TEHNOLOGIE HOTELIERA SI DE RESTAURANT

STUDENT: BEJAN ALEXANDRINA E.C.T.S. ANUL III

TEMA nr. 1
Un hotel cu 110 camere este proiectat s coste 10,5 mil $ (cldirea,terenul, echipamentul i mobilierul) . Datele de intrare pentru calculul tarifului pe camer sunt: -costuri fixe i taxe de management 400 000$ -cheltuieli brute de exploatare 450 000$ -investiia proprietarilor 4 000 000$ -credit acordat cu o dobnd de 5,5% ; 6 500 000$ -rentabilitatea ateptat a investiiei 15% -impozitul pe profit 25% -grad de ocupare estimat 75% -profiturile ateptate s fie obinute din servicii de restauraie i suplimentare 450 000$ -pierderi estimate din servicii i telecomunicaii 30 000$ -costuri directe pe camera ocupat/liber 5$ S se calculeze tariful mediu pe camer utiliznd formula lui Hubard . Rezolvare:

TEMA nr.2
Un hotel are 100 camere, 40 s-au vndut deja. Dintre acestea 30 sunt deja ocupate, 9 sunt rezervate i mai exist un client pe cont propriu fr rezervare. 20 de camere sunt ocupate de cte 2 clieni. n total n hotel sunt 51 de clieni de la care s-au ncasat 20 000 lei. S se cxalculeze: -gradul de ocupare -gradul de ocupare multipl -numrul de clieni pe camer -tariful mediu zilnic -tariful mediu pe client Rezolvare: Gradul de ocupare (Go) = (Nr. camere vndute / nr. total de camere ) 100 = (40 / 100) 100 = 40 % Gradul de ocupare multipl = (nr. de camere ocupate de mai mult de un client / nr. de camere vndute) 100 = (20/40) 100 = 50% Nr. de clieni pe camer = nr de clieni / nr camere vndute = 51 / 40 = 1,275 Tariful mediu zilnic = ncasrile din camere / nr. camere vndute = 20.000 / 40 = 500 lei Tariful mediu pe client = ncasrile din camere / nr. de clieni = 20.000 / 51 = 392,15 lei

TEMA nr. 3
S se stabileasc principiile de corelare a preurilor n interiorul urmtoarelor game de produse. S se stabileasc zonele de preuri care formeaz dispersia preurilor.

Gustri reci:
Nr. 1 2 3 4 5 6 7 Total Preparate Cacaval Muchi file Cotlet haiducesc Salam de Sibiu Pastram de porc Muchi ignesc Muchi Montana Pre de vnzare 4,6 4,5 5 6,8 4,4 5,4 5,6 36,3 Nr. de porii 560 448 308 254 158 356 289 2373 CA 2576 2016 1540 1727 695 1922 1618 12094

Rezolvare:
Pmax-Pmin=6,8-4,4=2,4:3=0,8 I zona 4,4+0,8=5,2 [4,4;5,2) II zona 5,3+0,8=6,1 (5,2;6) III zona 6+0,8=6,8 (6;6,8] In I zona se regasesc 4 produse,in cea de-a II-a se regasesc 2 produse iar in cea de-a III-a zona se regaseste 1 produs.

Gama Pret de preparatelor vanzare si bauturi de baza Gustari reci 36,3

Nr.portii vandute

CA

Pret mediu oferit

Pret mediu cerut

Raportul calitate/pret

2373

12094

5,18

5,09

0,98

Conform raportului calitate/pret care este de 0,98 gustarile reci sunt scumpe.

TEMA nr. 4
S se stabileasc principiile de corelare a preurilor n interiorul urmtoarelor game de produse. S se stabileasc zonele de preuri care formeaz dispersia preurilor.

Gustri calde:
Nr. 1 2 3 4 5 6 Total Preparate Mmligu cu brnz i smntn Cacaval pane Ochiuri la capac Omlet cu cacaval Crabi Muslitos Ficei de pasre Pre de vnzare 5 11 2 6 9.5 6 39,5 Nr. de porii 225 156 57 65 85 144 732 CA 1125 1716 114 390 807 864 5016

Rezolvare: Pmax-Pmin=11-2=9:3=3 I zona 2+3=5 [2;5) II zona 5,1+3=8,1 (5;8,1)

III zona 8+3=11 (8,1;11] In I zona se regasesc 2 produse,in cea de-a II-a se regasesc 3 produse iar in cea de-a III-a zona se regasesc 2 produse.

Gama Pret de preparatelor vanzare si bauturi de baza Gustari calde 39,5

Nr.portii vandute

CA

Pret mediu oferit

Pret mediu cerut

Raportul calitate/pret

732

5016

6,58

6,85

1,04

Conform raportului calitate/pret care este de 1,04 gustarile calde sunt prea ieftine.

TEMA nr. 5
Prezentai n maxim 5 pagini la alegere un restaurant fast food din Romnia.

RESTAURANT FAST-FOOD KFC

KFC ( Kentucky Fried Chicken ) opereaza sub un contract de franciza prin care licenta este acordata companiei US Food Network SA. Primul restaurant a fost deschis in aprilie 1997 pe Blvd. Magheru din Bucuresti. In 2004 KFC deschide al saptelea restaurant al sau, in Constanta, la Tomis Mall, primul in afara capitalei. In prezent Compania US Food Network SA detine 40 de restaurante KFC, dintre care 17 in Bucuresti si celelalte in Constanta, Timisoara, Oradea, Iasi, Brasov, Ramnicu-Valcea, Ploiesti, Pitesti, Cluj, Bacau, Targu Mures, Suceava, Craiova,Arad, Sibiu, Buzau, Braila si unul in Republica Moldova. Calitatea produselor, modul exceptional de servire si standardele mentinute la un nivel constant ridicat au indreptatit echipele KFC din Romania sa castige numeroase premii europene si mondiale in competitia cu celelalte restaurante KFC din lume pentru Restaurant Excellence. Insa cea mai importanta distinctie este data de cel mai bun scor (100%) obtinut in numeroase randuri de fiecare restaurant, incepind cu anul 2000, an de infiintare a CHAMPSCHECK, un sistem de verificare, de catre echipe de profesionisti, a experientei clientilor in localurile noastre. Aceasta performanta a introdus echipele manageriale din Romania in Champions Club si le-a oferit participarea la galele anuale de la Reykjavik, Sevilla,

Paris, Limassol, Atena, Mauritius. In prezent colectivul KFC Romania cuprinde peste 1000 de oameni. RETETA ORIGINALA Reteta Originala este inca secreta.De-a lungul mai multor ani Colonelul Sanders a fost singurul care a cunoscut Reteta Originala KFC. In prezent ea se afla intr-un seif din Trezoreria din Louisville, Kentucky. Cateva persoane cunosc reteta care valoareaza milioane de dolari, semnand contracte de confidentialitate foarte restrictive.Colonelul a dezvoltat-o inca din 1930; amestecul sau de 11 ierburi si mirodenii i-a facut pe trecatori sa devina clienti fideli la Sanders Cafe. Am amestecat ierburile si mirodeniile pe o podea din spatele verandei din Corbin isi amintea Colonelul . O companie face amestecul dupa o formula care reprezinta numai o parte din Reteta Originala. O alta companie amesteca restul. Un program informatic este folosit pentru securizarea si standardizarea amestecului de produse, dar nici una dintre companii nu stie reteta completa , contractele semnate de acestea impiedicindu-le sa o afle.Ma inspaimant numai cand ma gandesc la toate procedurile si masurile de siguranta pe care companiile le adopta pentru a proteja reteta mea spunea Colonelul, mai ales cand ma gandesc la Claudia, care se ocupa de ambalare, era supervisorul meu de magazie, persoana care se ingrijea de distributie. Garajul era depozitul nostru.Casatorindu-se, Colonelul Sanders si Claudia au semnat la un moment dat cel mai bun contract de confidentialitate, insa nu si-ar fi imaginat niciodata ca reteta lor va deveni faimoasa in lumea intreaga. COLONELUL SANDERS Colonelul Harland Sanders s-a nascut pe 9 septembrie 1890.Tatal Colonelului Sanders a murit cand acesta avea 6 ani, mama sa fiind nevoita sa lucreze, iar tanarul Harland trebuind sa aiba grija de fratele si sora sa mai mici. Acest lucru l-a determinat sa se ocupe si de bucatarie. La varsta de sapte ani era un adevarat maestru in pregatirea unor mancaruri traditionale. Cand Harland avea 12 ani mama sa s-a recasatorit, iar el a plecat de acasa si a inceput sa lucreze la o ferma in Greenwood. In urmatorii ani a avut mai multe slujbe temporare: conductor de tramvai, soldat in Cuba timp de 6 luni, pompier pe calea ferata, a studiat dreptul prin corespondenta si a practicat o perioada, a vandut asigurari, a lucrat pe un vapor, navigand pe raul Ohio, iar la 40 de ani, a inceput sa gateasca pentru calatorii infometati care se opreau la benzinaria sa in Corbin, Kentucky.La acea vreme nu avea restaurant, dar ii servea pe calatori la masa din locuinta sa.Cu timpul au inceput sa vina tot mai multi oameni numai pentru mancare; astfel a fost nevoit sa se mute vis-a-vis, intr-un motel care avea si restaurant. Timp de 9 ani el si-a perfectionat reteta alcatuita din 11 ierburi si mirodenii si tehnica de prepare, care este folosita si astazi. Faima lui Sanders a crescut. Guvernatorul Ruby Laffoon i-a acordat titlul onorific de Colonel al statului Kentucky in anul 1935, in semn de recunoastere a contributiei sale la dezvoltarea bucatariei regionale. La inceputul anului 1950, o noua sosea interstatala era planificata sa treaca prin Corbin. Colonelul si-a scos la licitatie afacerea si a fost nevoit sa supravietuiasca un timp cu un ajutor social de 105 $ pe luna. Increzator in calitatea puiului pregatit dupa reteta sa, Colonelul s-a dedicat concesionarii afacerii sale. A strabatut tara, a mers din restaurant in restaurant, a gatit puiul dupa reteta sa pentru proprietarii restaurantelor si angajatii acestora. Daca reactia era favorabila, stabilea printr-o strangere de mana o intelegere verbala cu proprietarul restaurantului, intelegere prin care acesta se angaja sa ii dea Colonelului cate 5 centi pentru fiecare bucata de pui vanduta in restaurant dupa reteta sa. In anul 1964, in peste 600 de restaurante situate atat in SUA cat si in Canada, se vindea pui pregatit dupa reteta Colonelui. In acelasi an, el si-a cedat drepturile de pregatire a puiului unui grup de investitori care il includea si pe John Y. Brown Junior, cel care mai tarziu a fost guvernator al statului Kentucky, din 1980 pana in 1984. Colonelul Sanders a ramas purtatorul de cuvant al companiei. In anul 1976, in urma unui sondaj, Colonelul Sanders ocupa locul 2 in randul personalitatilor cele mai populare

in SUA. Administrata de noii proprietari, societatea pe actiuni Kentucky Fried Chicken s-a dezvoltat rapid; in ianuarie 1969 a fost listata la bursa din New York. Peste 3500 de restaurante din intreaga lume au inceput sa opereze sub licenta in momentul in care Heublein Inc. a achizitionat KFC Corporation pentru 285 milioane dolari.KFC a devenit filiala a R.J. Reynolds Industries cand Heublein a fost achizitionata de aceasta in 1982. In 1986, KFC a fost achizitionata de catre PepsiCo Inc. pentru 840 milioane dolari. In prezent, impreuna cu alte patru marci de lanturi de restaurante, formeaza compania Yum!Brands International, cea mai mare companie de restaurante din lume ca numar de unitati. Colonelul Sanders a murit in anul 1980 la varsta de 90 de ani. In ultimii ani el strabatuse 250.000 mile pe an vizitand restaurantele KFC din intreaga lume. HOW WE WORK TOGETHER (HWWT) Principiile "Cum lucram impreuna" reprezinta valorile pe care s-a construit cultura organizationala a companiei noastre. Sunt valabile atat la KFC cat si la celelalte lanturi de restaurante YUM! Aceste principii exprima modul de lucru si comportamentul adoptat de fiecare membru al echipei noastre. Principiile HWWT: 1. Customer Mania: Nu doar ascultam vocea clientilor nostri si raspundem cerintelor acestora, suntem pasionati in a depasi asteptarile acestora pentru a-i multumi. 2. Increderea in oameni: Avem incredere in oameni, in intentiile lor pozitive, incurajam exprimarea ideilor si dezvoltam o echipa diversificata in stil si componenta. 3. Recunoastere: gasim motive de a sarbatori realizarile colegilor nostri si ne distram facand acest lucru. 4. Instruire si suport: Oferim tuturor membrilor echipei instruire si suport in desfasurarea activitatilor. 5. Responsabilitate: Facem ceea ce spunem si suntem responsabili in tot ceea ce facem; actionam cu fiecare restaurant KFC ca si cu propria afacere. 6. Perfectiune: Suntem mandri de munca noastra si dorim perfectiunea. 7. Energie pozitiva: Lucram cu placere si pasiune, detestam birocratia si tot ceea ce genereaza ea. 8. Munca in echipa: Lucram ca o echipa dar respectam individualitatea. CHAMPS & CUSTOMER MANIA * C.H.A.M.P.S. Incepand cu anul 1998 s-a implementat acest program ce cuprinde standardele de calitate ale companiei noastre. Clientii nostri sunt cei mai importanti si aceste standarde cuprind toate actiunile ce trebuie intreprinse astfel incat sa le asiguram produse de calitate exceptionala si o servire superioara. * C.H.A.M.P.S. CHECKUP Reprezinta verificarea, de ceea ce numim noi "clienti misteriosi", a respectarii standardelor de calitate de catre membri echipei KFC. Restaurantele KFC din Romania se afla printre primele din lume prin punctajele obtinute, care sunt de cele mai multe ori de 100%. * CUSTOMER MANIA Incepand din anul 2000 oferirea constanta 100% a standardelor C.H.A.M.P.S. a fost imbunatatita prin implementarea si dezvoltarea energiei pozitive in randul echipei noastre si a atitudinii YES! in servirea

clientilor * CUSTOMER MANIA PLUS Exigentele tot mai ridicate ale clientilor nostri, impreuna cu o cautare continua a noi modalitati de satisfacere si intampinare a nevoilor clientilor, au dus la imbunatatirea atitudinii si ospitalitatii membrilor echipei KFC fata de acestia prin implementarea acestui nou program incepand din luna mai 2006. CALITATEA PRODUSELOR La gustul aripioarelor picante, la apetisantele crispy strips sau la sandwich-urile delicioase cu piept de pui? Este momentul s-i destinuim care este secretul gustului inconfundabil pentru care revii n restaurantele noastre.Reeta Original din 11 ierburi i mirodenii, modul de pregtire i calitatea produsului sunt motenirea lsat de Colonelul Sanders i, totodat, regulile pe care le urmm n fiecare zi pentru ca tu s te bucuri de cele mai bune produse din pui. O surs important de proteine n alimentaia ta o reprezint carnea de pui. Puii crescui i hrnii sntos sunt garania calitii produselor KFC.Puilor de la fermele Avicola Aaylex Buzu li se asigur un mediu optim de cretere, un aport echilibrat de nutrieni, fr hormoni, conservani sau finuri de origine animal. Pe scurt, sunt respectate toate msurile necesare pentru asigurarea bunstrii psrilor de la mediul de via i pn la o alimentaie corespunztoare. Este bine s tii c furnizorii de pui pentru restaurantele noastre respect toate cerinele Regulamentelor UE cu privire la Sigurana Alimentelor i la Managementul Calitii acestora (GMP, SSOP, HACCP, ISO 9001:2008, ISO 22000:2005). Acetia sunt auditai anual de specialiti din cadrul Organismului International de Certificare (SGS) att din punct de vedere al calitii, ct i al siguranei produsului. De asemenea, sunt respectate standardele impuse de YUM Brands Europa: reprezentanii si verific periodic de cteva ori pe an calitatea produselor.Distribuia produselor pentru restaurantele noastre este asigurat de Aaylex Distribution SRL. E important s mai tii c transportul crnii de pui se face n condiii speciale: sunt respectate toate normele de igien i se asigur o temperatur constant. Astfel, integritatea i caracteristicile calitative ale produsului rmn intacte. La recepie verificm atent calitatea produsului pentru a ne asigura nc o dat c tu o s primeti tot ce e mai bun. De asemenea, toate restaurantele noastre au implementate Sisteme de Siguran Alimentar i sptmnal au loc evaluari ale condiiilor igienico-sanitare.Aici, n fiecare zi, carnea de pui este proaspt pregtit pentru tine. E important s tii c la noi bucile de pui sunt ntregi, niciodat reconstituite sau sfrmate.Carnea de pui este pregtit dupa reeta i instruciunile Colonelului Sanders, de cei mai pricepui urmai ai si. Doza Zilnica Recomandata(DZR) Pentru a avea grija de sanatatea ta este important sa mananci bine si sa fii activ. Deprinderea unei alimentaii adecvate, aduce, mpreun cu alte elemente corecte de comportament, o via sntoas. Deasemenea, te ajuta sa obtii energia si substantele nutritive de care ai nevoie. Doza zilnica recomandata reprezinta niveluri de calorii, glucide, proteine, grasimi, grasimi saturate, zaharuri, fibre, sodiu si sare, specifice unei zile, in vederea unui regim alimentar echilibrat. Aceasta variaza in functie de varsta, greutate, de natura si nivelul de activitate. Mai jos doza zilnica recomandata pentru o persoana sanatoasa, cu o greutate si un nivel mediu de activitate.

DZR Energie(kcal) Proteine(g) Carbohidrati(g) Zaharuri(g) Grasimi(g) Fibre(g) Sodiu'(mg/100g) 'Echivalent ca sare(g)

Femei Barbati 2000 2500 45 230 90 70 24 55 300 120 95 30 24

Copii 5-10 ani 1800 24 220 85 70 20 15 1400 4

Sfaturi zilnice pentru o dieta sanatoasa: mananca cel putin 5 fructe si legume pe zi; practica activitati fizice regulat; evita sa mananci prea multe grasimi, prea dulce sau sarat; evita sa mananci intre mese.

Grasimi saturate(g) 20

2400 2400 6 6

MENIURI
Economice Crispy Sandwich Snack Box Pui & Sandwichuri Reteta originala Aripioare picante Crispy Strips Sandwich-uri Twister Garnituri Cartofi Taranesti Cartofi prajiti Cartofi prajiti in ulei 100% vegetal Orez cu Pui Porumb Porumb dulce fiert, stropit cu unt topit. Chifle Sosuri Preparate dupa reteta proprie : Meniuri individuale Meniu bonus Meniu dublu booster Meniu dublu hot booster Meniu Fillet Meniu Zinger Meniu Twister Meniu Tower Burger Meniu Kentucky Meniu Copii Meniu Crispy Strips Meniu Hot Wings

Meniuri de grup Variety Bucket Duo Bucket Corbin Bucket Mini Bucket Salate Deserturi Inghetata Inghetata Amicii - gama Obsession Brownie Tarta cu ciocolata Cheesamisu Bauturi Bauturi racoritoare Suc natural Bere Bauturi calde

TEMA nr. 6
Ce conine fia de cont de la sfritul sejurului?

Deschiderea fiselor de cont-client se face la sosirea clientului n hotel; n care trebuie consemnate,
valoric i cantitativ, toate prestaiile de care respectivul client a beneficiat pe timpul sejurului; fia se nchide la finalul sejurului clientului.

Coninutul minimal obligatoriu de informaii al formularului este urmtorul: -denumirea unitii; -denumirea formularului; -semntura de ntocmire.

TEMA nr. 7
Alctuii ORGANIGRAMA unui hotel de peste 100 de camere din Romnia, a unui departament sau a ntregului hotel.

TEMA nr. 8
n urma msurrii satisfaciei clienilor n cadrul unui hotel s-au constatat urmtoarele valori n cazul utilizrii unui model SERVQUAL. S se interpreteze aceste valori. Dimensiuni Seriozitate Tangibilitate Promptitudine Siguran Empatie Calitatea serviciului Media ateptrilor clienilor (A) 3,99 3,92 4,36 4,29 3,94 4,098 Media percepiilor clienlor (P) 4,08 2,98 4,36 4,02 2,77 3,642 P-A

n urma analizei se poate observa faptul c nu au fost diferene mari ntre ateptrile clienilor i percepia lor fa de indicatorii de msurare a satisfacerii nevoilor lor. Astfel la nivelul seriozitii clienii au primit mai mult dect se ateptau ,astfel percepia lor fiind mai mare cu 0.10 fa de ateptrile lor. La nivel de tangibilitate a existat o diferen de 0,94 dar de data aceasta ateptrile clenilor fiind mai ridicat fa de ceea ce ateptau. La nivel de promptitudine ins ateptrile clienilor i percepia acestora a fost la egalitate acetia primind exact ceea ce se ateptau.La nivelul empatiei a existat o diferen de 1.17, acetia ateptndu-se la mai mult cldur i primind mai puin. La calitatea serviciului acetia iar se ateptau la o calitate mai ridicat dar au primit un pic mai puin fa de ceea ce se ateptau s primeasc, astfel fiind o diferen de 0,456 ntre ateptri i percepii.

TEMA nr.9
Explicai semnificaia cuvintelor: -SIMPOZION - discuie organizat, pe baza unor scurte expuneri asupra unei teme literare, filozofice, tiinifice, de actualitate, purtate de civa vorbitori n faa i cu participarea publicului. -WORKSHOP un grup de lucru -SUMMIT-UL - reprezint o ntlnire politic la cel mai nalt nivel.

TEMA nr. 10
Caracterizai principalele tipuri de uniti de alimentaie. (Ordinului Nr.1296 din 15 aprilie 2010 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice a Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului) CARACTERIZAREA TIPURILOR DE UNITATI DE ALIMENTATIE PUBLICA

Ca regula generala, unitatea de alimentatie publica reprezinta localul public in care se servesc preparate culinare, produse de cofetarie-patiserie, bauturi, caracterizandu-se prin aceea ca in cadrul lui se imbina activitatea de pregatire/preparare cu activitatea de comercializare, insotita de servicii specifice care asigura consumul acestora pe loc. 1. Restaurant clasic - unitate de alimentatie publica in care consumatorii sunt serviti cu un variat sortiment de preparate culinare de cofetarie-patiserie, cafea, bauturi etc. Pentru crearea unei atmosfere recreative se pot oferi programe artistice sau alte mijloace de distractie. Personalul de productie si de servire are o calificare de profil. 2. Restaurant cu specific - unitate de alimentatie publica care prin amenajari, dotari, tinuta lucratorilor si preparatele culinare oferite corespunde unui specific local, regional, national (restaurant "romanesc", "moldovenesc", "dobrogean", "banatean" etc.) sau reprezinta unitati traditionale - han, crama, coliba, sura etc. 3. Restaurant specializat - unitate de alimentatie publica in care consumatorilor li se ofera, in principal, un sortiment specializat de preparate culinare si bauturi, aflat in permanenta in lista-meniu a unitatii, in conditiile unor amenajari si dotari clasice sau adecvate structurii sortimentale (vanatoresc, pescaresc etc.) care formeaza obiectul specializarii. 3.1. Restaurant-zahana - unitate de alimentatie publica in care se servesc, in special la comanda, in tot timpul zilei, produse si subproduse din carne neportionate (organe), pregatite la gratar si alese de consumatori din vitrinele de expunere sau de pe platou, o data cu luarea comenzii. Sortimentul oferit mai poate cuprinde: ciorbe, borsuri, tuslama, tochitura, salate, dulciuri de bucatarie si bauturi. 3.2. Restaurant lacto-vegetarian, dietetic - unitate de alimentatie publica in care se desfac in exclusivitate sortimente de preparate culinare pe baza de lapte si derivate din lapte, oua, carne de pasare sau de vaca, paste fainoase, orez, salate din legume, precum si dulciuri de bucatarie, inghetata si bauturi nealcoolice.

3.3. Restaurant-pensiune - unitate de alimentatie publica care ofera mai multe variante de meniuri complete cu baremuri fixe. Bauturile cuprinse in meniu sunt limitate la sortimentele de racoritoare si ape minerale. Poate functiona si pe baza de abonament. In aceste unitati se pot oferi suplimentar diferite sortimente de preparate si bauturi, inclusiv alcoolice, altele decat cele cuprinse in cadrul meniurilor zilnice. 4. Braserie - unitate de alimentatie publica care asigura in tot cursul zilei servirea consumatorilor cu un sortiment mai restrans de preparate culinare (preparate reci, minuturi, 1 - 2 feluri de mancare), produse de cofetarie-patiserie si bauturi. 5. Pizzerie - unitate specializata care ofera, cu preponderenta, sortimente de pizza si de paste fainoase. Suplimentar se pot oferi gustari, salate, produse de patiserie si sortiment variat de bauturi, cu preponderenta slab alcoolizate. 6. Berarie - unitate de alimentatie publica caracterizata prin vanzarea cu preponderenta a berii de diverse sortimente, oferita consumatorilor in recipiente specifice (tap, halba, cana, sonde) de diferite capacitati, alaturi de produse si preparate care se asociaza in consum cu aceasta, precum: gustari calde si reci, minuturi (din oua, legume etc.), specialitati de zahana (1 - 2 preparate). Se mai poate oferi un sortiment restrans de bauturi alcoolice, precum si bauturi nealcoolice. 7. Bar - unitate de alimentatie publica cu program de zi sau de noapte in care se desfac bauturi alcoolice si nealcoolice, un sortiment restrans de produse culinare. Cadrul ambiental este completat cu program artistic, auditii muzicale, jocuri electronice si video. 7.1. Bar de zi - unitate care poate functiona ca subunitate distincta in cadrul restaurantelor, precum si ca unitate independenta. Ofera consumatorilor o gama variata de bauturi alcoolice si nealcoolice, simple sau in amestec, cafea, gustari in sortiment restrans, specialitati de cofetarie. 7.2. Bar de noapte - unitate de alimentatie publica cu caracter distractiv, avand orar de functionare pe timpul noptii. Prezinta un program variat de divertisment, de music-hall si dans, iar consumatorilor li se ofera o gama variata de bauturi, mai ales de cocteiluri, gustari, sortiment restrans de preparate la gratar, specialitati de cofetarie-patiserie. 7.3. Cafe-bar, cafenea - unitati specifice desfacerii, cu prioritate, a sortimentelor variate de cafea si derivate din ciocolata, cacao, ceai, bauturi alcoolice fine la pahar, bauturi racoritoare, sandvisuri, produse de cofetarie-patiserie. In dotarea unitatilor un rol important revine utilajelor pentru pregatirea cafelei si, in primul rand, a cafelei expresso. 7.4. Disco-bar, Video-bar, Discoteca - unitati cu profil de divertisment pentru tineret, divertismentul fiind realizat prin intermediul muzicii si al dansului, in acest sens unitatea fiind dotata si amenajata corespunzator. Sortimentele oferite sunt asemanatoare celor din baruri, cu deosebirea ca bauturile vor fi prioritar nealcoolice sau slab alcoolizate, avand in vedere ca majoritatea clientelei o reprezinta tineretul. 7.5. Bar biliard - unitate cu profil preponderent recreativ, realizat prin posibilitatea practicarii biliardului, unde se servesc bauturi si un sortiment restrans de sandvisuri, produse de patiseriecofetarie. 7.6. Snack-bar - unitate de alimentatie publica care asigura clientilor o servire rapida pe tot parcursul zilei, cu sortiment restrans de minuturi, preparate la gratar, produse de cofetarie-patiserie, bauturi nealcoolice, ceaiuri, cafele si un sortiment restrans de bauturi alcoolice. Specific acestui tip de unitate este prezenta unei tejghele-bar, in spatele careia preparatele se pregatesc la vederea

clientilor, cu un front de desfacere care sa permita si servirea directa a consumatorilor. 8. Fast-Food - unitate care propune clientelei sale, in principal tineri, o servire rapida de produse, la preturi unitare. Oferta de produse se reduce la un sortiment limitat si standardizat, de regula bazat pe un singur produs de baza, si este prezentata de obicei pe panouri luminoase. Preparatele sunt preluate de clienti la casa in momentul platii si consumate pe loc sau in afara unitatii. Produsele sunt oferite in inventar de servire de unica folosinta. 9. Unitati tip bufet, bodega, birt, rotiserie 9.1. Bufet - unitate de alimentatie publica care functioneaza de obicei independent sau in incinta unor institutii. Se ofera, in general, un sortiment restrans de preparate culinare, calde si reci, pregatite in bucataria proprie sau aduse din afara, si de bauturi. 9.2. Bodega - unitate de alimentatie publica cu spatiu restrans de servire, de larga accesibilitate, care ofera un sortiment restrans de gustari si preparate la gratar, bauturi alcoolice, servite de regula la pahar, si nealcoolice, cafea. Servirea se face de regula la tejghea-bar. 9.3. Birt - unitate de alimentatie publica asemanatoare cu bodega, amplasata de regula in piete, gari, autogari. 9.4. Rotiserie - unitate de alimentatie publica cu spatiu restrans de servire, care ofera clientilor, in principal, produse preparate la rotisor, salate, sortiment restrans de bauturi alcoolice, produse de patiserie-cofetarie, cafea. Mobilierul caracteristic il constituie rotisorul amplasat in interiorul spatiului de servire si vitrina frigorifica in care sunt expusi pui si alte specialitati din carne pentru preparat in prezenta clientilor. 10. Unitati tip pub si bistro Sunt unitati de alimentatie publica de influenta englezeasca, respectiv frantuzeasca, care ofera sortimente de bauturi si preparate culinare specifice zonelor de influenta. 11. Cabaret - unitate de alimentatie publica cu caracter de recreere si divertisment in care se desfasoara spectacole complexe cu valoare artistica deosebita. Se ofera consumatorilor preparate culinare de cofetarie-patiserie, diverse bauturi alcoolice si nealcoolice. De obicei, suprafata de servire este realizata in amfiteatru, pentru ca programul artistic muzical sa poata fi vizionat de la toate mesele. 12. Unitati tip cofetarie, patiserie Sunt unitati de alimentatie publica care ofera consumatorilor preparate de cofetarie-patiserie produse in laboratoarele proprii sau in laboratoarele altor unitati de profil, biscuiti si produse zaharoase ale producatorilor specializati, bauturi nealcoolice, cafea, ceai, fructe, produse specifice micului dejun, precum si diferite sortimente de bauturi fine pentru consum la domiciliu. Majoritatea unitatilor de acest tip, pe langa asigurarea conditiilor pentru consumul pe loc, vinde si produse pentru consum la domiciliu. In aceasta tipologie se incadreaza: 12.1. Cofetariile si bomboneriile - unitati specializate in vanzarea de produse de cofetarie-patiserie, sortimente de bomboane. 12.2. Patiserie - placintarie - unitati care vand, in general, produse de patiserie in stare calda, in acest scop fiind preferabil ca produsele sa fie realizate in laboratoarele proprii. La vanzarea acestor produse se poate oferi si bere. 12.3. Simigerie - covrigarie - gogoserie - unitati cu spatiu restrans de servire sau chiosc, amplasate

in zone de trafic pietonal intens, care se pot organiza fie ca spatii ce reunesc cele trei specialitati, fie ca unitati profilate pe o singura specialitate. Produsele acestor unitati se vand, de regula, in stare calda. 13. Ceainarie - unitate de alimentatie publica, specializata in pregatirea si servirea unei game largi de ceaiuri, alaturi de care se ofera sandvisuri si produse de cofetarie-patiserie. 14. Restaurantele cu caracter social Aceste unitati sunt restaurante pentru colectivitati si sunt amplasate in incinta institutiilor sau se pot organiza ca unitati independente care livreaza, pe baze contractuale, preparate culinare la sediul/domiciliul persoanelor juridice/fizice. Principalele tipuri de restaurante pentru colectivitati sunt: 14.1. Cantina-restaurant - unitate de alimentatie publica in care mesele sunt servite in general pe baza de abonamente pentru meniuri unice; dotarea acestor unitati se face cu mobilier si inventar simplu. 14.2. Restaurant cu autoservire (self-service) - unitate de alimentatie publica cu desfacere rapida, in care consumatorii isi aleg si se servesc singuri cu preparate culinare, de cofetarie-patiserie, cu bauturi, expuse in linii de autoservire cu flux dirijat. Consumul produselor are loc la mese. 15. Terasa/gradina de vara - functioneaza in sezonul cald fie in structura unei unitati de alimentatie publica, fie ca unitate independenta, de sine statatoare, oferind un sortiment de bauturi si/sau de preparate specific tipologiei anterior prezentate. In cazul in care terasa/gradina de vara functioneaza ca unitate de sine statatoare, agentul economic este obligat sa inscrie pe firma denumirea "TERASA", urmata de tipul unitatii respective (Terasa-bar, terasa-bufet, terasa-restaurant etc.).