Sunteți pe pagina 1din 15

UNIVERSITATEA DANUBIUS GALATI

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

Consecinele economice ale crizei


financiare asupra mediului de afaceri

Student: Pricop Georgiana


Disciplina: Mediul de afaceri european
Specializarea: ECTS, ID, An III, Sem. II

Rezumat
Criza financiara afecteaz direct fiecare tar din lume,
industrializat sau neindustrializat, tri in dezvoltare, tri in
tranzitie etc., din cauza fenomenului de contaminare.
Cand marile puteri sunt mai numeroase si au interese
foarte diverse si caracteristici productive diferite, intelegerile
sunt mai dificile si mai complexe. Astfel, ne confruntam cu
un ciclu contagios al crizei pe piata securitizarii: fondurile de
investitii sunt obligate sa atraga capital, valorea lor scazand
foarte mult, bancile isi restrang creditarea, creditul devine
foarte scump, fapt care afecteaza si companiile si populatia
care detine imprumuturi.
ntotdeauna crizele afecteaz sistemul financiar
bancar,economia reala, creaz dificultai sociale. Este afectat
comportamentul firmelor, oamenilor si instituiilor. Durata si
efectele crizelor se afla sub incidena preocuparilor
autoritilor de intervenie n domeniul financiar al economie
reale.
Aceste intervenii urmresc stimularea activitii
economico-sociale pentru a imprima un curs ascendant al
econmiei.

Cuvinte cheie
Bnci, instituii financiare, credite, cauze ale crizelor,
impactul crizei mondiale.

Introducere
Criza financiara cu care ne confruntam si in zilele
noastre a intrat in faza acuta in septembrie 2008 cand cele
doua institutii de credit ipotecar sustinute de guvernul SUA,
Fannie Mae si Freddie Mac, intra sub control guvernamental,
incercandu-se astfel salvarea lor de la faliment.
Lehman Brothers, una dintre cele 5 mari banci de
investitii, demareaza procedurile de faliment dupa ce Federal
Reserve Bank (Fed), din cauza numeroaselor nereguli si
volumului mare de active toxice, refuza sa o ajute financiar.
O alta banca de investitii, Merrill Lynch, este preluata de
Bank of America si majoritatea actiunilor cad la bursa.
AIG (American International Group), cea mai mare firma
de asigurari din lume, se confrunta cu o criza acuta de
lichiditat iar in lipsa altor finantatori, Fed o crediteaza cu 85
miliarde USD in schimbul a 79,9% din actiuni. Pietele au
intrat in criza foarte repede, fiind salvate de la colaps de o
injectie de lichiditati de 105 miliarde USD de la Fed.

Organismele de reglementare din majoitatea tarilor


dezvoltate au inceput sa ia masuri de oprire a colapsului.In
SUA un plan de slavare in valoare de 700 miliarde USD este
supus aprobarii senatului.
Criza de lichiditati loveste din ce in ce mai multe
institutii financiare din toata lumea. Guvernele sar in
sprijinul institutiilor financiare, insa in unele tari situatia
devine dramatica. Ungaria, Ucraina si Islanda au fost
salvate de la blocaj financiar de UE, FMI si Banca Mondiala.
Bursele au cazut spectaculos, volatilitatea fiind maxima.
Practic, increderea in sistemul financiar este minima,
toate acestea determinand prabusiri ale burselor, falimente
bancare, numeroase companii americane nevoite sa-si
incheie activitatea, interventii disperate ale bancilor
centrale in pietele financiare si, peste toate, teama de o
recesiune in SUA, afecteaza 25% din schimburile
comerciale global.

Stadiul cercetrilor efectuate

Despre consecinele economice ale crizei financiare a avut


loc recent o conferinta sustinuta de Business Mark si Legal
Magazin - 18.01.2016 - Bucuresti, Hotel Howard Johnson ,
sala Iridium - Consecintele crizei asupra mediului de
afaceri
Pe site-ul oficial Asociatia pentru Dezvoltarea Durabila
Economico-Sociala si Securitate Prof.univ.dr. Dorin Toma
Roman si Dr. Lucia Ovidia Vreja au scris un articol denumit
Impactul crizei financiare si economice asupra
ntreprinderilor Mici si Mijlocii (IMM) din Romnia .
Acelasi subiect a fost dezbatut si printr-o prezentare la
Simpozionul Criza global i reconstrucia tiinei
economice, 5-6 noiembrie 2015, la Facultatea de
Economie, Academia de Studii Economice Bucureti.

Expunerea problemei
n Romnia, impactul crizei internaionale asupra economiei
si al mediului de afaceri s-a manifestat indirect, pe 5 direcii:
-

direcia ncrederii
direcia comerului exterior
direcia financiar
direcia cursului de schimb
direcia efectelor de avuie i bilan.
Impactul crizei internaionale asupra sistemului bancar din
Romnia poate fi regsit sub multiple efecte i anume:

restrngerea ponderii activelor la nivelul sistemului,


diminuarea indicatorului de lichiditate
reducerea ampl a profitabilitii i meninerea indicatorului
de solvabilitate la un nivel confortabil ca urmare a stagnrii
activitii de creditare i deteriorrii calitii activelor.

Cea mai recenta analiza semestriala a situatiei IMMurilor din Romnia - publicata la 30 octombrie 2015 de
Consiliului National al ntreprinderilor Private Mici si Mijlocii
(CNIPMMR) - arata ca pentru semestrul I al anului 2015 s-a
nregistrat o valoare a indicelui antreprenorial negativa (15,3 puncte), ceea ce denota o evolutie de ansamblu foarte
nesatisfacatoare a mediului de afaceri si a sectorului de
IMM-uri comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent
Att indicele mediului de afaceri ct si indicele evolutiei
IMM-urilor au nregistrat valori ce reflecta o evolutie de
ansamblu nesatisfacatoare a mediului de afaceri si a
sectorului de IMM-uri, fata de perioada similara a anului
trecut, cnd valorile indicau o evolutie satisfacatoare.

Concepte si terminologie
Dicionarul Macmillan de economie modern (1999) consider
criza (slump) drept o faz de declin sever sau recesiune n ciclul
economic.
La rndul su, Dicionarul de economie (1999) definete criza
drept o stare de dificultate a
activitii economice, ruptur,
schimbare brusc n activitatea
economic, concretizat n ncetinirea
sau scderea activitii economice.

n sens strict, criza economic este momentul de cotitur a


ciclului economic, cnd faza de expansiune ascendent, cedeaz
locul celei de depresiune - descendent.

Impozitul forfetar este o suma fixa ceruta de stat unei


firme, indiferent de bilantul acesteia. Fie ca are profit sau declara
pierdere, firma plateste periodic statului o suma fixa pentru
simplul fapt ca este inregistrata si are activitate.
Acest tip de impozit are darul de a se comporta ca o taxa
regresiva, pentru ca suma e importanta atunci cand firma merge
pe pierdere, dar devine derizorie pe masura ce profitul unei firme
creste. Datorita acestui fapt, este mult mai buna decat o cota
unica atunci cand se aplica firmelor profitabile.
Numele ii vine de la frantuzescul forfait, iar in engleza acest
impozit este denumit "lump-sum tax". In teoria economica, este
privit ca un impozit potrivit pentru un sistem fiscal usor.
Indicatorii de lichiditate masoara capacitatea societatilor
de a-si onora obligatiile pe termen scurt, pentru realizarea
calculelor fiind utilizate activile circulante (cele mai lichide) si
datoriile cu o scadenta mai mica de un an.

Rezolvarea problemei solutii identificate


-

n Romnia, principalele msuri luate de guvern n vederea


asigurrii unei bune funcionri a sistemului bancar au vizat:
consolidarea stabilitii financiare prin reglementarea
prudenial a capitalizrii, lichiditii, previzionrii n sectorul
bancar odat cu implementarea IFRS;
promovarea unei politici monetare prudeniale care s previn
relurile predominante ale creditrii n valut fa de debitorii
neprotejai la riscul valutar.
In domeniul sprijinirii ntreprinderilor mici si mijlocii si
mediului de afaceri, Guvernul a majorat schema ajutoarelor de
stat pentru IMM-uri de 5 ori si a luat decizia amnarii la plata a
datoriilor firmelor care sunt afectate de criza economica timp
de sase luni, cu doua conditii: prima conditie este achitarea
datoriilor curente lunare catre stat; a doua conditie este ca
trebuie sa faca dovada, printr-un sistem de garantii, ca pot si
au mijloacele prin care sa-si achite n viitor datoriile restante.
n acelasi timp, au fost simplificate procedurile pentru
accesarea fondurilor europene si majorata cota de prefinantare
la proiectele europene, de la 15% la 20% si de la 20% la 30%.

Analiza rezultatelor
Reprezentantii IMM-urilor sustin
ca reducerea fiscalitatii, eliminarea
impozitului minim obligatoriu si
directionarea mprumuturilor de la
institutiile financiare internationale
catre investitii si nu catre salarii
constituie masuri esentiale pentru
supravietuirea acestui domeniu.
Implementarea acestor masuri nu a generat, nsa, efectele
scontate. Dimpotriva, cresterea fiscalitatii si introducerea
impozitului forfetar, au facut ca numeroase IMM-uri sa fie
amenintate de faliment.
Reprezentantii Patronatului Romn estimau, dupa introducerea
impozitului forfetar, ca aproximativ 40.000 de IMM-uri vor fi
afectate, fiind nevoite sa-si nchida afacerile, iar presedintele
Camerei de Comert si Industrie Bucuresti, Sorin Dimitriu,
aprecia ca cel putin 30 - 35% dintre agentii economici, respectiv
cca. 200.000, si vor nchide activitatea din cauza impozitului
forfetar, acestea neavnd nici venituri, nici prea multi angajati.

Concluzii
Recesiunea economic mondial a afectat toate companiile
romneti, pornind de la cea mai mare i pn la cea mai mic.
Mai mult dect att, accesul la finanrile pe care bncile le-ar fi
putut pune la dispoziia mediului de afaceri a fost blocat de stat.
Practic, prin intermediul Ministerului de Finane care a mprumutat
de la bncile private aproape ntreaga mas monetar de pe pia
pentru a putea plti salariile i pensiile bugetarilor, Guvernul a
blocat, indirect, economia naional.
Mii de firme din toat ara au ateptat exagerat de mult
rambursrile de TVA la care erau
ndreptite i pe
care Fiscul ntrzia s
le efectueze, termenele fiind
depite
luni n ir.
n schimb, pentru orice factur emis, dar nencasat, statul
oblig n
continuare firmele s plteasc TVA,
decapitalizndu-le i mpingndu-le
spre faliment

Propuneri
Consider ca pe viitor, tot mai multi afaceristi ar trebui sa-si
structureze strategii de dezvoltare a mediului, considerate tot mai
mult ca si conditii obligatorii pentru o dezvoltare durabila, impuse
de Uniunea Europeana, consumatori si numeroase asociatii pentru
protectia mediului.
In contextul actualei crize trebuie sa tina seama de efectele
acesteia asupra mediului de afaceri, punand in balanta avantajele
si dezavantajele, sa fie bine informate si sa isi adapteaze strategia
in functie de schimbari. Cele mai avantajate sunt companiile de tip
proactiv, acestea petrecand timp ascultandu-si clientii si angajatii
si observand cu atentie tendintele din piata.
Este foarte important ca firmele sa cunoasca mediul de
afaceri in care isi desfasoara activitatea, mai ales in cazul in care o
companie doreste sa se extinda.
Prin analiza si evaluarea mediului de afaceri, o companie nu
numai ca poate evita o serie de probleme cauzate de intrarea pe o
piata noua, dar este si capabila sa isi adapteze strategiile astfel
incat sa devina competitiva.
In cazul tarii noastre, criza economica nu tine nici de
guvernare si nici de sistemul bancar, ci de faptul ca tara noastra se
afla intr-un sistem economic global.

Bibliografie

http://business-mark.ro/

http://www.juridice.ro/

http://ec.europa.eu/

http://www.worldbank.org/

http://www.zf.ro/

Soros, G. (2008). The new paradigm for financial markets:


the credit crisis of 2008 and what it means, Editura
PublicAffairs
Thal Larsen, P., Croft, Jane, RBS reveals record loss,
Financial Times, Ianuarie 2009