UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE

MASTER – MANAGEMENTUL SECURITĂȚII ÎN

SOCIETATEA CONTEMPORANĂ

MANAGEMENTUL RELAȚIILOR PUBLICE ÎN ORGANIZAȚII

REFERAT
PREZENTAREA COMPANIEI KFC

2018

CUPRINS
CAP. I SCURT ISTORIC.......................................................................................4
1.1. KFC în România.........................................................................................5
CAP II ANALIZA MEDIULUI ÎNTREPRINDERII KFC.................................6
2.1. Macromediul.................................................................................................6
2.1.1. Mediul demographic...............................................................................6
Mediul economic................................................................................................7
Mediul natural...................................................................................................7
Mediul tehnologic..............................................................................................8
Mediul politic şi juridic.....................................................................................8
Mediul socio-cultural........................................................................................8
2.2. Micromediul (mediul intern al firmei)........................................................8
Clienţii................................................................................................................9
Furnizorii...........................................................................................................9
Concurenţa.......................................................................................................10
Publicul.............................................................................................................11
Intermediarii....................................................................................................11
Organismele publice........................................................................................11
Cap. III ANALIZA SWOT PENTRU FIRMA KFC.........................................12
3.1. Puncte tari:...................................................................................................12
Experienţa în domeniu şi controlul permanent............................................12
O gamă sortimentală diversificată + descrierea ofertei...............................12
Atenţie deosebită oferită nevoilor consumatorilor pe categorii şi părerilor
acestora.............................................................................................................14
Timp scurt de aşteptare..................................................................................14
Oferirea unui climat de muncă antrenant....................................................14
3.2. Puncte slabe.................................................................................................14
Grad scăzut de acoperire a pieţei..................................................................14
Lipsa unei politici de promovare clară şi eficientă......................................15
2
 Notorietatea relativ scăzută la nivelul ţării...................................................15
Preţuri relativ mari.........................................................................................15
3.3. Oportunităţi.................................................................................................16
Creşterea nivelului de trai..............................................................................16
Ritmul de dezvoltare a pieţei..........................................................................16
3.4. Ameninţări...................................................................................................16
Creşterea preţurilor la materiile prime........................................................16
Concurenţa formală (posibilitatea ca potenţialii consumatori să prefere
alte produse în locul celor oferite de agenţie)...............................................16
CONCLUZII..........................................................................................................17
BIBLIOGRAFIE...................................................................................................18

3
 CAP. I SCURT ISTORIC

Colonelul Harland Sanders s-a născut pe 9 septembrie 1890.Tatal Colonelului Sanders a

murit când acesta avea 6 ani, mama sa fiind nevoită să lucreze, iar tânarul Harland trebuind să
aibă grija de fratele şi sora sa mai mici. Acest lucru l-a determinat să se ocupe şi de bucătarie. La
vârsta de şapte ani era un adevărat maestru în pregătirea unor mâncăruri tradiţionale.Când
Harland avea 12 ani mama acestuia s-a recăsătorit, iar el a plecat de acasă şi a început sălucreze
la o ferma în Greenwood. În următorii ani a avut mai multe slujbe temporare: conductor de
tramvai, soldat în Cuba timp de 6 luni, pompier pe calea ferată, a studiat dreptul prin
corespondenţă şi a practicat o perioada, a vândut asigurări, a lucrat pe un vapor, navigând pe raul
Ohio, iar la 40 de ani, a început să gătească pentru călătorii înfometaţi care se opreau la
benzinăria sa în Corbin,Kentucky.
La acea vreme nu avea restaurant, dar îi servea pe călători la masa din locuinţa sa. Cu
timpul au început să vină tot mai mulţi oameni numai pentru mâncare; astfel a fost nevoit să se
mute vis-a-vis, într-un motel care avea şi restaurant. Timp de 9 ani el şi-a perfecţionat reţeta
alcătuită din 11 ierburi şi mirodenii şi tehnica de prepare, care este folosită şi astăzi. Faima lui
Sanders a crescut. Guvernatorul Ruby Laffoon i-a acordat titlul onorific de ‘’Colonel al statului
Kentucky’’ în anul 1935, în semn de recunoaştere a contribuţiei sale la dezvoltarea bucătăriei
regionale. La începutul anului 1950, o noua şosea interstatala era planificată să treaca prin
Corbin.Colonelul şi-a scos la licitaţie afacerea şi a fost nevoit să supravieţuiască un timp cu un
ajutor social de 105 $ pe lună. Încrezător în calitatea puiului pregătit după reţeta sa, Colonelul s-a
dedicat concesionării afacerii sale. A străbătut ţara, a mers din restaurant în restaurant, a gătit
puiul dupa reţeta sa pentru proprietarii restaurantelor şi angajaţii acestora. Dacă reacţia era
favorabilă, stabilea printr-o strângere de mână o înţelegere verbală cu proprietarul restaurantului,
înţelegere prin care acesta se angaja să îi dea Colonelului câte 5 cenţi pentru fiecare bucată de
pui vândută în restaurant după reţeta sa. În anul 1964, în peste 600 de restaurante situate atât în
SUA cât şi în Canada, se vindea pui pregătit după reţeta Colonelui. În acelaşi an, el şi-a cedat
drepturile de pregătire a puiului unui grup de investitori care îl includea şi pe John Y. Brown
Junior, cel care mai târziu a fost guvernator al statului Kentucky, din 1980 până în 1984.
Colonelul Sanders a rămas purtătorul de cuvânt al companiei. În anul 1976, în urma unui sondaj,
Colonelul Sanders ocupa locul 2 în rândul personalităţilor cele mai populare în SUA.

4
Administraţia de noii proprietari, societatea pe acţiuni Kentucky Fried Chicken s-a dezvoltat
rapid; în ianuarie 1969 a fost listată la bursa din New York. Peste 3500 de restaurante din
întreaga lume au început să opereze sub licenţa în momentul în care Heublein Inc. a achizitionat
KFC Corporation pentru 285 milioane dolari.KFC a devenit filiala a R.J. Reynolds Industries
când Heublein a fost achiziţionată de aceasta în 1982. În 1986, KFC a fost achiziţionată de către
Pepsi Co Inc. pentru 840 milioane dolari. În prezent, împreună cu alte patru mărci de lanţuri de
restaurante, formează compania Yum! Brands International, cea mai mare companie de
restaurante din lume ca număr de unităţi.
Colonelul Sanders a murit în anul 1980 la vârsta de 90 de ani. În ultimii ani el străbătuse
250.000 mile pe an vizitând restaurantele KFC din întreaga lume.
Reteta Originala este încă secretă.De-a lungul mai multor ani Colonelul Sanders a fost
singurul care a cunoscut Reţeta Originala KFC. În prezent ea se află într-un seif din Trezoreria
din Louis ville, Kentucky. Câteva personae cunosc reţeta care valoarează milioane de dolari,
semnând contracte de confidenţialitate foarte restrictive.Colonelul a dezvoltat-o încă din 1930;
amestecul său de 11 ierburi şi mirodenii i-a făcut pe trecători să devină clienţi fideli la Sanders
Cafe.“Am amestecat ierburile şi mirodeniile pe o podea din spatele verandei din Corbin” îşi
amintea Colonelul “.O companie face amestecul după o formula care reprezintă numai o parte
din Reţeta Originală. O altă companie amesteca restul. Un program informatic este folosit pentru
securizarea şi standardizarea amestecului de produse, dar nici una dintre companii nu ştie reţeta
completă,contractele semnate de acestea împiedicându-le să o afle.“M-a înspăimânt numai când
mă gândesc la toate procedurile şi măsurile de siguranţă pe care companiile le adoptă pentru a
proteja reţeta mea” spunea Colonelul, mai ales când mă gândesc la Claudia, care se ocupa de
ambalare, era supervisorul meu de magazie, persoana care se îngrijea de distribuţie. Garajul era
depozitul nostru’’.Căsătorindu-se, Colonelul Sanders şi Claudia au semnat la un moment dat cel
mai bun contract de confidenţialitate, însă nu şi-ar fi imaginat niciodată că reţeta lor va deveni
faimoasa în lumea întreagă.

1.1. KFC în România

KFC ( Kentucky Fried Chicken ) operează sub un contract de franciză prin care licenţa
este acordată companiei US Food Network SA. Primul restaurant a fost deschis în aprilie 1997
5
pe Blvd.Magheru din Bucureşti. În 2004 KFC deschide al şaptelea restaurant al său, în
Constanţa, la TomisMall, primul în afara capitalei. În prezent Compania US Food Network SA
deţine 38 de restaurante KFC, dintre care 17 în Bucuresti şi celelalte în Constanţa, Timişoara,
Oradea, Iaşi, Braşov, Râmnicu-Valcea, Ploieşti, Piteşti, Cluj, Bacău, Târgu Mureş, Suceava,
Craiova, Arad, Sibiu şi unul în Republica Moldova. Calitatea produselor, modul excepţional de
servire şi standardele menţinute la un nivel constant ridicat au îndreptăţit echipele KFC din
România să câştige numeroase premii europene şi mondiale în competiţia cu celelalte restaurante
KFC din lume pentru Restaurant Excellence. Însă cea mai importanta distincţie este dată de cel
mai bun scor (100%) obţinut în numeroase rânduri de fiecare restaurant, începând cu anul 2000,
an de înfiinţare a CHAMPSCHECK, un sistem de verificare, de către echipe de profesionişti, a
experienţei clienţilor în localurile noastre. Această performanţă a introdus echipele manageriale
din Romania în Champions Club şi le-a oferit participarea la galele anuale de la Reykjavik,
Sevilla, Paris, Limassol, Atena, Mauritius. În prezent colectivul KFC România cuprinde peste
1000 de oameni.

CAP II ANALIZA MEDIULUI ÎNTREPRINDERII KFC

O etapă deosebit de importantă a procesului planificării de marketing este desfăşurarea

auditului intern şi extern. Pe baza sa este realizată apoi analiza de SWOT. Evaluarea temeinică şi
corectă a situaţiei întreprinderii şi a mediului în care ea acţionează, cu ajutorul auditului şi
analizei SWOT, este indispensabilă pentru fundamentarea corespunzătoare a planului de
marketing.

2.1. Macromediul
2.1.1. Mediul demographic

În ultimele decenii s-a manifestat, la nivel mondial, o creştere accelerată a populaţiei. În

primele decenii ale secolului al XIX-lea, populaţia globului număra un milliard de locuitori.
Crescând neîntrerupt, numărul locuitorilor Terrei a ajuns astăzi la aproximativ şase miliarde de
persoane.Potrivit previziunilor Naţiunilor Unite, în anul 2050, populaţia va atinge peste 10

6
miliarde. În aceste condiţii devine evidentă problema satisfacerii nevoilor de bază ale oamenilor.
Această creşterea ccentuată a populaţiei are implicaţii majore asupra companiei noastre, prin
creşterea nevoilor umane, scăderea puterii de cumpărare şi creşterea presiunilor asupra resurselor
naturale. În Timişoara, numărul populaţiei era de circa 303200 de locuitori în 2007 .Clienţii
potenţiali ai întreprinderii sunt persoanele de toate vârstele, începând cu copiii de la 5 ani până la
oamenii în vârstă. Totuşi piaţa ţintă a întreprinderii constituie persoanele a căror vârstă este
cuprinsă între 15-40 ani. O importanţă deosebită prezintă şi următorii indicatori: structura
pesexe, structura familiei şi repartiţia teritorială.

Mediul economic

Situaţia economică a oraşului Timişoara influenţează direct resursele de care dispun

clienţii şi consumatorii şi pe care le utilizează pentru cumpărarea produselor pe care KFC le
oferă.Consumatorii cu un nivel redus al venitului sunt sensibili la preţ, în timp ce consumatorii
cu venituri ridicate sunt dispuşi să plătească un preţ mai ridicat pentru un produs de calitate
superioară.Ponderea celor două categorii de consumatori este în strânsă corelaţie cu nivelul de
dezvoltare economică. Faptul că municipiul judeţului Timiş e un oraş cu o economie în plină
dezvoltare influenţează în mod pozitiv evoluţia firmei, prin salariile mari ale locuitorilor care, în
condiţii de expansiune, au tendinţa de a creşte cererea, chiar şi pentru produsele de calitate
superioară şi printr-o rată a şomajului foarte scăzută (mai mică decât 1).

Mediul natural

Desfăşurarea unei activităţi economice poluante produce o serie de consecinţe negative

asupra mediului natural: efectul de seră, subţierea stratului de ozon, defrişarea pădurilor,
creştereaexponenţială a deşeurilor, diminuarea speciilor vegetale şi animale, etc. Aceste efecte
sunt dificil de comensurat şi se resimt o perioadă de timp foarte îndelungată. Ca urmare a
presiunilor mişcăriiecologiste s-a dezvoltat o legislaţie care să asigure protecţia mediului ambiant
şi a agenţilor economici de consecinţele propriilor lor acţiuni. Desfăşurarea activităţilor
economice în conformitate cu noile prevederi legislative pentru eliminarea efectelor poluării
implică o creştere a costurilor coorporaţiei KFC.

7
Mediul tehnologic

Dintre factorii tehnologici cu influenţă ridicată asupra activităţii întreprinderii se

evidenţiază nivelul tehnic şi calitatea tehnologiilor disponibile pe piaţă, ritmul lansării de noi
produse şi tehnologii.Cunoaşterea efectelor acestor factori este deosebit de importantă datorită
impactului lor direct asupra strategiei de marketing şi performanţelor întreprinderii.Nivelul
dotărilor tehnice ale întreprinderii şi al tehnologiilor disponibile, nivelul tehnic al produselor,
ritmul dezvoltării şi lansării de noi produse influenţează nivelul productivităţii muncii, al
costurilor şi profiturilor, volumul producţiei şi al vânzărilor, calitatea produselor, poziţia pe
piaţă,imaginea întreprinderii şi a produselor sale.

Mediul politic şi juridic

Mediul politic şi juridic au impact asupra activităţii coorporaţiei, prin gradul de implicare
a statului în economie, stabilitatea climatului politic intern şi extern, reglementările
guvernamentale şi internaţionale, impozite şi taxe, constrângeri generale şi ale autorităţilor
locale.

Mediul socio-cultural

Mediul socio-cultural include instituţiile şi factorii care definesc o societate, conferiindu-i

unsistem propriu de valori, norme, tradiţii şi obiceiuri ce generează un anumit comportament
etic, moral şi cultural pentru toti membrii săi, influenţând comportamentul de consum şi de
cumpărare al consumatorilor.Făcând o analiză la nivelul pieţei din România în ultimii ani, se
poate observa o creştere a orientării cetăţenilor români spre mâncăruri specifice altor tradiţii şi
bucătării (cea italienească,chinezească, thailandeză, indiană, fast-food-urile), în detrimentul
bucatelor tradiţionale.

2.2. Micromediul (mediul intern al firmei)

Micromediul este alcătuit din elementele pe care firma le poate controla sau influenţa.
Furnizorii (de materii prime, echipamente, energie, informaţii, capital, forţă de muncă)- sunt

8
persoane fizice sau juridice ce livrează unui client o marfă, un produs sau prestează un anumit
serviciu. Colaborarea cu furnizorii de renume poate crea un avantaj concurenţial.
Prestatorii de servicii sunt reprezentaţi de următoarele firme :
 Coca-Cola România
 Ziarul “Săptămâna Financiară”
 BUSINESS Magazin
 Ziarul “Cotidianul”
 Televiziunile TVR 1 , PRO TV , PRIMA TV etc .- Instituţiile financiare etc.

Clienţii

Principalul indicator avut în vedere la stabilirea serviciilor oferite este clientul.Există o

serie de variabile măsurabile cantitativ ce influenţează comportamentul consumatorului vis-a-vis
de alimentaţie, şi anume:-mărimea venitului disponibil-mărimea consumului-durata şi mărimea
muncii platite şi a timpului neplătit În formarea cererii un rol important îl au şi variabilele
calitative, care sunt evaluate cu ajutorulmodelelor comportamentale:-înclinaţia de a cheltuii mai
mult pentru mâncare decât pentru alte bunuri sau servicii-preferinţe pentru anumite meniuri
culinare.Clienţii KFC sunt împărţiţi în mod aproape egal între femei şi bărbaţi. Intră aici de la
copiii care vin cu părinţii la pensionarii ce-şi pot permite să iasă măcar o dată pe lună în oraş. În
general, sunt oameni activi, cu venituri cel puţin medii, care au obiceul să iasă la un restaurant,
atât cu familia, cât şi cu un grup de prieteni sau colegi, oameni cu preferinţe clare faţă de ceea ce
mănâncă, produsele fiind principalul motiv al vizitei lor.Conform unei statistici realizate în
decursul anului trecut, s-a putut observa că, deşi clienţii care frecventează KFC sunt oameni de
toate vârstele, predomină persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 şi40 de ani.

Furnizorii

Pentru resursele de bază, organizaţia negociază contracte pe termen lung cu furnizorii

pentru aavea un control mai bun asupra preţurilor, calităţii, termenelor de livrare, condiţiilor de
creditare şi deplată. Pentru a crea şi menţine buna înţelegere cu furnizorii săi, KFC utilizează
instrumente specific relaţiilor publice, informându-i permanent despre activitatea pe care o
desfăşoarã, invitându-i la diverse manifestatii, etc. Un aspect deosebit de important în ceea ce

9
priveşte relaţiile firmei cu furnizorii, ca şi cu celelalte categorii de public, îl reprezintă
respectarea strictă a înţelegerilor cu aceştia.Pentru a îmbunătăţi procesul de producţie, KFC a
început dezvoltarea unor colaborări temeinice, pe termen lung, cu cei mai buni furnizori posibili.
Astfel, a început să colaboreze doar cu furnizori exclusivi, împunând acestora restricţii calitative
în procesul de producţie. Colaborarea estea tât de strânsă, încât angajatii companiei
monitorizează fiecare stadiu al pregătirii materiilor prime. În mod constant este controlată şi
monitorizată alimentaţia animalelor ce vor fi sacrificate, a produselor lactate sau legumelor. În
decursul a ani intregi de muncă, KFC a reuşit să impună partenerilor standardele sale, atât în ceea
ce priveşte calitatea produselor oferite, cât şi a modului de participare la sistem.
În acest moment, un procent de peste 60% din meniu este furnizat de piaţa internă; mai
sunt încă produse importate direct, deoarece nu există pe plan local calitatea dorită. În ceea ce
priveste partenerii autohtoni, sunt folositi atât furnizori direcţi, cât şi lanţurile mari de cash &
carry, prin echipade aprovizionare a American Restaurant System.

Concurenţa

O ameninţare importantă o reprezintă concurenţa tot mai acerbă de pe piaţa românească,

care în ultimii ani a luat amploare şi care ameninţă cota de piaţă a firmei prin apariţia de noi
competitor (ex. Mado, Pizza Hut).La nivelul pieţei culinare, concurenţa este foarte acerbă.
Intensitatea concurenţei este determinată de numărul şi diversitatea concurenţilor, rata de creştere
a pieţei, nivelul costurilor, nivelul de diferenţiere al produselor.Numărul de concurenţi existenţi
pe piaţa românească şi, cu precădere, pe cea din Timişoara,pentru KFC, este foarte mare. Printre
aceştia se numără McDonald’s, Pizza Hut, Spring Time şi alte pizzerii, precum Mama Mia,
Napoleon şi aşa mai departe. În ultima perioadă, s-a putut observa o creştere a interesului
clienţilor pentru produsele gata preparate (cele congelate, care se găsesc în supermarketuri
precum Kaufland, Metro, Real), întrucât pot fi uşor făcute, chiar şi acasă. Astfel, numărul de
concurenţi a crescut şi mai mult, prin apariţia a tot mai multe firme care comercializează astfel
de produse. De asemenea, creşterea orientării consumatorilor români spre bucătăria italienească
poate duce la apariţia unor noi competitori.

10
Publicul

Publicul este reprezentat de organizaţiile, grupurile sau indivizii care au un interes în

raport cu organizaţia, printre aceştia numărându-se: acţionarii şi comunitatea financiar-bancară,
grupurile de media, presă scrisă şi audio-vizuală, instituţiile guvernamentale şi administraţia
publică, grupurile de interese publice şi civice, comunitatea locală şi publicul intern (managerii şi
salariaţii). În relaţiile publice trebuie să se realizeze un compromise între nevoia de transparenţă
(fără decare nu poate exista comunicare) şi nevoia de confidenţialitate asupra proiectelor şi
acţiunilor întreprinderii.

Intermediarii

Intermediarii sunt mijlocitorii, persoanele care, de obicei în schimbul unui avantaj

bănesc, fac legătura între vânzător şi cumpărător sau încheie o tranzacţie între două părţi, cu
împuternicirea acestora.Produsele sunt distribuite pe piaţă prin diferite scheme, cele mai utilizate
fiind:producători/importatori - KFC – consumatori. Principalii furnizori de materii prime sunt
reprezentaţi de marile ferme de pui din SUA, aceste produse din carne ajung gata preparate şi
congelate în restaurantele KFC prin intermediul firmelor de transport specializate. De obicei
contractele sunt semnate pe o perioadă de un an. Majoritatea întreprinderilor livrează mărfurile la
restaurante cu condiţia ca plata să se facă imediat după comercializarea produselor. Termenii de
plată sunt stipulaţi în contract şi de obicei sunt limitaţi la două săptămâni din momentul livrării
produselor. Întreprinderile pot cere plata în avans, însă foarte rar şi în cazul când au de a face cu
clienţii.

Organismele publice

Organismele publice sunt reprezentate de garda financiară, mass-media, protecţia

consumatorului etc. Organismele publice se împart în componente care nu pot influenţa deciziile
de marketing ale firmei (lumea financiară, grupurile de interese şi administraţia publică) şi
componente de ale căror influenţă şi presiune firmele trebuie să ţină seama (mediile de
comunicare în masă,mişcarea pentru protecţia consumatorilor şi personalul propriu al
firmei).Organismele publice au rolul să vegheze la desfăşurarea în condiţii legale a activităţii

11
întreprinderilor; au caracteristici care tin şi de macromediu şi de micromediu, predominând
elementele de micromediu.De exemplu mişcarea pentru protecţia consumatorilor, având scopul
identificării şi aducerii la cunoştinţa publicului a unor practici negative.

Cap. III ANALIZA SWOT PENTRU FIRMA KFC

Analiza SWOT ce urmeaza a fi expusă va sublinia punctele tari şi slabe ale firmei şi, de
asemenea, va descrie oportunităţile şi ameninţările cu care se confruntă. Scopul este acela de a
transforma oportunităţile în avantaje şi de a diminua slăbiciunile pentru a se putea face
faţăameninţărilor în cazul în care acestea se pot transforma în realitate.

3.1. Puncte tari:

Experienţa în domeniu şi controlul permanent

Existenţa pe piaţa mondială de foarte multi ani face posibilă cunoaşterea exactă a
domeniului încare acţionează KFC. De asemenea, colaborează cu oameni experimentaţi, de la cei
care produc materia primă necesară, la personal special instruit să facă faţă oricărei situaţii,
punând pe primul loc dorinţele clienţilor. Experienţa în domeniu a condus la stabilirea unor
standarde stricte, care reglementează clar câte minute se tine carnea la prajit, în ce ordine se scot
alimentele din frigider, ce ingrediente se pun etc. Pentru ca standardele să fie întotdeauna
respectate, iar preparatele să fie la fel în orice ţară din lume, reprezentanţi ai firmei care au
acordat franciza vin în aceste fast-food-uri ca simplii clienţi, să vadă cum se desfăşoară lucrurile.
Verifică mai multe lucruri, cum ar fi respectarea reţetelor, timpul de aducere a comenzii,
curăţenia, atitudinea personalului, după care acordă un punctaj locaţieirespective.

O gamă sortimentală diversificată + descrierea ofertei

La nivel internaţional, meniul KFC include o gamă largă de produse disponibile, datorită
varietăţii reţetelor, ingredientelor furnizate sau datorită echipamentelor folosite, performante.

12
Fiecare ţară îşi alege, cu acordul companiei-mamă, ce consideră că este potrivit specificului
consumatorilor săi, ce preferă sau vrea să încerce pe piaţa respectivă. Este obligatoriu însă să
existe un echilibru între "capitolele" meniului.Principalele capitole în care este împărţit meniul
KFC sunt:
 Produse economice
 Pui & sandwichuri
 Garnituri
 Meniuri individuale
 Meniuri de grup
 Salate
 Deserturi
 Bauturi
Dintre acestea se poate spune că sunt preferate aripioarele picante cu cartofii prăjiţi şi sosul
de usturoi.
De câteva ori pe an, KFC dezvoltă programe prin care sunt promovate un produs nou, un
meniu sau o ofertă promoţională, dar nu toate acestea rămân pe termen nelimitat. Dacă au succes
mare, iar ingredientele pot fi procurate şi sunt potrivite la gust pentru întreg anul, atunci acele
produse rămân în meniu. Au existat însă şi multe produse care au fost păstrate numai perioade
scurte de timp.Cele mai multe preparate au fost prezente de la bun început în meniul KFC unele
dintre ele au mai suferit modificări de conţinut sau aspect, dar nu unele radicale. La capitolul,
produse economice au fost introduse tot felul de sandwichuri bineînţeles având la bază
aripioarele crocante specific KFC, pe lângă acestea au fost introduse la cererea consumatorilor
aripioarele şi pulpele normale (adica cele nepicante). De asemenea a fost lărgită şi gama
deserturilor şi a băuturilor. Dacă la început KFC oferea doar un singur tip de desert şi anume
înghetata, acum a mai introdus în meniu următoarele :
 Tartă cu ciocolată
 Sufleu ciocolată
 Foietaj cu cremă de lapte
La fel s-a întâmplat şi în cazul bauturilor, dacă la început oferea doar bauturi răcoritoare din
gama Coca-Cola, acum pe lângă bere s-au mai introdus următoarele :

13
  Krusher
 Suc natural
 Băuturi calde

Atenţie deosebită oferită nevoilor consumatorilor pe categorii şi părerilor acestora.

Meniul diversificat al KFC satiface nevoile majorităţii consumatorilor, de la copii până la

vârstnici. Vor fi mulţumiţi şi vegetarienii datorită existenţei unor preparate speciale pentru ei.

Timp scurt de aşteptare

Datorită echipei tinere şi dinamice cu care colaborăm dispunem de un serviciu rapid, ce

vine în întâmpinarea dorinţei clienţilor de a nu aştepta prea mult până a fi servit.

Oferirea unui climat de muncă antrenant

KFC ocupă locul 18 în topul celor mai bune companii pentru care să lucrezi, conform
clasamentului realizat de revista Capital. Criteriile conform cărora a fost alcătuit clasamentul
sunt:condiţiile de muncă oferite, calitatea colaborării în cadrul companiei, pachetul salarial şi
avantejele salariale, condiţii de recreere şi dezvoltare profesională. În primul rând, echipa este
alcătuită din oameni tineri şi dinamici. O parte dintre angajaţii kfc sunt studenţi, mai ales pentru
că firma le acordă concediu pentru sesiune. Salariul este mare, iar sistemul de bonusuri este
extrem de avantajos (printre acestea, se numără excursii în Islanda, Franţa – chiar în Paris -,
Grecia şi Cipru).
Un alt avantaj este reprezentat de faptul că sistemul de promovare este foarte rapid pentru
angajaţii merituoşi. În fiecare lună, primii trei angajaţi din bucătărie sunt premiaţi. Tot în fiecare
lună sunt aleşi doi angajaţi model: angajatul lunii în bucătărie şi angajatul lunii din rândurile
ospătarilor.

3.2. Puncte slabe

Grad scăzut de acoperire a pieţei

14
 Reţeaua KFC include următoarele puncte de lucru: 17 în Bucuresti iar celelalte în
Constanţa,Timişoara, Oradea, Iaşi, Braşov, Râmnicu-Valcea, Ploieşti, Piteşti, Cluj, Bacău, Târgu
Mureş,Suceava, Craiova, Arad, Sibiu şi unul în Republica Moldova. De asemenea, plasarea
acestuia în interiorul Mall-ului poate constitui un factor negativ, întrucât nu toţi locuitorii îşi pot
permite frecventarea unui asemenea loc.

Lipsa unei politici de promovare clară şi eficientă

În ciuda existenţei website-ului şi al unui sistem de comunicare cu clienţii prin

intermediul angajaţilor, nu se face îndeajuns de multă publicitate acestui restaurant. Lipsesc cu
prisosinţă panourile publicitare. Străbătând oraşul de la nord la sud şi de la est la vest se poate
observa că acesta este împânzit de panouri publicitare cu McDonald’s, dar nu şi cu KFC. De
asemenea,lipsesc reclamele publicitare, articole în ziare şi reviste. Acestea există doar că nu sunt
suficiente.

Notorietatea relativ scăzută la nivelul ţării

Pentru început KFC a pătruns pe piaţă doar în oraşele mari, ceea ce a condus la o
notorietatescăzută la nivelul ţării. Treptat acesta a fost introdus şi în alte câteva oraşe din
România.În urma unui sondaj de opinie realizat prin telefon, aplicat persoanelor cu vârste
cuprinse între 15 şi 65 de ani, din mediul urban, pe un eşantion de 1083 de respondenţi, în
perioada 01.09.2007-10.09.2007, cu o marjă de eroare de plus sau minus 3%, s-a ajuns la
concluzia că KFC este cunoscut în proporţie de 32 % pe piaţa din Timişoara.

Preţuri relativ mari

Întrucât se doreşte oferirea unei ambianţe plăcute clienţilor se acordă o importanţă mai
mare aspectului interior al restaurantelor, fapt care duce la o creştere a investiţiilor. Produsele
oferite de KFC se adresează, de obicei, persoanelor cu venituri cel puţin medii, deoarece se
optează pentru folosirea materiilor prime de calitate înaltă, care generează preţuri mai ridicate.

15
3.3. Oportunităţi
Creşterea nivelului de trai

În urma aderării României în Uniunea Europeană, înfăptuită la 1 ianuarie 2007, se

aşteaptă ocreştere a nivelului de trai al populaţiei române. Pentru început de când s-a intrat în UE
au crescut veniturile populaţiei, însă în perioada de faţă, având în vedere efectele crizei
economice, lucrurile s-au înrăutăţit.

Ritmul de dezvoltare a pieţei

Ritmul ridicat de dezvoltare a pieţei prezintă un avantaj, permiţând extinderea

restaurantelor KFC, şi astfel atragerea a cât mai multor clienţi, prin produsele sale de calitate.

3.4. Ameninţări
Creşterea preţurilor la materiile prime

Se preconizează o creştere a preţurilor la materiile prime, mai ales la carne şi produsele

de panificaţie.

Concurenţa formală (posibilitatea ca potenţialii consumatori să prefere alte produse în

locul celor oferite de agenţie)

Concurenţa pe piaţă este foarte intensă, fiind foarte multe restaurante cu specific
italienesc, pizzerii, fast-food-uri. Gradul ridicat de dezvoltare a pieţei poate reprezenta un
dezavantaj, întrucât pot pătrunde pe piaţă noi competitori.Aceştia sunt firme similare care
urmăresc să satisfacă aceleaşi nevoi ale clienţilor, fiind percepute de consumatori ca alternative
pentru satisfacerea nevoilor.Concurenţii unei firme pot aparţine, fiecare, uneia din cele patru
categorii:
 concurenţă generică
 concurenţă formală
 concurenţă la nivel de produs

16
  concurenţă la nivel de marcă.Piaţa de food este una în continuă dezvoltare şi tocmai de
accea, in cadrul acesteia exsită oconcurenţă acerbă. Dintre cei mai importanţi adversari
amintim:Pizzeria Mamma Mia, McDonald`s şiSpringtime.
 stimularea- tehnicile îmbină anumite concesii, îndemnuri sau contribuţii cu o anumită
valoarepentru clienţi;
 invitaţia- majoritatea tehnicilor de promovare a vânzărilor includ o invitaţie distinctă
pentru oanumitã tranzacţie.

CONCLUZII

Făcând o analiză la nivelul pieţei din România în ultimii ani se poate observa o creştere a
orientării cetăţenilor români spre mâncăruri specifice altor tradiţii şi bucătării, astfel KFC a putut
valorifica din plin această oportunitate.Brand-ul nu a avut până acum prea multe campanii de
imagine în România şi de aceea a fost conceput acest plan de marketing care are drept obiectiv
principal consolidarea poziţiei pe piaţă şi bineînţeles creşterea profitului. Cele mai importante
cheltuieli legate de acest plan sunt cele pentru publicitate şi cele cu personalul. În întreaga
Europa, brand-ul KFC trece printr-un proces de schimbare a imaginii şi a ofertei, de aceea este
foarte important ca acest plan de marketing să aibă succes.Din analiza efectuată s-a putut
constata că piaţa ţintă a întreprinderii o constituie persoanele acăror vârstă este cuprinsă între 15-
40 de ani. În ceea ce priveşte oraşul Timişoara putem spune că datorită faptului că acesta are o
economie în dezvoltare, cererea este în creştere chiar şi pentru produsele de înaltă calitate cum
sunt cele de la KFC.Din analiza Swot realizată se poate observa că principalul punct slab al
restaurantului îl reprezintă preţurile relativ mari, pe când principalele puncte tari sunt: gama
sortimentală diversificată şi timpul scurt de aşteptare.Din urma studiului realizat cu ajutorul
acestui plan s-a constata că restaurantul de tip fast-food KFC are ca şi principali concurenţi
Pizzeria Mama Mia, McDonalds şi Springtime. În urma unui sondaj realizat s-a putut observa că
acest restaurant este intr-o proporţie de 50 % cunoscut de populaţia din mediul urban, în special
de către tineri, pe când in mediul rural aproape că nu este cunoscut deloc.Creşterea cotei de piaţă
se realizează prin creşterea numărului de clienţi sau a ritmului vânzărilor. Acest obiectiv se poate
realiza prin deschiderea unei linii de comandă online, oferirea de reduceri pentru studenţi sau
diferite oferte promoţionale.Principiul după care se conduce firma este cel al calităţii.Principala

17
politică de promovare este asociată cu firma Coca-Cola şi realizarea a diferite campanii de
caritate cum ar fi ajutarea copiilor bolnavi sau săraci, ajutarea şi sprijinirea femeilor cu cancer la
sân, etc. Astfel în timpul meciurilor din campionatul mondial de fotbal vor fi difuzate spoturi
publicitare pentru promovarea mărcii KFC.Pentru a vedea dacă programul de marketing a
obţinut rezultatele dorite se pot folosi criterii de evaluare precum analiza vânzărilor sau analiza
efectelor datorate acţiunilor promoţionale.

BIBLIOGRAFIE

1.Kotler ‘’Managementul Marketingului’’, Ediţia a IV-a, Editura Teora, 2005

2.Kotler ’’Principiile Marketingului’’, Ediţia a III-a, Editura Teora, 2004
3.Lucian Lădaş, Constantin Negruţ ’’Marketing’’ Editura Mitron, Timişoara, 2007
4.Romania Bussiness Week, Nr.29/12, Decembrie 2006 – 15 ianuarie 2007
5.Ziarul Săptămâna Financiară.

18