UNIVERSITATEA DANUBIUS GALATI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA: ECONOMIA COMERTULUI,TURISMULUI SI SERVICIILOR

ECONOMIA TURISMULU STATEGII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI IN MUNTII RODNEI

CUPRINS
I. Analiza componentelor spatiului geografic Asezarea geografica Cadrul natural-suport al activitatii turistice Relieful Hidrografia Flora Fauna Clima II. Stadiul actual de dezvoltare al turismului Formele de turism practicabile Resurse turistice Pesteri Cascade Parcuri Nationale si Rezervatii Circulatia turistica Cai de acces Structuri turistice III. Elaborarea programului de marketing Dezvoltarea durabila a turismului Promovarea si marketingul Monotorizarea impactului activitatii turistice IV.Produs turistic in muntii Rodnei Concluzii Bibliografie 3 4 5 5 7 8 9 9 10 10 12 12 14 14 16 18 18 20 20 23 24 25 26 27

I ANALIZA COMPONENTELOR SPATIULUI GEOGRAFIC

Munii Rodnei sunt cei mai inalti i mai greu de strbtut munti din nordul Romaniei si fac parte din grupa Carpailor Orientali din lantul Carpatilor romanesti. Inlimea maxim este atinsa de Varful Pietrosul Rodnei cu 2.303 metri, acesta fiind in acelasi timp si cel mai inalt varf din toata grupa Carpatilor Orientali. Au o mare diversitate a formelor de relief, cu virfuri semete, pante mai domoale spre sud sau mai abrupte spre nord, caldari si vai glaciare, lacuri si ape cristaline, precum si o mare varietate a florei si faunei, cu multe specii rare de plante si animale. Aici gasim cea mai intinsa zona protejata din nordul tarii, in Parcul National Muntii Rodnei, cu peste 46 de mii de hectare cu suprafete ocrotite prin lege, parc ale carui inceputuri dateaza din anul 1932, odata cu primele preocupari pentru protejarea naturii in aceasta parte a tarii. O alta atractie majora o reprezinta reteaua hidrografica a zonei, incepind cu apele minerale, in special in zona Sangeorz-Bai, unde de altfel este si cunoscuta statiune balneoclimaterica, ape folosite in tratarea afectiunilor gastrice, hepato-biliare, de nutritie si continuind cu lacuri si ape curgatoare de mare frumusete, unde se pot vedea inca pastravul, lipanul sau lostrita. Zona Muntilor Rodnei este foarte cautata pentru turismul montan, oferind posibilitatea efectuarii de drumetii, schi, ciclism, excursii calare, speologie etc. Intilnim numeroase drumuri forestiere si poteci pe care se poate practica ciclism, plimbari ecvestre, drumetie, trekking si chiar alpinism. Practicantii schiului sau saniusului de pot bucura de partiile si instalatiile moderne specifice sporturilor de iarna care se gasesc in Statiunea montana Borsa sau in zona Pasului Rotunda ori in Valea Blaznei. Muntii Rodnei despart si unesc in acelasi timp trei zone de mare frumusete ale tarii noastre: la nord Tara Maramuresului, cu vaile Izei si Viseului, la est Tara Moldovei, cu apa Bistritei Aurii iar la sud Tinutul Nasaudului, cu valea Salautei si a Somesului Mare, zone unde pastrarea traditiilor, a obiceiurilor si a specificului popular romanesc este o mindrie a oamenilor din aceste locuri. Tot la sud, dar mai spre rasarit, Somesul Mare desparte Muntii

Rodnei de Muntii Bargaului, cu salbaticele vai ale Ilvelor si valea mai larga a satelor de pe Bargau, zone de granita si de intrepatrundere a graiului si obiceiurilor intre tinuturile istorice ale Moldovei si Ardealului. Din punct de vedere administrativ Masivul Rodnei se intinde pe aproximativ 80% din suprafata sa in judetul Bistrita-Nasaus si 20% in judetul Maramures.

ASEZARE GEOGRAFICA
Muntii Rodeni fac parte din lantul Muntilor Carpati romanesti, mai precis din Carpatii Orientali, grupa Carpatilor Maramuresului si Bucovinei.Sunt situati intre Muntii Maramuresului la nord ,Dealurile Nasaudului la sud ,Muntii Tibles la vest ,Muntii Suhardului si Obcinele Bucovinei la est.Creasta principala masoara aproximativ 50 km lungime ,pe o latime de peste 25 km.Este orientate est-vest,abrupta spre nord si domoala spre sud.Limitele masivului sunt urmatoarele ,incepand dinspre nord si mergand spre est,sud si vest, in sensul acelor de ceasornic : - la nord se invecineaza cu Depresiunea Maramuresului ,incepand de la Sacel,inspre Moisei, Borsa si pana in zona Pasului Prislop(1416 m). De la pasul Prislop , granite merge pe cursul Bistritei Aurii pana in apropiere de Carlibaba, in zona Pasului Rotunda ; - la est se invecineaza cu prul Rotunda ,Pasul Rotunda (1271 m) ,prul Preluci si rul Somesul Mare ,care desparte Masivul Rodnei de Muntii Suhardului; - la sud limita este continuata de valea Somesului Mare ,ce desparte Masivul Rodnei de Muntii Birgaului intre Valea Mare si Maieru. De la Singeeorz-Bai inspre Ilca Mica pana la Parva si Cosbuc granita este reprezentata de Dealurile Nasaudului ; - la vest limita este data de valea Salauta ,de la Cosbuc pana la Dealul Stefanitei,Pasul Setref (818 m) ,Valea Carelor pana la varsarea ei in rul Iza in zona localitatii Sacel. Suprafata Masivului Rodnei este de aproximativ 1300 km patrati si se intinde din punct de vedere administrative pe doua judete : Maramures si Bistrita Nasaud .La est,spre Moldova ,limita este reprezentata de rul Bistrita Aurie ,care desparte masivul de judetul Suceava .

CADRUL NATURAL-SUPORT AL ACTIVITATII TURISTICE

RELIEFUL
Muntii Rodnei ,cel mai important masiv din nordul Carpatilor Orientali s-au format in era secundara (mezozoica),a doua era geologica ,acum 245-64 milioane de ani si au avut parte de modificari continue.In aceasta era incepe incretirea alpine si se formeaza Muntii Stancosi ,Alpii,Pirineii si Himalaya.Apar primele plante cu flori ,primele pasari ,mamifere,pesti ososi si primii dinozauri.Masivulse prezinta sub forma unui horst format din sisturi cristaline ,delimitat de doua falii profunde:falia Rodnei la sud si falia Dragos Voda la nord . Din punct de vedere al compozitiei rocilor sunt formati din sisturi cristaline de epizona in partea centrala in zona Brestila,Repedea si Rebra. Extremitatile vestice si sudice sunt formate in cea mai mare parte din marne , gresii, calcare si conglomerate precum si andezite,dacite sir iolite in zona sudica in special in magurile situate in cursul de apa al Somesului Mare : Magura Mare,Magurile de Sud si de Jos,Magura Porcului ,Magura Singheorz, etc. Aceste roci sunt importante din punct de vedere economic ,de ele fiind legate mineralizarile si in special sulfurile metalice aflate in exploatare. Al doilea factor major care a contribuit la formarea reliefului actual al Muntilor Rodnei in special pe versantul nordic a fost eroziunea provocata de glaciatiuni si era cuaternara care a avut ca rezultat formarea de caldari glaciare cu iezere,praguri glaciare si morene precum si de zone cu blocuri eratice formate din bolovani adusi de miscarea ghetarilor. Dupa topirea acestora a ramas un relief ce se caracterizeaza prin prezenta unor forme precum vaile glaciare cu profilul transversal sub forma literei U si circuri glaciare cu depresiuni in care s-au format ulterior lacurile glaciare . Pe versantul nordic se gasesc numeroare caldari glaciare numite si circuri glaciare cum ar fi Caldarile Pietrisului ,ineului ,Buhaescului ,Negoiescului ,Bistritei Aurii care sunt punct de pornire a numeroase parauri izvorate din depozitele dietritice,depozite rezultate prin acumularea fragmentelor provenite din dezagregarea materialelor preexistente. Versantul sudic are putine urme glaciare prezentate de cateva caldari cum ar fi Caldarea Barsanilor pe Anies,Caldarea Gargalaului sub Varful Galatului, etc.si de numeroase ochiuri de apa formate la topirea zapezilor sub varfurile Ineului ,Corongisului si Galatului. Muntii Rodnei pot fi impartiti in trei mari zone de relief dupa varfurile cele mai importante si caracteristicile geomorfologice incepand dinspre est si mergand pe creasta principala spre vest.Aceste compartimente sunt : Ineu,Pietrosu si Batrana.
5

INEU Are o forma conica si o inaltime de 2279m fiind cel mai inalt varf din partea de est a masivului.De pe acest varf pleaca radial cateva creste secundare .

Astfel spre est se situeaza culmea Dosul Gajei,Varful Rosu si Ineut spre sud-est, spre sud Muntele Curatel, Muntele Craciunel spre sud-est si Varful Tomnatec si creasta Plescutei catre nord.Este format din roci cristaline puternic metamorfozate ca micasisturile ,paragneise ,sisturi epimetamorfice ,sisturi sericitografitoase si calcare acoperite pe alocuri de grohotisuri . PIETROSU Este cel mai inalt varf al masivului cu o inaltime de 2303m.Este situate inafara crestei principale in partea de nord a masivului pe creasta formata de Varful Repedea , Buhaescu , Pietrosu.Rocile din care este constituit sunt sisturile sericitocloritoase,filite,amfibolite in partea sudica si calcare in partea nordica acoperite cu depozite glaciare si grohotisuri. BATRANA Al treilea compartiment al Muntilor Rodnei este format in jurul Muntelui Batrana ( 1710m) situate in partea vestica a crestei principale.Este alcatuit din roci sedimentare din perioada cretacica,gresii,marne,sisturi bituminoase,roci flisoide,calcare etc.Zona are o altitudine de 1600-1700 m destul de plata cu vai dispuse radial in jurul varfurilor Batrana ,Nedeii si Muncelului.Relieful are o fragmentare destul de accentuate cu forme mai rotunjite decat restul masivului.Cu Varful Batrana se termina practice creasta principala in partea de vest .Spre sud,sud-vest se intinde creasta mica formata se Culmea Slanigea ,Varful Nedeii si Varful Muncelului.

HIDROGRAFIA
Muntii Rodnei sunt strabatuti de o vasta retea de ape cea mai mare parte fiind de suprafata dar se intalnesc si ape subterane. Se intalnesc numeroase izvoare de apa dulce precum si izvoare de ape minerale in zona localitatilor Sangeorz-Bai,Parva,Anies,Rodna,Valea Vinului.Apele de suprafata sunt formate din reteaua de rauri ,parauri si lacuri care se gasesc pe cuprinsul sau in jurul masivului .Unele din cele mai importante rauri sunt Somesul Mare ,Bistrita Aurie , Salauta,Iza,Viseul si afluentii lor care colecteaza apa de pe versantii muntilor. Somesul Mare izvoraste din partea de est a masivului dintr-o zona situate la granite dintre Muntii Rodnei si cei ai Suhardului si se formeaza din paraiele Zmeu si Preluci.Dintre afluentii cei mai importanti se pot amintii (incepand din amonte): Cobasel,Valea Vinului(Izvorul Bailor) ,Anies,Cormaia,Feldrisel,Valea lui Dan,Rebra, Gersa,Salauta. Are o lungime de aproximativ 130 km si se intinde pana in zona orasului Dej unde se intalneste cu Somesul Mic si formeaza raul Somes . Paraul Cobasel izvoraste de sub Varfurile Ineut si Rosu sic urge spre sud aproximativ 9 km pana la varsarea in Somesul Mare. Valea Vinului cunoscuta si sub numele de Baia sau Izvorul Bailor se formeaza prin unirea paraielor izvorul Bailor si izvorul Rosu care colecteaza izvoarele de sub Varful Ineut,Ineu si pana la Varful Omului.Are o lungime de circa 14 km si se varsa in Somesul Marein zona localitatii Rodna. Aniesul are o lungime de 21 km si se formeaza din unirea paraielor Aniesul Mare si Aniesul Mic.Acestea colecteaza apele care izvorasc din zona Varfului Gargalau pana in zona Varfului Repede ,Laptelui,Rubla.Se varsa in Somesul Mare in satul Anies. Cormaia are o lungime de 22 km si se varsa in Somesul Mare la iesirea din satul Cormaia in amonte si Singeorz-Bai. In Cormaia se aduna paraiele de pe versantii crestelor formate de varful Cormaia pana la Nedeia Birledelorla est si creasta formata de Varful Cormaia,Tapului si pana la Varful Dusilor. Rebra izvoraste din zona Varfului Obirsia Rebrii si este cel mai lung rau de pe versantul sudic cu o lungime de 43 km.Trece prin doua localitati Parva si Rebra si se varsa in Somes in a treia localitate: Rebrisoara. Gersa izvoraste de sub Varful Piciorul Negru si are o lungime de 24 de km. Salauta are izvoarele sub Varful Stefanitei si aduna apele in partea vestica a Muntilor Rodnei.Trece prin localitatile Dealu Stefanitei,Romuli,Fiad, Telciu si Cosbuc si se varsa in Somesul Mare in zona localitatii Salva dup ace strabate 40 de km.
7

Iza izvoraste de sub Varful Batrana si se varsa in Tisa in zona localitatii Sighetul Marmatiei.Are o lungime de 83 de km dar numai o mica parte in amonte trece prin muntii Rodnei. Viseul izvoraste din preajma pasului Prilop si are o lungime de 77 de km si este un affluent a raului Tisa .Strabate Depresiunea Maramuresului sic urge aproape parallel cu Muntii Rodnei pe o distanta de aproximativ 30 de km . Repedea izvoraste de sub varful Negoaia Mare formeaza o vale de 10 km lungime si se varsa in Viseu in localitatea Borsa. Bistrita Aurie are originea in lacul Izvorul Bistritei de sub Varful Gargalau si se varsa in Siret in zona orasului Bacau.Curge pe langa Muntii Rodnei pe o distanta de 17 km si ii desparte de Muntii Maramuresului din zona pasului Prislop pana in zona pasului Rotunda . Lacurile din Muntii Rodnei sunt relative mici ca intindere si destul de putine ca numar ,majoritatea fiind de origine glaciara.In total masivul are 23 de lacuri dintre care cea mai mare suprafata o are Lala Mare cu 5637 mp si 1,6 m adancimeiar cel mai adanc este Lacul Buhaescu II cu 5,2 m adancime si o suprafata de 1700 mp.Alte lacuri mai mari din masiv sunt :Iezer ( Iezerul Pietrosului) 3400 mp si 2,1 m adancime ; Lacul Lala Mica cu 1550 mp si 0,4 m adancime ;Lacul Izvorul Bistritei cu 587 mp si 2 m adancime de unde izvoraste Bistrita Aurie etc.

FLORA
Vegetatia din Muntii Rodnei este foarte bogata si variata prezentand caracteristici commune Muntilor Carpati. Se diferentiaza in masiv in functie de altitudine , topoclimat,orientarea crestelor ,soluri etc. Fata de Carpatii Meridionali ,in Muntii Rodnei etajul alpin se delimiteaza la altitudini mai coborate cu aproximativ 150-200 m, datorita pozitiei lor nordice. Padurile incep la baza muntelui si se intend pana la 1600-1700 m .La poale sunt padurile de foioase in special de fag panala 1300-1400 m care coboara vaile pana la 300-500 m. Pajistile montane din aceste zone sunt formate din campuri de iarba campuluialaturi de care mai apare si paiusul rosu,pieptanarita etc.Urmeaza pe inaltime padurile de conifere formate din molid in majoritate si brad de pe la 1100 pana la 1500 m. In Muntii Rodeni se intalnesc zone restranse cu exemplare rare cum sunt zimbrul, zada sau laricele, tisa foarte rar intalnit doar in zona masivului Cormaia, mesteacanul pitic. Plantele ocrotite de lege in Muntii Rodnei sunt : tisa, smardanul, zimbrul, zada, floarea de colt ,narcisa,bulbuci de munte,ghintura galbena ,crucea voinicului, vulturica, opaita si laleaua pestrita.

FAUNA
Fauna acestor munti prezinta o mare varietate ca numar si specii ,multe dintre animale fiind caracteristice pentru grupa Carpatilor Orientali. Mamiferele sunt prezentate de ursul carpatin ,mistretul,lupul,rasul,jderul de copac,vulpea ,cerbul carpatin, capra neagra,marmota-colonizate in Muntii Rodnei. In raurile de aici traiesc numeroase vaietuitoare,aici vom aminti doar pestii.Dintre pestii din apele de munte ,specia cea mai reprezentativa este cea a salmonidelor: patravaul indigen,lipanul.In Bistrita Aurie ,Viseu ,Borsa,Vaser si Novat se mai poate gasii lostrita, boisteanul,cleanul,mreana,grindelul,porcusorul etc. Dintre reptile se pot amintii tritonul cu creasta ,tritonul carpatic ,soparla de munte, diverse specii de serpi dintre care amintim vipera. In ceea ce priveste pasarile sunt representative in acesti munti speciile de talie mare, precum cocosul de mesteacan,cocosul de munte ,acvila de camp,acvila mica,sorecarul comun,bufnita si alte pasari mici. Animalele ocrotite de lege in Muntii Rodeni sunt capra neagra ,ursul,rasul,acvila de stanca sau acvila aurie,ciuful pitic,cucuveaua,barza mica,corbul,cocosul de munte si cocosul de mesteacan.

CLIMA
Prin poziia geografic, acest masiv se afl la contactul a dou arii de influen: baltic i oceanic, cu diferenieri ntre versanii nordici i cei sudici. Regimul i repartiia elementelor climatice sunt supuse etajrii determinate de diferena de altitudine ntre cota maxim de 2303m (Vf. Pietrosu) i zonele periferice parcului, situate la circa 700 m altitudine. Temperatura medie anual a aerului scade odat cu altitudinea, fiind de 7-80 C la poalele muntelui, respectiv negativ (-1,50 C) la nlimi de peste 2.200 m. n luna ianuarie temperatura medie a aerului este de -30 C la altitudini mici i -90 C n zona somital. n luna iulie temperatura medie a aerului variaz ntre 70 C (n zona crestei) i 180 C (la baza munilor). Precipitaiile depesc valoarea de 1.200-1.300 mm/an.

II STADIUL ACTUAL DE DEZVOLTARE A TURISMULUI

Viata pastorala din Muntii Rodnei ofera posibilitatea cunoasterii unor obiceiuri si traditii conservate mai bine dect n alte parti ale Carpatilor. Folclorul este de o rara frumusete si originalitate. Statiunile balneoclimatice din regiunea Rodnei, ntre care notam Sngeorz-Bai si Valea-Vinului, atrag un mare numar de oameni ai muncii, care vin aici pentru cura si tratament sau pentru a-si petrece concediul de odihna. Datorita configuratiei masivului, desfasurarea excursiilor nu ntmpina greutati. Asemanatori cu Retezatul, Muntii Rodnei pot fi strabatuti att de-a lungul potecilor turistice ct si pe hatase sau prin zonele lipsite de carari.

FORMELE DE TURISM PRACTICABILE

Resursele turistice existente in Parcul National Muntii Rodnei si in zona limitrofa acestuia au determinat ca de-a lungul timpului in teritoriu sa se canalizeze numeroase fluxuri turistice avand motivatii diferite. In prezent in arealul Muntilor Rodnei se desfasoara o serie de forme de turism, printre care se pot enumera: Turismul de recreere valorifica insusirile cadrului natural, astfel cei interesati pot sa parcurga trasee montane de o frumusete inedita, sa observe flora bogata cu multe specii rare sau endemice, sa se bucure de privelistea lacurilor si caldarilor glaciare, sa remarce elemente de fauna deosebite. Acest tip de turism este practicat de toate categoriile de varste, stabilind puntea intre om si natura, oferindu-i acestuia posibilitatea de inlaturare a stresului cotidian, de regasire a simturilor umane. Drumetia montana reprezinta una dintre formele de turism cele mai importante care se desfasara in Muntii Rodnei. Drumetia montana se desfasoara in special in zona inalta (creasta principala sau cele secundare) sau pe traseele de acces catre aceasta. In prezent in masiv exista mai multe trasee turistice marcate . Turismul pentru practicarea sporturilor de iarna reprezinta una din principalele forme de turism desfasurate in masiv in perioada hivernala. Astfel, statiunea turistica Borsa (Borsa Complex) ofera conditii optime de desfasurare datorita existentei in zona a doua partii de schi de dificultate medie si a doua instalatii de transport pe cablu care deservesc aceste partii. Pe latura sudica oferta pentru practicarea sporturilor de iarna este mai redusa, singura partie de schi existenta la Valea Blaznei fiind deservita de un baby schi. Existenta in Muntii Rodnei a unor rezerve semnificative de ape minerale, dar si a altor tipuri de factori terapeutici, face ca zona sa beneficieze de conditii deosebite pentru practicarea turismului balnear. Principala destinatie turistica balneara din Muntii Rodnei este reprezentata de statiunea Sangeorz Bai. Alaturi de aceasta Complexul turistic Borsa
10

reprezinta o a doua destinatie pentru turismul balnear. Alte izvoare minerale cu efecte curative miraculoase se gasesc si in localitatile: Rodna, Romuli, Parva, Maieru, Sant. Tranzitul turistic este generat de existenta in jurul masivului a numeroase cai de comunicatie, care fac legatura intre unele dintre cele mai importante provincii ale tarii: DN 18 intre Maramures si Bucovina, DN 17 C intre Transilvania si Maramures si DN 17 D intre Transilvania si Bucovina. Totusi, datorita unor sectoare de drum nemodernizate - DN 17 D intre Valea Mare si Pasul Rotunda - tranzitul turistic in aceste zone este sensibil afectat datorita optiunii turistilor pentru alte trasee de legatura intre cele doua provincii (E 586). Turismul rural a capatat o deosebita amploare in ultimii ani in tara noastra. Zona Muntilor Rodnei intruneste conditii deosebite pentru desfasurarea acestei forme de turism. Din pacate pana in prezent in circuitul turistic rural au intrat numai localitatile Moisei pe rama nordica si Sant, Rodna, Parva si Maieru in zona sudica. Turismul de aventura este mai putin dezvoltat in aceasta zona si se manifesta, in special, prin speoturism, alpinism, mountain-bike, dar se pot practica si alte sporturi precum parapanta etc. Pesterile existente in masiv pot deveni atractii turistice pentru practicantii speoturismului. Totusi, accesibilitatea dificila si lipsa de amenajari a acestora le fac disponibile numai turistilor bine antrenanti. Alpinism - trasee de escaladare din categoria usoara si medie se gasesc in zona calcaroasa Piatra Rea si in jurul Pietrosului (pe Piciorul Mosului si stancile Turnu Rosu). Trasee oficiale de catarare nu sunt. Cicloturismul montan gaseste conditii bune de desfasurare pe urmatoarele trasee Pasului Prislop - Poiana Stiol, Dealul Moisei - Iza Izvor - Pasul Pietrei - Valea Stramba Romuli, Pasul Rotunda - Vf. Gajei, Sant - Valea Blaznei, Sant - Valea Cobasel, Rodna Valea Vinului si pe creasta, intre Saua Gargalau si Saua Galatului. Pentru sarituri cu parapanta au fost identificate urmatoarele locuri Varful Pietrosul, Varful Gargalau, Rapa Piatra Rea, Saua Gajei, Varful Batrana, Varful Cormaia. Turismul ecvestru - pe raza Parcului National Muntii Rodnei se poate practica acest tip de turism, in urma infiintarii Centrului de Ecoturism Ecvestru in cadrul Hergheliei Beclean, administrat de RNP- Romsilva - Directia Silvica Bistrita. Programele se desfasoara prin parcurgerea calare pe drumuri forestiere si pasune, pe parcursul mai multor zile, a unor zone de interes turistic deosebit. Astfel, turistii pot admira frumusetea Poienii Narciselor, Lacului Lala, Varfurile Ineu, Ineut si Rosu, de asemenea se ofera si alte servicii cum ar fi: pranz organizat la stani, observatii asupra faunei si florei specifice Muntilor Rodnei. Grupurile de turisti sunt insotite de ghizi autorizati de Ministerul Turismului. Perioada optima de desfasurare sunt lunile iulie - august. Turismul stiintific reprezinta o forma de turism cu potential deosebit de dezvoltare datorat, in special, biodiversitatii deosebite existente in Parcul National Muntii Rodnei Rezervatie a Biosferei. Turismul pentru reuniuni si congrese este o forma de turism mai putin desfasurata datorita lipsei dotarilor specifice pentru acesta. In prezent, cu totul izolat, se desfasoara intruniri in statiunile din zona masivului (Borsa si Sangeorz Bai).
11

Turismul cultural poate fi practicat n zon datorit existenei a numeroase obiective care poart pecetea spiritului creator al oamenilor acestor locuri, din cele mai vechi timpuri. Este tipul de turism care asigur accesul celor interesai la impresionanta lad de zestre, specific locuitorilor zonelor Maramureului i Nsudului. Astfel, zona Maramureului situat n partea de nord a Parcului este recunoscut prin arta lemnului (biserici i mnstiri din lemn, pori tradiionale maramureene, unelte din lemn etc.), obiceiuri i tradi ii populare cu caracter arhaic, credine populare ancestrale. Zona Nsudului, situat n partea de sud a Parcului este recunoscut prin unicitatea portului popular, vestigii istorice (ruinele bazilicii dominicane din sec.al XIII-lea - Rodna), monumente i muzee, case memoriale (Liviu Rebreanu i George Cobuc). Ecoturismul este singura form de turism responsabil n natur care respect valorile acesteia i contribuie la meninerea ei neschimbat n timp. O component important ar trebui s o constituie ridicarea nivelului de trai al comunitailor locale implicate n activitile turistice i s reprezinte n acelai timp o modalitate de reducere a presiunilor de tot felul pe care comunitile locale le exercit asupra ariilor protejate. Scopul principal al parcului este conservarea biodiversitii, dezvoltarea activit ilor turistice fcndu-se de aa manier nct s nu cotravin obiectivelor de conservare. Interesul crescut la nivel mondial pentru acest gen de activitate l recomand ca fiind o activitate de viitor pentru c un numr tot mai mare de turiti se orienteaz spre practicarea ecoturismului i doresc s se implice n aciuni de conservare a naturii, de apreciere i promovare a modului de via tradiional, a obiceiurilor i tradiiilor locale valoroase.

RESURSE TURISTICE
PESTERI
Petera Izvorul Tuoarelor Cu o lungime de peste 16 km face parte din complexul carstic Tuoare - Zalion (monument al naturii), se afl pe versantul stng al prului Izvorul Tuoarelor, pe partea nordic a vf. Basca, n bazinul superior al rului Gersa. Petera Mglei se afla foarte aproape de Pestera Izvorul Tausoarelor ,forma ei este asemenea unui put vertical cu adancimea de 6 m care se termina cu o sala de dimendiuni reduse. Petera Jgheabul lui Zalion galeriile sale totalizeaz 2.121 m i are o denivelare de 226 m. Intrarea n peter se face printr-un aven adnc de 44 m, cu un diametru de 3 m.

12

Petera Grota Znelor cu o lungime de 4.368 m, are coeficientul de ramificaie cel mai mare din Romnia.

Petera Izvorul Albastru al Izei are o lungime de 2500 m si o diferenta de nivel de de metri si este situata pe versantul nordic al Varfului Batrana, la 1310 m altitudine.Are o galerie cu un curs de ape subterancare dispare intr-un sifon.Acest fir de apa are si un affluent subteran care stabate o sala imensa cu stalactide si stalagmite.La 300 de metri de intrare este o cascada de 23 de metri inaltime.Apele din pestera ies la suprafata sub forma unui izvor care constituie de fapt chiar Izvorul Izei. Petera Baia lui Schneider, situat la peste 1.500 m altitudine, cu o lungime de 430 m . Petera Cobel este situat pe teritoriul Parcului Naional Munii Rodnei, n versantul stng al Vii Cobel, la aproximativ 6 km de comuna an i la 60 m amonte de Prul Rsului. Petera de la Obrie (Piatra Busuiocului) are o lungime dde 31 de metri si o adancime de 5 metri ,s-a format pe versantul sudic al Muntelui Batrana ,pe malul drept al paraului Piatra Busuiocului la altitudinea de 1652 m. Pestera Baia lui Schneider( Pestera din Dealul Popii) are 489 m lungime ,se afla pe versantul sud-estic al Varfului Paltinisului.

13

CASCADE
Cascada cailor Situata in Muntii Rodnei, Cascada Cailor este cunoscuta ca fiind una dintre cele mai frumoase atractii turistice din tara noastra, gasindu-se cu precadere pe versantul Nordic al Muntilor Rodnei in imediata apropiere a statiunii turistice Borsa. In consecinta, daca alegem sa vizitam bine cunoscuta statiune turistica Borsa, nu avem cum sa ratam aceasta frumoasa cascada. Acesta este si motivul pentru care, anula, zona ce include statiunea dar si Cascada Cailor este invadata de o multume de turisti din tara noastra dar si de peste hotare Atractia propriu-zisa o reprezinta faptul ca apele rezultate din topirea zapezii, dar si din ploile de peste an, sunt stranse intr-un circ glaciar, urmand ca de acolo sa se pravaleasca pe versantul foarte abrupt al Rezervatiei Piatra Rea, formand astfel aceasta cascada de o frumusete covarsitoare. Cascada este formata din mai multe trepte de cadere libera, aflate la aproximativ 40m una de cealalta, primele doua, ca urmatoarele sa-si micsoreze distanta, succedandu-se la doar 20m.

PARCURI NATIONALE SI REZERVATII

Parcul Naional Munii Rodnei Reprezint cea mai mare arie protejat, localizat n grupul nordic al Carpailor Orientali, pe o suprafa de 47.227 de hectare, din care 3.300 hectare au fost declarate n anul 1979 rezervaie a biosferei. La intrarea n parcul naional, dinspre Bora, se afl Cascada Cailor, ntr-o zon de un pitoresc deosebit. Stncile din zon sunt o mare atracie pentru alpiniti. Rezervaia tiinific Pietrosu Mare se afl n partea nord-vestic a Munilor Rodnei. Aceasta se desfoar de la circa 750 m la 2.303 m altitudine, incluznd n arealul ei

14

reliefuri aparinnd diferitelor cicluri de modelare (n special glaciar i periglaciar), precum i poriuni din principalele etaje de vegetaie ale Munilor Rodnei. A fost nfiinat n 1932 i are i o zon tiinific de protecie absolut. n rezervaie sunt prezente o serie de specii rare de plante, endemisme carpatice sau rodnene. Rezervaia natural Piatra Rea, 50 hectare, este protejat n special pentru abundena exemplarelor de floare de col . Rezervaia mixt Petera i Izbucul Izvorul Albastru al Izei, 100 hectare, este situat n partea estic a Munilor Rodnei, pe versantul sudic al Muntelui Mgura. A fost declarat rezervaie n anul 1977. Denumirea acestei arii geologice i peisagistice protejate vine de la nuana verzui-albstruie a izvorului carstic, unul din afluenii de obrie al rului Iza. Petera s-a format la zona de contact dintre isturile cristaline ale Munilor Rodnei i zona calcaroas, avnd o lungime de 2.500 m, iar, dup recartarea facut de Clubul de speologie montan din Baia Mare, petera are o dezvoltare de aproape 3.800 metri (n anul 2009). Rezervaia mixt Ineu - Lala, 2.568 hectare, prezint o larg dezvoltare a reliefului glaciar (custuri, circuri glaciare, vi glaciare, morene), cuprinznd elemente ale reelei hidrografice (cascade, lacuri glaciare) i elemente ale florei i faunei caracteristice acestor muni: tisa, zmbrul i cocoul de mesteacn. Poiana cu narcise de pe Masivul Saca Inclus n Parcul Naional Munii Rodnei, este o arie protejat de interes naional, ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaie natural de tip botanic), situat n judeul Bistria-Nsud, pe teritoriul administrativ al comunei Rodna, satulValea Vinului. Rezervaia natural aflat n Munii Rodnei, are o suprafa de 5 ha, i reprezint o poian cu narcise pe versantul estic al muntelui Saca, la o altitudine de 1600 m, ntr-o asociaie dominat de Barba ursului. Pe muntele Saca, din masivul cristalin al Rodnei, se poate ajunge plecnd din localitatea Valea Vinului, situat la 8 km de Rodna Veche. Din Valea Vinului pleac ctre muntele Saca dou poteci mai bune: prima urc spre vest spre Dealul Popii iar a doua urmrete Valea Secii i apoi urc pe versantul sudic al Dealului Popii. Drumul pn la vrful Saca dureaz 3 ore din Valea Vinului. La 7 km de localitatea Valea Vinului, pe vrful Saca, se afl o poian mare cu narcise, situat la altitudinea cea mai mare din ar (1600 m). Alturi de narcise ntlnim Opaia multicolor , Crucea Pmntului i alte specii rare.

15

Petera din Valea Cobelului este o arie protejat de interes naional ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervaie natural de tipspeologic), situat n judeul BistriaNsud, pe teritoriul administrativ al comunei an. Rezervaia natural declarat monument al naturii, cu o suprafa de 1 ha, este inclus n Parcul Naional Munii Rodnei i reprezint o peter(cavern) dezvoltat n formaiuni de calcare, datate n Precambrian. Rezervaia natural Petera de la Izvorul Tuoarelor a fost declarat monument al naturii n principal datorit prezenei cristalelor de gips i a unor fosile cu importan tiinific descoperite n cadrul ei (insecte, crustacei, lilieci). Are o dezvoltare de 16.107m i o adncime de 461,6m (cea mai mare diferen de nivel din Romnia). Ea dreneaz n subteran cursul epigeu al prului Izvorul Tuoarelor. Galerii lungi i nu de puine ori nguste leag slile mari ale acestei peteri tinere i active ce adpostete relativ puine formaiuni carstice Se remarc apariia a numeroase anthodite de gips i aragonit a cror elemente depesc uneori 10cm lungime i sunt grupate n aa fel nct au aspectul unor crizanteme de piatr. Interesant este i apariia unor depozite aluvionare stratificate, groase (peste 10m), care colmateaz unele diaclaze ale peterii. Izvorul Btrna sau Ponorul Izei, monument al naturii, inclus n Parcul Naional Munii Rodnei, este o arie protejat de interes naional ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervaie natural de tip hidro-geologic), situat n zona estic a Munilor Rodnei, n judeul Maramure, pe teritoriul administrativ al comunei Moisei i este constituit pentru protejarea izbucului din care izvorte valea Btrnei. Rezervaia natural are o suprafa de 0,50 ha, i reprezint o fost dolin cu perei stncoi, unde apele prului Mgurii, ptrund printr-un miccanion, formnd cascade; fenomene endocarstice dezvoltate n masivele de calcare eocene de pe platoul Btrna. Izvoarele Mihiesei este o arie protejat de interes naional inclus n Parcul Naional Munii Rodnei, ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaie natural de tip mixt), situat n judeul Bistria-Nsud, pe teritoriul administrativ al comunei Maiere, satul Anie. Rezervaia natural aflat pe versantul sudic al Munilor Rodnei, n zona de izvorre a prului Mihiasa, reprezint o arie constituit din roci cristaline, (Masivului Mihiasa (1.804 m.), Stnca Iedului, Bujdeie, acoperit parial cu pdure demolid, plcuri de mesteacn, poieni i fnee. Rezervaia gzduiete i asigur condiii de cuibrire pentru cocoul de mesteacn, specie ocrotit prin lege.

CIRCULATIA TURISTICA
Datorita ponderii destul de semnificative a turismului neorganizat, desfasurat atat in cele doua statiuni (Borsa si mai putin Sangeorz Bai) si in celelalte localitati de la poalele masivului, cat mai ales in zona alpina, nu exista o centralizare a circulatiei turistice din Muntii Rodnei. Din aceasta cauza analiza activitatii de turism s-a realizat la nivelul judetelor
16

Maramures si Bistrita Nasaud si nu reflecta fidel circulatia turistica din masiv. Astfel, s-a realizat o analiza a activitatii de turism pe cele doua judete si comparativ circulatia turistica din zona montana din Romania. Sosiri in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica in perioada 2001- 2004 - mii Judet/an Bistrita Nasaud Maramures Total zona montana 2001 61 94 750 2002 69 89 700 2003 71 86 748 2004 65 79 836 Ritm mediu (%) + 2,1 - 5,6 +3,7

Sursa: INSSE, Sosiri si innoptari in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, 2001 2004

Pentru judetul Bistrita Nasaud se poate observa o crestere a numarului de turisti intre anii 2001 si 2003, de la 61 mii la 71 mii si o reducere in ultimul an de analiza (2004), cand numarul de turisti a scazut la 65 mii. In judetul Maramures se inregistreaza o tendinta descrescatoare, de la 94 mii turisti cazati s-a ajuns in ultimul an la 79 mii, cu un ritm mediu anual de - 5,6%. Innoptari in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica in perioada 2001- 2004 Judet/an Bistrita Nasaud Maramures Total zona montana 2001 261 216 2014 2002 278 193 1809 2003 298 191 1876 2004 235 186 2060

mii -

Ritm mediu (%) - 3,4 - 4,8 +0,8

Sursa: INSSE, Sosiri si innoptari in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, 2001 - 2004

In ceea ce priveste innoptarile se constata un numar mai mare al acestora la nivelul judetului Bistrita Nasaud, cu toate ca numarul turistilor a fost mai mare in judetul Maramures. Aceasta situatie a fost determinata de sejururile mai lungi realizate in statiunea balneara Sangeorz Bai, dar si de ponderea mare a turismului itinerant existent in judetul Maramures. Tendinta generala pentru innoptarile realizate in cele doua judete este descrescatoare, avand un ritm mediu de - 3,4% pentru judetul Bistrita Nasaud si de - 4,8% pentru Maramures.

17

In ciuda acestui lucru, turismul in zona montana, si in special in zonele in care exista arii protejate, a cunoscut o usoara crestere atat din punct de vedere al numarului de turisti (+3,7% anual), cat si din punct de vedere al numarului de innoptari (+0,8%). Sejurul mediu in statiunile din zona montana (2001 - 2004) 2001 2002 2003 Judet/an
Bistrita Nasaud Maramures Total zona montana 4.27 2.30 2,69 4,03 2,17 2,58 4,20 2,22 2,51

2004 3,62 2,35 2,46

Sursa: INSSE, Sosiri si innoptari in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, 2001 2004

Sejurul mediu realizat in judetul Bistrita Nasaud (3,62 - 4,27) este mai mare decat sejurul mediu realizat in judetul Maramures (2,17 - 2,35 zile) si decat cel existent in zona montana a Romaniei (2,46 - 2,69), iar acest lucru este datorat in mare parte ponderii pe care statiunea Sangeorz Bai o are in turismul din judet.

CAI DE ACCES
Linia ferat transcarpatic Salva-Vieu (situat n vestul masivului), respectiv linia ferat Salva-Rodna (situat n sudul masivului) nlesnesc accesul n Munii Rodnei prin intermediul localitilor pe care le strbat: Telciu, Romuli (DN 17C), respectiv Nsud, Rebrioara, Sngeorz-Bai, Anies i Rodna (DN 17D). Cile ferate sunt dublate de drumuri care leag Transilvania de Maramure (prin Pasul Setref), respectiv de Moldova (prin Pasul Rotunda). Accesul n masiv dinspre nord se face prin localitatea Bora (DN 18).

STRUCTURI TURISTICE
Muntii Rodnei ofera turistilor 2773 locuri de cazare repartizate in hoteluri, moteluri, pensiuni turistice, vile si casute.
Structurile turistice de primire in Muntii Rodnei in anul 2005

18

Nr.crt. A. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 B. 1 2 3 4 5 C. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Locatie

Denumire

Viseu de Sus Viseu de Sus Borsa Borsa Borsa Complex Borsa Complex Borsa Complex Borsa Complex Singeorz - Bai Singeorz - Bai

Gabriela Bradul Iezer Mia Cascada(Inchis pentru renovare) Stibina(Inchis pentru renovare) Cerbul Bradet(Inchis pentru renovare) Hebe Somesul

Categoria de Posibilitati de cazare confort camere locuri HOTELURI *** 11 30 ** * ** ** ** ** ** ** ** MOTELURI 11 20 24 50 36 30 40 450 301 21 40 50 100 70 62 80 900 602

Alte servicii

Restaurant, bar, parcare, canal TV Restaurant, bar, parcare, canal TV Restaurant, bar, parcare Restaurant, bar, sala simpozioane, parcare, canal Restaurant, bar, parcare, sala simpozioane Restaurant, bar,sala simpozioane,parcare,canal,T Restaurant, bar, sala simpozioane, parcare, canal TV Restaurant, bar, sala simpozioane, parcare Restaurant, bar, cantina, baza de tratament completa Restaurant, cantina, bar, baza de tratament completa Restaurant, bar, parcare, canal TV Restaurant, bar, canal TV Restaurant, bar, canal TV Restaurant, bar, parcare pazita, canal TV Restaurant, bar, parcare Sala biliard, lac, camping, parcare, canal TV Bar, restaurant, magazin Bucatarie, canal TV, parcare Canal TV, parcare Canal TV, parcare, parcare Canal TV, parcare, bucatarie Canal TV, parcare, sauna, biliard Nu Lac, camping, parcare, canal TV Canal TV, parcare

Moisei Borsa Borsa Borsa Complex Borsa Borsa Borsa Borsa Complex Borsa Complex Borsa Complex Borsa Complex Borsa Complex Borsa Complex Borsa Borsa Borsa Borsa Borsa Borsa Borsa Moisei Moisei Moisei Sangeorz-Bai Sangeorz Bai Maieru Maieru Sangeorz-Bai Valea Blaznei

Lido Rodna Fratii Mihali Vila Focus Perla Maramuresului Eladi Pietrosu Rodnei Cervenschi AF Timis Vasile Calin Mia Ursu Mihali Izoclio Poiana Anca Hantig Lucian Ioana Rodna Tomi Anuta Maria Timis Bradul Vila Petrom Valea Secii Teo Vile Adam si Eva Diana

** * ** *** ** PENSIUNI *** ** * * ** ** ** ** * * ** ** ** ** ** ** ** ** ** *** ** * *** *

10 6 8 10 12 7 16 6 3 5 3 9 4 3 6 2 4 6 10 4 2 4 2 6 5 5 10 6 10

22 15 16 22 30 15 32 17 6 10 6 26 8 6 12 4 11 17 19 8 4 8 4 12 10 10 20 12 20

Nu Nu Nu Nu Nu Bucatarie, biliard, bar

19

Sursa: Administratia Parcului National Muntii Rotnei

Sintetizand datele de mai sus se observa urmatoarea situatie:

Structurile turistice de primire, pe tipuri de structuri, la nivelul anului 2005 Tip structuri Hoteluri Moteluri Pensiuni turistice Vile Casute turistice TOTAL Numar unitati 10 (7) 5 39 5 1 60 (57) Numar camere 973 (847) 46 213 98 8 1.338 (1.212) Numar locuri 1955 (1705) 105 466 235 12 2.773 (2.523)

III ELABORAREA PROGRAMULUI INTEGRAT DE MARKETING

Pentru valorificarea cat mai eficienta a bogatului patrimoniu turistic al acestei zone unice in tara prin diversificarea resurselor (cadrul natural de exceptie, monumente religioase si laice, traditii si obiceiuri etc.), dezvoltarea activitatii turistice trebuie sa respecte principiile dezvoltarii durabile, avand in vedere armonizarea activitatilor turistice in contextul dezvoltarii economice regionale si locale coroborate cu cerintele legislatiei privind protectia mediului. Dezvoltarea durabila a turismului Dezvoltarea durabila, viabila si sustinuta din punct de vedere ecologic este considerata acea dezvoltare care satisface nevoile prezentului fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi. Dezvoltarea durabila presupune atingerea a trei obiective si anume: cresterea economica, bunastarea sociala si protectia mediului. Pentru dezvoltarea unui sector de activitate si a societatii in ansamblu trebuie ca toate aceste deziderate sa fie atinse. Principiul unui turism durabil in Muntii Rodnei presupune:
20

- cooperarea stransa cu autoritatile locale din zona (primarii, agentii de protectia mediului, consilii judetene etc.) - operatorii turistici si ghizii care lucreaza in perimetrul Muntilor Rodnei trebuie sa aiba inalte cunostinte ecologice; - contributii practice si financiare ale operatorilor turistici pentru conservarea Parcului (in special a operatorilor turistici din Borsa Complex); - prezenta regulilor pentru managementul vacantelor bazate pe promovarea ecoturismului; - prezenta liniilor directoare pentru implicarea comunitatilor locale; - prezenta standardelor pentru proiectarea si operarea facilitatilor de turism durabil si a afacerilor. Concentrarea pe conservare si integritatea comunitatii este esentiala pentru ca turismul sa ramana un sector viabil pe o perioada lunga de timp. Dar turismul montan este cel mai adesea in stransa legatura cu sectorul privat de afaceri, care in mod normal este orientat pe obtinerea de profit pe termen scurt, lucru care intra in contradictie cu conservarea. Dezvoltarea turismului pe teritoriul Muntilor Rodnei depinde de realizarea unor obiectivespecifice ndreptate spre eficientizarea activitatii de turism prin creterea numarului de turisti, ancasrilor din turism, a ofertei turistice etc. Principalele directi de dezvoltare a turismului nMuntii Rodnei sunt: - dezvoltarea ecoturismului i a celorlalte forme de turism; - modernizarea i dezvoltarea structurilor turistice i de alimentaie; - armonizarea legislaiei; - dezvoltarea animaiei i agrementului; - promovarea turismului; Dintre acestea dezvoltarea ecoturismului ca nou i principal form de turism, capt oconotaie aparte, mai ales prin declararea de ctre ONU a anului 2002 ca "An Internaional alEcoturismului". Astfel, ecoturismul reprezint o component esenial a turismului durabil,deoarece el: - contribuie la conservarea biodiversitii; - include o cretere a experienei vizitatorilor; - contribuie la bunstarea localnicilor; - presupune un comportament responsabil din partea turitilor i a industriei turismului; - este promovat iniial ctre grupuri mici de afaceriti la scar mic; - presupune cel mai mic consum de resurse neregenerabile; - accentueaz participarea local, proprietatea i oportunitile de afaceri, mai ales pentru locuitorii din spaiul rural.

21

n ceea ce privete modernizarea structurilor turistice de primire aceasta const n modernizareai retehnologizarea hotelurilor pentru creterea gradului de confort i respectiv corelarea cu categoria de confort acordat, precum i modernizarea celorlalte tipuri de uniti de cazare existente (pensiuni rurale, cabane etc.). Structurile de primire situate n zona nalt necesit modernizri semnificative, precum i permanentizarea ofertei lor. Pentru revigorarea activitatii de turism n teritoriu, cu precdere n principalele statiuni sicelelalte puncte turistice, se are n vedere: - amenajarea unor faciliti pentru not, saun, masaj - amenajarea unor sli de biliard - popicrie i club incint; - agrement complex, de incint; - programe de varieti; - plimbri cu sania; n staiuni i localitile rurale; .- amenajarea unui patinoar; - amenajarea unor centre de echitaie. Stabilirea unor strategii promoionale adecvate este o obligaie natural pentru orice ofertant;ansamblul msurilor promoionale influeneaz i impulsioneaz ntreaga activitate de turism, n toate sectoarele i la toate nivelurile (de la decizie, la producie, execuie i distribuie)reflectndu-se direct n volumul vnzrilor. De mare eficien promoional sunt ns aciunile care vizeaz direct comercializarea produselor i serviciilor; acestea stimuleaz direct vanzarile i genereaz acte pozitive de propaganda si publicitate ulterioar, prin intermediul consumatorilor. In acest sens, ofertantii dinzona Muntilor Rodnei trebuie s fac uz de un complex si atractiv registru de faciliti de preurii aranjamente (facilitati de preturi pentru copii, eventual pe anume grupe de vrst, preuriatractive pentru capete de sezon, pentru extrasezon, pentru sejur prelungit, apoi familii tinere cucopii, pentru tinerii cstorii i pentru luna de miere, garanii si bonificatii pentru desfurareasejurului, pentru coninutul i calitatea serviciilor incluse etc.) Dezvoltarea si intretinerea infrastructurii generale si a structurilor ecoturistice Se refera la planificarea si realizarea unor activitati de sistematizare pentru constructii noi sau de intretinere a infrastructurii existente. Aceasta activitate se justifica prin facilitarea accesului la obiectivele naturale si antropice de pe teritoriul Parcului, cresterea posibilitatilor de cazare si agrement, iar acest lucru este o prima conditie pentru atragerea turistilor. Rezultate asteptate - Cresterea numarului de vizitatori. - Cresterea impactului atractiilor turistice si diversificarea produselor ecoturistice oferite; - Imbunatatirea accesului spre Parc. Actiuni:
22

- Realizarea unui sistem de centre de informare turistica in principalele puncte de acces in Parc; - Crearea unui sistem inteligibil de indicatoare; - Restrictionarea accesului catre unele obiective importante cum sunt unele lacuri glaciare sau rezervatii stiintifice; - Realizarea unor panouri in punctele de intrare, cu harta masivului, pe care sa fie conturat Parcul National Muntii Rodnei; - Restaurarea structurilor vechi si nefunctionale: cabane, refugii, locuri de campare - se urmareste in principal renovarea/restaurarea cladirilor existente, decat construirea unora noi, utilizand materialele locale si reflectand arhitectura traditionala; - Refacerea anumitor trasee turistice degradate, realizarea, acolo unde este nevoie, a unor bare de sustinere, scari, podete, puncte de belvedere etc.; - Modernizarea drumurilor nationale, judetene si comunale din imediata apropiere a Parcului; - Amenajarea unor trasee speciale pentru mountain bike si a unor platforme destinate sariturilor cu parapanta; - Amenajarea pentru vizitare a unor pesteri. Indicatori - Accesul populatiei la resursele si facilitatile turistice; - Cresterea numarului de trasee marcate; - Numarul de centre de informare create; - Cresterea numarului de turisti individuali; - Cresterea posibilitatilor de agrement turistic in cadrul Parcului. Promovarea si marketingul acestei destinatii ecoturistice Implementarea unei strategii publicitare generale pentru Parcul National Muntii Rodnei, bazate pe valoarea deosebita a biodiversitatii. Aceasta actiune se justifica prin faptul ca produsul ecoturistic are nevoie de o piata tinta si de o promovare puternica, ceea ce ar putea conduce la recunoasterea regiunii ca o destinatie ecoturistica, ce ofera oportunitati ecoturistice unice si de inalta calitate. Rezultatele asteptate - Promovarea marcii ecoturistice create; - Cresterea cererii pentru produsele ecoturistice disponibile. Actiuni - Identificarea potentialilor clienti conform profilului intocmit; - Promovarea pe diferite segmente de clientela; - Producerea de materiale publicitare (printate sau audio-video); - Participarea la targuri si expozitii de turism; - Dezvoltarea unui site WEB de prezentare a Parcului ca destinatie ecoturistica. Indicatori: - Numarul de materiale publicitare publicate;
23

- Numarul de participanti la targurile de turism; - Numarul de vizitatori ai sitului WEB. Monitorizarea impactului activitatii turistice Consta in initierea unui program de monitorizare si supraveghere a turistilor si a activitatilor de turism pentru determinarea limitelor de risc la schimbare, a valorilor acceptabile de impact etc. Rezultate asteptate: - Reducerea impacturilor negative asupra biodiversitatii. Actiuni: - Monitorizarea vizitatorilor pentru obtinerea de informatii calitative si cantitative - in principalele puncte de intrare; - Efectuarea de inspectii periodice pe traseele turistice pentru stabilirea starii infrastructurii; - Efectuarea de inspectii periodice la spatiile de cazare acceptate calitativ de catre APNMR; - Culegerea de date privind numarul turistilor, comportamentul, opiniile, preferintele, cheltuielile facute; - Analiza nivelului de constientizare si de intelegere a problemelor legate de conservarea Parcului. Indicatori: - Numarul de turisti intrati pe teritoriul Parcului; - Numarul de turisti chestionati; - Numarul inspectiilor realizate pe traseele turistice / la structurile de cazare.

IV PRODUS TURISTIC IN MUNTII RODNEI

24

Denumire program: Drumeie pe traseul Bora Vrful Pietrosu Vrful Ineu - Pasul Rotunda Contact: Administraia Parcului Naional Munii Rodnei, www.parcrodna.ro, Adresa : Rodna, Strada Principal, Nr. 1445, Judeul Bistria-Nsud, Telefon :0289/315478, Punct lucru Borsa, persoana contact : Muntean Ovidiu, telefon 0738569458 . Descrierea programului turistic: Ziua 1 : Plecarea la ora 8:00 din Bora, nsoii de un ghid turistic pe traseul Bora Vrful Pietrosul - Tarnia la Cruce - Tarnia Barsanului . Sosirea la ora 20:00 la Tarnia Barsanului unde se instaleaz cortul pentru a nnopta. Ziua 2 : Plecarea la ora ora 8:00 din locul de campare Tarnia Barsanului pe traseul Tarnia Barsanului Creasta principal - Tarnia lui Putredu . Sosirea la ora 19:00 la Tarnia lui Putredu unde se instaleaz cortul pentru a nnopta a doua noapte. Ziua 3: Plecarea la ora ora 8:00 din locul de campare Tarnia lui Putredu pe traseul Tarnia lui Putredu Vrful Ineu Lacul Lala - Pasul Rotunda. Sosirea la ora 18:00 n Pasul Rotunda. Durata programului: 3 zile; Pre desfurare program: 40 LEI / persoan (grup de 2 - 4 persoane) 30 LEI / persoan (grup 5 - 10 persoane) 27 LEI / persoan (grup mai numeros de 10 persoane) Echipament necesar turisti: echipament de munte, cort, haine activitati outdoor de sezon, ghete/bocanci waterproof, pulover, pelerin; Dificultate/cerinte fizice minime: traseu cu grad ridicat de dificultate; Perioada: iunie octombrie; Meniuni: - programul nu include asigurarea mesei; - v rugm s facei o rezervare cu cel puin 3 zile nainte.

CONCLUZII

25

Din punct de vedere al resurselor naturale i al resurselor turistice antropice, Romnia este foarte bine reprezentat, principalele atracii turistice o reprezint elementele de etnografie, folclor, arta popular, rezervaiile naturale , statiuni balneoclimaterice precum si vntoare. n ceea ce privete structurile de primire Romnia are o imagine destul de bun pentru viitor, dar totui ar fi loc i pentru mai bine, astfel are n vedere construirea unor structuri noi, dar i modernizarea celor existente. Structurile turistice ale alimentaiei i tratament sunt bine reprezentate n comparaie cu cele de agrement i prestri servicii, care nu sunt suficient de bine dotate din punct de vedere al bazei tehnico materiale. Acestea din urm necesit modernizri masive, dar i introducerea unor noi forme de agrement i extinderea reelei de servicii. Turismul este foarte strns legat de civilizaie i cultur, ntre ele instituindu-se o relaie de interdependen. Prin valorificarea resurselor naturale, umane i financiare puse la dispoziia sa, turismul genereaz efecte economice i sociale care duc la creterea eficienei economice, a progresului i a civilizaiei. Manifestarea cererii turistice i dinamica acestuia n Romnia sunt determinate de o serie de factori demografici, psihologici, organizatorici, care joac un rol hotrtor n cadrul diferitelor segmente de turism. Pentru o dezvoltare complex a turismului potenialii clieni ar trebui s fie mai bine informai prin intermediul mass media, internet, TV.

26

BIBLIOGRAFIE

http://www.scribd.com http://www.parcrodna.ro http://ro.wikipedia.org http://rodnei.ro http://www.scritube.com http://www.insse.ro https://statistici.insse.ro

27