrator.
Bujag Natalia director general si administrator
Morosan Lidia contabil
Soroh Dianavinzatoare
Cenoi Vadim sef cofetar

21
Domir Dan cofetar
Popescu Valeriu sef patiser
Paron Alexandru patiser
Ciobanu Ina cofetar
Virsan Ionela- persoana responsabila de curatenie.

Cu exceptia administratorilor de cofetarie si a sefului cofetar, care
vor avea o experienta considerabila in domeniu, recrutarea
celorlalte persoane va tine cont in primul rand de caracteristicile
personale si dorinta de a invata si mai putin de experienta
acumulata in domeniu.
Acestia vor fi in subordinea administratorilor, care vor avea
obligatoriu experienta in conducerea unei echipe de angajati.
Directorii cofetarie vor fi responsabil de activitatea curenta a
acesteia, de relatia cu furnizorii si clientii parteneri, dar vor lucra si
in mod direct cu managementul societatii pentru a stabili si
respecta metodele de promovare ale cofetariei si bonusurile de
performanta acordate salariatilor. Acestea vor avia obligatii bine
delimitate pentru a asigura o conducere eficienta si o buna
intelegere intre administratori.
Cu exceptia administratorilor de cofetarie si a sefului cofetar, care
vor avea o experienta considerabila in domeniu, recrutarea
celorlalte persoane va tine cont in primul rand de caracteristicile
personale si dorinta de a invata si mai putin de experienta
acumulata in domeniu.
Acestia vor fi in subordinea administratorilor, care vor avea
obligatoriu experienta in conducerea unei echipe de angajati.
Directorii cofetarie vor fi responsabil de activitatea curenta a
acesteia, de relatia cu furnizorii si clientii parteneri, dar vor lucra si
in mod direct cu managementul societatii pentru a stabili si

22
respecta metodele de promovare ale cofetariei si bonusurile de
performanta acordate salariatilor. Acestea vor avia obligatii bine
delimitate pentru a asigura o conducere eficienta si o buna
intelegere intre administratori.

Organizarea afacerii
Directorul General va fi Vicol Marina si Bujag Natalia, si vor avea
in subordine ierarhica intreg personalul cofetariei. Administratorii
cofetariei vor avea in subordine ierarhica si functionala cofetarii si
ajutoarele acestora si persoanele responsabile de curatenie.
Activitatea cofetariei este direct supravegheata de administratori.
Structura a personalului, numarul salariatilor si caracteristicile
necesare angajarii permite atingerea volumului de activitate
previzionat.
Politica de resurse umane
Programul de recrutare si verificare a personalului se va derula
conform precizarilor din planul operational. Recrutarea
personalului se va efectua direct de catre societate. Primele
persoane angajate vor fi administratorii cofetariei care se vor
implica ulterior in angajarea personalului operational.
Intregul personal va fi angajat cu carte de munca, pe durata
nedeterminata. Remunerarea se va face prin salariu fix si se vor
acorda prime cu ocazia anumitor evenimente. Salariul net lunar va
fi 1200 RON pentru administratorii cofetariei, 1000 RON pentru
sef cofetari si sef patiseri, 850 RON de lei pentru ajutorul de
cofetar si patiser, 800 RON lei pentru vinzatoare, 750 RON lei
pentru contabil si 650 RON pentru personalul de curatenie.
Administratorii cofetariei va avea si un telefon mobil cu
abonament sau cartela.

23
Administratorii cofetariei va fi responsabil de activitatea curenta a
cofetariei. El va avea in subordine toti angajatii, vor mentine
legatura cu furnizorii si partenerii cofetariei .
Politica de calitate
Cofetaria La Dolce Vita corespunde raportului calitate/pret,
calitatea fiind impusa prin natura echipamentele performante si a
personalului calificat. Pentru a face fata concurentei, cofetaria
ofera ceva deosebit clientilor si anume:
Calitatea inalta a serviciilor;
Comportament deosebit fata de clienti;
Dezvoltarea serviciilor comparativ cu concurenta;
Atractivitate preturilor comparativ cu concurentii;
Oferirea unor produse diferite de cele ale concurentilor.
Cofetaria incheie contracte cu furnizori care predispun materie
prima de o calitate inalta pentru a produce produse proaspete si a
satisfice preferintele si asteptarile clientilor.




1. Finantarea afacerii
Destinatia fondurilor
Pentru realizarea proiectului de investitie specificat cofetaria
identifica un necesar de 81.000USD,spatial pentru cofetarie va fi
inchiriat si plata se va realiza lunar, dar suma de 81000 USD se
argumenteaza astfel:

24
Tabelul 6. Destinatia fondurilor
Alocari fonduri

Suma
- amenajarea spatiului
( reparatia euro, draperii)
- utilaje pentru bucatarie si
mobilier
(cuptoare , mixere, ustensile de
bucatarie, mese de lucru , mese
din sala , scaune )
- autoturism

35.000 USD

40.000 USD




6.000 USD

Total necesar

81.000USD

Acoperit de surse proprii

20.000USD

Necesar de finantare

61.000USD


Modul de finantare
Se intentioneaza ca necesarul de finantare astfel obtinut sa fie
acoperit prin obtinerea unui credit din partea unei institutii
specializate. Participarea la capital a membrilor asociati este de
20 000 USD Previziunile financiare s-au facut sub premisele
obtinerii unui imprumut pe termen lung de 61.500 USD, a carui
rambursare se va face in 5 ani prin rate egale si dobanda calculata
la sold. Rata dobanzii creditului in valuta ce a fost utilizata in
proiectiile financiare este de 7%.
Momentul finantarii : suma imprumutata se va retrage odata la
inceputul activitatii pentru procurarea tuturor materialelor necesare
pentru a desfasura activitatea planuita.
Planul de rambursare a imprumutului rambursarea se va realiza in rate
egale si dobinda calculata la sold. Am ales acest fel de ramburs caci este
cel mai convenabil si la finele perioadei vom achita o suma mai mica,

25
comparativ cu celelalte tipuri de rambursuri unicul dezavantaj il
constituie faptul ca in primul an vom achita o suma mai mare fiind la
inceput de cale
Tabelul 7. Planul de rambursare a impumutului
Anul Rest de
rambursat
Dobinda Rata de
rambursat
Anuitate
1 61.500 4270 12300 16470
2 49.200 3416 12300 15616
3 36.900 2562 12300 14762
4 24.600 1708 12300 13908
5 12.300 854 12300 13054
Total - 12810 61.500 73810

Beneficiul finantatorului
Pentru suma imprumutata (61.000 USD) institutia creditoare va
primi o dobanda la sold de 7% pe an. Conform programului de
rambursare a imprumutului, pana la momentul recuperarii totale a
sumelor avansate, finantatorul va incasa o dobanda totala de 12810
USD. Cofetaria va garanta imprumutul primit printr-un contract de
gaj si ipoteca asupra activelor societatii. Evaluarea acestor active
dovedeste ca garantia constituita va fi suficient de acoperitoare.
Imediat dupa finalizarea investitiei vor fi facute toate demersurile
necesare pentru incheierea unei polite de asigurare pentru
cofetarie.









26
2. Planul financiar
Previzionarea vanzarilor
Tabelul 8. Previzionarea vanzarilor pe primul an
Produse Luna
VI
VII VIII IX X XI XII Pretul
(RON)
Total
Prajituri
traditionale
5400 5940 6415,2 7128 9266,4 11119,6 11119,6 5 56388,9
Prajituri de
post
2880 3168 3421,44 3801,6 4942,08 5930,4 5930,4 4 30074,1
Torte 20000 22000 23760 26400 34320 41184 41184 40 208848
Torte de
nunta
500 550 594 660 858 1029,6 1029,6 100 5221,2
Comenzi
speciale
400 440 475,2 528 686,4 823,6 823,6 80 4176,96
Catering 0 200 216 240 312 374,4 374,4 100 1716,8
Bauturi
racoritoare
14000 15400 16632 18480 24024 28828,8 28828,8 7 146193,6
Bauturi calde 7200 7920 8553,6 9504 12355,2 14826,2 14826,24 6 75185,28
Bauturi
alcoolice
8760 9636 10406,88 11563,2 15032,16 18038,5 18038,59 12 91475,42
Produse de
patiserie
5000 5500 5940 6600 8580 10296 10296 5 52212
Checuri 1000 1100 1188 1320 1716 2059,2 2059,2 5 10442,4
Total 65140 71854 77602,32 86224,8 112092,24 134510,6 134510,68 681934,73

In tabelul de mai sus sunt prezentate previzionarea vanzarilor pe cele
sapte luni de activitate ale cofetariei caci in primele 5 luni firma se va
demara . In primul an se prognozeaza comercializarea produselor in
suma de 681934, 73 Ron.








27
Tabelul 9. Previzionarea vinzarilor pe o perioada de 5 ani.
Produse Anul I II III IV V
Prajituri
traditionale
56388,96 122927,9
3
129074,
3
138109,
5
149158,3
Prajituri de
post
30074,11
2
65561,56
4
68839,6
4
73658,4
2
79551,09
Torte 208848 455288,6
4
478053,
1
511516,
8
552438,1
Torte de
nunta
5221,2 11382,21
6
11951,3
3
12787,9
2
13810,95
Comenzi
speciale
4176,96 9105,772
8
9561,06
1
10230,3
4
11048,76
Catering 1716,8 3742,624 3929,75
5
4204,83
8
4541,225
Bauturi
racoritoare
146193,6 318702,0
5
334637,
2
358061,
8
386706,7
Bauturi calde 75185,28 163903,9
1
172099,
1
184146 198877,7
Bauturi
alcoolice
91475,42
4
199416,4
2
209387,
2
224044,
4
241967,9
Produse de
patiserie
52212 113822,1
6
119513,
3
127879,
2
138109,5
Checuri 10442,4 22764,43
2
23902,6
5
25575,8
4
27621,91
Total 681934,7
4
1486617,
7
1560949 1670215 1803832

In acest tabel sunt redate prognozarea vinzarilor timp de 5 ani de
activitate. Se estimeaza o dublare a vinzarilor in anul 2 comparativ cu
primul an de activitate , deoarece in primul an firma a activat doar 7 luni
si plus un procent rata de crestere a pietii . In anii urmatori la calculi se
aplica doar procentul ce exprima rata de crestere , acesta fiind mic caci
piata acestui sector se afla la stadia de maturitate si vinzarile cofetariei
cresc gratie notorietatii capatate in timp si demonstrarii ca avem cele
mai bune produse din punct de vedere a calitatii si gustului.

28
Tabelul 10. Veniturile previzionate pentru perioada VI XII luni ai
primului an de activitate
Explicatii / Anul
(luna)
VI VII VIII IX X XI XII N
Venituri din vinzari /
productia vinduta
35180 38698 41793,84 46437,6 60368,88 72442,66 72442,66 367 364
Venituri din vinzari
marfuri
29960 32956 35592,48 39547,2 51411,36 61693,63 61693,63 312 854
Venituri din servicii
de catering
0 200 216 240 312 374,4 374,4 1 717
Total venituri 65 140 71
854
77 602 86 225 112 092 134 511 134 511 681 935

Tabelul 11. Veniturile previzionate pentru perioada 1 -5 ani
Explicatii / Anul (luna) N N+1 N+2 N+3 N+4
Venituri din vinzari /
productia vinduta
367 365 800855,7 840898,485 899761,379 971742,2893
Venituri din vinzari
marfuri
312 854 682021,72 716122,806 766251,4024 827551,5146
Venituri din servicii de
catering
1 717 3743,06 3930,213 4205,32791 4541,754143
Total venituri 681 935 1486618,3 1560949,215 1670215,66 1803832,913

Pentru calcularea veniturilor previzionate sa tinut cont de cresterea
proportionala a veniturilor ca rezultat al activitatii cofetariei derulate pe
intreg an de activitate. Astfel si veniturile se pondereaza cu un procent
de crestere ce se datoreaza promovoraii firmei . Estimam o crestere
continu a veniturilor de la an la an ce se datoreaza imaginii bune a
brandului precum si adaugarii unor noi servicii.






29
Previzionarea cheltuielilor de exploatare
Tabelul12. Cheltuielile de exploatare previzionate in perioada 1 5 ani
Elemente de cheltuieli/an N N+1 N+2 N+3 N+4
Ch dir 426680,66 894277,4333 946966 1000454 1062742
Mat prime 120 000 240000 256800 267072 277755
Energie 10 300 20600 22042 22924 23841
Salarii dir prod 54600 109200 116844 121518 126378
Asig soc 14469 28938 30964 32202 33490
Costul mf. vndute 227311,66 495539,4333 520316 556739 601278
CH indir variab 5500 8000 8560 8902,4 9258,496
serv. Rep intre 2000 4000 4280 4451 4629
alte servicii prestate de
teri
3500 4000 4280 4451 4629
Ch. Inidir fixe 310673,33 593019,33 601395,13 602477,188 612718
Amorti. 6833,33 6833,33 6833,33 6833,33 6833,33
salarii TESA 244220 488440 488440 488440 488440
promo 20300 26390 34307 34650,07 45045,091
taxe postale+comunicatii 15700 31400 32028 32348 32672
servicii prestate de terti 12 150 24300 24786 25034 25284
servicii bancare 4270 3416 2516 2562 1708
taxe +impo indir 7 200 12240 12485 12610 12736
Total chelt expl. 742853,99 1495296,763 1556921 1611834 1684719
profit/pierdere -60918,99 -
8678,463333
4028 58382 119114

In prezentarea ipotezelor de previzionare a cheltuielilor , pentru fiecare an
prognozam ca cheltuielile variabile vor creste proportional cu cresterea
veniturilor , dar cheltuielile fixe vor creste cu un procent redus , datorita
cresterii volumului activitatii unele costuri fixe vor creste usor .




30
Tabelul 13. Estimarea cheltuieli cu salariile ( fond annual de salarii)
Categoria de
personal
Numr
persoane
Salariul net
(EUR)
Salariul
net
(ROL)
Fond
sal. Net
Fond
salarii
brut
Total
fd. sal.
Administrator 2 272,1088435 1200 28800 39771 59717
Sef cofetar 1 226,7573696 1000 12000 16571 24882
Sef patiser 1 226,7573696 1000 12000 16571 24882
Cofetar 2 192,7437642 850 20400 28171 42299
Patiser 1 192,7437642 850 10200 14086 21150
Vinzatoare 2 181,4058957 800 19200 26514 39811
Per. resp. de
curatenie
1 147,3922902 650 7800 10771 16173
contabil 1 170,0680272 750 9000 12429 18662
Total 11 1609,977324 7100 119400 164886 247576

In tabel este prezentat tot personalul firmei, pe categorii si numar de
persoane si este calculat si fondul annual de salarii al intreprinderii.
Tabelul14. Contul de profit si pierderi pentru perioada de plan
EXPLICATII /ANUL 1 2 3 4 5
Vanzari de marfuri 312 854 682021,72 716122,806 766251,4024 827551,5146
Venituri din vnzarea produse sau
servicii (producia vndut)
367 365 800855,7 840898,485 899761,379 971742,2893
Cifra de afaceri (1+2) 680 219 1 482 877 1 557 021 1 666 013 1 799 294
Alte venituri din exploatare (Venituri
din servicii de catering)
1 717 3743,06 3930,213 4205,32791 4541,754143
Total venituri din exploatare (3+4) 681 936 1 486 620 1 560 952 1 670 218 1 803 836
Costul marfurilor vandute 227311,66 495539,4333 520316 556739 601278
Cheltuieli cu materiile prime,
materiale, energie, combustibil
130 300 260 600 278 842 289 996 301 596
Lucrari si servicii executate de terti 5500 8000 8560 8902,4 9258,496
Impozite si varsaminte asimilate 7 200 12240 12485 12610 12736
Cheltuieli cu remuneratiile
personalului
59700 119400 119400 119400 119400
Cheltuielile societatii cu contributiile
sociale
17313 34626 34626 34626 34626
Total cheltuieli cu personalul (10+11) 77013 154026 154026 154026 154026
Cheltuieli cu amortizari si provizioane
din exploatare
6833,33 6833,33 6833,33 6833,33 6833,33

31
Total cheltuieli din exploatare
(6+7+8+9+12+13)
454 158 937 239 981 063 1 029 106 1 085 727
Rezultat din exploatare (5-14) 227 778 549 382 579 889 641 112 718 108
Venituri financiare 312 854 682021,72 716122,806 766251,4024 827551,5146
Cheltuieli financiare 16 470 15 616 14 762 13 908 13 054
Rezultat financiar (16-17) 296 384 666 406 701 361 752 343 814 498
Rezultat curent al exercitiului (15+18) 524 162 1 215 787 1 281 250 1 393 456 1 532 606
Venituri totale (5+16) 994 790 2 168 642 2 277 074 2 436 470 2 631 387
Cheltuieli totale (14+17) 470 628 952 855 995 825 1 043 014 1 098 781
Rezultatul brut (15+18) 524 162 1 215 787 1 281 250 1 393 456 1 532 606
Impozit pe profit 83865,9216 194525,9899 204999,964 222952,8929 245216,9383
Rezultat net (22-23) 440 296 1 021 261 1 076 250 1 170 503 1 287 389

Tabelul 15. Fluxul de numerar din activitate de exploatare (metoda
indirect)
EXPLICATII/ANUL 1 2 3 4 5
1) Fluxul de numerar din exploatare -66 586 5 955 20 506 86 556 156 006
Profitul/pierderea activitii de
exploatare
-60918,99 -8678,463333 4028 58382 119114
+ Cheltuiala cu amortizarea i
provizioanele n exerciiul curent
6833,33 6833,33 6833,33 6833,33 6833,33
- Impozitul pe profit platit 0 0 644,4832 9341,099568 19058,30082
Variaia Necesarului de fond de
rulment (NFR)
-12 500 7 800 9 000 12 000 11 000
2) Fluxul de numerar din activitatea de
investiii
-237 390 0 0 0 0
- Achiziiile de imobilizri 0 0 0 0 0
3) Fluxul de numerar din activitatea
financiar
-16 470 -15 616 -14 762 -13 908 -13 054
+ Creterea creditelor pe termen lung i
scurt
0 0 0 0 0
- Rambursarea creditelor pe termen lung
i scurt
16 470 15 616 14 762 13 908 13 054
+ Creterea capitalului social 0 0 0 0 0
- Pli pentru dividende 0 0 0 0 0
+ Venituri financiare ncasate 312 854 682021,72 716122,8 766251,4024 827551,5146
- Cheltuieli financiare pltite 16 470 15 616 14 762 13 908 13 054
Cash flow net -320 446 -9 661 5 744 72 648 142 952
Lichiditi la inceputul perioadei 0 -320 446 -330 107 -324 363 -251 715
Lichiditi la sfritul perioadei -320 446 -330 107 -324 363 -251 715 -108 763


32
Rentabilitatea si analiza de senzitivitate a planului de afaceri
Utilizam acesti factori pentru a demonstra ca la intocmirea planului am luat
in considerare riscurile ce pot aparea sis a analizam daca planul si idea de
afacere este viabila si daca va putea rezista la provocarile legate de divierile
unor variabile importante.
Pragul de rentabilitate ne arata ce volum de vinzari este necesar pentru a
acoperi toate costurile fixe sub premise unei marje brute pe produs. Pragul
de retabilitate sau punctual mort indica acel nivel al activitatii firmei de la
care incepe sa obtina profit .
Vom calcula pragul de rentabilitate pentru primul an si pentru anul al
cincilea
Primul an : CA 681 935 Ron
CF 310 673 Ron
CV- 432 181 Ron
CV CA M
cv

= 681 935 432 181 = 249 754 Ron
100
%

CA
M
M
cv
cv
= 249 754 / 681 935 * 100 = 36,62%
%
cv
prag
M
CF
CA
310 673 / 0,3662 = 848 369,74 Ron
Firma trebuie sa realizeze o cifra de afacere de 848 369, 74 Ron pentru a
incepe sa obtina profit
Determinarea intervalului de siguranta
= CA- CA prag = 681 935 848 369,74 = - 166 434, 74
= (681 935 848 369,74) / 848 369,74 * 100 = - 19,61 %
Analizind datele obtinute putem spune ca afacerea este foarte instabila si
riscanta , dar acestea sunt calcule pentru 7 luni de activitate si in aceasta
perioada cifra de afacere este mica , dar cheltuielile foarte mari .

33
Acum vom analiza pragul de rentabilitate si cum se schimba acesta pentru
anul al cincilea de activitate .

CA 1 803 832,9 Ron
CF 612 718 Ron
CV - 1 072 000,5 Ron
CV CA M
cv

=


1 803 832,9 - 1 072 000,5 = 731 832, 4 Ron

100
%

CA
M
M
cv
cv
=
731 832, 4 / 1 803 832,9 * 100 = 40,57 %

%
cv
prag
M
CF
CA
=
612 718 / 0,4057 = 1 510 273, 6 Ron

Firma trebuie sa realizeze o cifra de afacere de 1 510 273 Ron pentru a
incepe sa obtina profit
Determinarea intervalului de siguranta
= CA- CA prag = 1 803 832,9 1 510 273,6 = 293 559,3 Ron


= (1 803 832,9 1 510 273,6 ) /1 510 273,6 * 100 = 19,43 %
Observam conform intervalului de siguranta ca in anul al cincilea afacerea
devine una stabila .

Analiza de senzitivitate
Acest factor il vom analiza din urmatoarele ipoteze :
- Creterea costurilor variabile cu un procent de exemplu 15%
CV = 1 072 000,5 * 1,15 = 1 232 800, 56 RON
- Creterea costurilor fixe cu un procent de exemplu cu 15% CF
= 612 718 * 1,15 = 704 625,7RON

34
- Obinerea unui profit mai mare cu 20% pr = 119 114*1,2 =
142 936,8 RON
- Reducerea cifrei de afaceri cu un procent, de ex. 10% = 1 799
294 * 0,9 = 1 619 364,6 RON
Ipoteza 1 :
% 48 , 31 100 *
1799294
56 , 1232800 1799294
%

cv
M

Ron
M
CF
CA
cv
prag
29 , 1946372
100 / 48 , 31
612718
%


Creterea costurilor variabile cu 15% determin urmtorele efecte:

- Reducerea marjei asupra costurilor variabile cu = 1 232 800
1 072 000,5 = 160 799,5 RON
- Reducerea ratei marjei asupra costurilor variabile cu = 40,57
31,48 = 9,09%
- Creterea valorii CA la prag cu = 1946372,29 1510273,6 =
436098,69 RON
- Creterea riscului de exploatare prin diminuarea intervalului de
siguran (intervalul de siguran este negativ deoarece cifra de
afaceri prognozat nu permite atingerea pragului de
rentabilitate: intervalul de siguran = 1799294 1946372,29 = -
147078,29 ROn = -7,55%
Cifra de afaceri prognozat nu permite atingerea pragului de rentabilitate

Ipoteza 2 :
% 42 , 40 100 *
1799294
5 , 1072000 1799294
%

cv
M



1743260
4042 , 0
7 , 704625
%

cv
prag
M
CF
CA

RON


35
Efectele negative ale creterii costurilor fixe cu 15% sunt mai
reduse dect n cazul creterii costurilor variabile cu acelai procent:

- Riscul de exploatare crete, ns efectul negativ este mai redus
dect n situaia creterii costurilor variabile: intervalul de
siguran = 1799294 1743260 = 56034 ROL = 3,11%,
afacerea devine una riscant
- Cifra de afaceri prognozat depete punctul cu 13,36%.

Ipoteza 3 :
17 , 1869507
4042 , 0
8 , 142936 612718 Pr
%

cv
prag
M
CF
CA RON
n condiiile n care firma dorete o cretere a profirului cu 20%,
iar costurile fixe i cele variabile rmn aceleai, cifra de afaceri pe care
trebuie s o obin este de 1869507,17 RON

Ipoteza 4 :
% 80 , 33 100 *
6 , 1619364
5 , 1072000 6 , 11619364
%

cv
M


14 , 1812775
3380 , 0
612718
%

cv
prag
M
CF
CA RON
Reducerea cifrei de afaceri cu 10% determin urmtorele efecte:
- Reducerea marjei asupra costurilor variabile cu = 1 072 000,5 +
160 799,5 = 1 232 800 RON
- Reducerea ratei marjei asupra costurilor variabile cu = 40,42
33.80 = 6,62%
- Creterea valorii CA la prag cu = 1812775,14 1510273,6 =
302501,54 RON
- Creterea riscului de exploatare prin diminuarea intervalului de
siguran: intervalul de siguran = 1799294 1812775,14 = -
13481,14 ROL = - 0,74%, afacerea devine una riscant
- Cifra de afaceri prognozat depete pragul de rentabilitate cu
16,68%