MINISTERUL EDUCAȚIEI 

, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL
REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE
DEPARTAMENTUL ECONOMIE, MARKETING ŞI TURISM

RAPORTUL PRACTICII DE INIȚIERE

Restaurante

Program de studii: Marketing și Logistică

Şef Departament: Hămuraru Maria

Dr. hab., prof. univ

Conducător ştiinţific:

Autorul:

CHIŞINĂU 2018
 CONȚINUT

Introducere…………………………………………………………….……………………..3

I. Caracteristica activității selectate conform CAEM…………………… .…………….3

II. Analiza datelor statistice……………………………………………………...……….7

III. Analiza factorilor de macromediu……………………

macromediu……………………………………..……………
………………..……………10

IV. Caracteristica pieței naționale specifice ramurii analizate……………….………. 14

V. Analiza comportamentul ui consumatorului………………………

consumatorului…………………………………..…….
…………..…….15

VI. Politica de produs…………………………………………………………………….17

VII. Politica de preț………………………………………………………………………20

VIII. Politica de distribuție………………………………………………………..……..22

IX. Politica de promovare ……………………………………………………………..…23

Concluzii și recomandări…………………………………………………………
recomandări………………………………………………………….………..25

Bibliografie...........................................
Bibliografie.................................................................
............................................
............................................
......................................26
................26
 Introducere

Actualitatea și importanța temei: alimentația publică reprezintă una din laturile

importante ale servirii turistice, încadrându-se așa cum s -a arătat, în categoria serviciilor de baza.
Deși că activitate economică alimentația publică nu este destinată să satisfacă în exclusivitate
nevoia consumatorului turist, ea se asociază tot mai frecvent activităților de turism, iar dinamică
ei este din ce în ce mai influențată de evoluția circulației turistice. Dependență strânsă dintre
alimentația publică și activitatea turistică este evidențiată, printre altele, de asocierea lor într -un
sector de sine stătător în țările consacrate pe plan turistic.
O astfel de tendința este prezența și în țară noastră în contextul reasezarii și modernizării
structurilor organizatorice din turism. De asemenea, raporturile de interconditionare sunt
evidențiate și de efortul permanent al alimentației publice de a se alinia mutațiilor intervenite în
volumul, structura și exigențele cererii, rezultat al dezvoltării turismului intern și internațional, al
diversificării și multiplicării formelor de turism.
Scopul practicii de inițiere este de a identifica nivelul și situația alimentației publice și a
industriei restaurantelor din Republica Moldova.
Obiectivele lucrării  pentru îndeplinirea scopului propus sunt:
 Abordarea istorică a dezvoltării industriei alimentației publice ;
 Analizarea pieței de servicii din R. Moldova;
 Identificarea tipurilor de restaurante în R. Moldova;
 Constatarea situației actuale a restaurantelor în R. Moldova ;
Metodologia de cercetare a lucrării:  propun următoarele metode de cercetare: observații,
analize grafice, analiza documentelor  pentru a determina situația restaurntelor din R. Moldova.
Suportul metodologic şi teoretico -ştiinţific al lucrării:
 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Cu privir e la prestarea serviciilor de
alimentaţie publică nr. 1209 din 08.11.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2007, nr.180-183, art.1281;
 Hotărârea cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a turismului Turism 2020;
 LUCA, Nicolae. Identificarea problemelor în activitatea întreprinderilor alimentaţiei
 publice din Republica Moldova. În Studia Universitatis Moldavia, Revistă Ştiinţifică a
Universităţii de Stat din Moldova, 2013, nr.2(62);
 http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=4120&parent=0 (accesat
03.12.2018);
Cuvintele-cheie: alimentație publică, restaurant, turism, clienți, servicii, befeficii,
 I. Caracteristica activității selectate conform CAEM

Un restaurant este un stabiliment, local public unde se pot consuma pe

loc mâncăruri și băuturi, contra cost. De obicei mâncărurile sunt preparate în bucătăria proprie, de
către o echipă specializată (bucătar, ajutor de bucătar), în coordonarea și supravegherea unui șef -
 bucătar . Termenul „restaurant“ a fost creat în secolul alXVIII lea în Franța.
Termenul de restaurant a fost dat, se spune, de un parizian, pe nume Boulanger, care vindea
supe. În anul 1765 el a trebuit să ofere, pe lângă supe, și alte mici mâncăruri, cum ar fi picioare de
oaie în sos. Deasupra ușii tavernei sale el a lăsat să se inscripționeze, în 1795, după cum se susține,
dintr-un verset biblic în limba latină: „Veniți la Mine, toți cei trudiți și împovărați, și Eu vă voi da
odihnă!” (Matei 11,28). Acest motto a făcut faimoasă taverna sa și i s -a spus, se pare, restaurant,
din latină restaurabo. De aici, el este numit „restaurateur“. Istoricii prezintă însă această poveste
ca pe o legendă.
În realitate nu există surse, care să dovedească existența unui  restaurateur Boulanger, și de
asemenea niciun act. Mai mulți istorici sunt convinși, că este vorba la această poveste despre o
anecdotă inventată. Diferite surse contemporane din 1800 numesc pe Mathurin Roze de
Chantoiseau ca primul restaurateur în Paris, care deschidea primul său local în anul 1766.
Existența acestui restaurant este dovedită.
Faptul că Roze de Chantoiseau a fost primul  restaurateur parizian, va fi dovedit indirect
de Alexandre Balthazar Laurent Grimod de la Reynière, care vorbea în 1804 de un anume „Champ
d'oiseau“, ca fondator al restaurantelor .
Au existat restaurante deja în Imperiul Roman. În orașul  Pompei au fost descoperite
aproximativ 160 de localuri, numite Thermopolia, care erau concentrate în special de -a lungul
drumurilor principale și în locuri publice. Restaurantele aveau, de obicei, o tejghea la stradă, pentru
a comercializa, și una sau mai multe încăperi în care se mânca. În camerele simple oaspeții se
așezau pe scaune, iar camerele mai largi erau echipate cu canapele și  fresce,  la fel cu camere
 private de luat masa. Pentru soții și fiice, restaurantele erau tabu în Roma. Cei mai
 buni bucătari erau sclavi sau angajați ai familiilor bogate și găteau în case particulare.
Restaurante sofisticate pot fi găsite în  China,  până în jurul secolului al X lea. La acel
moment, China a fost o țară prosperă, iar în orașe existau nenumărate restaurante cu specialități și
stiluri regionale. La educație generală de atunci era inclusă cunoașterea culturii gătitului. În
restaurantele elegante se servea și mâncare ieftină pentru lucrătorii obișnuiți. Această tradiție a
rămas, doar că de -a lungul timpului camerele a fost frecvent separate pentru pretenții d iferite.
Restaurantele chinezești erau și sunt de multe ori deschise deja de dimineață și sunt vizitate, de
asemenea, pentru micul dejun.
 În Europa, tradiția Imperiului Roman a dispărut. Restaurantele erau vizitate în principal de
călători. Pe masa comună era mâncarea a cărei calitate era de obicei, foarte simplă.  Restaurantele
în sensul modern a apărut din nou în momentul Revoluției Franceze.
Guinness World Records consideră Sobrino de Botín în Calle de Cuchilleros din  Madrid,
cel mai vechi restaurant din lume.
Primele “restaurante” au fost tavernele medievale si birturile. Tavernele de obicei ofereau
mancare obisnuita pe timpul zilei, la ore fixe si preturi fixe.
În secolul al XVI-lea, englezii din toate clasele sociale incepeau sa serveasca masa din
ora si din ce in ce mai des. Tavernele ofereau preturi fixe la mancare, vin, bere si tutun.
Cuvantul „restaurant" a aparut in secolul al XVI -lea si desemna un aliment care potolea foamea, o
fiertura bogata si consistenta, capabila sa refaca fortele.

Figura 1.1 Pictură cu primul restaurant din lume  ,, restaurantul Boulanger” 

Sursa: https://adevarul.ro/cultura/arte/primul-restaurant-lume
Brillat-Savarin considera ca „restauratoare de forte" ciocolata, carnea rosie si consomme -
ul. Meniul, ca modalitate de a vedea ce poti manca, exista de aproximativ 200 de ani.
La Paris, prin 1765, un negustor de fierturi pe nume Boulanger, si- a inscris sub firma: „Boulanger
vinde alimente divine". Acesta poate fi considerat primul restaurant in sensul modern.
Insa primul restaurant parizian, demn de acest nume, a fost cel pe care Beauvillers l-a
fondat in anul 1782, in rue de Richelieu, sub numele "Marea Taverna a Londrei". In acest local
masa se servea pe mese individuale, preparate care erau scrise pe o lista.
"Almanahul gurmanzilor” de Grimond de la Reuniere a fost primul ghid gastronomic al
capitalei franceze in care se enumerau o suta de localuri. Serviciile de alimentati e de azi din Europa
sunt foarte diversificate atat topologic cat si structural fata de SUA. Fiecare tara europeana are o
alimentatie este calificat si diversificatatat ca functii si ierarhie. Cel mai edificator exemplu este
sistemul francez in care o persoana trebuie sa parcurga sapte trepte ierarhice pentru a ajunge
maestru.
În China, istoria restaurantelor incepe inca din secolul al XI-lea, in Kaifeng, capitala Chinei
din prima jumatate a Dinastiei Song. Un restaurant faimos in acea vreme era Ma Yu Ching's Bucket
Chicken House. Creat in 1153, el mai exista si astazi. Resta urantele cu auto-servire sunt o inovatie
Americana. In S.U.A primele restaurante au aparut in 1680. Primul a fost deschis in New York in
1885. Pana in 1955, s-au deschis aproape 200.000 de restaurante in S.U.A, cate unul la 800 de
 persoane, se serveau peste 60 milioane de mese pe zi si anual se faceau aproape 9 miliarde de
dolari.
Primul restaurant McDonald's din lume

Înainte ca celebrul logo al brand -ului McDonald's să fie cunoscut la nivel internaţional,
 primul restaurant al familiei care a pornit afacerea fast-food-ului era un simplu local în San
Bernadino, California. Totul a început în anii 1940, atunci când primul   restaurant McDonald's
 pornea la drum cu doar câţiva angajaţi şi meniuri rudimentare, scrie Daily Mail. Este estimat că în
acest moment McDonald's serveşte aproximativ 68 de milioane de clienţi din 119 ţări în fiecare zi.
Fraţii Richard şi Maurice McDonald au început afacerea cu o idee de local care serveşte alimente
la grătar în 1937.

 Figura 1.2 Primul restaurant McDonald's din lume

Sursa: https://www.mediafax.ro/life-inedit/imagini-inedite-cu-primul-restaurant

Iniţial ideea celor doi fraţi a fost pusă în practică în Monrovia, California, localul de atunci fiind
numit "The Airdrome", abia mai târziu numele restaurantului transformându -se în "McDonald's".
 presiune care influenţează şi limitează libertatea de acţiune a organizaţiilor şi persoanelor
 particulare într -o anumită societate”. Influenţa acestei componente, a macromediului, este în unele
cazuri covârşitoare,influenţând viaţa economică în moddecisiv. Principalele elemente ce trebuiesc
cunoscute de întreprindere vizează legislaţia economică, numărul, forţa şi orientarea economică a
diverselor partide politice etc.; În aceasta grupa pot fi incluse ritmurile de dezvoltare ale unei
ramuri, optiunile privind ponderea proprietatii private si publice, politicile de creditare, de
sustinere a import-exportului, impozitarea. Cu cât ritmurile de dezvoltare sunt mai mari, cu atât
activitatea întreprinderii va fi influentata favorabil si invers.
O activitate eficienta desfasurata de catre întreprinderile productive favorizeaza ritmuri
înalte de dezvoltare ale ramurii din care fac parte acestea si invers.
Important este ca managerii firmei sa sesizeze aceste influente si sa ia deciziile care se
impun actorii juridici reprezinta ansamblul reglementarilor de natura juridica prin care este vizata
direct sau indirect activitatea întreprinderi i.
Cei mai semnificativi factori juridici sunt: legile, decretele, hotarârile guvernamentale,
ordonantele, ordinele ministrilor, deciziile prefecturii ce cuprind o serie de norme de drept de a
caror realizare raspund agentii economici.
Influenta factorilor juridici se manifesta atât în ceea ce priveste constituirea firmelor cât si
functionarea si dezvoltarea lor .

Mediul natural are în vedere condiţiile şi resursele naturale de la nivel unei anumit pieţe.
Deşi cunoaşterea caracteristicilor acestui factor de macromediu este la îndemâna oricărui
competitor, el joacă câteodată un rol important în proiectarea şi operaţionalizarea politicii
economice a unor întreprinderi.
Circa 50% din populatia Republicii Moldova nu are acces la apa potabila de calitate.
Aproape 60% este aprovizionata cu apa prin sistemul decentralizat (fantani, izvoare). De regula,
acestea sunt apele freatice. In ultimul timp, tot mai multa atentie se acorda la exploatarea panzelor
de apa de profunzime (arteziene). Pe piata au aparut diverse ape imbuteliate. Evident, este
important ca si consumatorul sa cunoasca particularitatile cerintelor igienice fata de apa de baut.
Specialiştii Centrului Naţional de Sănătate Publică (CNSP) califică calitatea apei în
Moldova drept „constant joasă”. Cea mai gravă situaţie se atestă în localităţile rurale, unde
 principala sursă de apă sînt fîntînile. Potrivit CNSP, circa 61% din apeductele legate de sursele
subterane de apă şi aproximativ 84% a apei din fîntîni nu corespund normelor sanitare după
componenţa chimică. Astfel, apa conţine o cantitate sporită de fluor, sulfaţi, sulfură de hidrogen şi
alte elemente chimice. Calitatea apei potabile din sursele subterane nu corespunde nici după indicii
 IV. Caracteristica pieței naționale specifice ramurii analizate
Sectorul de alimentație publică a cunoscut și cunoaște în continuare o creștere sporită, iar
în ultima perioadă, transformări și mutații semnificative, acest lucru punând și mai mult în evidență
importanța economică și socială a acesteia.
Alimentația publică este o importantă ramură a circulației mărfurilor care vizează
organizarea preparării produselor alimentare și celor culinare, cofetărie - patiserie, precum și
vânzarea acestora populației în vederea consumului, atât imediat, cât și la domicili u.
Funcționalitatea unităților de alimentație publică este determinată de diversitatea activităților de
 producție respectiv de activitatea de transformare a materiilor prime agroalimentare în preparate
culinare, produse de cofetărie și patiserie, aplicându -se diverse procese tehnologice, potrivit
rețetelor stabilite și de vînzarea acestora.
Domeniul de alimentație publică este un domeniu complex, serviciile specializate fiind
asigurate printr-o tipologie la fel de complexă de unități de alimentație publică,  fiecare din acestea
distingandu-se printr-o serie de caracteristici funcțional -comerciale.
Astfel, în mun. Chișinău activează 1824 unități de alimentație publică, din ele:
complexe AP - 49; săli de festivități - 9; restaurante - 65; cafenele - 581; baruri - 324; cantine
- 291, bufete - 397; bodegi - 1; cafenea de vară - 30; terase de vară - 57; cofetărie- 12; fast-food- 8.

30 12 8 9
57
49 65

397
581

291

324

Complexe AP Săli de festivități Restaurante Cafenele

Baruri Cantine Bufete Cafenea de vară
Terasă de vară Cofetărie Fast Food

Figura 4.1 Reprezentrea tipurilor de unități de alimentație din Chișinău

 Sursa: Elaborat de autor în baza informațiilor  anterioare
Specificăm că, în rezultatul examinării unităților de alimentație publică la fața locului,
 privind acordarea tipului de unitate, de către specialiștii Direcției s -a stabilit că, 70 de unități de
alimentație publică oferă consumatorilor preparate și bucate de circa 10 bucătării ale popoarelor
lumii (europeană, japoneză, chineză ș.a.). Prioritar rămân însă a fi totuși unitățile de alimentație
 V. Analiza comportamentului consumatorului

Un adevăr cunoscut, dar neasimilat suficient spune, că „drumul libertăţii trece prin cultură”.
Există o cultură de tip rural – obiceiuri, datini, ritualuri ce conduc la un compartiment şi o cultură,
din care omul poate lua multe.
Odată cu începutul existenţei sale sociale, umanitatea a impus norme de comportament în
toate domeniile esenţiale ale vieţii: hrană şi îmbrăcăminte, relaţii dintre sexe, relaţii dintre vîrstnici
şi tineri, primirea oaspeţilor etc. Comportamentul cu aceste ocazii a fost codificat în reguli
 prescrise şi a nu le respecta – înseamnă a nu fi primit de societate.
Prin funcţia sa fiziologică, actul alimentar deţine un loc de seamă în existenţa umană şi
implică mai mult decît orice altă activitate, numeroase reguli sociale şi norme de comportament.
Încă din cele mai vechi timpuri masa la moldoveni se lua conform unui anumit ritual, acesta a
impus reguli şi criterii importante în aprecierea bunelor maniere, care se învaţă în familie, în
societate. Atît masa familială cît şi cea festivă şi de sărbătoare trebuie să fie apetisantă şi să aibă
un aspect îngrijit. Un vechi dicton spune: „omul se hrăneşte cu ochii”. La cele spuse mai sus
adăugăm şi informaţia lui D. Iov, care vorbeşte despre importanţa aspectului „aranjarea mesei,
simţul estetic înalt al femeilor de la ţară”.

Figura 5.1 Exemplu de comportament în restaurant 

Sursa: https://giarolobrigi.wordpress.com/2015/04/20/bunele-maniere-la-masa
Informaţii despre comportamentul la mese sau banchetele de la curţile domneşti întîlnim
în descrierile călătorilor străini ce ne-au vizitat ţara, care redau tradiţiile înainte şi în timpul mesei.
Înainte de masă toţi îşi spală mîinile, apoi masa e binecuvîntată şi numai după aceea încep a mînca,
fiecare avînd locul său la masă. Aceste reguli sînt păstrate şi în familiile oamenilor simpli. Probabil
în fiecare familie tatăl stă întotdeauna în capul mesei şi numai în cazul dacă el nu este în viață,
În timpul mesei mama stă mai mult în picioare, fiindcă ea este acea care serveşte bucatele la masă
în familie.
Dacă pregătirea şi servirea bucatelor este în grija femeii, apoi are şi stăpînul cîteva
îndatoriri: el taie pîinea, iar cînd în familie se prepară mămăliga, atunci el este acel ce o mestecă,
fiindcă aceasta cere un efort mai mare. Tot stăpînul are grijă să fie băutură pe masă, dacă au oaspeţi.
Exista o ordine şi cînd te ridici de la masă, trebuie să aştepţi să te ridici împreună cu toţi şi neapărat
după ce ai mulţumit pentru masă.
Moldovenii au cunoscut timpuri cînd se mînca dintr -o strachină. Despre această tradiţie de
a mînca dintr -o strachină a scris şi B. Malschi şi alţi cercetători, care afirmă că iniţial mîncarea în
comun avea un scop sacru, „prin ea era semnat un act de rudenie”.
În ce priveşte luarea mesei dintr -o farfurie şi cu o lingură, aceasta nu este întîmplător.
Obiceiul dat mai este practicat la moldoveni, rar astăzi, atunci cînd se serveşte „coliva” la mesele
de pomenire, la înmormîntare.În cadrul ceremonialului de nuntă exista tradiţia de a servi mirii cu
miere sau dulceaţă cu aceeaşi linguriţă în scop de înrudire, unire.
La moldoveni a mai existat un obicei de a bea cu un singur pahar. Cine servea trebuia să
 bea şi apoi împlea paharul şi-l închina vecinului dorindu-i sănătate şi aşa toată nunta trebuia să
aştepte pînă închinai un pahar. Acest obicei a fost răspîndit pe întreg teritoriul ţării.
Un alt obicei frumos şi destul de uman în ce priveşte comportamentul e acela că atunci cînd
în sat se joacă o nuntă, se face o cumătrie, sau e o înmormântare, întreg satul „trăieşte”
evenimentele familiale, vine în ajutor.

Figura 5.1 Tacâmurile la servirea mesei 

Sursa: https://www.leida.ro/category/info-util
Trebuie să subliniem că o astfel de participare la eveniment înseamnă mai mult decît nişte
deprinderi stabilite prin tradiţie. Ajutorarea la pregătirea meselor ce marchează în mod festiv
obiceiurile de nuntă, ajutorarea cu alimente, împrumuturile de vase ş i chiar mobilier (mese, scaune,
covoare, etc.) relevă solidaritatea la bucurie, dar şi la nevoie, în societatea tradiţională, legăturile
care unesc oamenii.
 Concluzii și recomandări
Piaţa serviciilor de alimentaţie publică, din R. Moldova, prezintă o serie de particularităţi,
forme distincte de organizare, funcţii diferite în raport cu categoria de beneficiar, fapt explicabil
 prin conţinutul acestei ramuri, destinate diverselor categorii de consumatori băştinaşi şi turişti,
angajaţi, elevi, studenţi, persoane aflate temporar în serviciul militar, în spitale şi unităţi de ocrotire
socială etc.
Componenţa, structura producției și natura serviciilor se schimbă permanent, cu fiecare an,
creşte numărul participanților pe piaţa acestor servicii, precum și formatul activităților lor în
domeniul alimentației. Aceste modificări, la rândul lor, impun managerii întreprinderilor să
găsească direcții noi în activitățile de producere, economice și comerciale și creează premise
 pentru dezvoltarea strategiilor de management al structurii antreprenoriale orientate către consu -
matori, în scopul de a răspunde, în mod dinamic, la evoluția cererii de consum și, în consecință,
contribuie la modificarea structurii pieței de alimentaţie publică.
În baza informațiilor acumulate putem constata următoarele concluzii:
1. Analiza pieţei serviciilor de alimentaţie publică din Republica Moldova a demonstrat
că aceasta este dependentă de factorii politici, economici, sociali şi tehnologici şi
 prezintă o serie de particularităţi, forme distincte de orgarnre, funcţii diferite raportate
la categoria de beneficiar, fapt explicabil pr in conţinutul acestei ramuri, destinate diver -
selor categorii de consumatori şi rolul tot mai important, pe care alimentaţia publică îl
îndeplineşte In viaţa economică şi socială a ţării.
2. La etapa actuală, piaţa serviciilor de alimentaţie publică din mun. Chişinău poate fi
divizată în trei segmente:
 unităţi cu deservire rapidă, care constituie 38% din cota pieţei;
 cu preţ mediu —  57%;
 scumpe —  5%.
3. În prezent, se schimbă componenţa, structura producţiei, natura serviciilor, formatul
activităţilor din unităţile de alimentaţie publică, fapt ce creează premise pentru apariţia
noilor tipuri şi formate de unităţi şi respectiv modificări în structura pieţei ser viciilor
de alimentaţie publică.
Cu toate că statisticile denotă că numărul de unităţi de alimentaţie publică şi cifra de afaceri
sunt în creştere cu fiecare an, mai multe unităţi înregistrează pierderi, iar unele dintre ele îşi
sistează activitatea. De aceea putem recomanda ca statul să fie mai implicat în dirijarea activităților
de alimentație publică în special restaurant și să elaboreze politici fiscal- bugetare pentru a încuraja
deschiderea noilor restaurante și a acumula investiții străine în R. Moldova.
 Bibliografie:

1. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Cu privire la prestarea servic iilor de

alimentaţie publică nr. 1209 din 08.11.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2007, nr.180-183, art.1281;
2. Hotărârea cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a turismului Turism 2020;
3. LUCA, Nicolae. Identificarea problemelor în activitatea întreprinderilor alimentaţiei
 publice din Republica Moldova. În Studia Universitatis Moldavia, Revistă Ştiinţifică a
Universităţii de Stat din Moldova, 2013, nr.2(62);
4. Polnoie practicheskoe rukovodstvo [Catering: manage professionally and efficiently.
Complete Practical Guide]. Moscow. Ehksmo, 2008, 352 p., ISBN-13: 978-
5699409327;
5. http://comert.chisinau.md/public/files/rapoarte/2014/Raport_de_activitate_ (accesat
 pe 05.12.18);
6. http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=4120&parent=0 (accesat
03.12.2018);
7. http://www.e-sanatate.md/News/6017/lista-organizatiilor-din-industria-restaurantelor-
si-cea-hoteliera-care-lobeaza-interesele-industriei-tutunului (accesat pe 04.12.18);
8. http://oaji.net/articles/2017/1425-1496994225.pdf(accesat pe 04.12.18);
9. http://www.moldovenii.md/md/section/46(accesat pe 05.12.18);
10. https://comert.chisinau.md/libview.php?l=ro&idc=78&id=177&t=/Informatii-
utile/Relatii-cu-publicul/Ramura-alimentatiei-publice-in-mun-Chiinau(accesat pe
06.12.18);
11. http://moldovaholiday.travel/index.php?option=com_k2&view=itemlist&layout=cate
gory&task=category&id=112&Itemid=229&lang=ro (accesat pe 05.12.18);
12. https://ghitulescudotcom.wordpress.com/2014/02/27/promovare-restaurant/(accesat
 pe 06.12.18).