VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI SIBIU

I. Date generale
Judetul Sibiu este situat in centrul Romaniei la rascrucea drumurilor comerciale dintre est si vest, dintre
Balcani si Europa Centrala. Suprafata de 5.422 km patrati, reprezinta 2,3% din teritoriul tarii, se intinde intre 45
28' si 46 17' latitudine nordica si intre 26 35' si 24 57' longitudine estica.
Din suprafata totala a judetului de 543.248 ha, ponderea cea mai mare o detin suprafetele agricole cu
306.637 ha (56,5%), 186.748 ha (34,2%) padurile si alte terenuri acoperite cu vegetatie forestiera, si 9,2%
terenuri neagricole si terenuri cu alte categorii de folosinta.
Numarul unitatilor active din industrie, comert si alte servicii din judetul Sibiu a ajuns la 7322 la
sfarsitul anului 2003, reprezentand 16,61% din totalul inregistrat la nivel regional. Situatia firmelor active in
judetul in functie de numarul de lucratori este urmatoarea: intre 0-9 lucratori 7322 de firme; intre 10-49
lucratori 6205 de firme, intre 50-249 lucratori 240 de firme, peste 250 de lucratori 57 de firme. Procesul
de privatizare este complet incheiat, capitalul privat investit in zona reprezentand peste 90% din capitalul total
investit.
In cadrul economiei judetului, industria se afla pe primul loc, cu o pondere de 38,72% din Produsul
Intern Brut, aceasta fiind urmata de agricultura, constructii, comert si servicii. Printre alte ramuri ale economiei
sibiene, mai putem aminti industria constructoare de masini (BILSTEIN Compa), industria confectiilor
(MONDEX), industria produselor alimentare (SCANDIA) si industria de rechizite scolare (FLARO), fabrici noi de
componente electrice si electronice (SIEMENS). Valoarea totala a investitiilor straine pe care Zona Industriala
Vest o va aduce Sibiului in urmatorii ani va depasiti, conform estimarilor, 70 mil. EUR. Un exemplu bun de
investitie semnificativa poate fi cel al corporatiei CONTINENTAL AG, tot in Sibiul isi are sediul si Bursa Monetar
Financiara si de Marfuri.
In anul 2007, Sibiu a fost desemnata Capitala Europeana a Culturii, impreuna cu Luxemburg. Acesta
este cel mai important eveniment din istoria orasului, prin care se promoveaza, prin dialog multicultural,
multietnic si imaginea orasului si a Romaniei in lume.
Drumurile publice insumeaza un total de 1599 km dintre care: drumuri nationale 257 km; drumuri
judetene si comunale 1342. densitatea drumurilor publice pe 100 kmp teritoriu ajunge la valoarea de 29.4.
Populatia judetului sibiu are un totatl de 422.269 locuitori dintre care 205.337 reprezinta genul
mascului (48,62%) si 216.922 (51.38) genul feminin. 67,59% din populatie este repartizata in mediul urban iar
diferenta in mediul rural (32,4)%. In anul 2006 la nivelul judetului Sibiu existau 111.144 persoane ocupate din
care 2074 persoane in Agricultura, 58.210 in Industrie si constructii si 50.860 in servicii.
Desi relieful judetului este predominant de deal si de munte, aproape 50% din suprafata judetului este
ocupata de deal si podis, 30% de munte, iar 20% zona depresionara de contact, agricultura este bine
reprezentata de atat de sectorul vegetal cat si de cel de crestere a animalelor. Dispunand de pasuni si fanete
naturale, si posibilitatile de cultivare in luncile raurilor, in zona montana si sub-montana, agricultura judetului
este profilata pe cresterea animalelor, preponderent cresterea ovinelor ca activitate de traditie, dar si
pomicultura si culturi vegetale.In zona colinara si de podis, se cultiva cereale, cartofi, legume, dar este
dezvoltat si sectorul de crestere a animalelor, iar in Podisul Tarnavelor conditiile sunt propice culturii vitei de
vie.
Rata somajului a coborat la 3.9 procente. Daca se ia in calcul munca la negru, rata reala a somajului in
judetul sibiu oscileaza, defapt, intre 1 si 2 procente. Cea mai mare parte a somerilor este reprezentata de
barbati. Din cei 6.763 de someri luati in evidenta, 2.840 sunt femei. Castigul mediu net in 2006 a fost de
755lei/persoana.

II.Prezentarea potentialului turistic

Judetul Sibiu detine un potential turistic considerabil, atat din punct de vedere al resurselor naturale,
cat si al celor antropice.
Clima
Judetul se afla in zona temperat-continentala, cu influente termice datorate munilor din vecintate.
Clima este deci temperat - continental ferit de excese. Media anual a precipitaiilor este de 662 mm cu
valori minime n luna februarie (26,7 mm) i maxime n iunie (113 mm).
Temperatura medie anuala este de 8,9 grade Celsius. Primele ninsori pot s cad n luna noiembrie, iar
ultimele la nceputul lunii aprilie. Stratul de zpad se menine in general 50-60 de zile n depresiuni i podi, iar
la munte 100 de zile. Numrul mediu al zilelor cu cer acoperit oscileaz intre 140 in depresiuni si 170 la munte.
n legtur cu variaia temperaturii n cursul anului, trebuie analizat i fenomenul ngheului.
Cunoaterea acestui fenomen intereseaz ndeaproape agricultura. Primele zile de nghe apar cel mai devreme
la munte, nc din luna septembrie. Ultimele zile cu nghe se prelungesc, la munte, pana in luna mai.
ngheurile trzii de primvar sunt duntoare pomilor fructiferi i vitei de vie, iar cele timpurii, de
toamna, aduc stricciuni unora dintre culturile de legume i zarzavaturi.
Zona Transilvaniei, din care face parte i Sibiul, iarna este supus unor invazii de aer rece si umed, venit
din nordul si nord-vestul Europei, din vecintatea insulelor Islanda si Groenlanda ( aer polar - oceanic) care
aduce zpad i ger. Vnturile dominante, cu frecventa cea mai mare, sunt cele din nord - vest Vntul care bate
dinspre Mure se numete local Murean.
Vnturile locale sunt brizele de munte i Vntul Mare ( Mnctorul de zpad) care se manifesta la
nceputul primverii, n special n depresiunile de la poalele munilor. Fiind un vnt fohnic, este cald, topete
zpezile, avnd importan pentru activitile agricole.
n urma msurtorilor efectuate de Staia Meteo Sibiu, n ultimii zece ani s-au nregistrat inversiuni de
origine termic, dinamic i frontal; anual se produc n jur de 100 de inversiuni termice, frecvena cea mai
mare revenind celor de natura termic (cca. 70,2 zile/an).
n momentul producerii fenomenelor climatice menionate, n zonele montane vremea este frumoasa,
n schimb, n arealele depresionare, aceasta este nchis i nefavorabil deplasrilor. Vara predomina vnturile
oceanice umede din vestul Europei, care determin ploile bogate din acest anotimp.
Relieful
Este variat si coboara n trepte de la sud-Muntii Fagaras (cu vf. Negoiu de 2.535m, cu o creasta alpina
zimtata sub care se adapostesc circuri si vai glaciare, marcate de frumoase cascade), Muntii Cindrelului si
Lotrului (cu suprafete plane, usor valurite, cu vf. Cindrelul de 2.245 m, vf. Steflesti 2.244 m, cu vai adanci ce
contrasteaza cu culmile nalte), despartiti de defileul Oltului, la nord-Podisul Secaselor si Hartibaciului, Podisul
Tarnavelor (cu altitudini de 600-700 m), Depresiunea larga a Sibiului. Aproximativ 30% din suprafata este
acoperita de Muntii Fagaras, Lotru si Cindrel, 50% este acoperit de platourile Tarnave, Hartibaci si Secase
stabatute de vai adanci.
Reteaua hidrografica
Cursurile de apa sunt repartizate uniform pe intregul teritoriu al judetului Sibiu, fiind reprezentate de
rauri, lacuri naturale (glaciare si sarate) si lacuri artificiale (lacul de acumulare de la Sadu fiind unul dintre
acestea). Raurile cu cele mai intinse cursuri sunt Olt - 53 km, Cibin - 80 km, Hartibaciu - 88 km, Sadu - 45 km si
Tarnava Mare - 75 km
Principalele artere hidrografice din judetul Sibiu sunt: Olt (care inregisteaza debitul cel mai mare, de
83,900 m3/s in sectiunea Sebes Olt), Cibin (cu un debit de 15,700 m3/s in sectiunea Talmaciu), Sadu, Sevis,
Saliste, Cisnadie, Arpasel, Avrig, care apartin bazinului hidrografic al Oltului si Tarnava Mare (cu 11,450 m3/s in
sectiunea Copsa Mica) si Visa, din bazinul Muresului.
Resurse naturale
Dintre resursele naturale ale judetului gazele naturale sunt cele mai importante. De mare calitate si
alcatuite aproape exclusiv din gaz de puritate inalta. Un depozit de marmura a fost descoperit si se afla in
exploatare in Valea Porumbac, in timp ce judetul mai are resurse de nisip, argila, pietris, etc, folosite ca
materiale de constructii. Alte resurse naturale sunt padurile, care acopera 37% din suprafata judetului,
pasunile, fanetele, terenurile agricole cu flora si fauna bogate.
Fauna
Relieful si vegetatia caracteristica teritoriului judetului Sibiu favorizeaza prezenta unei faune specifice
zonei de munte si podis. padurile adapostesc specii de pasari ca: mierla, vulturul plesuv, acvila de munte,
corbul si cocosul de munte, iar dintre mamiferele care populeazapadurile predomina lupul, vulpea, mistretul,
ursul, caprioara, capra neagra, rasul si mai rar veverita.
Fauna acvatica este reprezentata de specii ca: pastravul (in raurile de munte), mreana, clean si crap in raurile
de deal.
Vegetatia si flora
Ca urmare a reliefului predominant muntos si zonelor deluroase, circa 34,6% din teritoriul judetului este
acoperit de paduri (foioase si conifere). Vegetatia specifica etajului subalpin este reprezentata de pajisti intinse,
unde elementele floristice predominante sunt iarba stancilor, iarba vantului, etc., iar in zona Muntilor Lotru,
suprafete intinse sunt acoperite de pasuni alpine. Dealurile din zona Tarnavelor sunt acoperite de paduri de
foioase si plantatii de vita de vie.
Bogatul patrimoniul natural al judetului Sibiu este
reprezentat de 14 parcuri, monumente sau rezervatii
naturale:
1. Parcul natural Cindrel - zona protejata complexa
de flora, fauna, geomorfologica si hidrografica. Starea de
conservare a ecosistemului Parcul natural Cindrel este
relativ buna, insa este afectata de pasunatul excesiv si de
practicarea unui turism neecologic, precum si de braconaj.
Localizare: Muntii Cindrelului. Etajul alpin si subalpin al
vrfurilor Cindrelul (2244 m), Steflesti (2285 m) si Contu
Mare. Este situat n arealul comunelor Gura Rului, Rasinari,
Tilisca si Jina. Suprafata: 9873,9 ha
2. Parcul natural Golul alpin Fagaras - zona
protejata complexa geomorfologica, hidrografica, de flora si fauna . Starea de conservare a ecosistemului
Parcului natural Golul alpin Fagaras este relativ buna, nsa este afectat de pasunatul excesiv si de practicarea
unui turism neecologic, precum si de braconaj.
Localizare: Golul alpin al Muntilor Fagarasului, ntre Vrful Suru si Podagru.
3. Padurea Dumbrava - zona protejata complexa de flora, fauna, peisagistica si culturala. Starea de
conservare a ecosistemelor este relativ buna, nsa sunt afectate de pasunatul excesiv si de practicarea unui
turism neecologic, precum si de braconaj. Pe lnga aceste elemente negative ale actiunii antropice, Parcul
natural Dumbrava Sibiului este degradat si prin taierile de crengi din copaci, pentru foc, prin distrugerea
covorului vegetal etc, de catre turistii neavizati. Localizare: La S-V de municipiul Sibiu, spre Rasinari. Suprafata:
993 ha
4. Iezerele Cindrelului - este o rezervatie mixta, geomorfologica, hidrografica de flora si fauna. Arealul
comunei Gura Rului, pe versantul nordic al platoului Frumoasei, aproape de vrful Cindrel (2244 m). Cuprinde
doua vai glaciare, cu lacurile Iezerul Mare (1999 m alt., 3 ha si 13,30 m adncime) si Iezerul Mic (1946 m alt., 1,7
m adncime). Reliefului alpin I se adauga elemente floristice si faunistice interesante: salcia pitica, degitaret,
ridichioasa, capra neagra, prundarasul de munte pasare alpina.
Se intinde intre 1750 2205 m si 2205 m altitudine. Suprafata: 609,6 ha
5.Rezervatia naturala Golul Alpin si lacul Balea
Rezervatie complexa, geomorfologica, hidrologica, de flora si fauna. Cuprinde relieful alpin, flora si fauna din
circul glaciar Balea, precum si lacul cu acelasi nume Dintre elementele floristice specifice: jnepen, ienupar,
floarea de colt, smirdar, bujor de munte, afan; Dintre elementele faunistice: capra neagra si acvila de stanca.
Starea de conservare a Rezervatiei naturale Golul Alpin si lacul Blea (de tip complex) a avut de suferit dupa
construirea Transfagarasanului si intensificarea turismului; covorul vegetal s-a redus datorita numarului mare
de autovehicule si turisti care campeaza n zona, iar o serie de specii de animale s-au refugiat n vaile din
mprejurimi. Se nregistreaza si aici practicarea unui turism neecologic si a pescuitului n lac.Localizare: Muntii
Fagarasului, caldarea glaciara Blea, ntre vrfurile Vnatoarea lui Buteanu (2508), Capra (2439 m), Paltinu Mare
(2398), Muchea lui Buteanu (2506 m) si Piscul Blii , n aria comunei Crtisoara. Suprafata: 180 ha
6. Rezervatia naturala Calcarele eocene de la Porcesti - este un monument al naturii cu valoare
paleontologica, cu numeroase elemente minerale si specii de flora si fauna fosilizate: fosile de lemelibranhiate,
gasteropode, echinoderme, numuluti, dinti de rechin.
Localizare: in extravilanul comunei Turnu Rosu in partea de Sud si Sud-Est a comunei, strabatuta de cursul Vaii
Sadului. Suprafata: 60 ha
7. Dealul Zakel - Rezervatia de stepa din Valea Sarba este o rezervatie complexa de flora si fauna
caracteristica arealului de stepa euro-siberian. Dintre elementele care se gasesc aici enumeram: jales, steluta
vinata, sachiz, frasinel, colilie, negara. Localizare: in extravilanul comunei Sura Mare, intre Slimnic si Sura Mare,
pe versantul dealului Zakel si Valea Sarbei. Suprafata: 11 ha (din care 4,5 ha afectate de alunecari de teren). In
ceea ce priveste Dealul Zakel (rezervatie de stepa, de tip complex) datorita fenomenelor de alunecare si a
lucrarilor de stabilizare versant, suprafata initiala a rezervatiei s-a redus de la 11 la 5 ha.
8. Rezervatia naturala Suvara Sasilor Talmaciu - este o rezervatie botanica.
Localizare: Pe valea rului Sadu, ntre localitatile Sadu si Talmaciu (430 m altitudine), in extravilanul orasului
Talmaciu. Suprafata: 20 ha Problemele cu care se confrunta Rezervatia Suvara Sasilor (botanica) sunt faptul ca
nu este mprejmuita si nu beneficiaza de paza.
9. Rezervatia naturala Arpasel - cuprinde etajul alpin, subalpin si montan superior, ntre 1000 m si 2500
m altitudine, pe valea strajuita de vrfurile Vnatoarea lui Buteanu (2508 m) si Vrtopel (2359 m)
Suprafata: 732 ha. Este o rezervatie faunistica si de flora. Aici traiesc cca. 80% din caprele negre din Muntii
Fagaras, marmote, ursi, acvile de munte, cervide.
Rezervatia Arpasel (faunistica) este bine conservata, deoarece pe de-o parte beneficiaza de paza, iar pe de alta
parte accesul este dificil, este nsa puternic afectata de zgomotul datorat tragerilor de antrenament efectuate n
Poligonul militar Crtisoara
Localizare: Versantul nordic al Muntilor Fagarasului, pe valea Arpaselului, alaturi de Parcul natural Balea.
10. Vulcanii noroiosi de la Hasag - monument al naturii cu valoare geologica
(aria protejata nu este clar delimitata si nici indicata n vreun fel, iar n zona se practica agricultura)
Localizare: ntre Hasag si Mndra, pe raza comunei Loamnes.
11. Rezervatia naturala Lacul fara fund de la Ocna Sibiului - este un monument al naturii cu valoare
geologica. Prezinta fenomenul de heliotermie. S-a format ntr-o veche mina de sare prabusita la 1775. Se mai
numeste si Lacul Francisc sau Lacul Lemnelor. Suprafata: 0,2 ha
Localizare: n partea de est a parcului bailor Ocna Sibiului, n apropierea aleii ce duce la statia CFR.

Potentialul turistic al resurselor apelor
In zestrea naturala atractiva a judetului Sibiu o pondere insemnata o ocupa resursele de apa care se
asociaza celorlalti factori la oferta recreativa a acestui teritoriu. Importanta turistica a apelor deriva in special
din posibilitatile multiple pe care le ofera celor interesati, de refacere a sanatatii si de agrement.
Exploatarea turistica a resurselor de apa vizeaza apele subterane, retelele hidrografice, lacurile si apele
minerale si termale.
Judetul Sibiu dispune de o cantitate relativ redusa de ape subterane, cu exceptia zonelor din luncile
Oltului, Cibinului si Tarnavei in zona montana, bazinul hidrografic al Cibinului are un aport scazut de izvoare. In
subbazinul Hoibaciu apele freatice sunt extrem de sarace, situatie valabila si pentru zona afluentilor Tarnavei
Mari si a bazinelor Secaselor. Lunca Tarnavei are un potential ceva mai ridicat.
Avand in vedere aceasta situatie, este deosebit de importanta pastrarea calitatii resurselor de apa
subterana existente. Analizele efectuate in anul 2001 de Inspectoratul de Protectie a Mediului Sibiu au
demonstrat o poluare accentuata a acestora, fapt care a determinat instituirea pe teren a numeroase zone de
protectie sanitara cu regim sever (unde este interzisa orice folosinta sau activitate din jurul surselor respective,
cu scopul evitarii contactului dintre apa poluata si factorii externi, care ar putea conduce la contaminarea sau
impurificarea acestora), precum si a zonelor de protectie sanitara cu regim de restrictie si a perimetrelor de
protectie hidrogeologica. Limitele de protectie cu regim de restrictii sunt marcate prin borne sau semne
vizibile, cu mentiunea ZONA DE PROTECTIE SANITARA.
In ciuda faptului ca pastrarea calitatii apei potabile este vitala pentru asigurarea sanatatii populatiei, iar
o parte din sursele de apa au instituite perimetre de protectie acestea nu sunt respectate. Exista apa si surse de
apa care nu au perimetre de protectie sau au perimetre incomplet delimitate. In aceasta situatie sunt: Copsa
Mica, Bazna, Pauca, Loamnes, Casolt, Noul, Poiana Sibiului.
Conform datelor furnizate de Inspectoratul de Protectie a Mediului Sibiu in zonele rurale, unde se
dezvolta activitati de turism rural si agroturism, apele subterane sunt afectate de o poluare istorica, de tip
fecaloid menajer, care a condus la cresterea concentratiei de compusi ai azotului si in special de nitrati.
Ca domeniu de practicare a turismului recreativ bazat pe Olt, navigatie de agrement (pe raul Olt) si
pescuit, resursele hidrografice ar trebui sa inregistreze o calitate corespunzatoare a apei. Inexistenta statiilor
de epurare inlocalitatile rurale, racordarea doar partiala a apelor menajere si industriale din orase si municipii
la statii de epurare conduce la impurificarea cursurilor de apa din judet .
Izvoarele de ape minerale de la Ocna Sibiului, Bazna, Miercurea Sibiului, Rusi au calitati terapeutice
deosebite, pentru diverse afectiuni, care nu sunt suficient valorificate.
O alta atractie turistica din categoria resurselor de apa este reprezentata de lacuri, care in judetul Sibiu
se impart in trei categorii principale:
Lacuri glaciare, care s-au format in c
Doamnei, Lacul Avrig) si din Muntii Cindrelului (Iezerul Mare si Iezerul Mic);
Lacuri sarate, din Statiunea Ocna Sibiului, pentru agrement si cu o exceptionala valoare terapeutica aici
pot fi tratate afectiuni ale aparatului locomotor, boli ale sistemului nervos periferic, afectiuni ginecologice,
afectiuni ORL si traheobronsite cronice si asmatiforme, insuficiente glandulare, tulburari vasculare periferice
venoase in stare de convalescenta;
Lacuri artificiale, ca rezultat al actiunii antropice, asa cum sunt: Bradeni, Loamnes, Sacel folosite pentru
piscicultura; Sopa, Tocile, Valea Salciilor, Rusciori pentru irigatii; cele de pe raul Sadu, de pe Cibin (de la Gura
Raului), de pe Olt (ex. de la Scorei) pentru hidroenergie, dar care au si valente turistice, de exemplu pentru
agrement.
Monumente istorice si de aritectura
1.Muzeul National Brukenthal
A fost deschis in 1817, avand ca baza colectiile de arta europeana ce reunesc antichitati, tablouri si carti rare,
constituite de catre baronul Brukenthal. Muzeul include Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie, Muzeul de
Istorie al Farmaciei, Muzeul de Istorie Naturala, Muzeul de Arme si Trofee de Vanatoare si Casa Artelor.
2.Palatul Brukenthal
Monument baroc construit intre 1778-1788 de catre guvernatorul Transilvaniei, baronul Samuel von
Brukenthal. Adaposteste Biblioteca Brukenthal si Galeria de Arta. Biblioteca beneficiaza de colectii de carte de
mare valoare, ce numara circa 280000 volume dintre care 1500 carti romanesti rare ("Cazania lui Varlaam"-
1643, "Noul Testament de la Balgrad"-1686, "Biblia lui Serban Cantacuzino"-1688). Galeria de Arta are ca
expozitii de baza Pinacoteca Brukenthal (cu exponate de la Viena), Galeria de Arta Nationala, Cabinetul de
Stampe (peste 12000 piese) si Colectia de Arta Decorativa.
3.Muzeul de Istorie Sibiu
Monumentul a fost ridicat in secolul XV si este cel mai mare ansamblu gotic din Transilvania. Aici a functionat
intre anii 1549-1948 vechea primarie a orasului. Ansamblu adaposteste incepand cu 1984 Muzeul de Istorie, al
carui patrimoniu cuprinde colectii de arta decorativa, grafica documentara, arme, numismatica si arheologie
4.Muzeul Civilizatie Populare Traditionale "ASTRA"
Deschis in 1963, are ca profil tematic civilizatia populara romaneasca si creatia tehnica preindustriala. Intr-un
cadru specifica satului romanesc sunt expuse monumente de arhitectura taraneasca, mijloace de transport
traditionale.
5.Muzeul de Istoria Farmaciei
Unic in peisajul muzeistic romanesc, muzeul a fost deschis in 1972 si functioneaza intr-o cladire monument ,a
carei arhitectura dateaza din 1568. Expune piese datand din sec. XVI-XIX care ilustreaza evolutia stiintelor
medicale si tehnicii farmaceutice din tara noastra.
6.Muzeu de Istorie Naturala
A fost organizat incepand cu anul 1849, cand a fost infiintata Societatea Ardeleana de Stiinte Naturale. Muzeul
beneficiaza de un patrimoniu bogat ce cuprinde piese valoroase reunite in colectii de botanica, zoologie,
petrografie, mineralogie, paleontologie.
7.Muzeul de Arme si Trofee de Vanatoare
Deschis in 1966, a fost reorganizat in 1981. Expune peste 1500 de piese, diverse arme si trofee de vanatoare
premiate la targuri si expozitii internationale.
8.Complexul Arhitectural Franciscan-Medias
Fostul lacas de cult include biserica si manastirea franciscana care in jurul anului 1444 au apartinut ordinului
franciscan. Complexul adaposteste exponate de mare valoare: tezaurul; de la Seica Mica, tezaurul de la Panade,
diverse piese de ceramica populara.
10.Complexul Arhitectural Medieval de la Biertan
Cea mai impunatoare fortificatie medievala din Transilvania a fost ridicata in timpul domniei lui Matei Corvin .
Constructia este formata din trei bastioane, sase turnuri si trei incinte care adapostesc o biserica ridicata in
perioada 1490-1520. La Biertan, intre anii 1572-1867 a avut sediul Episcopia Evanghelica Saseasca din
Transilvania.
Alte obiective : Biserica Ursulinelor(sec XV), Pasajul Scarilor(sec. XIII), Turnul Mare (primul teatru al orasului in
1988), Biserica Romano- Catolica(ridicata intre 1726-1733), Podul Minciunilor, Teatru

III. Analiza echipamentelor existente si a ofertei de servicii

Grupand cele mai reprezentative dintre echipamentele turistice din Judetul Sibiu pe categorii de
comfort, enumeram urmatoarele:
Hoteluri 4*:Hotel Continental Forum, Palace Dumbrava; (2 unitati) 3*: Hotel Continental Sibiu,
Ramada Sibiu, Imparatul Romanilor, Fantanita Haiducului, Parc Sibiu, Bazna etc. (11 unitati); 2*: Hotel Central
Medias, Euro Sibiu, Old Town Hotel etc (7 unitati).
Ca unitati de alimentatie preferate de turisti amintim:
Restaurantele, in general turistii care doresc sa innopteze in orasul Sibiu servesc masa in restaurantul
unitatii unde sunt cazati, dar pot opta si pentru cluburi, baruri sau cofetarii. Pentru echipamentele de cazare
din zonele montane ale judetului sau aflate la o distanta mare de oras, cea mai mare parte a activitatii se
desfasoare in pensiuni, camping, etc.

Tabel 1. Sosiri turisti romani cazati in Judetul Sibiu in perioada 2007-2011, indicand si numarul acestora
pe categorii de echipamente turistice.

2007 2008 2009 2010 2011
TOTAL 112192 114183 128097 140356 155013
Hoteluri 73307 7863 88100 85924 98919
Hosteluri 0 0 0 0 0
Moteluri 9590 12186 14554 13178 10659
Vile turistice 7350 6052 4997 7884 6416
Cabane turistice 6080 4985 4665 5317 4728
Pensiuni turistice urbane 224 3040 3451 10766 16522
Pensiuni turistice rurale 1079 1794 1760 6791 10441
Campinguri 517 1629 3203 2260 189
Bungalouri 3122 401 1797 1746 1320
Tabere de elevi 8819 5408 4803 6444 4669
Unitati tip casute 84 57 77 76 1120


Tabel 2. Circulatia turistica in Judetul Sibiu, considerand perioada 1995-2011 si avand ca variabile numarul total
de innoptari i inidicii de utilizare a capacitatii in functiune.

Jude
Capacitate de cazare
Sosiri Innoptari Indicii de utilizare


Anii
(mii) (mii) net a capacitii

Existent n funciune n funciune (%)

(locuri) (mii locuri-zile)

Sibiu

1995 5611 1436.7 234.6 446.4 31.1

2000 5269 999.9 156.8 275.3 27,5

2001 5183 972.9 165.6 309.8 31.8

2002 4583 831.9 164.5 293.5 35.3

2003 4449 994.2 188.2 316.2 31.8

2004 4589 1107.5 214.9 368.3 33.3

2005 4754 1162.8 228.6 369 31.7

2006 4333 1384.3 252.7 434.5 31.4

2007 5123 1752.3 327.9 530.1 30.3

2008 5265 1536.1 287.1 459.3 29.9

2009 6013 1604.3 244.7 381.7 23.8

2010 6538 1650.6 228.2 401.6 19.9

2011 6065 1664.0 263.7 461.6 27.7




n urma analizei datelor din tabelul de mai sus, s-au desprins urmtoarele concluzii:
Capacitatea de cazare existent a nregistrat o cretere treptat, ajungnd de la 5611
locuri n anul 1995, la 6065 locuri n anul 2011;
Capacitatrea de cazare n funciune nregistraz o scdere la nceputul perioadei
analizate (1436,7 mii locuri n anul 1995 pn la 994,2 n anul 2003), urmnd ca mai
apoi s s nregistreze creteri semnificative, ajungnd de la 1107,5 n anul 2004, pn
la 1664,0 n anul 2011;
Sosirile de turiti nregistraz variaii semnificative de la un an la altul. n anul 2007 s-a
nregistrat o cifr record a sosirilor de turiti ( 327,9 mii turiti), minimul acesteia fiind
atins n anul 2000 (156,8 mii turiti);
In privina nnoptrilor de turiti, recordul istoric a fost atins n anul 2007 cnd s-au
nregistrat 530,1 mii turiti;

Pentru a valorifica datele si a putea ajunge la concluzii vom calcula corelatia dintre circulatia turistica a
judetului Sibiu cu dezvoltarea economico-sociala din zona. Pentru aceasta am ales ca variabila independenta
valoarea Produsului Intern Brut/ locuitor si ca variabila dependenta, sosirile de turisti per total.


Tabel 3. Produsul intern brut.
2007 2008 2009 2010 2011
PIB/loc - euro 1926 2374.7 2754 3198.7 3875

Produsul intern brut nregistraza o cretere semnificativ, ajungnd de la 1926 euro/locuitor in 2007, la
3875 euro/locuitor in anul 2011.

Tabel 4. Calcularea legaturii dintre sosirile de turisti in Judetul Buzau si Produsul intern brut
Anii Sosiri
turisti
Judetul
Sibiu (mii)
(X) PIB (Y)
xiyi xi
2
yi
2
Rx Ry d
2
Pi Qi
2007 165.6 1926 318945.6 27423.36 3709476 4 5 1 1 3
2008 164.4 2374.7 390400.7 27027.36 5639200 5 4 1 0 3
2009 188.2 2754 518302.8 35419.24 7584516 3 3 0 0 2
2010 214.9 3198.7 687400.6 46182.01 10231682 2 2 0 0 1
2011 228.6 3875 885825 52257.96 15015625 1 1 0 0 0
Total
961.7 14128 2800875 188309.9 42180499

-

- 2 1 9

2
2
2
2
/
*
i i i i
i i i i
x y
y y n x x n
y x y x n
r

n n
d
Sp
i

3
2
6
1
= (120-12)/120 = 0.9
S=Pi-qi = 1-9 = -8
1
2

n n
S
K
= -0.4
Dupa efectuarea calculelor se obtine valoarea lui r = 417478/426585= 0.97865; r inclus in (-1,1), care
arata o legatura directa si semnificativa intre cele doua variabile. Coeficientul lui Spearman de asemenea are o
valoare de 0.9, ce pune in evindenta o legatura de o intensitate foarte mare intre numarul de turisti straini si
PIB in Judetul Sibiu in perioada analizata, 2007-2011.
Chiar daca PIB-ul judetului Sibiu prezinta o legatura directa cu variabila dependenta sosiri in judet,
putem afirma ca exista si alte variabile care influenteaza puternic sosirile.Aceasta ar putea fi veniturile si
ponderea pe care o acorda populatia tarii transportului, deplasarii spre diverse destinatii. Timpul liber pe care il
au oamenii la dispozitie este de asemenea important. Orasul Sibiu din punct de vedere turistic este unul dintre
cele mai dezvoltate de la noi din tara. Activitatea turistica existenta a dus la aparitia unei legaturi intre unitatile
de cazare si celelalte activitati care se desfasoara in judet, astfel activitatea de turism influenteaza produsul
intern brut.
Circulatia turistica in aceasta perioada este in crestere de la an la an, pronderea turistilor straini
urmand acelasi trend. Putem pune aceste concluzii pe seama dezvoltarii permanente si derularii unor proiecte
de imfrumusetare a orasului, de construire a unor noi pensiuni si deschiderea pe viitor a unor noi hoteluri in
special in statiunile binecunoscute ale judetului Sibiu.
Un alt factor important este politica de promovare a orasului Sibiu, mai exact numarul mare de
evenimente organizate de primaria orasului.

Propuneri de valorificare si promovare turistica

Pe baza conditiilor geografice, climatice si istorice existente, in Regiune exista posibilitatea de a face
din activitatea de turism un sector economic important, cu efecte considerabile asupra veniturilor incasate si a
pietei fortei de munca
Avand in vedere titlul de capitala europeana obtinut recent, trebuie sa ne gandim in primul rand la
turistrii straini. Cea mai mare parte a potentialilor turistilor o reprezinta vest europenii care dupa cum stim au o
industrie hoteliera dezvoltata si la standarde inalte. Ca sa ii atragem trebuie sa oferim conditii de cazare si
servicii care sa le depaseasca pe cele existente in piata. Inafara de conditiile de cazare si serviciile, preturile
practicate au o mare importanta; acestea trebuie sa fie decente. Preturile din Romania au ajuns sa fie
considerate mari si de catre cetatenii straini al caror salariu pe o luna depaseste pib/locuitor al Romaniei. Pretul
unei camere duble in cadrul hotelului Palace Dumbrava de 4 stele din Sibiu ajunge la 143 de euro pe noapte
in timp ce preturile practicate in Austria pentru o camera la un hotel tot de 4 stele ajunge si la 75 de euro
(Achat Plaza Zum Hirschen - Viena). Astfel de preturi descurajeaza potentialii turisti care decid sa aleaga
destinatii mai ieftine.
Trebuie sa tinem seama de faptul ca cei mai multi turisti vin pentru odihna, recreere, vacante si mai
putin pentru afaceri. Prin urmare durata medie a sederii lor este mai mare decat in cazul turistilor care vin
pentru afaceri. Sunt necesare si alte servicii inafara de o camea curata, un pat si o masa calda. Serviciile trebuie
sa fie punctul forte in acest caz. Programele organizate de vizitare a orasului, a parcurilor naturale existente in
judet s-ar bucura de mult succes. Fapt care ar aduce sume importante pentru protejarea si amenajarea
acestora.
Infrastructura trebuie si ea pusa la punct. Orasul Sibiu ar putea reprezenta un centru important de
placare catre Bucuresti. Speram ca odata cu realizarea autostrazii timpul necesar pentru a parcurge distanta de
la Sibiu la Bucurestui sa nu depaseasca 3 ore, astfel drumul nu devine lung si obositor.
Siturile constituie principalul mijloc de promovare a turismului, prin urmare adresele acestora ar trebui
aduse la cunostiinta persoanelor care sunt in cautarea unui loc de vacanta. Consider ca un site destinat numai
pentru promovarea orasului Sibiu este benefic, acesta ar furniza informatii importante despre cazare, preturi,
activitatile si serviciile de care se pot bucura turistii, dar si informatii despre trecutul acestui oras.
O mai buna colaborare cu agentiile de turism din afara tarii ar conduce la cresterea numarului de
turisti.
Traditiile folclorice, portul popular, arta populara mestesugareasca si bucataria autentica fac din
judetul Sibiu un punct de atractie important pentru cei ce iubesc frumosul. Numeroase localitati din judet
pastreaza inca trasaturi medievale: case cu ziduri groase si acoperisuri din olane, turnuri cu porti de intrare sau
ziduri de cetate, cetati medievale fortificate si monumente arhitectonice de o inestimabila valoare istorica si
culturala, toate acestea ar constitui cartea de vizita a judetului.

























Bibliografie

1. www.cjsibiu.ro
2. Institutul National de Statistica, Bucuresti
3. Directia Judeteana de Statistica Sibiu www.sibiu.insse.ro
4. www.adrcentru.ro/edit/turism_plan4_text.htm
5. www.sibiulmeu.ro/
6. www.geocities.com/adevarata_romanie/sib